1. Ce reprezinta presiunea dinamica de zacamant?

Pd = presiunea masurata la media perforaturilor=presiunea de fund.

2. Ce reprezinta presiunea statica de zacamanat?
Pc = presiunea masurata la media perforaturilor cu sonda inchisa dupa ce aceasta se
stabilizeaza = presiune maxima de zacamant.
3. Ce reprezinta ratia de solutie?
Ratia de solutie = cantitatea de gaze care se gaseste dizolvata intr-un metru cub de titei
mort in anumite conditii de presiune si temperatura.
4. Ce reprezinta presiunea de saturatie?
Psat = presiunea la care o anumita cantitate de gaze se dizolva integral in titei.
5. Ce reprezinta ratia gaze-titei?
RGT = cantitatea totala de gaze care insoteste 1m3 de titei mort
=raportul intre debitul de gaze produs,Qg si debitul de titei al sondei,Qt
RGT=Qg/Qt
6. Ce reprezinta factorul de volum al titeiului bt?
bt = volumul pe care il ocupa in conditii de zacamant 1m3 titei mort.
7. Factorul de volum are valori supraunitare sau subunitare? Motivati.
Factorul de volum poate avea valori supraunitare in conditii de zacamant sau in tevile
de extractie datorita gazelor care intra in solutie.
9. Cand are loc curegerea omogena?
Curegerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai
mare decat presiunea de saturatie,iar de la raza de contur de alimentare la raza sondei
curge o singura faza(lichida).
10.Ce reprezinta indicele de productivitate?
IP = se defineste ca raportul dintre debitul de lichid produs de sonda si caderea de
presiune sub care are loc curgea.
=arata cat produce sonda la o diferenta de presiune de 1 bar.
11.Cum variaza IP in cazul curgerii omogene?
IP variaza constant.
12.Ce reprezinta si ce caracterizeaza curba de comportare a stratului(curba
IPR)?
IPR = inflow perfomance relationship
=curba de comportare a stratului
=reprezinta graficul debitului functie de presiunea dinamica de zacamant
=caracaterizeaza curgerea prin zacamant

13.Cum poate fi determinata curba IPR in cazul curgerii omogene?

Fie se efectueaza o operatie de cercetare a sondei=>Qt,pc , pd si se traseaza graficul
cu cele 3 valori,urmandu-se a se trasa curba de comportare a stratului.

Fie,mai simplu si fara costuri suplimentare,se lasa sonda sa produca prin doua duze
de diametre diferite rezultand 2 seturi de valori Q si p d,apoi se traseaza curba caracteristica
a stratului.
Poate aparea o depletare a stratului,o micsorare de debit prin contaminarea zonei din jurul
gaurii de sonda sau ambele(depletare+contaminare).

14.Ce caracterizeaza curba punctata din figura de mai jos?

Qt max=debitul maxim de zacamant

Daca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba de
comportare a stratului si aceasta porneste de la un pc1 < pc , dar este paralela cu prima ( =
constant) figura 7,a inseamna ca avem de-a face cu o depletare (scadere a presiunii) a
zacamantului fara ca in jurul sondei sa fi aparut o zona contaminata.
Daca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pc dar cu un unghi 1

figura 7,b inseamna ca nu avem de-a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cu o

<
contaminare a zonei din jurul gaurii de sonda care face ca IP sa fie mai mic.
Daca curba de comportare a stratului porneste de la o valoare pc1 < pc si un unghi
1 <
- figura 7,c inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului, in jurul sondei a aparut o
zona contaminata care face ca IP sa fie mai mic.
15.Enumerati schemele de echipare a sondei in dreptul stratului productiv pe
care le cunoasteti.
Echiparea se face in functie de natura rocii din care e alcatuit stratul productiv si de
gradul de consolidare:
Strat bine consolidat:

Strat slab consolidat sau neconsolidat:

Strat cu presiune mare sau cu pierderi de circulatie:

Cazul in care nu s-a putut stopa intrarea nisipului in sonda:

16.Care sunt avantajele sau dejavantajele schemei de echipare a sondei in

dreptul stratului productiv din figura de mai jos?

