GRUP SCOLAR CHARLES LAUGIER-CRAIOVA

SCOALA POSTLICEAL SANITAR

REFERAT

NDRUMTOR:
Profesor : SIMA MARIA

Craiova, 2015
1

GRUP SCOLAR CHARLES LAUGIER-CRAIOVA

SCOALA POSTLICEAL SANITAR

REFERAT
ANOREXIA NERVOASA

NDRUMTOR:
Profesor : SIMA MARIA
Studenti:
Neagoe Robert
Munteanu Razvan
Sirbu Alin
Ghergina Ilona
Oprisan Mihaela

Craiova, 2015
2

Cuprins
ANOREXIA NERVOASA.................................................................................................. 4
Cauze........................................................................................................................... 4
Simptome...................................................................................................................... 4
Mecanism fiziopatogenetic................................................................................................ 5
Factori psihologici........................................................................................................... 6
Consultul de specialitate................................................................................................... 7
Tratament ..................................................................................................................... 8
Tratament initial............................................................................................................. 8
Tratament in cazul agravarii bolii...................................................................................... 8
Bibliografie.................................................................................................................. 10
Studiu de caz................................................................................................................ 11

ANOREXIA NERVOASA
Anorexia nervoas este o tulburare psihiatric din categoria tulburrilor de alimentare,
caracterizat printr-o reducere anormal a greutii corpului i printr-o deformare a imaginii
propriului corp cu teama prevalent , persistent, de ngrare. Persoanele suferind de anorexia
nervoas i limiteaz greutatea corpului prin abinerea voluntar ndelungat de a se hrni
(starvaie sau post voluntar) (anorexia nervoas de tip restrictiv) i prin alte metode - ca de pild
abuzul de purgative, clisme, i diuretice, folosirea de substane anorectigene, i excesul de
exerciii fizice (anorexia nervoas de tip eliminator, purgativ). Boala afecteaz mai ales tinerele
adolescente, ns 10 % din cazuri apar la tineri de sex masculin. Anorexia nervoas este o
tulburare psiho - somatic sau psiho - fiziologic complex, implicnd componente psihologice,
neuro-biologice i socio-culturale. Termenul anorexia este de origine greac veche: .Bolnavul de
anorexie nervoas e numit de obicei "anorectic", dei termenul simplu de anorexie (fr adaosul
"nervoas") este de fapt sinonim cu "inapeten", adic lipsa de apetit, lipsa de poft de mncare.
Bolnavul de anorexie nervoas nu e lipsit neaprat de poft de mncare, mnnc intenionat
foarte puin. "Anorexice" sau "anorexigene" sunt denumite substanele care taie pofta de
mncare, care suprim apetitul, folosite uneori n tratamentul obezitii. n mass media, dar i n
literatura tiinific termenul "anorexie nervoas" este prescurtat de obicei sub forma "anorexie".
Anorexia nervoas are un risc crescut de mortalitate - pn la 10%.Conform Manualului Statistic
de Diagnoza a bolnavilor mentali, aceasta are 4 faze: prima presupune ca persoana sa refuse
mancarea, astfel inact sa ajunga la o greutate anormal de mica pentru varsta si inaltimea sa, a 2-a
faza presupune ca persoana sa aiba o teama fata de greutatea sa, in al treilea rand sa aiba o
imagine de sine nesatisfacatoare, iar in ultimul rand sa intervina ao tulburarea a
menstruatiei( amenoreea).
Cauze:
Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin intelese. Se poate dezvolta printr-o combinatie de factori
declansatori: biologici, psihologici si sociali. Chiar daca nu s-a demonstrat, persoanele cu
anorexie prezinta un nivel crescut de serotonina, un neurotransmitator, care poate duce la aparitia
unor manifestari comportamentele anorexice ca si retragerea sociala si reducerea apetitului
alimentar. Nu este clar daca cel mai mare nivel al serotoninei este prezent inainte sau dupa
debutul infometarii.
Studii recente au demonstrat ca prezinta un risc crescut de a dezvolta anorexie persoanele care
au in familie un membru cu aceasta afectiune (parinte, sora sau fratele). Totusi, implicatia
genetica reprezinta doar o mica pondere a cauzei. Alti factori includ cateva trasaturi de
personalitate precum si presiunile sociale si culturale.
Evenimentele stresante din viata ca si mutatul, divortul, decesul unei persoane dragi, pot declansa
anorexia.
Simptome:
Simptomele frecvente si actiunile corelate cu anorexia nervoasa includ:
- frica intensa de a castiga in greutate;
- restrictia consumului de alimente sau al unor anumite tipuri de alimente care contin orice fel
de grasime;
- greutate mai mica decat 85% din greutatea standard corespunzatoare inaltimii, (la un copil
4

