Chimie anorganica I

Partea I - Chimia elementelor nemetalice si semimetalice

Semestrul 2, 2009-2010

Asist. Dr. Albert Soran

1

Bibliografie (nemetale)
1. E. Beral, M. Zapan, Chimie anorganica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1977.
2. Gh. Marcu, M. Brezeanu, A. Batca, C. Bejan, R. Catuneanu, Chimie
anorganica, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981.
3. D.F. Shriver, P.W. Atkins, C.H. Langford, Chimie anorganica, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1998.
4. C.D. Nenitescu, Chimie generala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979.
5. Encyclopedia of Inorganic Chemistry (2005, 2nd ed.) by R.Bruce King (Ed.).
6. Chemistry of the Elements (1997, 2nd ed.) - N.Greenwood, A.Earnshaw.
7. Inorganic Chemistry-Principles of Structure & Reactivity (1993, 4th ed.) by
J.E.Huheey

orbital s

Sistemul periodic al elementelor

orbital p

orbital d

orbital f

blocul s

blocul f

blocul d

blocul p

Grupe

Perioade

2 elemente
8 elemente
8 elemente
18 elemente
18 elemente
32 elemente
32 elemente

Locul elementelor metalice, nemetalice i semimetalice n SP

metale alcaline
metale alcalino-pmntoase
metale tranziionale
grupa pnicogenilor

grupa calcogenilor
grupa halogenilor
grupa gazelor rare (inerte)

Elementele nemetalice i semimetalice

18 (7) elemente nemetalice (semimetalice) comparativ cu peste 80 de elemente
metalice constitue aprox 50% din masa pamantului (O si Si preponderent)
Caracteristici generale ale elementelor nemetalice

Afinitate pentru electroni (eV)

afinitate pentru electroni mare (cu exceptia elementelor cu invelis complet sau semicomplet)

Si
C

N
Be

A
s

Mg

Ca

Sr

Ba

Numr atomic, Z

Electronegativitate Pauling

electronegativitate mare

Numr atomic, Z

Eionizare (kJ/mol)

energie de ionizare mare

Numr atomic, Z
slab conducatoare de caldura si electricitate comparativ cu metalele
casante in stare solida si nu prezinta luciu metalic spre deosebire de metale care sunt
ductile, maleabile si prezinta luciu
punte de topire si de fierbere semnificativ mai mici decat metalele

Densitate in stare solida (g/cm3)

in general densitate mai mica decat metalele

Numr atomic, Z

in forma elementara se prezina sub forma de atomi (gaze rare), molecule diatomice
[H2, N2, O2, X2 (X = halogen)] sau poliatomice in care exista legaturi covalente
pot prezenta caractere metalice in conditii extreme (p~3*106 atm)

Hidrogenul

H
1.00794

din grec. hydro+genes

1s1 (1-,1+)

H0 + e-

H-

(0,716 eV)

H0 - e-

H+

(13,59 eV)

Afinitate pentru electroni mica, baza tare, caracter

reducator puternic
Energie de ionizare mare, volum foarte mic (10-15 m
=> in sol. H3O+ , H(H2O)4H+, H(H2O)21H+,

2000oC

H = 436 kJ/mol

Stare naturala. Izotopi

H2

Proprietati chimice identice

Fizice (cald.spec., spectre diferite)
10

2
3
H
H (D)
H (T)
Abundenta
99.9850% 0.0115% 1:1018
Masa atomica 1.007825 2.014102 3.016049
Radioactiv
stabil
stabil
-

RMN, efect izotopic

11

Abundenta.
in atmosfera doar 0,5 ppm H2 liber, (datorita masei mici se
pierde in spatiu)
sub

forma

combinata

intra

in

constitutia

apei,

hidrocarburilor, si a majoritatii substantelor organice,

precum si in unele minerale
In organismul uman reprezinta 10% din greutatea corporala

cel mai abundent element din Univers (cca. 70% din masa estimata a Univerului)
se gaseste in stele si planete gazoase gigantice sub forma atomica si ionizata (plasma)

