Sunteți pe pagina 1din 4

Esenta unei relatii este spatiul din ea.

Fragmente din interviul luat de Paula Coppel, jurnal sta la Unity Magaz ne, sc torului
Eck art !olle.
Paula Coppel" Mult oameni spun ca sunt ne#e c t $ totu$ nu doresc sa%$ trans#orme
starea. &e ce ram'n oameni legat de ne#e c rea lor(
Eck art !olle" &eoarece ego%ul ne#e c t sau )eu, cel ne#e c t* a devenit o parte din
dent tatea lor. +cesta le spune cont nuu c ne sunt sau c't de ne#e c t sunt. E nu vor sa%i
dea drumul deoarece se tem ca ,$ vor pierde s mtul ident tat de s ne. E au nevoie sa l
se arate ca #luctuat le m nt nu , reprez nta ca indiviz . Pentru uni oameni este
,nceputul une trez spi tuale atunc c'nd aud sau c tesc" )+vet o voce ,n capul vostru
care nu tace nic odata. +t o-servat asta(* . -rusc ,$ dau seama ca g'ndurile doar le trec
prin cap, ,n t mp ce ,na nte erau at't de ident #icat cu ele ,nc't se cons derau a #i e acele
g'nduri.
Paula Coppel" &ec , un mod de a ne ajuta pe noi $ pe alt este sa o-servam ca acestea
sunt doa g'nduri $ sa pract cam o-se varea ma degra-a dec't ata$area de ele(
Eck art !olle" &a. /nseamna ca tot ce care c tesc acest interviu $ gasesc ca el are un
sens, s%au trez t deja. !rez rea nu s%a produs ,nca pentru tot ce care c tesc acest interviu
$ , de aceea, cons dera ca este de ne,nteles. + recunoa$te adevarurile #undamentale ce sunt
e0primate prin aceste cuvinte, ,nseamna ca acea m ca desc dere tre-uie sa #ie acolo deja,
,n inte orul vostru, deoarece doa acolo putet recunoa$te toate acestea.
1'ndirea s ngura nu poate recunoa$te adevarurile spi tuale, indi#erent c't de dezvoltata
este m ntea. Este impos -il. &e aceea, #oarte des ,nt'lnim oameni educat ce lucreaza ,n
domeniul mass%media $ care studiaza cart le spi tuale, dar care sunt at't de ident #icat
cu procesul g'ndi lor ,nc't nu prind esenta lucrurilor. E sc u recenz sau art cole
despre aceste cart , dar nu le ,nteleg. 2u pot vedea esenta.
2u e vina lor 3 nu este despre e personal. Este vor-a de condit a umana $ starea de
dent #icare cu m ntea. 4ntel genta, ,n s ne, nu ajuta. Putet avea doua sau tre doctorate,
da asta nu va apropie cu nim c de real zarea spi tuala. &e #apt, s%ar putea sa va
,ndeparteze.
Un mod de a va ,ndrepta privirea catre trez re este ca, atunc c'nd va g'ndit ca avet proleme ma , sa va ,ntre-at " )Ce pro-lema am ,n acest moment(* &e o-ice gas t ca nu
avet o pro-lema ,n acest moment, deoarece stat a c $ respirat , va uitat pe #ereastra
$ este -ine. Este su#ic ent aer. C iar at $ m'ncat su#ic ent astaz . . c a daca nu at
m'ncat su#ic ent astaz nu ar #i o pro-lema, da ar putea #i o ,ncercare. +st#el, ,ncerca le
e0ista, dar pro-lemele sunt generate de m nte. /ncerca le sunt s tuat ce pot #i a-ordate
doa ,n momentul prezent $ sol c ta act une.
+st#el, daca nu avet -ani, putet sa va #olos t m ntea $ sa spunet " )Ce act une sa
,ntreprind(* +poi devenit l ni$t t . 5a nu va #olos t m ntea, deoarece, daca ,ncepet sa va
g'ndit renunt'nd la l ni$tea inte oa a, s%ar putea ca #oarte cur'nd sa va pierdet pe voi ,n
propria m nte $ asta se sc m-a ,n ,ngrijorare. /ngrijorarea ,nseamna ca m ntea va
controleaza. Ea este ,ntotdeauna #ara sens. & n ,ngrijorare nic odata nu apare o solut e.