sau adolescent, pierderea sau necastigarea in greutate in timpul perioadei de crestere reprezinta
un motiv de ingrijorare);
- aprecierea propriului corp ca si supraponderal, in ciuda faptului ca pacientul are o greutate
sub limita standard (aceasta tulburare poarta denumirea de imagine distorsionata a corpului);
- un program de exercitii istovitor;
- ascunderea alimentelor si eviarea abordarii subiectelor legate de tulburarile de alimentatie
sau pierdere in greutate;
- unele persoane anorexice isi provoaca voma sau utilizeaza laxative sau diuretice pentru a
pierde in greutate.
Distrugerea smaltului dentar este cel mai frecvent simptom care se dezvolta ca urmare a
episoadelor repetate de voma.
Semnele obisnuite ale malnutritiei cuprind:
- greutate mica a corpului;
- constipatia si golirea incetinita a stomacului;
- par fragil, piele uscata si unghii friabile;
- sani micsorati;
- oprirea menstruatiei sau perioade lungi de amenoree;
- senzatia de frig, cu o temperatura a corpului mai scazuta decat in mod normal;
- presiune sanguina scazuta;
- bradicardie, mai putin decat 60 de batai pe minut;
- diminuarea sensibilitatii nociceptive (perceptiei durerii);
- colorarea violacee a pielii de la nivelul extremitatilor (bratelor si picioarelor) datorita
circulatiei ineficiente;
- edeme la nivelul mainilor si picioarelor;
- piele de culoare galben-portocalie, in special la nivelul palmelor si mainilor.
Persoanele cu anorexie adesea dezvolta adevarate ritualuri asociate cu alimentarea care pot
include:
- alegerea de modalitati speciale de a manca alimentele, de a acumula alimentele, de a colecta
recipientele si de a prepara mancaruri elaborate pentru alte persoane fara a manca din
preparatele gatite ;
- petrecerea unei perioade lungi de timp pentru a taia si rearanja mancarea pe platouri pentru a
creea impresia ca s-a mancat dj;
- aceste persoane pot ascunde mancarea sau sa se descotoroseasca de ea pe ascuns in timpul
mesei.
Mecanism fiziopatogenetic:
Anorexia adesea debuteaza cu inceperea unei diete normale in scopul de a pierde cateva
kilograme dar aceasta dieta este depasita cand persoana devine obsedata de dieta si isi limiteaza
aportul de alimente mai mult decat este sanatos. Cu timpul, persoana isi restrictioneaza cantitatea
si tipurile de alimente. Restrictia de alimente nu se limiteaza de obicei numai la dieta ci si la
nevoia de a controla ceva in viata; aceste persoane gasind un sens al puterii cand isi controleaza
setea si foamea.Anorexicii devin retrasi social si isi perd interesul pentru lumea din exterior.
Pe masura ce boala avanseaza, apar manifestari comportamentale irationale, ca si:
- impunerea de reguli alimentare de exemplu, eliminarea produselor de consum zilnic sau
carnea, deoarece acestea contin multe calorii ;
- creearea de ritualuri alimentare mestecarea alimentelor de cateva ori ;
- dezvoltarea unei aversiuni fata de mancare teama de a castiga in greutate daca alimentul se
5