12

Proprietati fizice
gaz diatomic incolor, inodor, insipid
cel mai usor gaz (de 14,4 ori mai usor
decat aerul)

dezastrul Hindenburg, 1937

foarte putin solubil in apa (0,0185 vol/vol H2O, 18oC)

se lichefieaza greu (p.f. = -252,8oC)
molecula foarte stabila , disocieaza doar la temperaturi inalte (2000oC)

13

difuzia, adsorbtia pe metale (Fe, Pt, Rh, Cu etc.) => reactivitate marita

14

Hidrogenul. Metode de obtinere

In laborator

Aparat Hoffman

Electroliza apei in mediu acid sau bazic

Catod (-): 4H2O(l) + 4e 2H2(g) + 4OH(aq)
Anod (+): 4OH(aq) O2(g) + 2H2O(l) + 4e
sau
Catod (-): 4H+(aq) + 4e 2H2(g)
Anode (+): 2H2O(l) O2(g) + 4H+(aq) + 4e
2H2O(l) 2H2(g) + O2(g)

15

Reactia metalelor cu apa sau acizi diluati

Aparat Kipp

Reactia metalelor cu solutii de hidroxizi

Reactia hidrurilor metalice cu apa

16

Industrial
Reformarea catalitica a gazului metan cu abur
Cea mai economica metoda de obtinre a H2 in cantitati industriale. Eficienta procesului 65-75%

H = + 191.7 kJ/mol

Conversia gazului de sinteza (190-350oC)

H = - 40.4 kJ/mol

17

Reformarea carbunelui cu abur

Produs secundar la elecroliza NaCl

Catod (-): 2H+ (aq) + 2e H2 (g)
Anod (+): 2Cl (aq) Cl2 (g) + 2e
2NaCl (sau KCl) + 2H2O Cl2 + H2 + 2NaOH (sau KOH)
Solutie
saturata
NaCl

Clor

Hidrogen

Dehidrogenarea catalitica a
hidrocarburilor

Ioni
(Na+)
Ioni
(Cl-)
Anod (+)

Ioni
(OH-)
Catod (-)

Membrana
scimbatoare de ioni

Solutie diluata
NaCl si NaOH

18

Proprietati chimice
Datorita energiei de legatura mari (H = 436 kJ/mol) este stabil si relativ inert la
temp. camerei
In amestec cu aer intr-un domeniu larg de concentratie
(4-75% v/v) arde spontan la t>500oC si formeaza
amestecuri detonate
Amestecul H2-O2 pur arde cu flacara incolora
2H2(g) + O2(g) 2H2O(l) (H = -242 kJ/mol, H2O vap)
(temp. de pana la 2800oC )

19

Reactioneaza spontan si violent cu Cl2 si F2 la temperatura camerei (r.

puternic exoterme, induse de lumina, caldura sau initiatori)

(H = -269 kJ/mol)

violenta chiar si la temp N2 lichid

(H = -92 kJ/mol)

Spontan la 20oC si h
Necatalizat 100oC incet, 200oC rapid
Catalizat decurge <20oC

20

Decurge doar la 250oC, catalizat

Catalizator de Fe sau Fe2O3, la 500oC si 1 atm
Reduce oxizii metalelor pana la metal sau oxizi inferiori

Reduce sulfatii
CaSO4 + 4H2

900oC

CaS + 4H2O

Reduce substraturi organice nesaturate

C2H2 + 2H2

C2H6

C2H4 + H2

C2H6

C6H6 + 3H2

C6H12

(H3C)2CO + H2

(H3C)2CHOH

Reactii catalizate
(Ni Raney, Pd, Pt)

21

Formeaza hidruri cu majoritatea elementelor

la temperatura inalta

Hidruri covalente deficitare in

electroni

Hidruri
ionice

Hidruri ale metalelor

tranzitionale

Hidruri
intermediare

Hidruri covalente

22

Borul

B
10.811

[He] 2s22p1 (3+)

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Borax, Na2B4O710H2O

Colemanita, (CaB3O4(OH)3H2O)

