Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Fie,mai simplu si fara costuri suplimentare,se lasa sonda sa produca prin doua duze
de diametre diferite rezultand 2 seturi de valori Q si p d,apoi se traseaza curba caracteristica
a stratului.
Poate aparea o depletare a stratului,o micsorare de debit prin contaminarea zonei din jurul
gaurii de sonda sau ambele(depletare+contaminare).
Daca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba de
comportare a stratului si aceasta porneste de la un pc1 < pc , dar este paralela cu prima ( =
constant) figura 7,a inseamna ca avem de-a face cu o depletare (scadere a presiunii) a
zacamantului fara ca in jurul sondei sa fi aparut o zona contaminata.
Daca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pc dar cu un unghi 1
Efectul montarii unui filtru este acela de stopare a granulelor de dimensiune mai
mare decat cele fine,astfel incat se formeaza un filtru natural datorita modului de asezare
gradat rezultat in urma cresterii vitezei de curgere spre gaura de sonda.Rezultatul acestei
asezari gradate este formarea unei bolte stabile(filtru natural)cu efect de retinere a
particulelor solide.
27. Cum se face dimensionare filtrelor metalice?
Dimensionarea filtrelor metalice se face pe baza curbei de compozitie granulometrica
luandu-se nisipul de analizat,citindu-se pe curba diametrul corespunzator procentului de
90%.
Latimea undei fante : lf=2dn90%
Diametrul unui orificiu: d0= 3dn
28. Care este parametrul care se ia ca baza de calcul atunci cand se
dimensioneaza un filtru metalic?Dar atunci cand se alege
granulatia(diametrul)pietrisului pentru impachetare?
Parametrul care se ia ca baza de calcul in dimensionarea unui filtru metalic este
diametrul granulelor corespunzator procentului de 90%.
Parametrii care trebuiesc aflati atunci cand se alege granulatia(diametrului)pietrisului
pentru impachetare sunt:
latimea deschiderii unei fante dintr-un filtru: lf=2dn90%
diametrul unui orificu dintr-un filtru cu orificii: d0= 3dn90%.
29. Care este valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu
pietris?
Valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu nisip este 5-6
deoarece la aceasta valoare cantitatea de nisip intrata in sonda este mai mica, nu exista
riscul scaderii permeabilitatii nisipului,apar podiri eficiente.
30. Cum influenteaza curgerea bifazica cantitea de nisip produsa?
Curgerea bifaziza influenteraza in mod negativ cantitea de nisip produsa in sensul ca
aceasta creste cantitea de nisip :
-de 60 ori pentru Rpn=6,7
-de 2000 ori pentru Rpn=9,4.
31. Dintre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip
pentru care optati?Motivati.
Dintre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip optam
pentru cele cu impachetari cu nisip datorita costului mic de productie,creste permeabilitatea
in jurul gaurii de sonda pe distanta formarii boltei stabile,cantitatea de nisip intrata in sonda
este mica(doar in cazul unei ratii pietris-nisip de 5-6).
32. In cazul gaurilor tubate,cimentate si perforate,ce metoda de prevenire si
combatere a viiturilor de nisip ce se recomanda?
In cazul gaurilor tubate,cimentate si perforate metoda care se recomanda este
echiparea cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris cu precompactare in
spatele perforaturilor.
33. Cum influenteaza variatia debitului cantitea de nisip produsa?
La o crestere a debitului se produce o curgere turbulenta care poate antrena
miscarea nisipului catre sonda,deci cresterea cantitatii de nisip produsa.
34. Cum variaza caderea de presiune in perforaturi in cazul filtrelor
impachetate in coloana?
lift?
Prin construcia lor acestea permit trecerea gazelor din coloan n evi, n schimb, n
cazul unor injecii de fluide sub presiune prin evi, mpiedic accesul fluidului din evi n
coloan. Dac n timpul unei operaii de acidizare, exist riscul deschiderii supapei, jetul de
acid, care tinde s treac prin supap n coloan, antreneaz supapa de reinere care
etaneaz pe un element de cauciuc, mpiedicnd ptrunderea acidului din evi n coloan.
10. Unde se aplica sistemul de G.L.C. cu iul evilor de extracie plasat mult
deasupra perforaturilor?
Sistemul se aplic la sondele care au indicele de productivitate mare, pentru a
obine un debit mare de lichid.
13. n cazul duzrii unei supape echilibrate unde se monteaz duza? Dar
n cazul duzrii unei supape neechilibrate?
La supapele echilibrate duza se monteaz pe orificiul care intr n evile de
extracie. La supapele neechilibrate duza se monteaz pe orificiul Av (aria valvei).
G.L.I?
camerei.
19. Care sunt parametrii de care depinde lungimea camerei de acumulare n cazul
Lungimea camerei de acumulare depinde de: nlimea dopului, aria evilor, aria
27. Care sunt solicitrile la care sunt supuse evile de extracie la o sond n
pompaj?
evile de extracie sunt supuse la urmtoarele solicitri:
- greutate proprie;
- greutatea echipamentului de fund;
- greutatea coloanei de lichid din evi la cursa descendent a pistonului;
- greutatea prjinilor;
- fora de oc;
- fenomenul de oboseal, mbtrnire prematur a mbinrilor filetate;
- uzura datorit frecrii evilor de coloana de exploatare;
- uzura datorit frecrii de prjinile de pompare, respectiv de cuitele de
deparafinare;
- fenomenul de flambaj n spiral;
- n cazul n care avem schimbri de diametru la prjini i la evi, trebuie avut grij
ca acestea s nu aib loc la aceeai adncime deoarece, mufa prjinilor va lovi n reducia
de legtur a tevilor;
29. Care sunt sarcinile care acioneaz asupra prjinii lustruite respectiv asupra
unitii de pompare n timpul unui ciclu de pompare?