Paula Coppel"
&e$ ne spunem ca ,ngrijorarea este un lucru product v, e#ic ent6

Eck art !olle" &a, m ntea va va spune ca tre-uie sa va g'ndit la asta, alt#el totul se va
pra-u$ . &ar, de #apt, act vitatea necontrolata a m nt este ceea ce va opre$te de la a gas
solut a. 1as t o solut e doar atunc c'nd ie$ t din ea, devenit l ni$t t $ va dat seama ca,
,n acest moment, nu e0ista o pro-lema.
5%ar putea ca, datorita #aptului ca at #ost ,n tar'mul l ni$t , sa va vina real zarea -rusca a
ceea ce putet #ace sau a ceea ce tre-uie sa #acet , atunc c'nd nu o cautat .
Paula Coppel" Este starea aceasta s m lara cu ceea ce spun oameni " )Cele ma -une ide
,m vin c'nd sunt la du$*(
Eck art !olle" 7ine,nteles ca mult oameni sunt prezent ,n m nte c a $ atunc c'nd #ac
un du$, dar uni sunt capa-il sa se -ucure de du$ $ sa a -a un moment de rela0are $ de
l ni$te $ ast#el le vine o idee, un g'nd original. &ec , tre-uie sa #it capa-il sa pa$ t ,n
dimens unea ,n care nu e0ista g'nduri pentru ca g'ndirea sa devina puternica $ asta
,nseamna sa #it pe depl n con$t ent de momentul prezent.
C'nd suntet ,n contact cu Prezentul, va s mt t acasa oriunde at #i. /n sc m-, daca nu
suntet a$a, atunc oriunde v%at duce, s mt t ,ntotdeauna ca ceva nu este ,n ordine. C ia
$ a$a%z sele s tuat ideale au l m ta le lor. +t putea spune )8reau sa #iu ca 9pra *. &e
,ndata ce suntet ca 9pra , vet descope ca nu ma putet sa ie$ t s nguri ,n lume, sa
merget la cumparatur sau sa va pl m-at pe strada deoarece suntet asaltat de oameni.
&ec , -rusc apare o l m tare ,n viata $ m ntea spune" )9, ,m doresc ca asta sa nu se #i
petrecut*.
Paula Coppel" Cum desc et o relat e de iu-ire ,ntre doi oameni trez t spi tual(
Eck art !olle" E0ista o l psa a a$tepta cum ca celalalt a tre-ui sa te ,mpl neasca sau sa
te #aca #e c t. E0ista o desc dere ,n care, pur $ s mplu, te pot -ucura de celalalt $ ,
pot accepta l m tele. 9 ce #i nta umana are propri le sale l m ta . !e pot casatori, de
e0emplu, cu 7udd a dar, dupa c'teva luni, , ve gas ,n #orma lui umana multe l m ta .
5%ar putea sa e0iste aspecte la 7udd a la care m ntea ta sa react oneze $ sa te i te. &e
e0emplu" )&e ce sta acolo $ mediteaza(*
+tunc c'nd accept l m tele celuilalt, totul devine un dans ,ntre doua #orme $ o
,ntelegere a #aptului ca esenta relat e este spat ul prezent ,n relat e. +st#el, ,ntre-area care
este necesar sa vi%o punet ,ntotdeauna este" )E0ista spat u ,n aceasta relat e(* 5pat ul
,nseamna, ,n mod real, nivelul de cunoa$tere $ con$t enta sau prezenta, nic decum
g'ndirea.
&ec , putet sa va privit #i nta draga $ sa nu em tet g'nduri( &oua #i nte con$t ente ,$
dau seama ca esenta une relat este spat ul din ea. C ia $ c'nd e0ista o #orma de ego,
nu este di#ic l sa strapunget acest strat $ sa vedet ascunsa esenta cea adevarata. 2u e