Avantajele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele:

- sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere:
- suprafata mare de filtrare si in consecinta producerea unor debite mari de fluide;
- la saparea stratelor productive cu presiuni mici exista posibilitatea folosirii
fluidelor de foraj cu densitate mica (stratele de deasupra fiind izolate);
- se creeaza conditii favorabile introducerii filtrelor impachetate cu pietris;
- se reduc cheltuielile legate de tubarea, cimentarea si perforarea sondei;
Dezavantajele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele:
- creste durata de sapare a sondei;
- nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de
strate productive;
- imposibilitatea realizarii unor tratamente de stimulare selective in cazul in care
exista un complex de strate productive;
- imposibilitatea realizarii unui ecran impermeabil in calea gazelor sau a apei, daca
exista cap de gaze sau apa de talpa;
- curatiri dese ale sondei in timpul exploatarii, datorita desprinderii fragmentelor de
roca de pe peretii gaurii de sonda.

Avantajele acestei scheme sunt:

- scurtarea duratei de sapare a sondei;
- permite exploatarea selectiva si separata a stratelor productive;
- permite realizarea unor tratamente de stimulare selective ale stratelor;
- permite izolarea apei de talpa si a gazelor din cupola de gaze prin cimentarea sub
presiune.
Dezavantajele acestei scheme sunt:
- nu se cunoaste precis numarul de gloante care strabat coloana si inelul de
ciment;
- nu se poate realiza un numar mare de perforaturi deoarece se micsoreaza
rezistenta coloanei;
- sonda este imperfecta dupa modul si gradul de deschidere.
17.Care sunt efectele negative ale patrunderii nisipului in sonda?
Efectele negative ale patrunderii nisipului in sonda sunt:
-scaderea productivitatii sondelor datorita formarii unor dopuri in garnitura de
tevi de extractie sau in coloana de exploatare;
-uzarea prin eroziune si abraziunea echipamentului de fund si de suprafata;
-formarea unor caverne sau prabusirea acoperisului stratului productiv;
-umplerea cu nisip a conductelor de trasnport,de depozitare etc.
18.Care sunt factorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip?
Factorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip:
-gradul de consolidare al rocii magazin
-inclinarea stratelor prea mare
-vascozitatea fluidelor(in cazul in care este mare);
-presiunea de fund mare;
-exploaterea fortata a sondelor;

-stimularea repetata pentru un aflux de fluid crescut.

19.Mecanismul producerii viiturilor de nisip.
-slaba cimentare a granulelor de nisip
-aparitia apei de sinclinal care dizolva materialul liant al granulelor de nisip
-scaderea presiunii de zacamant=>tasarea de catre stratele de mai sus a
stratului productiv.

20.Care sunt metodele de prevenire si combatere a viiturilor de nisip?

Metodele de combatere si prevenire sunt: -metode chimice(solventi);
-metode mecanice(filtre metalice);
-metode combinate.
21.Care sunt metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de
nisip?
Utilizarea filtrelor metalice cu:
-orificii;
-slituri(fante);
-infasurare de sarma;
- Injectia conventionala de nisip de cuart in stratul productiv;
- Echiparea sondei cu un filtru metalic impachetat cu pietris in gaura de sonda largita
din timpul forajului sau in coloana cu precompactare in spatele perforaturilor (gravel packing).
22. Prin ce se caracterizeaza filtrele cu fante?
Se construiesc din burlane de tubaj de extractie in care se practica niste deschideri
dreptunghiulare numite slituri sau fante.
Exista doua tipuri de fante: -longitudinale(rezista mai bine la tractiune)
- transversale(rezista mai bine la presiunea exterioara)
Fantele confectionate prin eroziune andomecanica prezinta urmatoarele avantaje:
-fante cu latimi exacte
-structura metalica a otelului nu se modifica
-cost scazut
23. In cazul a doua filtre,unul cu fante orizontale si celalalt cu fante
verticale,care rezista cel mai bine la tractiune,respectiv la
presiunea
exterioara?
Fantele orizontale rezista mai bine la tractiune.
Fantele verticale rezista mai bine la presiunea exterioara.
24. Prin ce se caracterizeaza filtrele cu infasurare de sarma?
Filtrele cu infasurare de sarma se caracterizeaza prin faptul ca in constructia lor se
afla niste orificii circulare,pe suprafata carora se sudeaza vergele metalice care
constituie distantiere pentru infasurarea unei sarme de otel,alama,nichel sau bronz.
25. In cazul unor filtre cu infasurare de sarma,pentru ce sectiune a sarmei
optati:circulara,trapezoidala sau patrata?Motivati.
Rezultatele cele mai bune se obtin utilizand infasurarea de sarma cu sectiune
trapezoidala,deoarece se obtine asa numitul spatiu de fugaa granulelor,reprezentand
un spatiu prin care anumite granule de dimnesiune mai mica,decat cele pentru care a
fost proiectat filtrul,sa poata trece fara a se produce un blocaj.
26. Care este efectul montarii unui filtru?

