C.

Tipuri de convertoare analog-numerice

Clasificare
Dupa modul de obtinere a bitilor cuvantului numeric de iesire:
- CAN paralel (toti bitii cuvantului numeric de iesire sunt obtinuti simultan)
- CAN serie (bitii cuvantului numeric de iesire se obtin in etape succesive de conversie)
- CAN paralel-serie (grupuri de biti ai cuvantului numeric de iesire se obtin simultan, dar in
etape succesive)
Dupa metoda de conversie:
- CAN cu conversie directa
- CAN cu conversie indirecta (intermediara).
Dupa modul de parcurgere a etapelor conversiei:
- CAN programate
- CAN neprogramate.
Dupa prezenta reactiei:
- CAN fara reactie
- CAN cu reactie.
Dupa principiul de functionare implementat:
- CAN cu comparare (neintegratoare)
- CAN cu integrare (integratoare).

1 comparator 1 CAN de 1 bit CAN de n biti poate fi realizat:

- cu n comparatoare (de tip paralel)
- cu 1 comparator, folosit succesiv pt obtinerea celor n biti (de tip serie CAN-AS)

C1. CAN directe

C1.1. CAN de tip paralel (flash)
Sunt convertoare cu conversie directa, fara reactie, cu comparare:
Avantaj: cele mai rapide CAN.
Dezavantaje: precizie scazuta q ( 1 LSB); relatie directa intre precizie si
complexitate: cresterea preciziei n mare, Uref mica.
Structura interna (CAN de n biti) fig. 1:
- bloc de divizare a tensiunii de referinta (reea de rezistori cu rezistene egale, R,
inseriate) si comparare (2n-1 comparatoare);
- bloc codificator: cod binar unitar normal cod binar natural (circuite logice
combinationale sau memorie ROM).
Principiul de functionare: compararea simultana a tensiunii analogice de intrare cu trepte
de tensiune.
tensiunea de referina Uref este divizata in 2n praguri egale q=Uref/2n (q = treapta de
cuantizare/cuanta convertorului)
comparatoare:
- la intrarea N, se aplica tensiunea de convertit, Ux;
- la intrarea I, se aplica tensiunile de prag de comparatie: 1q, 2q, ...(2n-1)q.
rezultatul compararii Ux cu pragurile Upi = 1q, 2q, ...(2n-1)q, cu i = 1...(2n-1):
- daca Ux > Upi, comparatoarele vor avea starea de iesire 1 logic (nivel inalt);
- daca Ux < Upi, comparatoarele vor avea starea de iesire 0 logic (nivel jos).
la iesirile comparatoarelor, se obine un sir de stari logice 00...011...11 = reprezentarea
raportului Ux/Uref in cod binar unitar normal.
la iesirea codificatorului, se obine cuvantul binar b1b2b3...bn = reprezentarea raportului
Ux/Uref in cod binar natural.

Fig. 1
Exemplu
CAN paralel de 3 biti (8 rezistori, 7 comparatoare pt conversie A/D si 1 comparator pt
semnalizare depasire domeniu, 1 codificator); Uref = 2 V, Ux = 1,6 V; q = Uref/23 = 0,25
V; i= 1...7.
Rezultatul conversiei = cuvantul binar 111 (b1b2b3 1x2-1+1x2-2+1x2-3 = 0,875;
Ux/Uref= 1,6/2= 0,8.
Eroarea de conversie (de aproximare/cuantizare):
3

[V ] = U x U ref b k 2 k =1,6 2 1 2 1 + 1 2 2 + 1 2 3 = 1,6 2 0,875 = 0,15V

k =1

[LSB] =

3
23
U x b k 2 3 k = 2 3 0,8 1 2 2 + 1 21 + 1 2 0 = 6,4 7 = 0,6LSB .
U ref
k =1

Un CAN paralel de 12 bii ar trebui sa contina: 4095 comparatoare, 4096 rezistori si un

numar mare de circuite logice combinaionale.

