Acest site contine cursuri si notite luate in timpul orelor.

Pot contine greseli

gramaticale sau de redactare.
Atentie ! Aceste notite nu reprezinta punctul de vedere oficial al cadrelor
didactice.
Materialele regasite pe aces site au rolul de a va ajuta in procesul de invatare.
Spor la invatat !

Curs Economie Generala

An I Sem. I

Inginerie si management in alimentatie publica si

agroturism

Economie, economia de piata

Economia faptica = reala, se caracterizeaza prin trasaturi specifice , activitati
economice.
Economia teoretica
Macroeconomia- domeniul specializat al disciplinei economice ce studiaza ansamblul
activitatilor economice folosind variabile agregate la nivelul unei economii nationale.
Mezoeconomia- abordeaza si cerceteaza viata economice la nivelul ramurilor
subramurilor si zonelor eonomice.
Mondoeconomia- cuprinde economiile nationale ale tuturor statelor lumii, circuitul
economic mondial.
Metoda ( economiei ) reprezinta calea, modul sistematic de cercetare si expunere a
rezultatelor.
Metode, tehnici:
Inductiee
Deductie
Abstractia
Analiza
Sinteza
Modelarea matematica
Costul de productie
Cost total = cost fix + cost variabil ( CT=CF+CV )
Costul fix nu se modifica o perioada de timp.
In situatia in care agentul economic nu inregistreaza productie o perioada
determinata de timp costul fix = cost total
Structura costului fix:
1. cheltuieli cu salariile personalului administrative
2. cheltuieli cu chirie
3. cheltuieli cu intretinerea unitatii administrative
4. cheltuieli cu dobanzile
5. cheltuieli cu penalitati
6. cheltuieli cu amortizarea
7. taxe/impozite ( cheltuieli prevazute de lege )
Costul variabil se modifica in functie de modificarea productiei iar agentul
economic trebuie sa urmareasca cresterea mai rapida a productiei comparataiv cu
cresterea cheltuielilor variabile. ( productia se modifica in acelasi sens cu costul
variabil )
Creste productia = creste costul variabil
Scade productia = scade costul variabil

Q=0 Cv=0 (Q=cantitatea de produse si servicii )

Cost variabil:
1. cheltuieli cu salariile muncitorilor
2. cheltuieli cu materii prime
3. cheltuieli cu combustibili
4. cheltuieli cu ingrasaminte/seminte/materii prime
5. cheltuieli cu apa tehnologica
6. alte cheltuieli prevazute de lege
Cost total = cheltuieli materiale + cheltuieli salariale ( CT=CM+CS )
70 %
30%
Kt ( capital total ) = Kf ( capital fix ) + Kc ( capital circulant )
A ( amortizare ) = Vkf / T
timp
( liniara, accelerata, degresiva )

Vkf = valoarea capitalului fix

T=

TEMA- Nr. 1
-ECONOMIA Economia

preprezinta o tiin social ce studiaz:

producia ,desfacerea, comerul , consumul de bunuri i servicii.

Potrivit definiiei date de Lionel Robbins n 1932, ,,economia este tiina ce
studiaz modul alocrii mijloacelor rare n scopuri alternative. Deoarece are ca
obiect de studiu activitatea uman, economia este o tiin social.
Economia centrat pe variabile msurabile se divide n dou domenii
principale:
a) microeconomia care se ocup de ageni individuali, cum ar fi bugetele i
afacerile;
b) macroeconomia care ia n considerare economia ca pe un ntreg, cererea i
oferta agregat, capitalul i materiile prime
Trebuinte umane si resurse economice
Pentru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai, individul
trebuie sa consume diferite bunuri si sa utilizeze anumite servicii , sa-si satisfaca o
varietate de nevoi.

Trebuintele umane apar, initial, sub forma unor dorinte, asteptari, aspiratii
ale oamenilor, ce reprezinta latura subiectiva a nevoilor. Ulterior, cand acestea sunt
acumulate si constientizate, devin obisnuinte si traditii de consum ale indivizilor,
nevoile umane capata un caracter obiectiv.
Trebuintele umane (nevoile) reprezinta ansamblul necesitatilor de consum
productiv si neproductiv ale societatii, ag. ec, institutiilor , etc.

1) Ce reprezinta trebuintele umane:

a. ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale
societatii;
b. cantitatea de bunuri oferita pe piata;
c. cantitatea de bunuri consumata de catre agentii economici

Omul ca individ si membru al societatii are multiple nevoi ce apar ca sistem

bine determinat in cadrul caruia nevoile pot fi clasificate dupa diverse criterii :
1) dupa natura lor:
a) nevoi biologice si fiziologice;
b) nevoi sociale sau spirituale.

2) Identificati clasificarea corecta a nevoilor umane:

a. nevoi biologice i nevoi sociale;
b. nevoi sociale si primare
c. nevoi biologice si derivate

dupa natura bunurilor :

a) nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale;
b) nevoi ce pot fi satisfacute cu ajutorul serviciilor
3) dupa numarul indivizilor :
a) nevoi individuale;
b) nevoi de grup ;
c) nevoi sociale.
4) dupa legatura lor cu reproductia sociala:
a) nevoi personale ;
b) nevoi de productie.
4) dupa desfasurarea activitatii umane:
4

a)
b)
c)
d)

Nevoi zilnice;
Nevoi saptamanale;
Nevoi lunare;
Nevoi anuale.

Trebuintele umane se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi si anume:

o Sunt nelimitate ca numar. Specific individului este faptul ca satisfacerea
unei nevoi duce la aparitia uneia noi ce trebuie satisfacuta. Eforturile
permanente ale omului de satisfacere a noilor, a dorintelor a fost si este
motivatia progresului economico-social;
o Sunt limitate in capacitate. Satisfacerea unei anumite trebuinte implica
consumarea unei cantitati dintr-un bun dat. Intensitatea unei nevoi personale
este descrescanda pe masura ce ea este continuu satisfacuta;
o Sunt concurente. Unele nevoi se extind in detrimentul altora, altele se
substituie intre ele ;
o Sunt complementare . Spre exemplu, servirea ,, mesei la un restaurant de
lux presupune o gama larga de ustensile, fata de aceeasi ,,masa luata la bufet;
o Orice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea renascand in timp la
diferite perioade.

3) Identificati principalele trasaturi specifice nevoilor:

a) limitate in capacitate, concurente, nelimitate ca numar;
b) limitate in capacitate si derivate
c) limitate ca numar si concurente

Satisfacerea trebuintelor umane implica existenta unor resurse.

Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor folosite de om in
activitatea sa de satisfacere a nevoilor , deci pot fi atrase si folosite pentru producerea
de bunuri. Ele se pot in doua mari categorii:
1) Bunuri economice;
2) Servicii .
Bunurile economice reprezinta mijloacele materiale obtinute ca rezultat al
muncii si resursele naturale atrase in procesul de productie.

Din cadrul bunurilor economice , importanta principala o reprezinta

resursele naturale.
Resursele naturale, impreuna cu cele demografice reprezinta resursele
originare sau primare. Alaturi de acestea o importanta deosebita capata in prezent
resursele derivate, rezulta al prelucrarii celor primare.
O prima clasificare a resurselor din economie:
-resurse primare
-resurse derivate
4) Identificati principalele categorii de resurse:
a) resurse primare si resurse derivate
b) resurse derivate si fiziologice
c) resurse complementare si derivate
Resursele naturale pot fi clasificate dupa diverse criterii :
1) dupa durata folosirii lor:
a) Resurse recuperabile (pamant, apa, etc_);
b) Resurse nerecuperabile (combustibili fosili si minerali)

5. In functie de durata folosirii resursele naturale se clasifica, astfel:

a) resurse recuperabile si resurse nerecuperabile;
b) resurse derivate si recuperabile ;
c) resurse fiziologice si primare

2) dupa posibilitatea recuperarii lor:

a) resurse recuperabile (diferite materii prime);
b) partial recuperabile ( materiile prime de natura biologica);
c) nerecuperabile (resursele energetice).
Serviciile in functie de obiectul activitatii se clasifica in :
a) productive, cum sunt cele de cercetare stiintifica, proiectare, transport de
marfuri, depozitare, etc.;
b) neproductive, cum sunt cele din invatamant, ocrotirea sanatatii, asistenta
sociala, etc.