Efectul montarii unui filtru este acela de stopare a granulelor de dimensiune mai
mare decat cele fine,astfel incat se formeaza un filtru natural datorita modului de asezare
gradat rezultat in urma cresterii vitezei de curgere spre gaura de sonda.Rezultatul acestei
asezari gradate este formarea unei bolte stabile(filtru natural)cu efect de retinere a
particulelor solide.
27. Cum se face dimensionare filtrelor metalice?
Dimensionarea filtrelor metalice se face pe baza curbei de compozitie granulometrica
luandu-se nisipul de analizat,citindu-se pe curba diametrul corespunzator procentului de
90%.
Latimea undei fante : lf=2dn90%
Diametrul unui orificiu: d0= 3dn
28. Care este parametrul care se ia ca baza de calcul atunci cand se
dimensioneaza un filtru metalic?Dar atunci cand se alege
granulatia(diametrul)pietrisului pentru impachetare?
Parametrul care se ia ca baza de calcul in dimensionarea unui filtru metalic este
diametrul granulelor corespunzator procentului de 90%.
Parametrii care trebuiesc aflati atunci cand se alege granulatia(diametrului)pietrisului
pentru impachetare sunt:
latimea deschiderii unei fante dintr-un filtru: lf=2dn90%
diametrul unui orificu dintr-un filtru cu orificii: d0= 3dn90%.
29. Care este valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu
pietris?
Valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu nisip este 5-6
deoarece la aceasta valoare cantitatea de nisip intrata in sonda este mai mica, nu exista
riscul scaderii permeabilitatii nisipului,apar podiri eficiente.
30. Cum influenteaza curgerea bifazica cantitea de nisip produsa?
Curgerea bifaziza influenteraza in mod negativ cantitea de nisip produsa in sensul ca
aceasta creste cantitea de nisip :
-de 60 ori pentru Rpn=6,7
-de 2000 ori pentru Rpn=9,4.
31. Dintre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip
pentru care optati?Motivati.
Dintre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip optam
pentru cele cu impachetari cu nisip datorita costului mic de productie,creste permeabilitatea
in jurul gaurii de sonda pe distanta formarii boltei stabile,cantitatea de nisip intrata in sonda
este mica(doar in cazul unei ratii pietris-nisip de 5-6).
32. In cazul gaurilor tubate,cimentate si perforate,ce metoda de prevenire si
combatere a viiturilor de nisip ce se recomanda?
In cazul gaurilor tubate,cimentate si perforate metoda care se recomanda este
echiparea cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris cu precompactare in
spatele perforaturilor.
33. Cum influenteaza variatia debitului cantitea de nisip produsa?
La o crestere a debitului se produce o curgere turbulenta care poate antrena
miscarea nisipului catre sonda,deci cresterea cantitatii de nisip produsa.
34. Cum variaza caderea de presiune in perforaturi in cazul filtrelor
impachetate in coloana?