Element rar (0,001% din scoarta terestra), se gaseste preponderent sub forma de
oxizi, nu se gaseste in stare libera
Microelement esential pentru plante, animale si om

Izotopi: 10B 20%, 11B 80%

23

B amorf (pulbere maro, p.t.. 2300oC)

B cristalin (negru, p.t. 2200oC)

Modificatii cristaline
-romboedric
-romboedric
Tetragonal
-ortorombic

Proprietati fizice
caracter semimetalic, semiconductor
B elementar este refractar
B cristalin - foarte dur, 9.3 pe scara Mohr
- bun conducator de electricitate la temp.
inalta, slab la temp. joasa
formeaza combinatii refractare, cu duritate mare
(boruri metalice, carburi, nitruri)
sticla borosilicat

24

Borul. Metode de obtinere

B amorf => prin reducerea B2O3 cu Mg la temp. inalta (reactie puternic endoterma)
B2O3 + 3Mg 2B + 3MgO

B cristalin => prin reducerea BCl3 sau BBr3 cu H2 pe filamente de Ta sau W

(1000oC)
BCl3 + 3/2H2 B + 3HCl

Proprietati chimice
B amorf, B cristalin relativ inerte, cel amorf fiind mai reactiv
B amorf pulbere micrometrica reactioneaza violent cu O2, Cl2
sau H2 la temp. mare si cu H2O la t >100oC
4B + 3O2(g) 2B2O3(s)

(H = -733 kJ/mol)

2B(s) + 3F2(g) 2BF3(g)

2B(s) + 3Cl2(g) 2BCl3(g)

(400oC)

2B(s) + 3Br2(g) 2BF3(l)

(700oC)

flacara B(OEt)3

25

B amorf reactioneaza la cald cu HNO3 conc. sau apa regala => acid boric
B + 3HNO3 conc. H3BO3 + 3NO2 (lent)
2B + 6NaOH 2Na3BO3 + 3H2 (in topitura)
B cristalin se dizolva in amestec fierbinte HNO3 : H2SO4 (1:2), practic inert fata de
O2, H2O, HNO3, HF, HCl, NaOH
datorita afinitatii mari pentru oxigen si alte elemente electronegative, poate reduce
metalele din oxizi, sulfuri si cloruri
3MxOy + 2yB 3xM + yB2O3
3MCly + yB 3M + yBCl3

26

Carbonul

C
12.011

[He] 2s22p2 (4-, 2+, 4+)

(din lat. carbo = carbune)

Stare naturala. Abundenta.Izotopi

Univers: locul 4 ca abundenta (in stele, comete si atmosfera majoritatii planetelor)
Pamant: se gaseste sub forma de CO2 in atmosfera sau dizolvat in apa
Regnul mineral sub forma de carbonati de Mg, Ca, Fe, etc (dolomita, aragonit, calcit)

Biosfera (celuloza, proteine,

glucide, lipide etc)
Petrol, gaze, carbuni
Izotopi:

12C

dolomit, CaMg(CO3)2

(98,89%) stabil, 13C (1,11%) stabil , 14C 1,2 x 10-10% radioactiv (t1/2 5730 ani) 27

Forme alotrope ale carbonului

carbune activ

Grafit
opac, cenusiu-negru,
bun conducator electric si termic
duritate mica (1 pe scara Mohr)
forma stabila termodinamic

Diamant
transparent, izolator electric si
termic
duritate mare (10 pe scara Mohr)

Carbune amorf
suprafata specifica mare

28

Forme alotrope ale carbonului (continuare)

fulerene

nanotuburi
bune conducatoare de caldura si electricitate
rezistenta mare la rupere (multi-wall 6300
Kg/mm2!)
nanotehnologie

buckminster fulerena C60

grafen

29

Proprietati fizice
C elementul vietii (catenare, EC-C mare (356 kJ/mol)
numar imens de combinatii chimice (aproape 10 mil.de compusi cunoscuti)
compusii pe baza de C metoda de stocare a energiei solare in sisteme vii
cel mai mare punct de topire cunoscut (p.t. diamant ~4000oC) (sublima inainte sa
topeasca => ramane solid chiar si la temp la care se topesc metalele cu cel mai
mare p.t. (W, Re)