6. Identificati clasificarea corecta a serviciilor:

a) servicii productive si servicii neproductive;
b) servicii primare si fiziologice;
c) servicii neproductive si biologice
Resursele economice reprezint totalitatea elementelor atrase care
sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii.
7. Ce reprezinta resursele economice in perioada actuala?
a) totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea
de bunuri materiale i servicii;
b) totalitatea elementelor atrase care nu sunt folosite pentru producerea i
obinerea de bunuri materiale i servicii;
c) elementele stocate de agentul economic care nu reprezinta materie prima
pentru productie
1.2. Raportul de tensiune dintre nevoi si resurse
Resursele, care in general se concretizeaza in potentialul material, finaciar si
uman de care dispune societatea la un moment dat, sunt considerate rare sau
limitate, deci insuficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor oamenilor si societatii.
Chiar daca dezvoltarea stiintei si tehnicii ofera posibilitatea unei mai bune folosiri a
resurselor existente, cat si aparitia altora noi, limitarea acestora reprezinta o
permanenta a existentei sociale. Raritatea sau limitarea resurselor arata ca dintr-o
cantitate data de resurse, folosind tehnica si tehnologia cea mai inalta , nu se poate
obtine decat o cantitate limitata din fiecare bun necesar consumului.
Raritatea resurselor genereaza problema oricarei economii si anume: ce sa se
produca si in ce cantitati ? cum sa se produca? Si pentru cine sa se produca?
Indiferent de sistem si forma, raritatea resurselor presupune o rationalitate in
utilizarea resurselor adica obtinerea unor efecte maxime cu un consum minim de
resurse.
Raritatea (resurselor) reprezinta proprietatea resurselor de a fi insuficiente
n raport cu trebuintele umane.

8) Raritatea resurselor este specifica:

7

a) pentru fiecare tip de economie;

b) doar pentru economia de piata
c) doar pentru economie centralizata

9. Raritatea resurselor din economie impune:

a)rationalitate in utilizarea resurselor;
b)risipa resurselor;
c)folosirea unei cantitati nelimate de resurse

TEMA- Nr. 2- ECONOMIA DE PIATAa) Economia naturala si economia de schimb

In societatea umana, de-a lungul timpului, s-au manifestat diferite forme de
organizare a activitatii economice, avnd la baz mecanisme proprii de alocare si
utilizare a resurselor, n vederea satisfacerii trebuinelor (nevoilor).

Au fost

indentificate urmtoarele sisteme economice:

economia natural;
economie de schimb;
economia de piata (economia de piata concurentiala)
economia centralizat (economia de comand)
economia mixt

Economia naturala reprezinta acea forma de organizare si functionare a

activitatii economice in care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele
propriei activitati, fara a se apela la schimb.
1. Identificati trasatura specifica pentru economia naturala:
a. nevoile de consum sunt satisfacute din productia proprie;
b. nevoile de consum sunt satisfacute bunuri cumparate ;
c. ocupa o pondere ridicata in economie de piata

Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurarea

activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii, obtinand
in schimbul lor altele, necesare trebuintelor. Economia de schimb reprezinta forma
universala de organizare si functionare a activitatii economice in lumea
contemporana.

2. Economia de schimb reprezinta:

a. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care
agentii economici produc in vederea vanzarii;
b. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care
agentii economici nu produc pentru piata;
c. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care
agentii economici produc bunuri libere
b) Trsturile generale ale economiei de schimb:
specializarea ag. ec. in obtinerea anumitor bunuri;
autonomia ,independenta economica a ag.ec.;
monetarizarea economiei;
legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor
bilaterale;
bunurile produse imbraca forma de marfa.
3. Care din urmatoarele trasaturi sunt spefice eeconomiei de schimb:
a) specializarea ag. ec, autonomia ag. ec, monetarizarea economiei;
b) monetarizarea economiei si dependenta economica a ag. ec.
c) existenta pe piata a unor produse nediferentiate
1)Specializarea ag. ec. Spre deosebire de producatorul ,, universal, caracteristic
economiei naturale, economia de schimb are baza diviziunea sociala a muncii care
genereaza agenti economici specializati: pe profesii, ramuri,subramuri, etc. Fiecare
producator obtine anumite bunuri sau servicii, iar pentru satisfacerea tuturor
trebuintelor sale este nevoit sa cedeze o parte din acestea pe piata, contra unui
echivalent, altui producator ce creeaza alte bunuri si serivicii. Aceasta conditie duce
la dezvoltarea si eficentizarea productiei.

10

2)Autonomia (independenta) producatorilor

Ca trasatura a economiei de schimb automonia presupune ca agentii economici sunt
abilitati cu drept de decizie , iar instrainarea bunurilor are la baza criterii economice.
Autonomia cea mai larga se realizeaza in conditiile proprietatii particulare cand
agentul economic decide in mod direct sau prin reprezentanti- in virtutea dreptului
de proprietate.
c)Economia de piata
Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a
activitatii economice, in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de
prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, precum si a metodelor de
organizare si combinare a factorilor de productie.
Ce reprezinta economia de piata:
Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
- este o economie bazata pe profit, profitul fiind mobilul pentru care
intreprinzatorul isi asuma riscul concurential
- este o economic concurentiala, concurenta fiind regulatorul principal al activitatii
economice
- este o economie de intreprindere, unitatea economica fiind spatiul economic
fundamental de decizie si de actiune;
- este o economie bazata pe proprietatea privata si formarea libera a preturilor, dar
far excluderea interventiei indirecte si directe a statului.
In economiea de piata, modul in care se realizeaza raportul dintre nevoile
umane si bunurile create si serviciile prestate, conduce la clasificarea bunurilor
economice, in:
1) marfare;
2) nonmarfare.
Un bun economic este considerat - marfa- daca indeplineste cumulativ trei conditii:
o incorporeaza munca;
o satisface o nevoie umana;
o este destinat schimbului prin vanzare-cumparare.
Bunurile economice, pot fi clasificate dupa diverse criterii si anume:
a) Dupa forma de manifestare:
a. obiecte, cu existenta autonoma fata de producator si
consumator;
b. servicii, care se consuma concomitent cu producerea lor;
c. informatii, detinute de specialisti in diferite domenii.

11

b) Dupa destinatia finala:

- bunuri de consum personal (precum: hrana, imbracaminte, locuinta etc.)
- bunuri de consum social (serviciile de educatie, sanatate, aparare etc
- prodfactori: bunuri de capital tehnic, resurse naturale, resurse de munca,
active financiare etc.;
c) Dupa posibilitatile de multiplicare :
- reproductibile- cele care sunt realizate intr-un numar oricat de mare de
exemplare, in rapon de existenta factorilor de productie
- nereproductibile (unice), acestea indicand probleme deosebite in privinta
corelatiei lor cu preferintele umane;
d) PIATA
Odata cu aparitia primelor forme ale economiei de schimb ce a condus la
separarea comunitatilor, in
producatori si consumatori, piata a evideniat, in
special, totalitatea relatiilor de vanzare -cumparare ce au loc intre ag. ec., in cadru
unui anumit spatiu economic.
Altfel spus piata reprezinta:
- spatiul economic si teritorial in care-si desfasoara activitatea agentii
economici;
- locul de intalnire al agentilor economici in calitatea acestora de vanzatori si
cumparatori;
- locul de intalnire al ofertei cu cererea de bunuri si servicii;
- locul de formare al preturilor la care se vand si se cumpara bunurile
economice si se presteaza serviciile;
- regulatorul pietei il reprezinta concurenta dintre agentii economici prin care
acestia isi realizeaza interesele.
Piata poate fi clasificata functie de anumite criterii, astfel:
1)- dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectui schimbului:
- piata satisfactorilor (bunuri de consum personal si servicii de consum
personal)
- piata prodfactorilor (piata muncii, a capitalului, a pamantului, a
informatiilor, a serviciilor productive etc.).
-2)dupa forma materiala a bunurilor ce fac obiectul schimbului:
- piata cerealelor, a cafelei, a bumbacului, a cauciucului, a petrolului, a
aurului, a constructiilor de masini etc.
- 3)dupa aria de extindere
- piata locala
12