nevoie sa react onat la mani#estarea ego%ului. C'nd nu react onat la el, nu%i dat #orta.
Paula Coppel" Cum ne ajuta #aptul ca suntem ma con$t ent , la a-ordarea ,nt'mpla lor
tragice din viata personala $ din lume( E0ista acolo un element de credinta ca dintr%o
tragedie personala se va na$te $ ceva -un(
Eck art !olle" &a, atunc c'nd #ormele ,ncep sa se naruie 3 #orma #iz ca, s tuat a de viata,
relat le, orice 3 ,ntotdeauna e0ista o ocaz e de pat undere ,n pro#unz me. P n
apro#undare ,nteleg ridicarea dincolo de #orma care suntet . Uneori, oameni tre-uie sa
e0pe menteze o mare pie dere pentru a intra, cu adevarat, ,n pro#unz me.
+tunc c'nd are loc o mare pie dere 3 moartea cuiva apropiat, sau apropierea de propria
moarte 3 este o ocaz e de a ie$ complet din ident #icarea cu #orma $ de a real za esenta a
c ne suntet sau ca esenta oricui care su#era sau moare este dincolo de moarte.
+sta nu ,nseamna ca nu avet compas une. Compas unea are doua aspecte. C'nd vedet ,n
jurul vostru #orma umana su#e nd sau dizolv'ndu%se, suntet empat c #ata de nivelul
uman. /mparta$ t su#e nta deoarece aceasta este ,n relat e cu aspectul e#eme al #orme .
&ar daca acesta este s ngurul nivel care se act veaza ,n voi, nu trecet de su#e nta. &oa
la nivelul #i nte real zat ca c ne suntet ,n esenta este dincolo de #orma $ ca c ne este
cealalta pe soana ,n esenta este dincolo de #orma. +ceasta ,ntelegere nu este intelectuala,
este o percept e sau o t a re. +poi, privit cealalta #i nta umana $ su#e nta $ poate ca
pl'nget , dar ,n pro#unz me e0ista pace $ putere.
+cea pace $ putere reprez nta, de asemenea, aspectul care aduce uneori vindecarea.
5%ar putea sa vindece #orma sau s%a putea sa vindece cealalta persoana, ,n sensul ca
cealalta pe soana intra ,n contact cu nivelul sau ma pro#und. +ceasta este cea ma
mportanta vindecare3 sa ,nteleg c ne e$t . 8 ndecarea pe planul e0te or e -una, dar ea
nu reprez nta esenta vindeca .
Paula Coppel" +t spus ,n interviul cu 9pra " ):umea nu e0ista ca sa va #aca #e c t . Ea
este a c , ca sa va #aca con$t ent .* 9are aceasta ne,ntelegere reprez nta radac na
su#e nte umane(
Eck art !olle" &aca oameni cred ca lumea este a c pentru a% sat s#ace pe e , atunc ori
de c'te ori ,ncep sa%$ at nga l m tele, vor deveni din nou ne#e c t .
E nu%$ dau seama ca lumea 3 $ prin asta vreau sa spun orice din lumea #orme , #orma
#iz ca, unele #orme mentale sau #orme emot onale 3 nu le poate da ,mpl ni e dura-ila,
sat s#act e, sau sa le spuna c ne sunt.
E nu%$ dau seama ca ceea ce cauta se a#la pe nivelul #ara de #orma.
E cauta la nivelul #orme $ asta duce la #rust area din e0istenta umana.
+st#el, lucrul important de care tre-uie sa va dat seama este ca lumea nu e a c pentru a
va #ace #e c t . C'nd nu pret ndet ca s tuat a, locul, sau persoana sa va #aca #e c t ,
atunc , de #apt, s tuat a, locul sau persoana va sat s#ac pe depl n.
Paula Coppel" /nvataturile dumneavoastra cont -uie la o trans#ormare glo-ala a
con$t nte . Cum percepet ceea ce se petrece(
Eck art !olle" Un numar imens de oameni trec prin procesul de trez re spi tuala 3 uni ,n

etapele init ale, alt ,n cele #inale $ e m nunat sa vad asta. 4a ceva t mp p'na c'nd
procesul se va #iltra prin structurile econom ce, pol t ce $ soc ale. !endinta oamenilor
care conduc aceste structuri este sa #ie ,nca total ident #icat cu ego%ul lor. &ec , va lua
ceva t mp p'na va ajunge la pol t c eni ... de$ , c ne $t e( 9caz onal, deja apar uni
pol t c eni relat v con$t ent $ e0ista $ oameni normal , cu -un s mt ;comparat v cu
pol t c eni incon$t ent de dina nte<.
Paula Coppel" Faptul ca se petrece aceasta trez re spi tuala transm te un s mtam'nt de
speranta pentru lume(
Eck art !olle" &a. /ntre-area este" )E nevoie ca vec ea con$t nta sa cont nue p'na c'nd
va duce la propria pra-u$ re prin aos $ na uire( 5au noua con$t nta ce se ridica poate sa
,nlocuiasca treptat vec ea con$t nta, #ara distruge e0ces ve(*
2u cunosc raspunsul. 8a tre-ui sa asteptam $ vom vedea.
!ot ceea ce putem #ace este sa ne asumam responsa-il tatea pentru propria viata.