Fig. Exemplu-CAN paralel de 3 biti

C1.2. Convertoare cu aproximatii successive (de tip serie)

Convertoare cu conversie directa, cu/fara reactie, cu comparare:
Avantaj: viteza de lucru relativ mare si o precizie buna la un grad de complexitate
mediu.
Dezavantaje: relatie directa intre precizie si complexitate: cresterea preciziei n
mare, Uref mica.
A. Principiul de functionare
Metoda aproximarilor succesive se bazeaza pe compararea tensiunii de convertit cu
valori ale tensiunii digitale rezultate prin includerea sau excluderea bitilor, incepand cu cel
mai semnificativ. Aceasta tehnica necesita cate o comparatie per bit.
Pt generarea in trepte a tensiunii de test, se foloseste un convertor D/A.
Umax = Uref, domeniul maxim al tensiunii de intrare.
Ilustrarea functionarii pt CAN cu aproximatii succesive (CAN-AS sau SAR) de 3 biti (q =
Umax/8), unipolar fig. 2: b1 = MSB; b3 = LSB.
Bitii bk, k=1,2..n, ai cuvintelor binare de iesire se obtin in ordine succesiva, incepand cu MSB.
1. La comanda de start a conversiei (SC=1), se genereaza un semnal egal cu Umax/2, cu care
se compara tensiunea de intrare, Ux:
U (4 / 8 )U max b 1 = 1
daca x
U x (4 / 8 )U max b 1 = 0
2.a. pt b1 =1, se genereaza (6/8)Umax, cu care se compara Ux:
U (6 / 8 )U max b 2 = 1
daca x
U x (6 / 8 )U max b 2 = 0
3.a. pt b2 =1, se genereaza (7/8)Umax, cu care se compara Ux:
U (7 / 8 )U max b 3 = 1
daca x
U x (7 / 8 )U max b 3 = 0
3.a.a. pt b2 =0, se genereaza (5/8)Umax, cu care se compara Ux:
U (5 / 8 )U max b 3 = 1
daca x
U x (5 / 8 )U max b 3 = 0
2.b. pt b1 =0, se genereaza (2/8)Umax, cu care se compara Ux:
U (2 / 8 )U max
daca x
U x (2 / 8 )U max

b2 = 1

b2 = 0

3.b. pt b2 = 1, se genereaza (3/8)Umax, cu care se compara Ux:

U (3 / 8 )U max b 3 = 1
daca x
U x (3 / 8 )U max b 3 = 0
3.b.b. pt b2 = 0, se genereaza (1/8)Umax, cu care se compara Ux:
U (1/ 8 )U max b 3 = 1
daca x
.
U x (1/ 8 )U max b 3 = 0
Algoritmul de aproximare succesiva este prezentat si in fig. 2.

Fig. 2. Algoritmul de aproximare succesiva (3 biti)

a. CAN cu AS fara reactie

Structura interna (CAN de n biti):
- n comparatoare
- n CNA, cu acelasi domeniu de iesire, Umax.
Principiul de functionare ilustrare pe CAN de 3 biti fig. 3.

Fig. 3
Exemplu:
- (6/8)Umax < Ux < (7/8)Umax comparatorul C2 are la iesire nivelul 1 logic ( Ux > (4/8)Umax);
- CNA2 asigura la iesire nivelul (6/8)Umax C1 are la iesire nivelul corespunzator lui 1 logic.
- CNA3 are la iesire nivelul (7/8)Umax comparatorul C0 are la iesire nivelul 0 logic (LSB = 0).

b. CAN cu AS cu reactie
De regula, CAN cu aproximaii succesive sunt realizate cu un singur comparator si cu reacie
logica mai complicata si creste durata ciclului de conversie.
Structura interna (CAN de n biti):
- 1 comparator
- 1 CNA, cu acelasi domeniu de iesire, Umax
- 1 bloc de aproximari succesive (SAR=Succesive Aproximation Register): logica
de control, 1 registru de deplasare si 1 registru de iesire)
Compararea poate fi facuta in tensiune sau in curent. Schema simplificata pt ilustrarea
principiului de functionare al unui CAN cu AS cu comparare in tensiune - fig. 4.

Fig. 4
Principiul de functionare fig. 4 si 5
- Bitii bk, k = 1,2...,n, ai cuvantului numeric de iesire sunt obtinuti succesiv, incepand cu bitul
MSB.
- Fiecare bit bk se obtine intr-o perioada de ceas, TCLK, ca rezultat al compararii, si este
memorat in registrul de iesire CAN de n biti: n comparari succesive.
- Registrul de iesire comanda intrarile bk ale CNA, pt obtinerea succesiva a tensiunilor de
reactie Urk (folosite in operatia de comparare):
k 1

(1) U rk = U ref b j 2 j + 2 k , k = 1,2,...n si Uref = Umax.

j=1

Tensiunea Urk pt stabilirea bitului k al iesirii numerice se formeaza pe baza bitilor bj, j=1, 2,
...k-1, stabiliti anterior (trepte micsorate progresiv).
- Dupa stabilirea bitului bn (LSB), se da semnalul EOC (End Of Conversion) si incepe o noua
conversie.