- nationala
- zonala
- mondiala
-4) dupa modul de realizare a schimburilor:
- piata geografica (hale, targuri, etc)
- ideala (totalitatea operatiunilor si contractelor incheiate prin posta,
telefon, fax sau alte mijioace de comunicatie)
e.) BANII
Banii au aparut in procesul formarii economiei de piata, respectiv in periada
trecerii de la economia naturala la cea de schimb, imbracand in timp diverse forme:
- banii-bunuri, adica acele bunuri care se gaseau cel mai des pe piata in zona
respective, ca: vitele, blanurile, sarea, scoicile etc.
- banii-marfa (marfurile cu diferitele lor utilitati)
- banii-aur (o marfa speciala care joaca rolul de bani si se poate schimba cu
orice marfa)
- banii-monede din metale pretioase (banii s-au restrans la metalele pretioase,
ca urmare a unor calitati intrinseci ale lor si anume: valoare mare intr-un volum
mic; divizibilitate perfecta; fractiunile acestora au valoare proportionala cu
greutatea lor; omogenitate calitativa; usurinta min manipulat; nealterabilitatea)
- banii-bilete de banca (inscrisuri) ce atestau existenta aurului in depozitele
unei banci. Banii de hartie nu au valoare intrinseca, circula pe increderea oamenilor,
au un curs fortat, sunt neconvertibili in metal pretios si sunt emisi de stat, in
special, cu scopul finantarii cheltuielilor sale neproductive si acoperirii deficitelor
bugetare.
In concluzie, banii reprezinta expresia generica pentru bancnote, bani de
hartie si moneda divizionara, ce se gasesc in posesia agentilor economici, sub forma
de numerar sau in conturile acestora, ca banii scripturali si sunt folositi pentru
mijiocirea directa sau indirecta a schimbului.

f)Rolul banilor in economie rezulta din functiile lor si anume:

13

1) Masura a cheltuielilor si rezultatelor, trecute, prezente si viitoare a activitatilor

economice. Cu ajutorul banilor, bunurile economice neomegene ca gen si calitate, pot
fi comensurate, evaluate si comparate.
b) Mijiocitor al schimbului -Schimbul de marfuri cu ajutorul banilor poarta numele
de circulatia marfurilor, ce cuprinde doua procese distincte in timp si spatiu:
vanzarea (M-B), adica cedarea unei cantitati de bunuri in schimbui unei sume de bani
si cumpararea (B-M), adica obtinerea unei cantitati de bunuri in schimbul unei sume
de bani.
c). Mijloc de plata- Banii folosesc pentru achitarea unor drepturi sal stingerea unor
obligatii precum: salarii, renta, dobanda, taxe fiscale, chirii, imprumuturi, piata
bunurilor vandute pe credit etc.
d) Instrument de rezerva si economisire pentru agentii economici cu scopul
asigurarii surselor de viitor ale productiei si consumului, deci sunt um simbol al
avutiei.
e) Bani universali - In schimburile internationale, stingerea diferitelor datorii se face
prin aur, valuta convertibila sau printr-o moneda intemationala (EURO).
Pentru indeplinirea acestor functii, banii trebuie sa existe in societate, as fie emisi si
pusi in circulatie intr-o anumita cantitate.

Masa monetara (masa baneasca) reprezinta cantitatea de bani ce exista in circulatie

la un moment dat intr-o economie si apartine diferitilor agenti economici.
Aceasta se compune din numerar, adica bancnote si moneda divizionara si
bani scripturali, adica inscrisurile agentilor economici aflate in conturi bancare, case
de economii, alte institutii fmanciar-bancare.
Masa monetara este direct proportionala cu pretul bunurilor si tarifele serviciilor
aflate in circulatie (valoarea marfurilor) si invers proportionala cu viteza de rotatie a
banilor.
M = Pv x Q / v
M = masa monetara;
Pv = pret de vnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita
perioada de timp
Q= marfa vnduta pe piata
v = viteza de rotatie a banilor
Viteza de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de
vanzare-cumparare si de plati efectuate cu o unitate monetara intr-o perioada de
timp.
Cantitatea de bunuri economice si servicii ce se poate cumpara cu o unitate
monetara la un moment dat reprezinta puterea de cumparare a monedei ("fiecare
popor are moneda pe care o merita".)

14

15

Aplicatii MASA MONETARA

a) M = Pv x Q / v
M = masa monetara;
Pv = pret de vnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp
Q= marfa vnduta pe piata
v = viteza de rotatie a banilor
b)M= N+ S
M = masa monetara;
N= numerar
S (Bs)= moneda scripturala
1.

La un moment dat masa monetara Aratati care din efectele de mai jos -Masa monetara (M)= numerar + moneda
reprezinta 2000 mld. Lei din care 25% sunt adevarate, daca sa formeaza un scripturala = N+S
numerar.
depozit bancar de 50 mld lei
Situatie in perioada de baza
-Numerar (N) = 25%* 2000 = 500 mld
a.care este valoarea la care se
-Moneda scripturala (S) = 2000-400 = 600 mld
reduce numerarul? - la 450 mld
a) N=500-50 = 450 mld. u.m.
b.cu cat creste masa scripturala? b) S creste cu 50 mld. u.m.
cu 50 mld
c) M = 450+550 = 2000 mld.
c.cu cat se schimba volumul masei
monetare?

2.

Marfurile vandute intr-un an au

Care a fost masa monetara
reprezentat 10 mld lei, iar viteza de rotatie necesara in tranzactii ca mijloc de VC (valoarea creditelor comerciale sau a
a monedei a fost de 10 rotatii/an. Din schimb?
bunurilor vandute pe credit ) =20%*M =
volumul marfurilor tranzactionate, 20% au
20%*10 mld = 2 mld

16

fost preluate prin credit comercial scadent

peste 1.5 ani.
3.

Volumul masei monetare care particpa la

tranzactii, intr-o anumita perioada de timp,
este de 4000 u.m., nivelul preturilor este de
50 u.m, iar cantitatea de marfuri vandute
este de 2000 buc.

M= PY (PT)- VC (C) + S / V
S=0
M =10 - 2 + 0/ 10= 8 mld/10 = 0,8 mld. u.m.
Sa se determine viteza de rotatie a M= P*T (P*Y) / V ( M= masa monetara)
banilor.
P = nivelul preturilor
T( Y) = cantitatea de marfuri
V = viteza de rotatie
V = (P*T)/M = 50*2000/4000 = 25 rotatii / an

17

TEMA- Nr.3 -FACTORII DE PRODUCTIE

1)Factorii de producie i evoluia lor

Procesul de productie presupune prezenta in interactiune a mai multor

factori, care in starea lor potentiala se numesc resurse .
Resurse : -materiale;
-financiare;
- umane (de munca), etc
Factorii de producie (fp) se afl n proprietatea agenilor economici, locul i
rolul lor schimbndu-se n permanen n funcie de evoluia n timp i spaiu.
Fiecare factor de producie reprezinta unitatea unor determinri cantitative i
calitative, oamenii acionnd:
asupra cantitii, utiliznd un volum tot mai mare de factori de producie
dezvoltare extensiv;
asupra calitii acestora, ameliornd eficiena utilizrii lor dezvoltare intensiv.
IN economia contemporana, preocuparea principal a agenilor economici este
reprezentata de economisirea i ameliorarea calitii factorilor de producie.
Economisirea fp este impusa de cauze obiective:

a) creterea i diversificarea nevoilor;

b) tendina de cretere a dificultilor de acces la anumii factori;
c) sporirea exigenei pentru calitatea bunurilor;
d) tendina de scumpire a unor factori;
e) necesitatea proteciei mediului natural.

Factorii de producie reprezinta resurse:

atrase,
alocate
consumate, n procesul de producere a bunurilor economice.
Multitudinea de factori de producie poate fi clasificat n trei mari categorii :
munca,
natura (pmntul),
capitalul.
Activitatea economica de producere a unor bunuri sau prestarea anumitor
servicii presupune utilizarea unor cantitati determinate de factori de productie:
munca, natura si capital.

18

a) MUNCA
Munca este activitatea contient, specific uman, ndreptat spre un anumit scop
prin care omul i definete interesul, i caut i i construiete mijloacele
adecvate atingerii scopului propus.
Munca a fost i este:
- factorul activ prin munc are loc combinarea, utilizarea i
perfecionarea celorlali factori;
- factorul determinant fr munc nu se poate produce nimic, deci
progresul este condiionat de munc.
Munca este o mbinare de:
- efort fizic cnd acesta predomin, munca se numete fizic;
- efort intelectual cnd este predominant, munca va fi intelectual.
Pornind de la compoziia fizic-intelectual, munca poate fi privit sub dou
aspecte:
- cantitativ munca este msurat prin timp i numr de locuri de munc;
- calitativ se msoar prin productivitate (randament) i nsuirile tehnicofuncionale i estetice ale produselor n care se materializeaz.
Ceea ce face cu putin munca este fora de munc, ntre cele dou neputndu-se pune
semnul egalitii.
Fora de munc reprezint totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale
unui om.
Condiia esentiala ca fora de munc s intre n aciune, o reprezinta
existena mijloacelor de producie.
Numai unirea forei de munc cu mijloacele de producie creeaz posibilitatea
desfurrii muncii.
Munca este singura productoare de avuie.Preul forei de munc l reprezint
salariul.
B)NATURA
Natura, este factor de producie originar i ea se prezint sub mai multe forme:
- pmntul este spaiul n care se desfoar activitatea economic i cuprinde:
A) n sens restrns: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc.,
B )n sens larg: solul fondul funciar.
-relieful;
-clima.
Rolul economic al pmntului decurge din:
- constituie cadrul general, spaiul de desfurare a tuturor
activitilor umane;
- este surs de elemente nutritive;
- reprezint principalul factor de producie n agricultur,
- este singura surs de producere a alimentelor i a materiilor prime
de origine agrosilvic.
Pmntul ca factor de producie are caracter limitat i este regenerabil .