Proprietati chimice
desi instabil termodinamic fata de oxidare, la temp camerei rezista la oxidare
mai bine ca alti agenti mai putin reducatori ca Fe, Cu
desi exista o mare varietate de compusi ai C, formele elementare sunt inerte
in conditii normale fata de orice reactanti, cu exceptia agentilor oxidanti
puternici
se combina direct numai cu unele elemente
30

Reactia cu oxigenul
2C(s) + O2(g) 2CO(g)
C(s) + O2(g) CO2(g)

grafitul arde in aer

diamantul arde doar la 600-800C

Reactia cu sulful
H = +115 kJ/mol
Reactia cu azotul

Reactia cu apa (gaz de apa, v. si hidrogenul)

C(s) (la rosu) + H2O(g) CO(g) + H2(g).
Reducerea oxizilor metalici (afinitate pentru oxigen)
Fe3O4 + 4C(s) 3Fe(s) + 4CO(g)

importanta in industria fierului si a otelului

pentru controlarea cantitatii de carbon in otel:
31

Reactii cu acizi

Reactia cu halogenii (combinatii lamelare sau de intercalare)

la temperatura camerei => fluorura de grafit,
specie nestoechiometrica (CFx (0.68 < x < 1)). CFx este
negru cand x este mic, argintiu pentru x = 0,9, si
incolor cand x este aproape 1. (legaturi covalente).
la temperatura inalta se descompune exploziv

C(s) + exces F2(g) CF4(g) + C2F6 + C5F12

KC8 (ionic, piroforic, unul dintre cei mai puternici
agenti reducatori cunoscuti) (grafitura de potasiu)

KC8

32

Reactii cu formare de carburi

3C (cocs) + SiO2

2000oC

SiC + 2 CO

carbura covalenta
carborund , duritate 9,15 scara Mohr

carbura interstitiala
duritate 8,5-9 scara Mohr

33

14

Si

Siliciul

[Ne] 3s23p2 ( 4-, 4+)

28,086

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Cel mai abundent element din scoarta terestra (28%) si al doilea dupa
oxigen ca raspandire generala.
Componentul majoritar al meteoritilor
Siliciul elementar pur se pare ca de obicei nu este intalnit, dar in general este
combinat cu oxigenul (SiO2, cuart, ametist, jasp, opal) sau sub forma a
numeroase varietati de silicati (ex.: zeoliti)

34

Cuart, SiO2

Ametist, SiO2

opal (amorf, sfere SiO2 50 -300 nm)

35

Sub forma de oxid formeaza nisipul.

Cantitati mici se gasesc in hidrosfera (acizi silicici).

Depozite de oxid de siliciu se gasesc in materialul scheletic sau protector al
unor organisme vii (ex. plante, animale marine, penele pasarilor etc).
Izotopi: 28Si 92,23%, 29Si 4,67% si 30Si 3,1%

36

Proprietati fizice
Solid
Stari alotropice: cristalin sub forma de octaedre, prezinta luciu metalic si o culoare
albastrui pe fete, aspect grafitic
amorf - pulbere maro

Duritate 7 pe scara Mohs, poate zgaria sticla.

Casant, incat poate fi pulverizat.
Conductibilitatea electrica creste cu temperatura.
Proprietati semiconductoare
Insolubil in orice solvent (similar cu diamantul)

37

Siliciul. Metode de obtinere

Industrial
Reducerea SiO2 cu carbon
- intr-un cuptor cu arc electric, la temperaturi de aproximativ 1900C, utilizand electrozi de
carbon:
SiO2 + C Si + CO2
SiO2 + 2C Si + 2CO
Siliciul lichid, colectat la baza cuptorului, este apoi uscat si racit.
Siliciul obtinut prin acest procedeu = siliciu de puritate metalurgica (98%) sau ferosiliciu,
impuritatile datorandu-se fierului din oxidul de siliciu sau adaugat in procesul de
reducere.
Produs secundar posibil: SiC, care poate fi eliminata prin introducerea unei cantitati de
SiO2suficient de mari:
2 SiC + SiO2 3 Si + 2 CO