Fig. 5

Pt fiecare ciclu de conversie, se parcurg etapele de generare a tensiunii de reactie,

comparare Ux cu Urk si validare a unui bit al cuvantului numeric de iesire:
a. Blocul logic de control sterge continutul registrului de deplasare: N = 000...000.
b. La comanda Start Conversie (SC), iesirea comparatorului are nivelul 1 logic si blocul logic
de control genereaza cuvantul N = 100...000 care comanda convertorul D/A, la iesirea caruia
se obine o tensiune Ur1 = Umax/2:
- daca tensiunea de intrare Ux > Umax/2, comparatorul isi pastreaza starea (ramane cu
nivelul 1 logic), este validat b1=1 (MSB) si memorat in registrul de iesire; la al doilea impuls
de tact, SAR genereaza la iesire numarul 1100...0 la iesirea CNA: Ur2 = (3/4)Umax.
- daca Ux < Umax/2, comparatorul isi schimba starea la iesire (0 logic), ceea ce
determina ca SAR sa genereze numarul 0100...0 la iesirea CNA: Ur2 = (1/4)Umax.
c. Se compara, din nou, Ux cu Ur2, si, in functie de iesirea comparatorului, in blocul logic de
control, se ia decizia referitoare la valoarea celui de-al doilea bit b2. Procesul continua pana
la epuizarea tuturor bitilor corespunzatori CNA.
Nivelul logic al iesirii comparatorului este acelasi cu al bitului validat la comparatia
respectiva iesire seriala a CAN, citita sincron cu semnalul de tact (clock).
Durata ciclului de conversie la un convertor cu rezoluia de n biti depinde de duratele
celor n incercari de comparare (pot fi egale), in functie de schimbarea sau mentinerea starii
la iesirea comparatorului. Timpul total de conversie, pt un CAN de n biti:
(2) Tconv = nTCLK.
Exemplu
CAN cu AS de 8 biti, tensiunea de intrare Ux = 6,23 V, tensiunea de referinta a CNA: Uref =
Umax= 16 V; iesirea CAN este cuvantul numeric N = 01100011.
1. Dupa primul impuls de tact, N=10000000, iar
U
U CNA = U r1 = 1 ref = 8 U x b1 = 0;
2

2. Dupa cel de-al doilea impuls de tact, N=01000000, iar

U
U
U CNA = U r 2 = 0 ref + 1 ref
= 4 U x b2 = 1;
2
22
3. Dupa cel de-al treilea impuls de tact, N=01100000, iar
U
U
U
U CNA = U r 3 = 0 ref
+ 1 ref
+ 1 ref
= 6 U x b3 = 1;
1
2
2
2
23
4. Dupa cel de-al patrulea impuls de tact, N=01110000, iar
U
U
U
U
U CNA = U r 4 = 0 ref
+ 1 ref
+ 1 ref
+ 1 ref
= 7 U x b4 = 0;
1
2
3
2
2
2
24
5. Dupa cel de-al cincilea impuls de tact, N=01101000, iar
U
U
U
U
U
U CNA = U r 5 = 0 ref
+ 1 ref
+ 1 ref
+ 0 ref
+ 1 ref
= 6,5 U x b5 = 0;
1
2
3
4
2
2
2
2
25
6. Dupa cel de-al saselea impuls de tact, N=01100100, iar
U
U
U
U
U
U
U CNA = U r 6 = 0 ref
+ 1 ref
+ 1 ref
+ 0 ref
+ 0 ref
+ 1 ref
= 6,25 U x b6 = 0;
1
2
3
4
5
2
2
2
2
2
26
7. Dupa cel de-al saptelea impuls de tact, N=01100010, iar

U CNA = U r 7 = 0

U ref
2

+ 1

U ref
2

+ 1

U ref
2

+ 0

U ref
2

+ 0

U ref
2

+ 0

U ref

U ref

+ 1

+ 1

U ref
27

b7 = 1;

= 6,125 U x
8. Dupa cel de-al optulea impuls de tact, N=01100011, iar
U CNA = U r 8 =
0

U ref
1

+ 1

U ref
2

+ 1

U ref

2
2
2
= 6,1875 U x
N=01100011.

+ 0

U ref
2

+ 0

U ref
2

+ 0

U ref
2

+ 1

U ref
28

b8 = 1.