Caderea de presiune in perforaturi variaza in sensul cresterii ei numai daca

perforatura este plina de pietris si o cadere de presiune mai mica in cazul in care avem o
precompactare in spatele coloanei.O cadere de presiune extrem de mare se intalneste in
cazul cand formatiunea productiva este plina de nisip.
35. Care este cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in
sonda?
Cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda este
echiparea ei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sonda
largita din timpul forajului.
36. Care sunt fenomenele negative care apar in cazul injectiei pietrisului la ratii
fluid-pietris mari?
Fenomenele negative sunt:
-strangularea curgerii la nivelul intrarii in perforaturi
-la debite mari favorizeaza transportul pe distante mari ale pietrisului
-formarea unor zone de canalizare preferentiala a fluidului de transport
-cresterea presiunii de injectie,compactare necorespunzatoare.
37. Cate tipuri de rasini sintetice cunoasteti?
Se cunosc doua grupe mari de rasini sintetice:
-rasini activate intern = agentul de intarire se adauga rasinilor la
suprafata,inainte de a fi introdusa in sonda;
-rasini activate extern = agentul de intarire este introdus in rasini dupa ce
acestea au fost introduse in formatie.
Mai pot fi de tip epoxidic,furanic si fenolic.
38. Ce procedee de consolidare cu ajutorul rasinilor sintetice cunoasteti?
Primul procedeu este acela prin care nisipul se amesteca cu rasina la
suprafata,urmand apoi transportul in formatiunea productiva.
Al doilea procedeu este acela in care rasina se injecteaza direct in formatie.
39. Din ce se compune solutia folosita la consolidarea prin metode chimice?
Mentionati rolul ingredientilor.
Solutia folosita la consolidarea prin metode chimice se compune din rasina
sintetica,solvent si aditivi.
Rolul solventului este de a dilua rasina,folosindu-se benzenul.
Aditivii au rolul de a regla timpul de reactie,de a umecta nisipul,de stabilizare a
argilelor,de evacuare a apei interstitiale si de marire a rezistentei retelei cristaline.
40. Care este rolul tevilor de extracie?Cate tipuri de tevi de extractie
cunoasteti?
Rolul tevilor de extractie este acela:
-de a sustine echipamentul de fund;
-de a asigura ascensiunea fluidelor din strat pana la suprafata si invers(in
cazul omorarii sondei);
-de a asigura folosirea rationala a energiei de zacamant;
-de a proteja coloana de exploatare impotriva actiunii corozive sau abrazive a
fluidelor aflate in miscare;
-de a proteja coloana de exploatare(atunci cand se lucreaza cu packere)in
cazul unor operatii sub presiune;
-de a permite pistonarea.
Se cunosc tevi de extractie confectionate din tuburi de otel fara sudura,laminate si
trase la cald prin matrite.

41. In cazul otelului N80,ce reprezinta indicele 80?

Indicele 80 reprezinta solicitarile mediului in care lucreaza otelul N80 si anume
solicitarile unui mediu coroziv salin si adancimi medii si mari si efortul unitar minim
de curgere in 103psi.

42. Ce rol are siul tevilor de extractie?

Siul tevilor de extractie are rolul de a:
-proteja capul inferior al tevilor ;
-retine diferite scule scapate accidental in sonda;
-ghida diferitele aparate prin ghidajul conic(manometre,aparat de luat probe
etc.).
43. Care este rolul capului de eruptie?Dar a ventilului cu un singur
sens(rucslag)din componenta acestuia?
Rolul capului de eruptie este de a permite inchidere sondei,de reglare a debitului de
fluide al sondei cu ajutorul duzelor,de a permite circulatia fluidelor din spatiul inelar in
tevile de extractie si invers,de a permite masurarea presiunii si temperaturii la gura
sondei.
Rolul ventilului cu un singur sens este acela de a permite trecerea diferitelor fluide,de
a curge numai intr-un singur sens(spre colana sondei).
44. Ce rol are dispozitivul de sustinere a tevilor de extractie(tubing head)?
Serveste la suspendarea tevilor de extractie si la etansarea spatiului inelar dintre
acesta si coloana de exploatare.
45. Cu ce scop se foloseste supapa de contrapresiune montata in piatra?
Supapa de contrapresiune asigura inchiderea sondei in scopul efectuarii unor
reparatii la echipamentul de suprafata. Folosirea acesteia inlatura necesitatea de a
omori sonda; deci evita colmatarea stratului productiv si reduce timpul de oprire al
sondei.
45`. Ce rol are dopul de 3 inch de la capul de eruptie?
In cazul punerii in productie prin circulatie de apa are rolul de a dirija fluidul de foraj
de la capul de eruptie la haba.
46. Cand se folosesc capetele de eruptie cu doua brate?
Se folosesc la sonde cu probleme de exploatare,unde sunt necesare doua cai de
dirijare a productiei sau de omorare a sondei(pentru siguranta) si la sondele de adancimi
mari.
47. Care sunt avantajele si dezavantajele capetelor de eruptie monobloc?
Avantaje: mai usoare decat cele asamblate,elimina numarul mare de etansari.
Dezavantaje: greoaie pentru transport si montaj,nu permit demontarea in parti
componente si in acest fel si schimbarea uneia in caz de defectiune.
48. Care este rolul packerelor si la ce operatii se folosesc?
Rolul lor este de a impiedica comunicatia dintre tevile de extractie,prajinile de foraj
etc. si coloana de tubaj sau peretii sondei.
Se folosesc la exploatarea simultana a doua sau mai multre strate,pentru injectia cu
abur,pentru testarea stratelor cu ajutorul probatoarelor de strat,pentru punerea in
productie prin pistonare.
49. Clasificarea packerelor.