19

c) CAPITALUL Termenul de capital desemneaz n sens:

- larg avuia individului sau a societii;
- restrns totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri
destinate vnzrii-cumprrii i nu satisfacerea nevoilor proprii.
Capitalul, poate fi definit, ca fiind ansamblul bunurilor produse prin munc i
folosite pentru obinerea altor bunuri i servicii destinate vnzrii.
Dup natura sa, capitalul se mparte n dou categorii:
- capitalul real (tehnic) este capitalul concretizat n mijloace de
producie (cldiri, fabrici, utilaje, instalaii, materii prime etc;
- capital nominal reprezint un titlu de proprietate asupra unor valori
reale ce confer dreptul de a nsui venitul adus de acestea.
Capitalul tehnic trebuie analizat pe cele dou componente ale sale:
capitalul fix;
capitalul circulant.
Componentele capitalului se comport diferit n activitatea economic,
ndeplinind funcii diverse i clasificndu-se dup mai multe criterii, cel mai
important fiind modul n care:
- particip la activitate;
- se consum;
- se nlocuiesc.
1. Capitalul fix este partea capitalului format din bunuri ca: utilaje, cldiri,
instalaii, materii prime etc., care:
- particip la mai multe cicluri de producie;
- se consum treptat (se uzeaz);
- se nlocuiete dup mai muli ani.
Uzura fizic reprezint pierderea treptat a proprietilor tehnice a mijloacelor
de munc ca urmare a folosirii lor productive i a aciunii agenilor naturali fizici,
chimici, biologici.
Recuperarea sub form bneasc a valorii capitalului fix consumat se numete
amortizare (A), a crei mrime se determin ca raport ntre valoarea capitalului
fix (Kf, KF) i durata de funcionare (T,t) exprimat n ani.
A = Kf (KF) / T (t),
detaliat formula va deveni:
A = (V r + d) / t (T),
unde:
A = suma anual a amortizrii;
V = valoarea iniial a capitalului fix;
r = valoarea rezidual a capitalului fix, adic valoarea recuperat dup
scoaterea sa din funciune;
d = cheltuieli fcute pentru scoaterea din uz a capitalului fix;

20

 t = timpul de funcionare a capitalului (n ani).

Raportul procentual dintre amortizare i capitalul fix reprezint rata amortizrii,
care se calculeaz astfel:
Ra = (A / Kf (Vi) x 100
Uzura moral const n deprecierea valoric sau tehnic a capitalului fix nainte de a
se produce uzura fizic complet. Apare datorit progresului tehnic i condiiilor
pieei care asigur bunuri similare noi, cu:
- preuri mai sczute;
- performane tehnice superioare;
- preuri mai mici i performane superioare.
2. Capitalul circulant este partea capitalului format din bunuri (materii prime,
materiale, combustibil, energie etc.) care:
- particip la un singur ciclu de producie;
- se consum dintr-o dat;
- se nlocuiete dup fiecare ciclu de producie.

21

APLICATII in vederea determinarii amortizarii

FACTORII DE PRODUCTIEDupa 4 ani de funtionare valoarea Care a fost valoarea initiala a
ramasa de amortizat a unui echipament echipamentului?
de productie este 20 mil um iar rata
Ra = A/Vi *100
anuala de amortizare este 12,5%.
Ra= rata anuala a amortizarii
Ra = A/Vi
A = Vi/T
Ra= rata anuala a amortizarii
A = conta anuala de amortizare
A = Vi/T
Vi = valoarea initiala a mijloacelor fixe
A = conta anuala de amortizare
T = timpul de functionare
Vi = valoarea initiala a mijloacelor
T=4
fixe
Ra= 12.5%
T = timpul de functionare
Rata de amortizare pe cei 4 ani Ra/4 ani = 12.5% x 4 =
T=4
50 %
Ra= 12.5%
Vi = A/Ra *100 = 20 mil /50% = 40 mil
Rata de amortizare pe cei 4 ani
Ra/4 ani = 12.5% x 4 = 50 %
Vi = A/Ra = 20 mil /50% = 40
mil
O firma dispune de urmatoarele active
cu caracter de capital fix:
a) o cladire cu valoare de inventar de
120 mil um construita cu 5 ani in urma
si cu o durata de functionare de 25 ani
b) oinstalatie in valoare de 120 mil um
cumparata cu 2 ani in urma si cu o
durata de functioanre de 10 ani
c) 6 masini unelte cu o valoare d

Sa se determine:

1)A1 = 120 mil /25 = 4.8 mil

Ra = 4.8 mil/120 *100 = 4%
1) rata anuala a amortizarii
A2 = 120/10 = 12 mil
pentru primele doua active
Ra = 12/120 x 100 = 10%
2) volumul amortizarii in anul in
curs
2 ) A1 = 4.8*5 = 24 mil
3) stocul de capital fix al firmei
A2 = 12 *2 =24 mil
la valoarea initiala si la valoarea
A3 = 3 mil x 6 masini = 18 mil
ramasa neamortizata
Volumul = A total = 66 mil

22

einventar de 3 mil um, toate amortizate

integral

c) CF1 = 120- (4.8 x 5) = 120-24 = 96 mil

CF2 = 120-(12*2) = 120-24=96 mil
CF3 = amortizat
Stoc CF total = 96+9+=192 mil

23

TEMA- Nr.4-PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUCTIE1. Conceptul i tipurile de productivitate

Productivitatea (W) sau randamentul factorilor de producie este dat de
eficiena combinrii acestora pentru obinerea maximului de efecte utile cu minimum
de resurse (costuri ct mai mici). W fizic msoar randamentele n natur ale
utilizrii factorilor de producie, W msurat valoric, permite msurarea eficienei n
termeni financiari-monetari.
Productivitatea "W" stabilete legtura cantitativ ntre producia obinut
"Q" ntr-o perioad de timp i factorii de producie folosii "Fp" pentru obinerea
acesteia, deci
W =Q/Fp
Modificarea in timp a nivelurilor productivitii arat progresul calitativ al
factorilor de producie, precum i mai buna combinare i utilizare a lor. Acest fapt
reprezint dinamica productivitii i se msoar prin indicele acesteia.
Indicele productivitii "Iw" este raportul procentual ntre nivelul
productivitii din anul curent "W," i cel din anul de baz:
Iw= W1/W0 x 100
Productivitatea se prezint sub diferite forme (tipuri) i se poate exprima prin
diveri factori, n raport de diferite criterii. Astfel:
- n funcie de nivelul activitii, distingem: productivitatea locului de munc, al
seciei, al ntreprinderii, al ramurii, al economiei naionale;
- n funcie de forma de exprimare, distingem: productivitatea fizica, exprimat n
uniti materiale (m, l, kg, buc, etc.), n uniti natural convenionale (UVM- unitate
vit mare, etc.) i productivitatea valoric, exprimat n uniti bneti (leu, $, euro,
etc.)
- n funcie de factorii de producie participani distingem:
a)productivitatea parial a unui factor (productivitatea muncii, a capitalului, a
pmntului). Productivitatea parial reprezint rodnicia, eficiena cu care este
utilizat un factor de producie, la un moment dat.
Ea se calculeaz ca un raport ntre producia obinut "Q" exprimat n uniti fizice,
natural convenionale sau valorice i cantitatea factorului de producie luat n
considerate, Fp (munca, pmntul sau capitalul) exprimat n uniti fizice i natural
convenionale (ore de munc, numr de maini, suprafa de teren).
b) productivitatea global a tuturor factorilor de producie care au contribuit la
obinerea produciei respective. Productivitatea global reprezint rodnicia, eficiena
cu care sunt utilizai toi factorii de producie, cei fizici, financiari, proprii i
mprumutai
24