Treptele cu care variaza Urk se injumatatesc cand se trece de la o comparatie la urmatoarea.

Diagrama temporala este reprezentata in fig. 6.

Fig. 6
Eroarea de conversie (de aproximare/cuantizare):
8

[V ] = U x U ref b k 2 k =
k =1

6,23 16 0 2
[LSB] =

+ 1 2 2 + 1 2 3 + 0 2 4 + 0 2 5 + 0 2 6 + 1 2 7 + 1 2 8 =
6,23 16 0,38671875 = 6,23 6,1875 = 0,0425

2
U x b k 2 8k =
U ref
k =1

2 8 0,389375 0 2 7 + 1 2 6 + 1 2 5 + 0 2 4 + 0 2 3 + 0 2 2 + 1 21 + 1 2 0 =
99,68 99 = 0,68

C1.3. Convertoare analog-digitale de tip paralel-serie

Solutii mixte (paralel-serie) de implementare a conversiei A/D:
- folosesc un numar de comparatoare mai redus decat CAN serie
- viteza de conversie mai mica decat CAN paralel.
Relatia intrare-iesire a CAN
n

(3) U x = U ref b k 2 k , Uref = Umax.

k =1

Pt n = par, (3) poate fi scris

n
n/2

(4) U x = U ref b k 2 k + b k 2 k ;
k = n / 2 +1
k =1

cu j = k-n/2, (4) devine

n/2

n/2

k =1

j=1

(5) U x U ref b k 2 k = U ref

b j+n / 2 2 jn / 2 ;

Termenul din stanga al ecuatiei (5) poate fi interpretat ca eroarea de cuantizare la conversia
A/D a tensiunii Ux cu n/2 biti.
Prin inmultire cu 2n/2 a ecuatiei (5)
n/2
n/2

(6) 2 n / 2 U x U ref b k 2 k = 2 n / 2 U ref b j+ n / 2 2 j n / 2

k =1
j=1

cu notatia
n/2

(7) U x = 2 n / 2 U x U ref b k 2 k ,
k =1

(6) poate fi scrisa

n/2

(8) U x = U ref b j+ n / 2 2 j .
j=1

Din (8) Ux = tensiunea de intrare pt al 2-lea proces de conversie, cu n/2 biti; Ux =

reziduul primului proces de conversie.
Structura de principiu fig. 7
Blocul de intarziere (poate fi un S/H): = tconv. (CAN+CNA).
Principiul de functionare (CAN de n biti):
- se realizeaza conversia A/D de n/2 biti a Ux bitii b1, b2, .....bn/2 cei mai semnificativi,
corespunzatori conversiei cu n biti;
- se realizeaza conversia D/A a secventei b1, b2, .....bn/2 si rezultatul se scade din tensiunea
Ux, pt obtinerea erorii de cuantizare corespunzatoare primului proces de conversie A/D;
- se inmulteste eroarea de cuantizare cu 2n/2;
- se realizeaza conversia A/D cu n/2 biti a tensiunii Ux bitii bn/2+1, bn/2+2, .....bn mai putin
semnificativi, corespunzatori conversiei cu n biti.

Fig. 7
Exemplu: CAN paralel-serie de 8 biti necesita numai 30 comparatoare (fata de 255 la CAN
paralel de 8 biti); folosit in sistemele de achizitie a semnalelor video, actionari rapide etc.

C1.4. CAN pipe-line (paralel-serie)

Fig. 7 evidentiaza prezenta unei celule de conversie A/A de n/2 biti, cu reactie, compusa din:
CAN de n/2 biti, CNA de n/2 biti, blocurile de intarziere, scadere si amplificare.
CAN pipe-line (conducta) folosesc mai multe celule m de acest tip, fiecare celula realizand
conversia a n/m biti. Astfel, un CAN pipe-line de 12 biti poate fi implementat cu m = 4 celule
identice, de 3 biti (fig. 8), si un CAN paralel de 4 biti fig. 9.

Fig. 8

Fig. 9
Functionare in 5 etape/trepte succesive:
1. Ux mentinuta constanta (S/H) pe toata durata procesului in care celula 1 cuantizeaza Ux in
3 biti.
2. Reziduul celulei 1, amplificat cu 4, Ux, se deplaseaza prin conducta/pipe-line, aplicanduse celulei 2 care furnizeaza urmatorii 3 biti.
3. Reziduul celulei 2, amplificat cu 4, Ux, se aplica celulei 3 care furnizeaza urmatorii 3 biti.
4. Reziduul celulei 3, amplificat cu 4, Ux, se aplica celulei 4 care furnizeaza urmatorii 3 biti.