Packerele sunt de tip permanent,recuperabil si permanent recuprabile.

Dupa modul de fixare: cu fixare mecanica,prin fixare hidraulica,prin fixare cu
explozibili lenti,cu fixare termica.
Dupa sistemul de fixare:cu bacuri si fara bacuri.
50. Care sunt fortele care actioneaza asupra packerului in timpul unei operatii
de injectie?
1) Forta de compresiune pentru etansare G
2) Forta de presiune F1 in spatiul inelar deasupra packerului
3) Forta de presiune F2 sub packer
4) Forta de presiune F3 asupra sectiunii pline a tevilor
5) Forta de umflare Fu datorita variatiei de presiune
6) Forta de flambaj Ff datorita efectului de flambaj in spirala
7) Forta de temperatura Ft datorita variatiei de temperatura.
51. Cum trebuie sa se procedeze atunci cand trebuie efectuata o operatie de
injectie sub presiune,iar greutatea tevilor de extractie este mai mica decat
greutatea care trebuie lasata pe packer pentru asigurarea etanseitatii
acestuia?
Se creeaza,legand un agregat de coloana,o presiune in spatiul inelar pentru a marii
apasarea pe packer.Folosirea unui packer cu armare prin tractiune de jos in sus.
52. Ce metode de punere in productie cunoasteti?
Punerea in productie se realizeaza prin reducerea presiunii din sonda sau actionand
asupra densitatii fluidului sau micsorand inaltimea coloanei de lichid.
Punerea in productie se face fie prin circulatie(cu ajutorul unui agregat,inlocuind
lichidul din sonda cu apa,inlaturandu-se ventilul de retinere si facandu-se o circulatie
pentru omogenizarea fluidului de foraj),fie prin metoda cu denivelare cu gaze
comprimate(gazele dezlocuiesc lichidul din sonda pana la o anumita adancime),fie prin
pistonare(in care fluidul din sonda este inlaturat treptat cu fiecare cursa a pistonului
metalic actionat cu cablu de la suprafata).
53. In cazul punerii in productie prin denivelare cu gaze comprimate optati
pentru injectia gazelor prin spatiul inelar sau prin tevi?Motivati.
Optam pentru injectia prin spatiul inelar deoarece presiunea de injectie prin acesta
este mult mai mica ca in cazul injectiei prin tevile de extractie.
54. Care este adancimea maxima de pistonare?Motivati.
Adancimea maxima este de 1800-2000 metri datorita solicitarii cablului si uzurii
rapide a garniturii de etansare ale pistonului.
55. Care este adancimea maxima de scufundare a pistonului sub nivelul de
lichid?
Adancimea maxima de scufundare a pistonului este de 200 m,dar la sondele cu viituri
de nisip pana la maxim 75-100 m.
56. Ce trebuie sa se aiba in vedere atunci cand se echipeaza o sonda de mare
adancime?
-un control permanent(in cazul probelor de productie,exploatarii)
-protejarea coloanei de exploatare fata de presiunile mari si fata de actiunea coroziva
a fluidelor din strat
-reducerea la minim a nr de manevre si operatiilor de omorare a sondei
-izolarea stratelor investigate in vederea retragerii mai sus pentru investigare.