- n funcie de modul de calcul al indicatorilor, distingem:

a) productivitatea medie (unitar) reprezint rodnicia, eficiena cu care este folosit
o unitate dintr-un factor de producie, ntr-un timp dat. Ea se calculeaz ca un raport
ntre producia obinut i cantitatea dintr-un factor de producie, deci Wm = Q/Fp.
Tipul FP determin urmtorii indicatori:
- productivitatea medie a muncii (L-munc exprimat n numr de salariai, de
muncitori, de ore-om)
W =Q/L (T)
- productivitatea medie a capitalului (K-capital)
W =Q/K
- productivitatea medie a pamantului(P-pmnt)
W =Q/P (Ha)

b)productivitatea marginal reprezint surplusul de producie obinut prin

creterea cu o unitate dintr-un factor de producie, ceilali factori rmnnd
constani,
Wmg = Q/Fp
-Q reprezint producia suplimentar obinut,
-Q =Q1-Q0
-Fp reprezint creterea cu o unitate a factorului de producie luat n calcul
Fp= Fp1 Fp0
Wmg reprezint productivitatea marginal.
Tipul FP determin urmtorii indicatori:
- productivitatea marginal a muncii (L-munc exprimat n numr de salariai, de
muncitori, de ore-om)
- productivitatea marginal a capitalului (K-capital)
- productivitatea marginal a muncii (P-pmnt)
c) productivitatea brut apreciaz ansamblul produciei n raport cu factorii de
producie care sunt utilizai. n acest caz producia este privit ca o producie final
deci ca sum a valorilor adugate de diferitele activiti de producie;
d) productivitatea net care are n vedere eliminarea din producia final a valorii
achiziiilor exterioare i a costului utilizrii capitalului instalat (amortismentele)
pentru a ncerca s autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv

25

al firmei analizate.
2. Variaia productivitii i factorii ce o influeneaz
Productivitatea exprim rodnicia, eficiena utilizrii factorilor de producie
ntr-o activitate economic.
Legea creterii productivitii presupune fie sporirea volumului de producie
prin utilizarea aceluiai volum de factori de producie, fie obinerea aceluiai volum
de producie pe baza unui volum mai mic de factori de producie. Aceast lege de
cretere a productivitii are n general urmtoarele efecte:
- la productori reducerea costurilor de producie, economisirea factorilor
de producie, creterea competitivitii bunurilor oferite, etc.
- la consumatori creterea salariilor nominale i a celor reale, economisirea
timpului de munc, creterea timpului liber i folosirea mai eficient a lui, etc.
Variaia ns a productivitii, n special a celei a muncii are efecte economice si
sociale diverse:
- economisirea factorilor de producie consumai;
- reducerea costului producie;
- creterea produciei, a competitivitii bunurilor obinute;
- creterea profitului, a salariului nominal i a celui real;
- economisirea timpului de munc i creterea timpului liber.
Respectarea acestei legi permite alegerea variantei optime privind maximizarea
profitului printr-o combinare eficient a factorilor de producie capabil s asigure
maximizarea efectelor in condiiile minimizrii eforturilor (costurilor).
n acest proces de variaie, W este influenat de:
- factori naturali: condiiile de clim, de fertilitate, adncimea sau bogia unui
zcmnt, etc.
- factori tehnici: nivelul atins de tiina i tehnic la un moment dat, de
tehnologie etc.
- factori economici: nivelul de organizare a produciei i a muncii, calificarea
salariailor, cointeresarea material;
- factori sociali: condiiile de munc i de via, responsabilitatea, nivelul de
cunotine, justiie, legile civile, politica;
- factori psihologici: motivaia n munc i satisfacia pe care le ofer aceasta,
climatul relaiilor de munc, a vieii de familie, gradul i modul n care sunt
satisfcute unele nevoi sociale, etc.;
- factori structurali: influenta W muncii prin modificrile ce au loc n structura
produciei, a economiei naionale;
- factori care decurg din gradul de integrare a economiei naionale in
economia mondial: tipuri de specializare tehnic i economic, capacitatea de
performan i competitivitatea produciei pe piaa mondial.

26

. PROBLEME PRODUCTIVITATE
NR.
CRT
1.

ENUNTUL PROBLEMEI
In cadrul unei uniti comerciale
lucreaz 100 de salariai care obin
ntr-o perioad de timp 10000 buci
din produsul X. Folosind acelai
capital tehnic, ca volum i structur,
dar angajnd nc 10 salariai, se
obine o producie suplimentar de
2000 buci din produsul X.

CERINTA
S se calculeze:
1)- productivitatea medie a
muncii in cele doua situaii
2)- productivitatea marginal a
muncii

MOD DE CALCUL
1) W = Q/L
WL = 10000/100 = 100 buc
/salariat
WL = 12000/110 = 109 buc
/salariat
2) Wmg = (Q1-Q0)/(L1-L0)
Wmg = (12000-10000)/(110-100) =
2000/10 = 200 buc /salariat

2.

O ferma agricola dispunand de 50

ha teren arabil si capitalul tehnic
necesar foloseste in anul T0 , 5
lucratori, fiecare prestand in medie
1000 ore anual, obtine o productie de
3000 quintale de cereale . In anul T1 pe
aceiasi suprafata si cu acelasi volum de
capital tehnic si ore d emucna, dar
folosind 6 lucratori, obtine 3800
quintale de cereale.

Se cere:
a) Nivelul productivitatii
a) W = Q/L
WL = 3000/5= 600 q/salariat
medii si marginale a
Wh = 3000/(5 x 1000) = 0.6 q/h
muncii , pe lucratori si pe
WL = 3800/6= 633.3 q/salariat
ora
W
=
3800/(6
x 1000) = 0.633 q/h
h
b) Nivelul procentual al
b) W = W1/W0 , dar procentual
productivitatii medii a
IwL = 633.3/600 x 100 = 105.5%
muncii, pe hectar si pe ora
Iwh = 0.633/0.600 x 100 = 105.5%
in anul T1 fata de T0
1 quintala = 100 kg

27

3.

In anul T0 productivitatea medie a Productivitatea

capitalului a fost de 40000 um. In capitalului?
perioada T0-T1 , productia globala a
crescut cu 20%, iar volumul capitalului
tehnic cu 10% de la 1000 la 1100 de
bucati.

4.

La o ferma agrcola, 10 lucratori

munceau 6zile/saptamana a 8h/zi, iar
rodnicia medie a muncii era de 4
produse/ora. In prezent, lucratorii
muncesc 5 zile/saptamana a 7h/zi si
obtin aceiasi productie saptamanala

marginala

a WKo = 40000
Q1 = Q0+20% x Q0 = 1,2 Q0
K1 = K0+10% x K0 = 1,1 K0
WKmg = (Q1-Q0)/(K1-K0) = (1.2 Q0 Q0) /(1.1 K0K0) = 0.2 Q0 / 0.1 K0 = 2 Q0/K0 = 2 x 40000 =
80000 um

Q1 = Q0 = 10 x 6 x 8 x 4 = 1920
Cu cat a crescut productivitatea WL1 = Q1/L1 = 1920/(10x5x7) = 1920/350 =
5.5 buc/ora
medie a muncii?
Iw = WL1/ WL0 x 100 = 5.5/4 x 100 =
137.5%, deci cresterea este de 37

28

TEMA- Nr. 5
-COSTUL I RENTABILITATEA-

A) COSTUL DE PRODUCTIE: STRUCTURA SI TIPOLOGIE

1. Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate
de catre firma pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.
a)Delimitari conceptuale:
Costul contabil reflecta, in bani, cheltuielile efectiv suportate de catre firma,
care rezulta din evidenta contabila a acesteia;
Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil; pe langa
acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective
evidentiate sub forma de cheltuieli (ex: consumul de munca al proprietarului
firmei);
Costul de oportunitate reprezinta valoarea sansei sacrificate, costul
sacrificiului sau costul renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de
alocare a resurselor. Costul de oportunitate are aplicabilitate in procesul de
alocare a resurselor umane, materiale, banesti, in specializarea productiei.
IMPORTANTA COSTULUI
In economia de piata, costul reprezinta un instrument economic extrem de util
in fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul si
structura productiei.
Calcului economic, functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficientei
iau in considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare pentru fiecare bun
economic, relatie de la parte la intreg.
Costul reprezinta numai o parte a pretului de vanzare (pv), si anume cheltuielile
suportate de catre agentii economici, iar excedentul (peste costul de productie) reprezinta
profitul sau beneficiul.
Pv = Cu + pr
Pv= pret de vanzare;
Cu= cost(cost unitar);
pr = marja de profit.
B)MARIMEA SI TIPOLOGIA COSTULUI
29

Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate

pentru producerea si desfacerea de bunuri economice la un moment dat.
Marimea costului poate fi calculata:
pe unitatea de produs;
pe intreaga productie omogena pe care o realizeaza o firma sau alta;
la unul si acelasi producator, insa de la o perioada sau alta, in dependenta de
modificarile in dotarea tehnica.
TIPURI DE COST:
Costul global reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de
productie dat, dintr-un bun.
El poate fi privit:
structural, pe termen scurt, divizat in cost fix si cost variabil;
pe ansamblu, adica drept cost global total, ca suma a tuturor cheltuielilor
suportate de catre intreprindere.
a1) COSTUL FIX (CF)- reflecta acele cheltuieli ale firmei care, pe termen scurt
sunt independnte de volumul productiei obtinute(ex: amortizarea capitalului fix,
chiria, salariile personalului administrativ, cheltuieli de intretinere, iluminat,
dobanzi, etc ). Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei.
a2) Costul variabil (CV) - exprima acele cheltuieli ale firmei care se modifica in
functie de volumul productiei CV = f(Q).
In structura costului variabil se inscriu urmatoarele :cheltuielile cu
materiile prime, materiale, combustibil, energie , salarii directe etc.
Costul variabil este o functie crescatoare fata de productie:
1. atunci cand randamentul este crescator, costul variabil se mareste o data cu
productia, insa mai putin decat proportional;
2. daca randamentul este descrescator, costul variabil creste o data cu productia,
insa mai mult decat proportional .
3.Costul variabil este nul la un nivel de productie nul.
B_Costul total (CT) reprezinta suma costurilor fixe si variabile
CT = CF+CV
c)Costul mediu (CTM) sau costul unitar exprima costurile globale pe unitatea de
produs.
CTM = CT / Q;
Q= reprezinta cantitatea de produse
c) Costul marginal (Cmg)- exprima sporul de cost total (CT) necesar pentru
obtinerea unei unitati suplimentare de productie .
30

Cmg = CT / Q
Q = sporul de productie ( productia suplimentara obtinuta)
O problema importanta este reprezentata de minimizarea costului pe
unitatea de produs.
Obtinerea de profit depinde de capaciatea producatorului de a fabrica
bunuri de calitate superioara la un cost mai redus, pe care sa le vanda la preturi
competitive. Din aceasta cauza, in conditiile concurentei producatorii trebuie sa
micsoreze costul, ei trebuie sa aiba avantaj de cost, asigurandu-si capacitatea
concurentiala.
Comprimarea costului pe unitatea de produs in interiorul tarii reprezinta unul
din factorii principali de care depinde competitivitatea produselor si realizarea
unor schimburi eficiente pe piata internationala.
RENTABILITATEA FIRMEI
O forma importanta a eficientei economice o reprezinta rentabilitatea activitatii
economice.
O firma este considerata rentabila atunci cand obtine profit (P).
P = CA CT;
CA = cifra de afaceri
CT = costul total
Rentabilitatea poate fi masurata:
in mod absolut prin masa profitului;
in mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata profitului .
Rentabilitatea calculata in mod absolut, ca masa a profitului, este direct
proportionala cu pretul de vanzare a bunului economic creat si invers
proportionala cu costul de productie.
Calculata in mod relativ, ca rata a profitului, mai depinde si de volumul
capitalului fix, in mod invers proportional, precum si de viteza de rotatie a
capitalului, in mod proportional.
PRAGUL DE RENTABILITATE
In cautarea nivelului de productie care maximizeaza profitut, , este utila
cunoasterea unui caz particular, si anume- pragul de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate indica volumul de productie sau cifra de afaceri de
la care pornind producatorul poate sa obtina profit.
In acest ,, punct incasarile totale ale firmei , obtinute prin vanzarea
bunurilor respective sunt egale cu costul total(CT), iar profitul este nul.
Pragul de rentabilitate poate sa fie exprimat prin relatia :

31

VT (CA) = CT;
VT= venituri totale; CT = cost total.
Pragul de rentabilitate nu se poate mentine pe termen lung fara ca
intreprinderea respectiva sa nu fie nevoita sa iasa din afaceri.
Pragul de rentabilitate este un concept pe termen scurt.

32

Probleme- COST SI RENTABILITATECost total -CT =CF+CV

Cost variabil-CV ( se modifica in functie de productie)
Cost fix- CF ( se mentine constant o perioada de timp)
Cost mediu = cost total mediu=cost unitar = CM= CT/Q
Cost variabil mediu = CVM = CV/Q
Cost fix mediu = CFM = CF/Q
Cost marginal = Cmg= CT/ Q= CT1 - CT0/Q1-Q0
1.

.O fabric de biocombustibil deine 10

Calculai:
instalaii ce produc fiecare cte 100 de
litri de bioetanol pe lun. Obinerea a) costul total lunar
unui litru de bioetanol necesit un cost b) costul mediu pe litru de etanol
variabil mediu de 120 lei /litru.
Costurile fixe sunt de 40000 lei/lun.
. n cadrul unei exploataii agricole:
- costul total este de 100000 lei
- costurile fixe sunt de 20000 lei
- costul variabil mediu este de 40 lei/ton

a) Q = 100 x 10 = 1000
CV = 120 lei/l x 1000 l
CF = 40 000 lei
CT = CV+CF

b) CM
CM = CT/Q = 160000/

Ce producie de cereale obine CT = 100000 lei

CF = 20000 lei
exploataia agricol?
CVM = 40 lei = CV/Q
CVM=

CV = CT-CF = 80000
Q = CV/VCVM = 800
3.

ntr-o exploataie agrcol, n anul T1, Calculai costul total n T1:

costul variabil mediu este de 10 lei/kg.
Costurile fixe reprezint 20% din costurile
variabile. Producia obinut n anul T1 a
fost cu 20 % mai mic dect cea obinut n
T0 cnd ajunsese la 1000 kg. Calculai
costul total n T1:

Q0 = 1000
Q1 = Q0 20% Q
0.8 * 1000 = 800 kg
CVM = 10 = CV
8000 lei
CF = 20% * CV

CT = C

CT 1= CF1 + CV
lei
4.

5.

ntr-o exploataie agricol costul mediu a Sa se determine costul marginal

fost de 10 lei/ kg. n perioada T0-T1
producia a crescut cu 10 % , iar costul cu
20%.

CM = CT0/Q0 = 10

n perioada T0-T1 variaia produciei a fost Sa se determine costul marginal

de 1000 kg, a costurilor fixe de 1000 de lei

Cmg = CT/ Q=CT1

Cmg = CT/ Q=CT1

Cmg = CT/ Q=CT1
0.1 Q0 = 2 * 10 =20 lei

33

i a costurilor variabile de 2000 de lei.

6.

6. n anul T0 veniturile totale au fost de Calculai:

1000 lei iar costurile de 800 lei.
a) masa profitului
b)rata de rentabilitate a
costurilor

Cmg = CT1 - CT0/Q1CF0))/Q1-Q0 = (2000+1

a) Pr =
Pr = VT-CT = 1000-80

b) Rpr= Pr
Rpr= Pr/CT * 100 = 20

BIBLIOGRAFIE
1.Apgar, W., Brown, James, Microeconomics and Public Policy, Scott, Foreman and Company, 1987
2 D. Ciucur, Ilie Gril, C-tin Popescu, Economie _ Manual Universitar, Editura Economica, 1999
3.Coralia Angelescu, Ileana Stnescu, Economie politic _ elemente fundamentale, Editura Oscar Print,
1999
4. Coralia Angelescu, Ileana Stnescu, Economie politic _ elemente fundamentale, Editura Oscar Print,
1999
5. Michel Didier, Economia: regulile locului, Editura Humanitas, Bucureti, 1994
6. Ni Dobrot (coord.), ABC-ul economiei de pia modern, Casa de Editur i Pres Viaa
Romneasc", Bucureti, 1991
7.***Economie, Manual ASE Bucureti, Ed. a 7-a, Editura Economic, Bucureti, 2005
8. *** www.dicionar- economic.com
9.***www.stiucum.com/ economie

Concepte cheie- ECONOMIE

TEMA: ECONOMIA SI ECONOMIA DE PIATA
Nevoi
Resurse economice
Economie politic

-ceea ce oamenii resimt, direct sau indirect, ca fiindu-le necesare

pentru existen, pentru formarea i manifestarea personalitii
lor
-elemente materiale i umane atrase n circuitul economic;
-inputuri de baz folosite n producia de bunuri.
-tiin a administrrii unor resurse i mijloace limitate, care
studiaz, analizeaz i explic comportamentele umane legate de
organizarea i utilizarea acestor resurse
34

Fenomen economic
Activitate economic

Proces economic

Legea economic
Piata

Bani de cont (bani scripurali)