consuma in intregime ;
- pierderea senzatiei de foame ;
- efectuarea de exercitii in mod excesiv, pana in momentul producerii de leziuni;
- administrarea de laxative sau diuretice sau provocarea vomei datorita fricii de a castiga in
greutate ;
- infometarea si malnutritia asociate anorexiei in mod obisnuit cauzeaza complicatii ca si
osteoporoza sau aritmiile cardiace.Deseori, alte afectiuni psihice debuteaza impreuna cu
anorexia, ca de exemplu depresia, ingreunand tratamentul. Tratamentul precoce al anorexiei
ofera cel mai bun prognostic de recuperare. Cu cat o persoana prezinta un comportament
alimentar mai irational, cu atat este mai dificil de a-i implementa o perspectiva sanatoasa a
nutritiei. Din moment ce exista o negare puternica a problemei si deseori este observata
disimularea alimentarii, partenerul de obicei este prima persoana care apeleaza la tratament de
specialitate pentru persoana anorexica. Persoana care sufera de anorexie este de obicei
examinata de medic pentru alte simpome corelate cu anorexia.
Acestea pot include:
- fatigabilitatea si apatia (lipsa de energie) ;
- dureri abdominale si cateodata constipatie ;
- episoade frecvente de voma (chiar daca persoana nu recunoaste ca si le provoaca) ;
- simptome ale depresiei ;
- dureri articulare (cauzate de exercitii efectuate in mod excesiv sau de dezechilibrul
hidroelectrolitic).
Factori psihologici
Numeroase cercetri asupra factorilor psihologici sugereaz c anumite tendine n gndire i
percepie pot contribui la meninerea sau riscul de apariie a anorexiei.
1.tulburare a imaginii corporale despre sine Comportamentul alimentar anorectic este
considerat ca provenind din sentimente de ngrare i de imagine despre sine ca fiind
"neatractiv".Unul din cele mai cunoscute constatri este c oamenii suferind de anorexia nervoas
tind s supraestimeze dimensiunile sau grsimea corpului lor.
2. trsturi de personalitate:
Persoanele cu anorexie nervoas au fost gsite ca avnd anumite trsturi de personalitate
considerate ca predispozante pentru tulburri de alimentare : un nivel nalt de obsesivitate (avnd
gnduri intrusive despre alimente, sau despre chestiuni legate de greutatea corporal ), de
ascetism, restricie (capacitate de rezisten la tentaii), i nivele clinice de perfecionism
(cutarea patologic de standarduri personale nalte i nevoia de control) - acetia sunt factorii
gsii cel mai des de ctre cercettori.
3. co-morbiditate psihiatric:
Frecvent exist co- morbiditate : la persoanele cu anorexie nervoasa coexist i alte dificulti
psihologice i tulburri psihiatrice. Cele mai frecvente fiind:
-depresia clinic,
-tulburarea obsesiv - compulsiv,
-una sau mai multe tulburri de personalitate: ex. tulburarea de personalitate de limit
-abuzul de substane
n peste jumtate din cazurile de anorexie nervoas la tinere femei se diagnosticheaz i
prezena n acela timp de tulburri afective (mai ales depresie) i tulburarea de personalitate de
limit (borderline). Sunt prezente grade nalte de depresie i anxietate, chiar dac nu ntotdeauna
ele ndeplinesc criteriile diagnostice ale unui sindrom specific.
6