38

Reducerea compusilor de siliciu volatili (SiF4, SiHCl3, si SiH4 )

Reducerea in cuptor cu arc electric
SiO2 + 2C
Si + 2CO

Formarea compusilor de siliciu volatili

Si + 3HCl
SiHCl3 + H2

Purificarea SiHCl3 (p.f. 31,8C) prin distilare

Chemical vapor deposition (cvd) a

siliciului semiconductor (policristalin)

Formarea monocristalului de Si prin metoda

Czochralski sau metoda topirii zonare
- Se obtine siliciu de inalta puritate

Fir care se roteste

si care trage

Cristal de samanta

Monocristal de
Si

Si topit
Cuptor

Suport rotitor
pentru creuzet
39

Diagrama schematica a metodei Czochralski

Descompunerea termica a SiH4 pornind de la SiHCl3

r. de
redistributie

2SiHCl3

SiH2Cl2 + SiCl4

2SiH2Cl2

SiH3Cl + SiHCl3

2SiH3Cl

SiH4 + SiH2Cl2

SiH4

- Se obtin bare policristaline

de inalta puritate

Si + 2H2

In laborator
Procedeul Siemens bare de siliciu de inalta puritate sunt expuse in HSiCl3, la 1150 C.
HSiCl3 se descompune si se depun noi cantitati de siliciu pe bare
2 HSiCl3 Si + 2 HCl + SiCl4
Reducerea cu magneziu a SiO2
SiO2 + 2Mg

Si + 2MgO
Pulbere bruna

- Reactie puternic exoterma

- Trebuie evitat excesul de Mg, pentru a nu se
forma Mg2Si
40

Reducerea cu aluminiu a SiO2 si a hexafluorosilicatului de potasiu

3K2[SiF6] + 4Al

3Si + 2K[AlF4] + 2K2[AlF5]

Pur, cristalizat

Reducerea SiCl4 cu hidrogen, in tub incalzit sau pe un filament incandescent

SiCl4 + 2H2

Si + 4HCl

- Se obtine siliciu foarte pur, in urma topirii

zonale a produsului

Reactia SiCl4 cu vapori de zinc de puritate ridicata, la 950 C

SiCl4 + 2Zn Si + 2ZnCl2

- Se obtine siliciu ultra pur

41

Proprietati chimice
Si este mai reactiv decat carbonul. Reactivitatea depinde de marimea cristalelor
Reactioneaza cu carbonul la 2000C (SiC)
Reactioneaza cu azotul la 1300 - 1400C (Si3N4, Si2N3)
Reactia cu oxigenul Si arde la 600C
Si + O2

SiO2

H = -800 kJ/mol

Reactioneaza cu sulful la 600C (SiS, SiS2)

Reactia cu halogenii la t > 400C
Si + 2X2

SiX4

X halogen
- cu F2- reactioneaza la temperatura camerei

Reactia cu acizii
Rezistent fata de acizi, cu exceptia HF, H2SO4 conc. amestec HNO3 si HF
Si + 6HF
Si + 2HNO3 + 6HF

H2[SiF6] + 2H2
H2[SiF6] + NO + NO2 + 3H2O

42

Reactia cu bazele
La incandescenta reactioneaza violent cu hidroxizii alcalini:
Si + 4NaOH

Na4SiO4 + 2H2

In solutie:
Si + 4NaOH + H2O

Na2SiO3 + 2H2

Reactia cu carbonatii
La incandescenta reactioneaza violent cu carbonatii alcalini
Si + 2Na2CO3

Na4SiO4 + 2CO

Reactia cu apa la temperatura ridicata (800)

Si + 2H2O

SiO2 + 2H2

Reactia cu metalele la temperatura ridicata recationeaza cu multe metale (Li,

Be, Mg-Ba, Cr-W, Mn, Fe, Ni etc) formeaza siliciuri stoech. (Mg2Si) sau
nestoech. (interstitiale)
tendinta de a forma catene (Si-Si) desi mai mare decat la alte elemente este
mai mica decat la C

43

Azotul

N
14.007

[He]2s22p3 (3- pana la 5+)

din grec. nitron (salpetru)+genes

grec. azote (fara viata)

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Univers: al 7-lea element chimic ca si abundenta in masa universului.

