Dcor

G. Bacovia
Poezia simbolista a aparut ca un raspuns la romantismul retoric, la parnasianism si
la naturalismul care audominal secolul al XIX-lea.Acest nou curent incearca sa
modernizeze tehnicile compozitiei, pastrand in acelasi timp anumite teme simotive
romantice. Simbolismul este o prelungire a romantismului, privit de aceasta data
prin prisma uneisensibilitati moderne.O trasatura foarte importanta a acestui nou
romantism este aceea ca, simbolsimul promoveaza cu insitentaspatiul citadin
descris in operele literare corespunzatoare, asadar, este un curent cosmopolit, in
care elementelecadrului artifical costituie niste actori in rlul principal in conturarea
atmosferei poeziei.Printre poetii simbolisti, ale caror nume au o rezonanta
deosebita, se numara Verlaine, Jean Moras, Rimbau,Baudelaire, si nu in ultimul
rand, cel mai mare poet simbolist roman, George Bacovia.Una dintre poeziile sale
poarte numele simplu
Decor
.Titlul ne sugereaza un spatiu artificial, eventual foarte frumos si plin de viata si de
culoare. Pe masura ce seavanseaza in lectura, se dovedeste ca acest decor este un
parc, in perioada de iarna, cu o natura moarta, avandtente macabre,
apocaliptice.Poezia debuteaza cu amintirea copacilor, caracterizati ca albi sau negri.
Inca de la inceput ideea de cromaticaeste estompata, palind imaginatia cititorului,
de la bun inceput se face referire la sentimentul de singuratate.Categoriile psihice
negative isi fac simtita prezenta gradat, la intervale de timp consante, impact intarit
detehnica paralelismului sintactic ale celor trei versuri repetate aproape identic.Se
insita cu precadere asupra culorii inchise, si anume negrul, prin versul
decor de doliu funerar
. Din acest moment, poezia capata o nuanta monotona, trista, non-dinamica,
accentul cazand doar pe descrierea imprejurarilor.Ea se compune dintr-un ansamblu
de simblouri ce se insiruie si se repeta relativ simetric. (copaci, antiteza
alb/negru).Primul semn care sugereaza sunetul este reprezentat de regretul care
plange, ca simbol al universului sufletesc, peisajul macabru, trist si monoton este
intarit de substantvul regretele si de verbul plang. Nu in mod intmplator este
nominalizat parcul.Prin descrierea pesajului din incipit, eul liric isi pregateste
asculatorii pentru a descoperirea durerii sfasietoarecare se consuma in acel topos.
Aici, parcul este un spatiu care ii macina din punct de vedere psihic pe cei carestiu
sa il asculte.Strofa a doua a poeziei, are rol de recapitulare si intarire a
sentimentelor decadente expuse in prima strofa. Nusunt adaugate decat penele
colorate in nonculori ale unor corbiAl doilea vers paralel se evidentiaza prin ceva cu
totul special, si anume, motivul fantomelor. Fantomele,spirite vagi, neclare,
nelamurite si albe, se incadreaza perfect in pesajul mai sus descris. Cu aceste noi
aparitii, parcul devine un spatiu malefic, bantuit, in care spirite blestemate, sunt
condamnate sa se chinuie cautand.In strofa finala, peisajul este din nou redescris,
copacii avand de aceasta data frunze, de aceleasi non culori.Peste acest pesaj, cade
ninosare rar, trist, ca niste lacrimi ce se scurg pe obraji, la unison cu
plansetulregretelor.In decursul intregii poezii, eul liric reuseste sa adauge gradual
noi trasaturi si caracteristici peisajului descris,clarificand si in acelasi timp
cufundand cititoul in mesajul transmis.Poezia DECOR de G.B. se caracterizeaza in
mod special prin descrierea unui spatiu citandin, unui parc inmjlocul iernii, in care
sunt cultivate trasaturi, sentimente si trairi sub forma de simboluri, cu care eul

liriclucreaza cu dibacie. Avand toate aceste caracteristici, iar eul poetic legatura
directa cu natura descrisa, operalirica DECOR este o poezie simbolista.