4. factori cognitivi
Rezultatele cercetrilor n domeniul neuropsihologiei n anorexia nervoas nu sunt
consecvente n diversele studii i este greu de a diferenia efectele starvaiei asupra creierului de
caracteristicile pe termen lung. Totui, o constatare destul de fiabil este cea a existenei unei
slabe flexibiliti cognitive.] (capacitatea de a schimba tipare de gndire, mai ales legat de
functia lobilor frontali i de sistemul executiv.
Alte studii au sugerat c anorexia ar fi meninut de anumite tendine deviante (biases) n
atenie i memorie. Toate tulburrile majore de alimentare (cu excepia obezitii au un numr de
tipuri nucleare de psihopatologie se bazeaza pe:
- perfecionism;
- auto-apreciere sczut,
- intoleran la anumite stri emoionale (dificultatea de a reaciona n mod potrivit)
- dificulti interpersonale.
Consultul de specialitate:
Se recomanda consultul medical de specialitate daca o persoana draga:
- prezinta semne de anorexie ca de exemplu pierderea rapida in greutate, refuzul de a se
alimenta, canalizarea atentiei pe mentinerea greutatii, provocarea de varsaturi sau abuzul de
laxative sau diuretice.;
- pierderea mare in greutate si continuarea pierderii in greutate;
- instalarea amenoreei ( tulburare de menstruatie);
- program de exercitii intensive care determina aparitia de leziuni si cu toate acestea persoana
anorexica nu sisteaza efectuarea exercitiilor;
- frica intensa fata chiar si de un castig mic in greutate, aceasta interferand cu consumarea de
preparate alimentare sanatoase;
- a fost diagnosticata cu anorexie si prezinta ameteli, tulburari de somn sau simptome ale
depresiei sau anxietatii;
- sa se apeleze la un tratament de specialitate daca o persoana este tratata de anorexie si
prezinta un ritm cardiac neregulat sau palpitatii, lipotimii (lesinuri) sau dureri severe in orice
portiune a corpului, ca de exemplu la nivelul articulatiilor.
Urmatorii medici pot diagnostica sau trata tulburarile de alimentare:
- medicul generalist
- psihiatrul
- psihologul
- dietiticianul.
Spitalizarea sau internarea pentru tratamentul unei tulburari de alimentatie este uneori
necesara pentru a controla anorexia.
Depistarea si tratamentul precoce al anorexiei sunt importante pntru recuperarea si prevenirea
evolutiei progresive a bolii spre o forma mai grava. Cu cat are o durata mai mare anorexia, cu atat
este mai dificil de a corecta comportamentul alimentar inadecvat.
Deoarece majoritatea cazurilor de anorexie debuteaza in adolescenta, membrii familiei ar
trebui sa fie primii care sa recunoasca simptomele afectiunii. Chiar daca adolescentul poate
refuza tratamentul de specialitate, este important pentru familie consultul unui medic daca apar
motive de ingrijorare in momentul in care copilul prezinta cateva simptome de anorexie.
Tratament :

Toate persoanele care sufera de anorexie necesita tratament. Obiectivele tratamentului sunt de
a restabili o greutate normala si un comportament alimentar adecvat si de a trata afectiunile
somatice si psihice asociate cu malnutritia, ca de exemplu osteoporoza sau depresia.Corectarea
perceptiilor, atitudinilor si comportamentelor anormale corelate cu tulburarile de alimentare
reprezinta o parte a tratamentului extins.
Tratament initial
Ideal, tratamentul este furnizat de catre o echipa care cuprinde psihiatrul, medicul de familie
si nutritionistul. In functie de gravitatea bolii, tratamentul de initiere cuprinde in mod obisnuit:
- restabilirea greutatii normale. Dobandirea unei greutati normale deseori atenueaza sau
elimina tulburarile de alimentare, ca de exemplu strangerea de alimente sau comportamentul
obsesiv compulsiv (tulburare anxioasa caracterizata prin repetarea gandurilor si imaginilor in
mintea pacientului cu comportamente repetitive ulterioare);
- acordarea de consiliere profesionala, pentru a ajuta persoana anorexica sa realizeze ca are o
problema si sa-si imbunatateasca perceptia imaginii corpului, sa se concentreze pe afectarea
relatiilor, de obicei prin terapie individuala sau de familie;
- acordarea de sfaturi de catre nutritionist, pentru a ajuta in stabilirea unor principii alimentare
sanatoase si pentru o mai buna intelegere a conceptului de alimentatie echilibrata;
- tratamentul altor afectiuni care frecvent apar asociate cu anorexia ca de exemplu depresia sau
afectiunile cardiace. Prezenta si a altor afectiuni concomitent cu anorexia complica tratamentul
putand extinde durata si intensitatea tratamentului aplicat;
In cazul formelor grave sau amenintatoare de deces, tratamentul de initiere in spital cuprinde:
- tratarea infometarii. Aceasta implica tratarea afectiunilor medicale determinate de anorexie,
ca deshidratarea, dezechilibrul hidroelectrolitic sau afectiunile cardiace. Uneori, fluidele si
alimentele sunt administrate printr-un tub plasat in stomac prin nas (sonda nazogastrica) sau
parenteral (inravenos);
- refacerea statusului nutritional obiectivul tratamentului este de a castiga in greutate cu grija
si treptat, cunoscand cand este prezenta senzatia de foame sau satietate si invatand cum sa se
alimenteze sanatos;
- ingrijirea afectiva si dezvoltarea increderii in medic reprezinta o parte importanta a
recuperarii care poate include:
- invatarea de noi comportamente alimentare;
- invatarea controlului afectiv;
- dezvoltarea increderii in persoanele care acorda ajutor.