Pamant: Liber se gaseste aproape exclusiv sub forma de N2

Component majoritar al aerului atmosferic (78.09%vol., 75,3% masic)
Sub forma de clatrati ai apei ((H2O)136(N2)9,4), in gheata.
Dizolvat in apa marilor si oceanelor
In minerale sub forma de azotati

salpetru, KNO3

salpetru de Chile , NaNO3

44

In proteine si alti compusi organici din biosfera

Este element esential pentru om; corpul uman contine aprox. 3% azot in proteine,
ADN, coenzime,
Izotopi: 14N 99,634% (stabil), si 15N 0,366% (stabil)

Proprietati fizice
gaz incolor, inodor, necombustibil (nu intretine arderea)
solubil in topitura metalelor, (ex. 4% N2 se poate dizolva in topitura de fier)
solubilitatea in apa este pe jumatate fata de cea a oxigenului.
solubilitate mare in sange, la presiune ridicata, fiind responsabil de greata
decompresiei si narcoza cu azot
se lichefieaza la -195,8oC (la p atmosferica)

H = 945,3 kJ/mol
45

Metode de obtinere
Industrial
distilarea fractionata a aerului lichid
(separare fizica), => azot de inalta puritate
separare chimica (veche, de importanta redusa)
arderea carbon, propan, sau amoniac in aer
=> amestec de azot si gaze rare.

In laborator

Oxidarea compusi cu azot, NH3 cu CaCl(OCl) sau Br2. HNO2 este utilizat pentru a
include azotul acidului
efervescenta
46

Descompunerea termica a azidelor (in special azida de sodiu)

=> azot spectroscopic pur
Descompunerea termica a dicromatului de amoniu
(NH4)2Cr2O7 N2 + Cr2O3 + 4H2O

vulcanul chimic!

Cea mai mare parte a N2 se foloseste la sinteza NH3

N2 lichid este folosit in criogenie
N2 gazos atmosfera inerta

47

Proprietati chimice
Reactivitate scazuta in conditii normale, datorita energiei de legatura mari in N2
(reactivitatea creste rapid cu cresterea temp.)
Reactioneaza cu hidrogenul numai in anumite conditii de temperatura si presiune
(500C, 1 atm, catalizator) procedeul Haber-Bosch
Reactia cu hidrogenul in prezenta carbonului, la temp. arcului electric ( = 33%)

Reactioneaza cu metalele => nitruri (azoturi)

48

Reactioneza cu oxigenul in arc electric

Reactioneaza la temperaturi inalte cu unele combinatii chimice (CH4, CaC2, CaSi)

Reactioneaza cu sarurile metalelor (=> complecsi)

reducere metal

oxidare ligand

Reactioneaza cu borul, carbonul si siliciul, la temperaturi inalte, formand azoturi

49

15

P
30,974

Fosforul

[Ne] 3s23p3 ( 3-, 3+, 5+)

din grec. (purtator de lumina)

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Nu se gaseste liber in natura, datorita reactivitatii sale
ridicate.
Se gaseste de obicei in rocile cu fosfati anorganici, mai
ales ca fosfati de calciu (ex. apatite); 0,11% din litosfera.
apatita

Hennig Brand (1669)

in cautarea pietrei filosofale

Este componenta a AND, ARN, ATP, a fosfolipidelor - care formeaza membranele

celulare, fiind un element esential pentru celulele vii.
Apare in corpul plantelor si animalelor si sub forma de compusi anorganici (in
carapace, oase).
Este prezent sub forma de compusi fosforici in ingrasamintele chimice, explozivi,
agenti neurotoxici, pesticide, pasta de dinti, detergenti.
Izotopi: 31P 100%