5. Reziduul celulei 4, amplificat cu 4, Ux, se aplica CAN de 4 biti, care furnizeaza ultimii 4
biti mai putin semnificativi (LSB).
Observatii:
Bitii fiecarei trepte sunt determinati la momente diferite de timp bitii corespunzatori unui
esantion sunt aliniati, in functie de timp, cu ajutorul registrelor de deplasare, inainte de
trecerea prin circuitul logic de corectie numerica a erorilor.
Dupa incheierea unei etape, se poate trece la procesarea urmatorului esantion (fiecare
treapta/celula de procesare contine cate un S/H).
Fiecare treapta/celula genereaza 3 biti neprelucrati (castig = 4), rezolvand efectiv numai 2
biti. Bitul suplimentar, al 3-lea, numit depasire de 1 bit intre trepte adiacente, reduce
reziduul la jumatate largirea domeniului pt CAN urmator, necesar pt corectarea numerica
a erorilor
numarul efectiv de biti al CAN pipeline cu 4 celule = 2+2+2+2+4 = 12 biti.
Pt reducerea cerintelor de precizie ale CAN paralele corectia numerica a erorilor.
Implementare tehnologica CMOS /BiCMOS cu capacitati comutate amplificarea
reziduului limitata la 4 sau la 2 (caz in care se obtine 1 bit efectiv/treapta sau celula).

C1.5. Convertoare sigma-delta ( - )

CAN - sunt CAN de mare rezolutie si pot fi realizate in variante de ordin inferior (1
si 2) sau de ordin superior (mai mare decat 2).
Aplicatii: telecomunicatii si prelucrari de semnale vocale si audio.
Obiectiv = cresterea rezolutiei prin reducerea erorilor de cuantizare.
Relatiile dintre puterea si valoarea efectiva a erorii de cuantizare, si dintre valoarea efectiva a
erorii de cuantizare si LSB:
U
U
U
1LSB
(9) P = 2qef ; (10) qef =
; (11) 1LSB = max
(12) 2 n = max = max .
n
1LSB
2
12
12P
Implementare: folosirea unui CAN intr-o structura care functioneaza in regim de
supraesantionare (kfNQ, k >1) si cuantizare diferentiala fig. 10. Semnalul numeric cu
frecventa fNQ se obtine prin filtrare numerica de tip trece-jos a semnalului sC (iesirea CAN) si
decimare:
- filtrarea numerica limiteaza spectrul semnalului sC la fNQ/2;
- decimarea consta in selectia, din k in k, a esantioanelor din semnalul numeric cu frecventa
kfNQ.
reducerea puterii zgomotului de cuantizare din semnalul numeric de iesire s2.

Fig. 10.
CAN - de ordinul 1 fig. 11
CAN cu supraesantionare, cu rezolutie de 1 bit, realizat ca un modulator in densitate de
impulsuri (MDI). Functionarea MDI se bazeaza pe cuantizare diferentiala si integrare pt
obtinerea informatiei privind amplitudinea semnalului de intrare. La iesirea MDI, se obtine
semnalul numeric sC (rata kfNQ biti/s), in care densitatea bitilor cu valoare logica 1 este functie
de amplitudinea semnalului de intrare Ux. Ilustrarea principiului de functionare formele de
unda din fig. 12, pt Ux =0 si Ux = Uref/2.

Fig. 11

Fig. 12
Model modulator - - Fig. 13. In domeniul operational, dependenta intrare-iesire este data
de relatiile:
(13) SC(s) = UI(s)+E(s); UI(s) = (1/s)[Ux(s)-SC(s)]
1
s
(14) S C (s ) =
U x (s ) +
E (s )
s +1
s +1
Expresia SC(s) arata ca modulatorul - de ordinul 1 are comportare de:
- FTJ de ordinul 1 pt semnalul de intrare Ux
- FTS de ordinul 1 pt zgomotul de cuantizare puterea zgomotului de cuantizare se
transfera spre componente de frecvente inalte (mai mari decat fNQ/2), care vor fi eliminate de
filtrul numeric din structura CAN - reducerea puterii zgomotului de cuantizare din
semnalul s2 (iesirea CAN - ).