Tratament in cazul agravarii bolii

Unele persoane cu anorexie nervoasa pot necesita spitalizare sau internare pentru a li se
acorda ingrijiri specializate de urgenta pana in momentul in care pacientul se recupereaza
suficient ca sa urmeze un tratament ambulator. In general se recomanda ca persoanele a caror
greutate este cu 20% mai mica decat greutatea standard corespunzatoare inaltimii sa fie tratate in
spital. Nu este neobisnuit pentru o persoana care a pierdut in greutate mai mult decat 30 % din
greutatea standard sa necesite 2-6 luni de tratament de specialitate in spital. Persoanele cu o
greutate mai mica de 85% din greutatea standard isi recupereaza greu greutatea daca nu sunt
inclusi intr-un program foarte bine structurat pentru persoanele cu tulburari de alimentare. O
8

greutate mult sub limita normalului poate cauza deshidratare, infometare si dezechilibru
electrolitic, toate acestea putand duce la deces.

De retinut!
Anorexia este deseori dificil de tratat. Persoana anorexica poate refuza tratamentul
considerandu-l inutil sau manifesta o frica intensa fata de ideea de a castiga in greutate. Unele
persoane care au pierdut foarte mult in greutate pot sa nu fie capabile sa participe la tratament
deoarece sunt prea slabite sau pot fi prea confuze ca sa urmeze indicatiile.
Anorexicii de obicei necesita continuarea tratamentului pentru luni sau ani si efectuarea de
controale repetate la medic pentru o evaluare psihiatrica si pentru verificarea greutatii.
Suplimentar acesti pacienti trebuie sa invete sa-si cunoasca boala, sa evite recurenta simptomele
si sa gaseasca diferite modalitati de a controla stresul.
Anorexia este o boala de termen lung (cronica). Aproximativ 40% se vindeca, 30 % isi
imbunatesc starea de sanatate si 30 % vor avea probleme legate de anorexie de-a lungul intregii
vieti.

Bibliografie:

1. Curry, Christine. "Anorexia Nervosa." Encyclopedia of Obesity. 2008. SAGE

Publications. 23 Apr. 2010. <http://www.sage-ereference.com/obesity/Article_n25.html>.
2. Dellava, Jocilyn E. "Physiological Aspects of Anorexia Nervosa." Encyclopedia of
Obesity. 2008. SAGE Publications. 23 Apr. 2010. <http://www.sageereference.com/obesity/Article_n378.html>.
3. MacLean, Vicky M., and Melissa Sandefur. "Anorexia and Bulimia." Encyclopedia of
Death and the Human Experience. 2009. SAGE Publications. 23 Apr. 2010.
<http://www.sage-ereference.com/humanexperience/Article_n21.html>.
4. Stephenson, Merridy Lynne-Young, Sabina Mutisya, and Thomas Harrison. "Anorexia
Nervosa." Encyclopedia of Substance Abuse Prevention, Treatment, & Recovery. 2008.
SAGE Publications. 23 Apr. 2010. <http://www.sageereference.com/substance/Article_n30.html>.
5. http://www.sfatulmedicului.ro/Bulimie-si-anorexie--tulburari-de-alimentatie/anorexianervoasa_27, accesat la data de 25 aprilie 2010, ora 14.