50

Proprietati fizice
Solid, se prezinta sub multe forme alotrope, care se pot incadra in trei familii:
alb (galben) transparent, moale ca ceara, p.t = 44,1C, p.f. = 280C, miros neplacut,
asemanator cu al usturoiului, tetraedric, foarte reactiv trebuie pastrat sub apa;
Otravitor

rosu cubic, netoxic, inodor, dur, casant, insolubil in CS2, folosit la fabricarea
chibritelor

violet (forma de P rosu) monoclinic sau romboedric

negru ortorombic, dur, casant, insolubil in CS2, conduce curentul electric, mai reactiv
decat P rosu
cel mai stabil termodinamic
structura similara cu grafit51

Eleg NN
Eleg PP

> 3xElegN-N
< 1/3 Eleg P-P

52

Fosforul. Metode de obtinere

Industrial
Incalzirea fosfatului tricalcic din fosforite si apatite, in cuptor electric, la t > 1300C, in
prezenta carbuneleui si nisipului pulverizat fin:
2Ca3(PO4)2 + 6SiO2 + 10C

6CaSiO3 + P4 + 10CO

-Rolul carbunelui: reducerea P4O10, format in reactie, la P4

-CaSiO3 este indepartat din cuptor sub forma de zgura
-Fosforul obtinut, in stare de vapori, este distilat si condenseaza in
vase cu apa, fiind obtinut astfel fosforul alb.

In laborator
Reducerea P2O5 cu carbune, la temperatura inalta
2P2O5 + 10C

10CO + P4
53

Proprietati chimice
Reactia cu oxigenul
P4(s) + 5O2(g) P4O10(s)
- la cca 50C, P alb arde cu flacara galbuie;
-cu cat particulele de fosfor sunt mai fine, cu atat se aprinde mai repede
Cand conditiile de reactie sunt strict controlate (75% O2, 25% N2, 50C, 90 mm Hg) se
obtine hexaoxid de tetrafosfor:
P4(s) + 3O2(g) P4O6(s)

54

Reactia cu apa
- P alb prezinta fenomenul de
chemiluminiscenta = emiterea de radiatii
luminoase in timpul unor reactii chimice; in
cazul P alb este vorba de emiterea unei lumini
verzui in prezenta oxigenului si a vaporilor de
apa, la t < 50 C, p < 1atm
A + B [AB] [Produsi] + lumina
(PO)2 si HPO

55

Reactia cu hidrogenul
P4 + 6H2

4PH3

Reactia cu halogenii
- P alb reactioneaza energic cu halogenii la temperatura camerei
P4(s) + 6F2(g) 4PF3(g)
P4(s) + 6Cl2(g) 4PCl3(l)
P4(s) + 6Br2(g) 4PBr3(l)
P4(s) + 6I2(g) 4PI3(g)
- In curent (exces) de halogen poate avea loc si reactia:
P4 + 10X2 4PX5

X - halogen

- P alb reactioneaza cu iodul, in CS2, formand P2I4.

-Acelasi compus este obtinut si prin reactia P rosu cu iodul, la 180C
P4(s) + 4I2(g) 2P2I4(g)
56

Reactia cu acizii
P alb reduce HNO3, H2SO4 la acid fosforic
5H2SO4 + 2P4 + 12H2O

5H2S + 8H3PO4

Reactia cu bazele
P alb reactioneaza la cald cu hidroxizii metalelor alcaline
P4 + 3KOH + 3H2O

PH3 + 3KH2PO2

Reactia cu metalele
P poate forma prin reactia directa cu metalele:
fosfuri hidrolizabile, cu metalele alcaline (M3P) si alcalino-pamantoase (M3P2);
fosfuri nehidrolizabile, cu metalele tranzitionale (ex. Cu3P, Cu5P2, Cu2P, Cu3P2, CuP, CuP2)
Reactia cu sarurile
P alb precipita Pb, Cu, Ag si Au din solutiile continand ionii lor:
5Cu + 2H3PO4 + 5H2SO4
5CuSO4 + 1/2P4 + 8H2O
5AgNO3 + 1/4P4 + 4H2O

5Cu + H3PO4 + 5HNO3

In general, P rosu prezinta aceleasi reactii ca si P alb, dar mai lente

57