PDURILE

ECUATORIALE

A realizat: Catru Nicoleta

Pdurile ecuatoriale se ntlnesc n regiunea ecuatorial, de o parte i de alta a Ecuatorului (n

medie pn la 5 latitudine nordic i sudic) precum bazinul fluviului Congo, cmpia Amazonului,
Nordul Australiei, i insulele Filipine.
Acesteia i sunt specifice: numrul mare de specii i genuri cu ritm rapid de cre tere; distribu ia
etajat a componentelor(arbori foarte nali ce ajung pana la 50 m, cu dispozi ie discontinu, sub care
se afl arbori cu nalime de 25-30 m care au o dezvoltare larg, arbori sub 10 m nal ime i arbu ti,
iar la baz un strat de muchi, graminee, ciuperci, un numr ridicat de liane, alge, mu chi, ferigi,
orhidee).
Pdurea Ecuatorial tipic exist pe soluri bine drenate i cu reac ie bazic. n locurile cu drenaj
redus, ea capt alte caracteristici, n funcie de durata intervalului de exces de ap. La latitudini mai
mari (5 - 10) se realizeaz trecerea de la pdurea tipic ecuatoriala (devine mai rar) la vegeta ia de
savan. ntre arborii cu valoare economic deosebit sunt: n Brazilia - arborele de cauciuc(Hevea
braziliensis), arborele de cacao (Theobroma cacao), palmierul de fibre textile (Astnocaryum
vulgare), palmierul de vin ( Maurita vinifera); n Africa - acaju (Khaya), abanosul (Diospyros),
palisandrul (Dalbergia), arboraul de cafea (Coffea liberica), palmierul de ulei (Elaeis guineensis); n
Asia de SE - abanosul, mango, arborele de scorioar, palmierul de zahar, bananieri, bambusi 9
Bambusa procera). Unele suprafee ale pdurii ecuatoriale ( mai ales n Asia de Sud-Est) au fost
defriate, locul lor fiind luat de culturile de orez, bananieri etc.

Defrisarea padurilor
Padurile care inca mai ocupa suprafete importante ale planetei sunt ecosisteme
importante atat pentru om cat si din punct de vedere strict ecologic. Pentru oameni padurea
are valente estetice, recreationale, economice. Lemnul, precum si alte produse ale padurii
au atat o importanta economica locala cat si mondiala. Se estimeaza ca o treime din
populatia lumii este dependenta in continuare de lemn ca sursa importanta de energie.
Despadurirea, intelegand prin acest termen, defrisarea unor mari suprafete de padure fie ca
urmare a exploatarii lemnului, fie datorita incendiilor de padure provocate sau naturale,
poate determina intensificarea unor fenomene climatice naturale, cum sunt frecventa
inundatiilor masive, seceta excesiva, perioadele foarte reci in sezonul de iarna. Se
estimeaza ca despadurirea masiva va fi cauza unei cresteri accentuate a efectului de sera la
nivel global in proportie de 50% in perioada 1990-2025.
De asemenea, reducerea suprafetei padurilor si schimbarile mediale provocate de acest
proces, pot determina efecte indirecte asupra unor numeroase specii de arbori, efecte ce se
pot manifesta in sensul unei rezistente mai scazute la atacul insectelor fitofage si al
agentilor patogeni, la poluare sau actiunea focului.