10

Studiu de caz
1.
Adina, are 32 de ani si este implinita pe plan professional, avand o meserie pe care a visat-o
inca din scoala generala, este contabila. S-a casatorit acum 8 ani si inca mai este foarte
indragostita de sotul ei, Alex, desi viata nu le-a dat sansa de a avea copii.
De 2 ani, au inceput anumite problem intre ei, ea devenise foarte stresata la locul de munca,
deoarece firma la care lucre concediase multi dintre angajati si volumul de munca s-a transmis la
cei care mai ramasesera, plus ca statea cu frica in san , in fiecare zi ca s-ar putea sa fie si ea data
afara.
Sotul ei, statea la serviciu peste program, pentru ca asa i se cerea de a firma la care lucre, se
vedeau seara, foarte putin si diminaeata cand plecau la lucru. Uneori seara, ea adormea si nu il
auzea pe sotul ei cand venea acasa. Au incercat sa fac copii cu diferite tratamente, care au dus la o
oarecare crestere in greutatea a Adinei, dar nu cu mult. Adina spune a intotdeauna fusese oraecum
obsedata de aspectul sau fizi, deoarece de cand se stie avea cateva kg, peste cum si-ar fi dorit ea
sa arate. Se temea pentru casnicia ei, din cauza faptului ca nu aveau copii, ca deja nu mai petrecea
atat timp cu sotul ei, incepusera si certurile, plus ca nu ii placea felul in care arata fizic.
Se gandea ca daca mai slabeste, poate sotul ei nu ava avea ochi pentru alte femei( asa cum
credea ea) si va reincepe sa o iubeasca numai pe ea.
La inceput, totul parea ceva normal, vroia sa slabeasca cateva kg sis a ajunga sa I placa de ea
cand se priveste in oglinda. Totul decurgea normal, cateva serii de exercitii fizice pe zi, mancare
mai putina si mai sanatoasa, adica legume si fructe. Dupa cateva luni, vazand ca nu reuseste sa
slabeasca a inceput sa fie mai drastica cu ea si alimentatia. Pana si sotul observase ca slabirea ei,
era evident si ca ea nu mai gatea, mancau aproape numai verdeturi, tot felul de salate, legume,
carnea nu mai era incusa in meniu, in frigider se regaseau cele de mai sus, plus iaurturi dietetice.
De fiecare data cand se uita in oglinda, se vedea grasa. Ajunsese sa nu mai manace cu sotul ei,
pentru ca acesta sa nu observe cat de putin manaca, isi taia mancarea in bucatele foarte mici, iar
mancarea o mesteca de foarte multe ori pentru a avea senzatia de satul.
Incepuse si sa-si provoace voma. Alex, mai incerca sa o oblige sa manance cu el la masa, dar
desi acest lucru se intampla, ea isi provoca varsaturi dupa, pentru ca mancarea pe care o
consumase sa nu se depuna. El deja luase atitudine astfel, plus ca nu mai statea pana traziu la
serviciu, weekendurile le petreceau amandoi, incerca sa o scoata din cotidian, dar degeaba.
Tratamentul ei a inceput in ziua in care, Alex, venind de la serviciu, a gasit-o lesinata jos pe
covor. Atunci a chemat ambulanta, iar ea a fost transportata de urgent la spital unde timp de 2 luni
I s-au administrat ingrijirile medicale necesare: perfuzii multe, deoarece din cauza faptului ca
tinea la silueta peste masura, era si deshidratata.
Tratamentul ei a inceput cu nutritionistul, psihologul si medical bineinteles. Desi acum a luat
in greutate si nu mai este sub limita normalului, cu ajutorul nutritionistului, medicului si cu
sprijinul sotului manca asemeni unei personae normale, incluzand si alte elemente in alimentatie,
pe langa verdeturi, ea freceventeaza inca cabinetul psihologului si probabil acest lucru va mai
continua pentru a si putea reveni in proportie cat mai mare. Este dispusa sa adopte impreuna cu
sotul un copil.