Proprietate
Economie de pia

-reprezint forma exterioar a activitii economice, respectiv

aspectele i actele economice ce pot fi cunoscute de oameni n
mod direct.
-proces complex ce reflect faptele, obiceiurile i hotrrile pe
care le iau oamenii n ceea ce privete atragerea i ntrebuinarea
resurselor economice n scopul producerii, circulaiei, repartiiei
i consumului de bunuri, n funcie de interesele i nevoile
economice.
-procesul economic se refera la un ansamblu de fapte si activitati
specifice vietii economice: procese de productie, de distribuire,
de consum, de munca, de investitii. Cu alte cuvinte intreg
sistemul de activitati la care participa si in care se inscriu, prin
functiile lor, toti agentii economici reprezinta procesul
economic.
Pentru realizarea procesului economic se consuma (se
cheltuiesc) mijloace economice: aprovizionarea cu materii prime,
etc, fabricarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de
servicii, desfacerea (vanzarea) de produse etc.
-reprezint reflectarea modului de structurare, organizare,
intercondiionare i funcionare a diferitelor verigi ale vieii
economice
-locul unde se vnd i se cumpr mrfuri;
-reprezint toata gama de actiuni prin care cumparatorii si
vanzatorii intra in contact si schimba bunuri si servicii,
indiferent de locul unde se desfasoara.
-bani apartinand unitatilor economice, persoanelor fizice sau
juridice, aflati in cont la diferite banci si institutii financiare sub
forma depozitelor la vedere, soldurilor creditoare ale conturilor
curente la banci, depunerilor la vedere si soldurilor creditoare de
la banca de emisiune (mai putin activele altor banci depuse la
banca de emisiune), depozitelor in conturi curente la casele de
economii sau in conturi curente postale (in tarile in care exista).
-ansamblul relatiilor dintre oameni reglementate prin lege, cu
privire la insuirea bunurilor existente sau create de om.
-tip de economie care functioneaz dup legile pietei si ale
concurenei, agenii economici avnd, pe baza proprietii
private, libertate de aciune.

TEMA: FACTORII DE PRODUCIE. PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUCIE

Factorii de producie

Munca

-totalitatea elementelor care particip la

producerea bunurilor economice;
-resursele atrase i consumate n vederea
producerii bunurilor economice
-munca este activitatea contient, specific
uman, ndreptat spre un anumit scop prin care
omul i definete interesul, i caut i i
construiete mijloacele adecvate atingerii
35

Natura
Capitalul productiv

Capital circulant

Capital fix

Amortizare

Uzur fizic

Uzur moral

Vitez de rotaie
Productivitatea
Productivitatea globala
Productivitatea medie
Productivitatea marginal

scopului propus
-reprezint totalitatea elementelor naturale
utilizate n activitatea uman
-reprezint suma bunurilor economice acumulate,
eterogene i reproductibile, a cror utilizare face
posibil rentoarcerea lor n procesul de
producie, sporirea randamentului factorilor
primari de producie .
-reprezint partea din capitalul productiv,
format din bunuri (materii prime, materiale,
combustibil, energie etc.) care:
- particip la un singur ciclu de producie;
- se consum dintr-o dat;
- se nlocuiete dup fiecare ciclu de producie.
Capitalul fix este partea capitalului (capitalului
productiv) format din bunuri ca: utilaje, cldiri,
instalaii, materii prime etc., care:
- particip la mai multe cicluri de producie;
- se consum treptat (se uzeaz);
- se nlocuiete dup mai muli ani.
-amortizarea este o cheltuial inclus n costurile
fixe, se recupereaz din preul de vnzare a
produciei i se concretizeaz n fondul de
amortizare, suma recuperat fiind folosit pentru
modernizarea, rennoirea i creterea capitalului
fix
-pierderea treptat a proprietilor tehnice de
exploatare a capitalului fix, ca urmare a folosirii
lui n cadrul procesului de producie i drept
consecin a aciunii agenilor naturali.
-reprezint deprecierea valoric sau tehnic a
capitalului fix nainte de a se produce uzura fizic
complet
-numrul mediu de operaiuni de vnzarecumprare i de pli ce se realizeaz cu o unitate
monetar
-reprezint rodnicia sau randamentul cu care
sunt utilizai factorii de producie
-exprima eficienta tuturor factorilor de productie
implicati in obtinerea unui rezultat.
-reprezint productivitatea pe factor de producie
Reprezint sporul de producie (Q) obinut cu o
unitate suplimentar dintr-un factor de producie,
ceilali rmnnd constani.

36

TEMA: COSTUL i RENTABILITATEA

Cost total
Cost fix
Cost variabil

Cost mediu (cost unitar sau cost total mediu)

Cost marginal
Cost de oportunitate
Rentabilitate

Prag de rentabilitate

-totalitatea cheltuielilor intreprinztorului pentru

a produce bunurile economice pe care le vinde
-cheltuieli care pe termen scurt nu se modific, n
funcie de modificarea produciei (amortizarea,
chiria, amenzile, salariile indirecte, etc)
-reprezint acele cheltuieli de producie care se
modific, n funcie de modificarea produciei ( ch.
cu materii prime, materiale, energie, salarii
directe, combustibil)
-reprezint costul pentru o singur unitate
produs;
-cheltuieli totale raportate la numrul de
produse
-reprezint sporul de cheltuieli totale pentru o
unitate suplimentar de producie
-exprim cea mai bun alternativ de alocare a
resurselor, sacrificat n favoarea alternativei
alese
-rezultat favorabil (din punct de vedere
financiar), al unei activitati economice,
concretizat prin cresterea veniturilor fata de
cheltuielile efectuate si in urma careia s-a creat
un surplus valoric numit profit.
-indicator economic ce exprima in mod cantitativ
si sintetic rezultatele economice pozitive, prin
cheltuirea muncii sociale depuse in vederea
trecerii bunurilor obtinuet din sfera productiei in
sfera circulatiei, pentru desavarsirea procesului
reproductiei sociale.
-randament economic al unei societati comerciale
rezultat din raportarea beneficiilor obtinute la
valoarea capitalului investit.
-capacitatea agentilor economici de a produce
profit.
-acel nivel al productiei sau al vanzarilor unei
firme la care cheltuielile totale sunt egale cu
incasarile din vanzarea productiei (CT=CA)

TEMA: PIATA MONETARA

Piata monetr
Moned

- reprezint ansamblul tranzactiilor cu moneda,

confruntarea cererii si ofertei.
-reprezint resursa macroeconomic la care se
raporteaz toi agenii economici ai unui stat.
Moneda face posibil derularea tranzaciilor
37

cruia este transmis averea averea de la o

persoan la alta, de la un agent economic la altul.
-este o marime eterogena, reprezentand
totalitatea mijloacelor banesti existente in
economie la un moment dat, adica toate activele
financiare care pot fi folosite pentru achizitia de
bunuri si servicii si pentru plata datoriilor
-mprumut rambursabil la un anumit termen
-suma platit de debitor (cel care se mprumut)
creditorului (ex:banc) pentru folosirea
mprumutului
-raportul procentual dintre dobnda anual i
credit

Mas monetr

Credit
Dobnd
Rata dobnzii

TEMA: PIAA CONCURENIAL. CONCURENA I PREUL

Concurenta

Pret

Strategie concurenial

-competitie, confruntare intre agentii economici

pentru un loc mai bun pe piat;
-trstur a economiei de pia i factor
dinamizator al acesteia.
-reprezint suma de bani pe care o primete
vnztorul de la cumprtorul unui bun;
- sub aspect economic preul reprezint
reflectarea bneasc a valorii bunurilor sau
serviciilor, comparate i corelate prin prisma
cantitii, calitii i a altor criterii.
-reprezint actiunea de cautare a unei pozitii
concurentiale favorabile n cadrul unei ramuri de
activitate terenul fundamental pe care se
desfasoara competitia economic.
-strategia concurentiala urmareste sa stabileasca
o pozitie profitabila i sustenabila, fat de fortele
care determin concurenta n cadrul ramurii.

TEMA : PIAA CAPITALULUI

Aciune

-un titlu financiar obisnuit (comun) ce reprezinta

dreptul de proprietate al detinatorului asupra
unei parti dintr-o companie, drept obtinut in
urma investirii de capital.
-cunoscute i sub denumirea de "aciuni
obinuite", semnific participarea deintorului la
capitalul unei firme
Obs: Actiunile pot fi tranzactionate la o bursa de
valori.

Obligaiune

-hrtie de valoare purttoare de dobnd fix,

care se negociaz pe piaa capitalului fictiv i care
38

este folosit de stat sau de instituii publice

pentru a-i procura mijloace bneti.