57. Care sunt dispozitivele care intra in componenta echipamentului de fund

utilizat la sondele de mare adancime?
1) niplu locator R
2) niplu selectiv F
3) reductii de rezistenta
4) locator G
5) valva de circulatie laterala
6) valva de siguranta
7) teava lustruita
58. Ce rol au locatorul G si niplele de etansare?
Locatorul G are rolul de etansare a packerului in tevile de extractie,controleaza
adancimea de fixare a packerului si efectueaza proba de fixare.
Niplele de etansare au rolul de etansare in cazul alungirii tevilor de extractie.
59. Ce rol au reductiile de rezistenta si valva de circulatie?
Reductiile se monteaza in zonele de maxima turbulenta cu rol de protejare a tevilor
de extractie impotriva actiunii abrazive a fluidului extras.
Valva de circulatie permite circularea fluidului tevi-coloana si invers(pentru omorarea
sau pornirea sondei,injectare sub presiune a unor fluide in strat).
60. Ce rol are niplul R is niplul F?
In niplul R se poate gasi un dispozitiv de fixare la care se poate atasa un manometru
si rol se stopare a diferitelor scule scapate accidental.
Niplul F premite trecerea locatorului,dar la care se poate atasa o duza de fund,un
manometru sau un dop care prin intermediul caruia se pot efectua operatii de reparare fara
a mai fi nevoie de omorarea sondei.
61. Ce rol are valva de siguranta din componenta echipamentului de fund
utilizat la sondele de mare adancime?
Valva de siguranta are rolul de a inchide sonda in cazul scurgerii voite sau
accidentale a presiunii din tevile de extractie.Se monteaza obligatoriu la sondele marine.
62. Din ce se compune echipamentul de suprafata utilizat la o sonda de mare
adancime in timpul probelor de productie?
-prevenitor de eruptie tip CAMERON LD
-boneta HB(sustinere si etansare)
-mosor de legatura intre boneta si capul de eruptie(daca e nevoie)
-capul de eruptie

63. Prin ce se caracterizeaza prevenitorul CAMERON LD si CAMERON U?

CAMERON LD:-prevenitor orizontal cu etansare pe tevi cu un rand de bacuri
-actionare manuala
-sustinerea greutatii tevilor de extractie
CAMERON U:-prevenitor orizontal dublu etajat cu doua randuri de bacuri
-etansare totala(bacurile inferioare)
-etansarea pe tevi(bacurile superioare)
-actionare manula sau hidraulica
-obligatoriu pentru operatiile de extragere sau introducere tevi de
extractie din gaura de sonda
64. Ce rol are ansamblul boneta-agatator?
Face legatura dintre tevile de extractie si ventilul principal al capului de eruptie.

Agatatorul= rol de piatra.

65. Ce rol are dopul H montat in agatator(hanger)?
Dopul H previne o eventuala eruptie a sondei prin tevi in momentul demontarii
prevenitorului CAMERON U.
66. Ce rol are dispozitivul CAMERON UNIVERSAL 1000?
Are rolul de a asigura inlocuirea,sub presiune,a fluidului din sonda cu unul cu o
densitate mai mica pentru a se putea pune sonda in productie.
67. La o sonda de mare adancime care manifesta, pentru omorarea acesteia se
incearca deschiderea valvei de circulatie dar se constata ca aceasta nu
poate fi deschisa, fiind blocata.Cum se procedeaza in acest caz pentru
omorarea sondei?
-se demonteaza suruburile flansei bonetei
-se extrage sub presiune garnitura de tevi de extractie impreuna cu boneta si capul
de eruptie,prin bacurile inchise ale prevenitorului CAMERON LD, pe distanta egala cu
lungimea tevii lustruite(niplurile de etansare ies din packer si circulatia poate fi
efectuata pe la partea inferioara a tevilor de extractie).
69. Din ce motive s-a ales azotul pentru punerea in productie a sondelor?
-nu formeaza amestecuri explozive
-nu este toxic,nu e coroziv,nu intretine arderea,nu reactioneaza cu diversele fluide
-solubilitate redusa in apa si titei
-usor de procurat.
70. Cand se aplica denivelarea cu azot?Avantajele metodei.
Cand sonda nu a pornit,in ea fiind apa,diferentiat la sondele cu sau fara circulatie.
Avantaje:-pierderi de presiune prin frecare neglijabile
-dezlocuieste total fluidul din sonda pana la 6000 m
-reduce mult timpul de dezlocuire fata de pistonat.
71. Din ce se compune echipamentul utilizat la punerea in productie cu azot a
sondelor?
-cisterna pentru transportul azotului lichid
-convertorul pentru pomparea si vaporizarea azotului lichid la mare presiune
72. De ce trebuie evitata patrunderea azotului in spatiul inelar in timpul punerii
in productie la sondele echipate cu packer?
Deoarece bulele de azot gazos migreaza spre suprafata rapid cu viteze de 300-500
m/h si prin destindere formeaza presiuni suplimentare in capul coloanei.