Fig. 13
CAN - de ordinul 2 fig. 14
Modulatorul - de ordinul 2 are comportare de:
- FTJ de ordinul 2 pt semnalul de intrare Ux
- FTS de ordinul 2 pt zgomotul de cuantizare puterea zgomotului de cuantizare se
transfera spre componente de frecvente inalte (mai mari decat fNQ/2), care vor fi eliminate de
filtrul numeric din structura CAN - reducerea puterii zgomotului de cuantizare din
semnalul s2 (iesirea CAN - ), in gama 0...fNQ/2, intr-o masura mai mare decat modulatorul
- de ordinul 1.

Fig. 14

C2. Convertoare A/D indirecte

Principiul de functionare se bazeaza pe conversia intermediara a tensiunii analogice in
timp/frecventa:
- CAN cu conversie intermediara in timp
- CAN cu conversie intermediara in frecventa.
Aplicatii: aparate de masurare.
C2.1. CAN cu dubla integrare (cu 2 pante/cu integrare si conversie intermediara in
timp)
CAN cu dubla integrare este unul dintre cele mai utilizate CAN in practica masurarii
tensiunilor continue, datorita preciziei ridicate pe care o poate asigura.
Schema CAN cu dubla integrare - fig. 15.a.

Fig. 15

Principiul de functionare: integrarea tensiunii de intrare Ux intr-un interval de timp constant

Tm, urmata de integrarea tensiunii de referinta, Uref, cu polaritate opusa tensiunii Ux, intr-un
interval de timp Tx, necesar anularii efectului de integrare a tensiunii de intrare Ux (fig. 15.b).
Procesul de conversie se desfasoara in doua etape:
1. Comutatorul K este inchis pe pozitia corespunzatoare aplicarii integratorului a tensiunii de
convertit Ux, un interval de timp Tm. In functie de polaritatea tensiunii ce se obtine la iesirea
integratorului, blocul logicii de control comuta K pe Uref sau Uref (tensiunea de referinta
aplicata integratorului trebuie sa aiba polaritate opusa fata de Ux; in acest mod, se stabileste
si polaritatea tensiunii de intrare):
(15) signU ref = signU x .
2. Condensatorul C din integrator se descarca liniar cu o panta constanta, intr-un interval Tx,
in care trec Nx impulsuri catre numarator; trecerea prin zero a rampei cu panta pozitiva este
sesizata de comparator care blocheaza trecerea impulsurilor catre numarator.
Pentru perioada Tm, Ux > 0 si Tm=NmTCLK:
(16) u I =

1 t
t
U x d ; pt Ux = ct. u I =
Ux
RC 0
RC

(17) U I (Tm ) =

N T
Tm
U x = m CLK U x .
RC
RC

Pentru perioada Tx, Tx=NxTCLK:

u I (t ) = U I (Tm )
(18)

T
1 Tm + Tx
t
U ref d = U x N m CLK U ref

RC Tm
RC
RC

Tm + Tx

Tm

T
T
= U x N m CLK U ref x
RC
RC
(19) U I (Tm + Tx ) = 0 = U x N m
(20) N x = N m

TCLK
T
U ref N x CLK ;
RC
RC

Ux
N
U x U ref
1
(21) U x = U ref x ; (23)
=
+
.
U ref
Nm
Ux
U ref
Nx

Din relatia (20) numarul continut in numarator este proportional cu tensiunea necunoscuta
si este independent de elementele integratorului. Valoarea binara data de numarator in
momentul in care tensiunea rampa cu panta pozitiva se anuleaza reprezinta codul binar
asociat tensiunii convertite.
(23) eroarea relativa de conversie depinde de precizia referintei de tensiune si frecventa
impulsurilor de ceas.
CAN cu dubla integrare in 4 pante: procesul de conversie contine doua conversii prin
integrare in doua pante reducerea erorilor cauzate de derivele parametrilor statici ai AO,
comparatorului, curentului de pierderi al condensatorului de integrare etc. (cresterea
rezolutiei).

D. Domenii de utilizare. Compararea performantei CAN directe.

1. Aplicatii cu rata mica de esantionare (tensiuni lent variabile in timp): CAN cu aproximatii
succesive (SAR), CAN sigma-delta.
2. Aplicatii cu rata mare de esantionare (tensiuni rapid variabile in timp): CAN tip paralel si
variante ale acestora, CAN pipeline (x1 MS/s cu rezolutie de peste 16 biti si x1-x100 MS/s cu
rezolutie de la 8 biti).
Sisteme automate de timp real, actionari electrice, prelucrari de semnale biomedicale, video
numerice, audio, imagini CCD, receptoare numerice, modem cablat, Ethernet rapid etc.

Fig. 16. Compararea performantei CAN directe