Curs
Piaa capitalului

Dividendul

Burs

-hrtie de valoare purttoare de dobnd fix sau

premiat folosit de instituiile creditoare pentru
a-i procura mijloace bneti din disponibilitile
populaiei
-preul la care se vnd i se cumpr titlurile de
valoare
-in sens larg, trecerea capitalurilor dintr-o forma
in alta (bani, productie, marfa), prin intermediul
actelor de vanzare-cumparare si ansamblul de
relatii create cu aceasta ocazie.
- piata capitalului cuprinde toate relatiile, inclusiv
institutiile legate de negocierea imprumuturilor
si a capitalurilor fictive, cum ar fi: bancile, bursele
de valori, societatile de asigurari.
-parte din profitul unei societi pe aciuni care se
d unui acionar n raport cu aciunile pe care le
deine.
- reprezint forma de piata publica unde se
negociaza hartii de valoare si valuta straine sau
unde se desfasoara tranzactii de marfuri, navluri,
asigurari etc. realizandu-se profituri din
specularea diferentei dintre pretul existent in
momentul inchiderii tranzactiei si cel din
momentul efectuarii ei.
TEMA : PIAA MUNCII

Piata muncii

Cererea de munc
Ofert de munc
Sindicat

-reprezint spaiul economic naional i

internaional de confruntare a cererii i ofertei de
munc
-nevoia de munc salariat exprimat prin
numrul locurilor de munc
-este format din munca pe care o pot depune
membrii societii condiii salariale
-organizaie al crei scop este aprarea
intereselor profesionale, economice etc. ale
membrilor ei.

TEMA : VENITURILE AGENILOR ECONOMICI

Salariu
Salariu real

-reprezint venitul prin care se remunereaz

munca i din acest cauz este considerat pre al
muncii
-reprezint cantitatea de bunuri i servicii ce se
procura cu salariul nominal
39

Salariu nominal
Salariu colectiv
Profit

Profit brut

Profit net

-reprezint suma de bani primit de salariat

-venit oferit ca recompens special unui colectiv
de salariai pentru realizarea unor rezultate
deosebite
-indicator sintetic ce reprezinta venitul sau
castigul obtinut ca urmare a unei activitati
eficiente din punct de vedere economic.
-generic vorbind, reprezinta beneficiul obtinut ca
rezultat al investirii de capital.
- in sens larg, soldul (diferenta) ramas(a) dupa
deducerea cheltuielilor efectuate de catre un
agent economic din veniturile astfel obtinute.
- reprezint diferena dintre veniturile totale
realizate (VT) i cheltuielile efectuate (CT)
pentru obinerea rezultatului unei activiti
economice: Pr(brut) = VT CT.
-reprezint diferena dintre profitul brut i
impozitul pe profit: Prn = Prb IPr
TEMA : OMAJ I INFLAIE

omaj

omer
omaj structural

omaj fricional
Rata omajului
Populaie activ

Populaie ocupat
Inflaie

-fenomen economic cauzat de crizele sau

recesiunile economice, care const n aceea c o
parte dintre salariai rmn fr lucru, ca urmare
a decalajului dintre cererea i oferta de for de
munc; situaia aceluia care nu se poate angaja
din cauza imposibilitii de a gsi un loc de
munc
-persoan apt de munc, dar fr un contract de
munc i care caut un loc de munc.
-legat de modificarea structurii economiei
naionale, de realizarea unor noi ramuri
economice, concomitent cu diminuarea sau
contracia acestora.
-datorat lipsei de informaii utile cu privire la
piaa muncii
-se calculeaz ca raport ntre numrul somerilor
i populaia ocupat
- este format din persoanele care au vrsta
legal de munc, care exercit n mod obinuit o
activitate profesional, care le ofer un ctig, ce
constitue sursa lor de existen.
-totalitatea persoanelor care au un loc de munc,
prestnd efectiv o activitate socialmente necesar.
-reprezint starea grav a unei economii n urma
unor mari dezechilibre ntre fluxurile monetare i
cele ale produciei naionale;
-este un dezechilibru major prezent n economia
40

Rata medie anuala a inflatiei

oricrei ri, reprezentat de o cretere

generalizat a preurilor i de scderea simultan
a puterii de cumprare a monedei naionale.
-reprezint cresterea medie a preturilor bunurilor
si serviciilor de consum al populatiei, in anul de
referinta fata de anul precedent.

TEMA : STATUL I ECONOMIA

Mecanism economic

Liberalism economic

Buget de stat
Politic fiscal

Programare economic

-reprezint un ansamblu de prghii, forme

metode de organizare, conducere i gestionare,
stabilite conform normelor juridice, prin care
agenii economici s realizeze corelaii optime
ntre resurse i nevoi
-susine ideea neamestecului statului n economie,
toate deciziile economico-finaciar fiind luate n
mod direct i liber de ctre agenii economici.
-reprezint o balan ce cuprinde, pe de o parte,
veniturile, defalcate pe surse, iar pe de alt parte,
cheltuielile, concretizate pe obiective.
-politica fiscala a statului reprezinta un ansamblu
de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in
sistemul veniturilor bugetare, tipurile de
impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca
instrument de stimulare a cresterii economice.
-se concretizeaz intr-un set de decizii
guvernamentale prin care se urmareste
influentarea activitatii economico-sociale cu
ajutorul mobilitatii veniturilor si cheltuielilor
bugetului public.
-reprezint una din formele de interveie a
statului in economie, prin care statul urmrete
contracararea unor efecte economice ce pot s
apar n economie i, totodat, pentru a crete
eficiena utilizrii factorilor de producie nainali,
realizarea msurilor de protecie social, etc.

TEMA :ECONOMIA ROMNIEI

Reforma economic

Stabilizarea macroeconomic

-reprezint procesul complex de transformare

structural a economiei n domeniul proprietii,
managerial, al tehnicii i tehnologiei de fabricaie,
n mecanismele de funcionare a economiei, n
instituiile legislative, astfel nct s se obin o
eficientizare maxim a rezultatelor fiecrui agent
economic
-presupune:o anumit politic bugetar i de
credit, msuri de control asupra procesului
41

Costuri sociale

Protecie social

Dezechilibre economice

inflaionist i somajului, al balanei comerciale

de pli externe, etc.
-reprezint renunrile, consecinele negative, sau
pagubele pe care le suport populaia i care-i
afecteaz nivelul de trai;
-protectia sociala, atat publica cat si cea privata,
constituie un element fundamental pentru
definirea modelui social romanesc si trebuie sa
reprezinte, in urmatorii ani, punctul de plecare in
desenarea politicilor publice si private.
Protectia sociala inseamna, pe langa pensii,
ajutoare sociale si ajutoare de somaj, acele
cheltuieli pe care statul sau companiile private il
acorda angajatilor pentru a sustine
competitivitatea economic.
-dezechilibrele economice sunt expresia
modificrilor limitelor resurselor i tehnologiilor,
a restriciilor consumatorilor privind cumprarea
de bunuri i servicii, inclusiv a unor greeli de
politic economic general pe termen lung,
reflectnd neconcordana dintre cererea i oferta
agregat.

TEMA : ECONOMIE MONDIAL

Economie mondial

Economie naional

Pia mondial
Import
Export

Balant comercial

-reprezint un studiu al schimbului de activitati

economice, la care participa marea majoritate a
agentilor economici de pe glob. Aceste schimburi
economice nu se limiteaza doar la comert, ele
includ si schimburi in domeniul cercetarii,
produsului, consumului.
Ansamblul economiilor i al relaiilor dintre ele
-totalitatea activitilor i interdependenelor
economice la nivel macro- i microeconomic,
coordonat pe plan naional prin mecanisme
proprii de funcionare
-ansamblul relaiilor de schimb dintre statele
lumii
-totalitatea operaiilor cu caracter comercial prin
care se introduc ntr-o ar mrfuri produse i
cumprate din alte ri
-operaie cu caracter comercial prin care o parte
din mrfurile produse, prelucrate, completate sau
reparate ntr-o ar se vnd pe piaa altor ri
Export invizibil = vindere de servicii n (sau la)
alte ri.;
Export de capital = plasare de capital n alte ri,
unde se pot obine mai uor profituri mari)
-raportul pe o anumit perioad, de obicei un an,
42

Balan de pli

Uniunea European

dintre valoarea exportului i cea a importului

unei ri
-raportul pe o anumit perioad, de obicei un an,
dintre totalitatea ncasrilor i plilor unei ri
n relaiile sale cu strintatea; deficitul ei
determin diminuarea rezervelor valutare i a
convertibiliti
-UE este o entitate politic, social i economic,
dezvoltat n Europa, ce este compus din 27
state.

43