11

2.
Alina este o tanara care a reusit sa invinga boala care cauzeaza una dintre cele mai lente si
dureroase morti, anorexia.
Alina a devenit anorexica la doar 12 ani si a petrecut multi altii promovand aceasta boala pe
Internet si incurajand fetele sa devina asemeni ei. Acum, sase ani mai tarziu, ea a invins boala, iar
pozele care odata reprezentau pentru ea imaginea perfectiunii o ingrozesc.
Ghemuita pe podea, vertebrele mele ieseau prin piele, aratam socant de slaba, insa pe palma
aveam scris cu marker negru cuvantul 'grasa'. Cand ma uit la aceasta poza, ma ingrozesc si simt
foarte multa furie fata de mine Fetele se ncurajau fiecare online, spunnd: mor de foame dar
perfeciunea, este aproape. Am nvat trucuri pentru a pacali medicul. Tot ce am vrut a fost s
fiu subire i am fost dispusa sa continui atit perfectiunea mea de sntate, familie i
viitor.Cantaream foarte putin. M simt ruinata i vinovata c am luat parte la aceasta comunitate
distructiva.
Ea spune ca abia acum isi da seama ca fetele care incurajeaza aceasta afectiune fac parte
dintr-o comunitate distructiva. n cazul n care mama ei ntreba despre alimente, spunea ca
manca sandvisul in drum spre acas de la coal. Pe ea nu o deranja ca vomita, deoarece asa isi
asigura pierderea in greutate. Pn cnd avea 14 ani, se hranea numai cu apa, guma de mestecat
si gris pe care il manca numai daca il facea piure.A inceput sa devina palida i incredibil de
slaba, parul ei se subtia si la dus cadeau smocuri din par. Mama ei deveins e suspicioasa si se
purta ca un vulture. Incerca sa plece inainte tuturor la scoala pentru a nu manca, dar intr-o zi o
astepta mama ei si a intrebat-o daca vrea o banana, iar ea i-a raspuns nu si apoi a fugit afara din
casa. atunci, prietenii i mama au devenit toti suspecti, deorece nu mai aveam energie si aveam
mereu stare de lesin si ameteala. A incercat sa se ascunda, dar un coleg a auzit-o cum vomita in
toaleta si a spus profesorilor, care i-au spus mamaei ei, care a pus-o sa mearaga la un specialist .
"Sa vad acum fete care incurajeaza anorexia ma intristeaza foarte tare. Candva am crezut ca sunt
prietenele mele. Abia acum realizez cui ii pasa, de fapt de mine: familiei, prietenilor si
profesorilor mei. Imi este rusine si ma simt vinovata ca am facut parte dintr-o comunitate atat de
distructiva", a mai spus Alina. Cantarea foarte putin, timp de dou luni, fusese tinuta la izolare in
clinica, era foarte diseprata s aplece inact a promis ca va urma planul de mancare, dar tot timpul
auzea o voce care I spune aca e grasa.. Ea povesteste ca era atat de obsedata ca e grasa, incat
ajunsese sa manance o punga de chipsuri in doua saptamani si ii lua si jumatate de ora sa mestece
o gura dintr-un sandwich. Colegii I spusesera iar profesorilor si ei mamei, si iar fusese pusa sub
izolare. In urmatorii doi ani, acontinuat sa recada si ajungea la spital la iecare 6 . la 16 ani a
recunoscut ca are o problema. A avut dureri constante in piept i articulaiile mele se simteau
rigide i slabe.
Acum, Alina a reusit sa isi revina, atat cu ajutorul medicilor, dar mai ales cu ajutorul
prietenilor si familiei care au sustinut-o la fiecare pas si la randul ei incearca sa ajute alte fete care
au picat in capcana anorexiei. n septembrie 2013, a fost internata pentru a cincea i ultima oar.
A petrecut patru luni n recuperare i de aceast dat a simit ca totul a fost diferit.
12

La varsta de 18 ani, ea a reusit sa ajunga la greutatea de 55 de kilograme si e foarte mandra de

cumarataacum.
3.
Maria este o adolescenta de 20 ani, care si-a dori mereu sa devina fotomodel. La varsta de 15 ani,
a dat prima sa proba in acest sens, dar a fost respinsa din cauza ca avea cateva kg in plus fata de
cerintele prevazute pentru aceasta cariera. Dupa al doilea refuz, a realizat ca trebuie sa mai dea
jos cateva kg. Totul i-a reusit, a si castigat o proba pentru a devein manechin, dar din cauza
faptului ca slabise repede, kilogramele date jos, au inceput sa se acumuleze intr-o cantitate dubla
fata de cea pe care o daduse jos. Fiind deja intrata in lume modei, era necesar sa slabeasca iar
pentru a-si mentine slujba. Numai ca de aceasta data, avand 16 ani, stia sigur ca daca nu slabeste
isi va pierde ocazia de a-si vedea visul indeplinit. A inceput sa manance din ce in ce mai putin, nu
manca mancare cu grasimi si folosea multe laxative si diuretice pentru a elimina ceea ce
mancase.
Deja obserevase ca sanii incepusera sa I se micsoareze, parul ii cadea, iar unghiile I se rupea,
deoarece devenisera foarte moi. Pielea ajunsese de la culoarea normala la una galbuie. Isi aranja
mancarea, o muta in diferite locuri, la locul de munca nu manca din teama de a nu se ingrasa, isi
punea mancarea in diferite caserole mici, pentru a avea sub control cantitatea de mancare pe care
urma sa o manance. Devenise deja foarte slaba: avea 1,74 metri in inaltime, 48 de kilograme si 17
ani. Familia ei si colegele de munca observasera acest lucru. Familia a cerut ajutorul medicului de
familie, care de cand a vazut-o a recomandat imediat tratament de specialitate. Cazul Mariei, este
unul fericit, deoarece a primit ajutor rapid, anorexia nu s-a instalat in totalitate, era la inceput, si
acum la varsta de 20 ani, dupa multe luni de tratament, Maria are o greutate de 60 de kilograme si
este foarte multumita de ea si de faptul ca sis continua visul de a fi manechin.