Asupra prjinii lustruite acioneaz urmtoarele sarcini:
a). sarcini statice, date de: *greutatea coloanei de lichid care acioneaz pe
seciunea brut a pistonului, *de greutatea prjinilor de pompare scufundate n lichid, *de
fora care apare sub piston la cursa ascendent a acestuia, datorit submergenei;
b). sarcini dinamice, date de: * forele de inerie ale coloanei de lichid din evile de
extracie, * forele de inerie ale garniturii de prjini de pompare, * forele care apar n
garnitur datorit vibraiilor;
c). sarcinile datorit frecrilor, apar datorit frecrii prjinilor de evile de extracie,
datorit frecrii prjinilor de lichid, datorit frecrii lichidului de evi i frecrii pistonului n
pomp;
d). sarcinile datorit ocurilor, apar atunci * cnd cilindrul pompei nu se umple
complet cu lichid, i lovete la cursa descendent n nivelul de lichid introducnd ocuri n
instalaie, i * cnd pistonul nu este poziionat corect n pomp;
vscos;
e). sarcini datorit ocurilor care apar n instalaie, atunci cnd fluidul este foarte
masc =
r
Sn 2
(1 +
)
l
1790
S = lungimea cursei;
= frecvena;
r = raza manivelelor;
l = lungimea bielelor;
Sr = S[ 1 +
2,65
(Ln)2] ;
1010
= p + t
Sr =
p = alungirea prjinilor;
t = alungirea evilor;
S = lungimea cursei;
= frecvena;
L=
33. Care sunt parametrii care influeneaz cursa real a pistonului? Cum
poate fi mrit cursa real?
Cursa real este influenat de urmtorii parametri:
- alungirea prjinilor i a evilor datorit sarcinilor statice;
- supracursa pistonului, datorit sarcinilor dinamice;
- datorit fenomenele vibratorii;
- datorit frecrii pistonului n pomp;
39. n cazul unei uniti de pompare asimetrice care varianta de lucru este
mai bun: cu viteza capului de balansier la cursa ascendent mai mic dect la
cursa descendent sau invers? De ce?
Varianta de lucru favorabil este: viteza capului de balansier la cursa ascendent
mai mic dect la cursa descendent, deoarece aceasta conduce la acceleraii mai mici,
respectiv la sarcini dinamice mai mici i la o capacitate util mai mare.
Spre dreapta
de pompare cu geometrie
La aceste uniti, reductorul este plasat ntre gura sondei i capra balansierului,
sistemul de echilibrare este rotativ, legtura dintre manivel i biel se face prin butonul
manivelei, contragreutile sunt decalate fa de manivel cu un unghi 24 o , efectul de
contrabalansare este ntrziat cu 7 o 30 la nceputul cursei ascendente i, avansat, cu
acelai unghi, la nceputul cursei descendente.
- se reduce total cuplul maxim la reductor, care n unele cazuri poate ajunge la 40
- se realizeaz indici cinematici superiori, reducnd totodat i gabaritul instalaiei;
- la acelai gabarit al unitii de pompare se pot obine curse mai mari;
48. Care sunt parametrii care se obin din analiza afluxului de fluide din strat i din
prelucrarea datelor obinute din testele de refacere sau de scdere a presiunii?
51.
ieiului ?
Care
sunt
avantajele
utilizrii
pompelor elicoidale
extracia
sunt eliminate ruperile prjinilor de pompare cauzate de greutatea lichidului;
tipul de elastomer din care este confecionat statorul poate fi ales la cerere,
astfel nct acesta s fie compatibil cu fluidele produse de sond;
trebuie evitat oprirea pompei cnd viscozitatea fluidului este mare i acesta
conine un procent mare de nisip;
Care
este
componena
unei
instalaii
de
pompare
cu
pompe
58. Cum variaz debitul pompei elicoidale atunci cnd viteza de rotaie este
constanta ? Motivai de ce.
Atunci cnd viteza de rotaie este constant, debitul pompei este constant,
deoarece aria seciunii transversale este constant.
acestuia;
Dei
util i anume
debitul poate varia de la 0,3 la 900 m3/zi;
efortul maxim admisibil din prjini, care limiteaz puterea transmis la rotor;
65. Care sunt solicitrile la care sunt supuse evile de extracie n cazul pompajului
cu pompe elicoidale?
La sondele n pompaj cu pompe elicoidale evile de extracie sunt supuse la
solicitri mari, deoarece pe lng greutatea lor proprie i a echipamentului de fund
mai intervine greutatea lichidului din interiorul evilor, iar n cazuri accidentale de
rupere a prjinilor de pompare i greutatea acestora. Pe de alt parte, n timpul
funcionrii pompei datorit micrii de rota ie a rotorului n stator, evilor de
extracie le este transmis prin intermediul statorului, un moment de torsiune care
conduce la apariia unor eforturi suplimentare in acestea