13

Obiective:
1.
2.
3.
4.

Identificarea factorilor care duc la aceasta situatie;

Surprinderea climatului familial din familiile cpersoanelor care sufera de aceasta boala;
Identificarea genului la care apare preponderant aceasta boala.
Identificarea tipului de persoana la care apare preponderant aceasta boala.

Ipoteze:
1. Daca persoana nu este multumita de imaginea sa din oglinda, poate dezvolta aceasta
boala;
2. Tensiunile din familie pot duce la aparitia acestei boli;
3. Femeile sunt mai predispuse la aceasta boala, din cauza ca ele tin mai mult la silueta;
4. Daca o persoana este vegetarian, atunci este mai predispusa la aceasta boala.

14

Chestionar

Anonim!

1. In ce masura obisnuiti sa realizati urmatoarele activitati?

Impartiti
mancarea in
bucatele
mici

Manacati
foarte putin

Mancati
numai
legume si
fructe

Nu mancati
mai mult de
3 mese pe zi

Faceti
exercitii
fizice

In foarte mare
masura
In mare masura
Nici in mare, nici in
mica masura
In mica masura
In foarte mica
masura
2. Cat de frecvent sunt intalnite urmatoarele situatii in familia dvs.?
Mai multe

O data pe

Mai multe

O dat pe

O dat la 2

dect o dat

sptmn;

dect o dat

lun

luni

pe

pe lun

sptmn
Tensiuni
Conflicte
Reprouri
Certuri

15

3. Ati trecut printr-una din urmatoarele situatii recent( in ultimul an)?

Da

Nu

Divort
Pierderea unui copil
Pierderea locului de munca
Decesul cuiva drag
4. Cat de frecvent v-ati confruntat cu urmatoarele situatii?
Piele galbuie

Cadearea parului

In fiecare zi
O data pe saptamana
O data pe luna
Mai rar
5. Cat de frecvent face exercitii fizice?
In fiecare zi
De 2 ori pe saptamana
De 3 ori pe saptamana
1 data pe luna
1 data la 2 luni
Mai rar
Niciodata
6. Sunteti multumit de imaginea din oglinda despre propriul corp?
a)Da.
b) Nu.
7. Cat de frecvent va cantariti greutatea ?
In fiecare zi
De 2 ori pe saptamana
De 3 ori pe saptamana
1 data pe luna
1 data la 2 luni
Mai rar
Niciodata

16

Caderea dintilor

8. Va provocati voma dupa masa?

a) Da.
b) Nu.

9. Cat de frecvent ati apelat la urmatoarele:?

Laxative

Diuretice

Dupa fiecare masa

In fiecare zi
O data pe saptamana
O data la 2 saptamani
O data pe luna
Mai rar
Niciodata
10. Ati avut in familie persoane care sufereau de aceasta boala?
a) Da.
b) Nu.
11. Care este ocupatia dvs.?

12. Considerati ocupatia dvs. ca fiind una care va provoaca stare de stress?
a) Da.
b) Nu.
13. Aveti copii?
a) Da.
b) Nu.
14. Care este greutatea dvs.?

15. Care este inaltimea dvs.?

.
16. Care este sexul dvs?
a) Femeie;
b) Barbat.
17

17. Cati ani aveti?

.
18. Cum ai caracteriza starea dvs. de sntate?

.
19. Care este starea dvs. civila?

20. n care din variantele de mai jos se ncadreaz venitul familiei dvs.?
a) sub 399 ron;
b) 400-900 ron;
c) 901-1400 ron;
d) 1401- 1900 ron;
e) 1901-2400 ron;
f) peste 2401 ron.

Va multumesc!

18