NTREBRI I RSPUNSURI EXAMEN

EXTRACIA PETROLULUI
1. Cum se traseaz curba de variaie a presiunii n lungul evilor de extracie
(curba gradient)?
Pentru a trasa curba de variaie a presiunii se procedeaz astfel:
- se admite o anumit valoare pentru cderea de presiune P1 i se calculeaz
intervalul h1 pe care se pierd cei P1 bari;- se marcheaz punctul pe grafic;- se admite o
alt cdere de presiune P2 i se calculeaz intervalul h2 ;- procedeul se repet pn la

adncimea dorit;- unind punctele, se obine curba de variaie a presiunii n evile de

extracie; intersecia acestei curbe cu media perforaturilor ne va da presiunea dinamic de
fund corespunztoare debitului pe care vrem s-l extragem;
2. La ce servete corelaia de funcionare strat sond n cazul curgerii bifazice
prin evile de extracie? Cum se obine corelaia de funcionare strat sond n cazul
curgerii bifazice prin evile de extracie?
Corelaia de funcionare strat sond servete la determinarea pentru o
anumit valoare P2 care trebuie meninut n capul de erupie, a debitului cu care
produce sonda i Pd corespunztor;
Se procedeaz astfel:- cu ajutorul relaiei lui Vogel se traseaz curba de
comportare a stratului;- pentru diferite debite pe care vrem s le extragem, din punctul
de presiune P2 se traseaz cu ajutorul unei teorii de ascensiune curbele de variaie a
presiunii n evi;- intersecia acestor curbe cu media perforaturilor ne va da presiunile
dinamice de fund corespunztoare;- se obin astfel un set de perechi de valori Qi , Pd i ;se reprezint grafic setul de valori Qi , Pd i pe aceeai diagram pe care s-a trasat
curba IPR;- rezult debitul maxim care poate fi extras i presiunea dinamic de fund
corespunztoare pentru o anumit valoare a lui P2 ;- procedeul va fi repetat i pentru
alte valori a lui P2 ;

3. Ce se nelege prin curba gradient minim? Comentarii.

Dac debitul i diametrul evilor sunt meninute constante, se observ c pe
msur ce RGL crete, Pd scade, ca urmare a scderii densitii. La valori mari ale lui RGL,
efectul scderii densitii va fi anihilat de creterea energiei cinetice a gazelor, respectiv a
pierderilor prin frecare, astfel nct Pd va crete din nou, i curbele se vor ntoarce napoi.
Curba corespunztoare lui Pd min se numete curb gradient minim.
4. Enumerai metodele de micorare a presiunii de pornire la sondele n G.L.C.
a). metoda mpingerii lichidului n strat;
b). metoda gazeificrii lichidului;
c). metoda pistonatului;
d). introducerea treptat a evilor de extracie;
e). folosirea mufelor cu orificii;
f). folosirea supapelor de gaz lift;
5. Prin ce se caracterizeaz o supap echilibrat?
La aceste supape Pdesch Pinch Pst . n acest caz Av Atija , i presiunea din
evi nu influeneaz presiunea de deschidere ce exercit pe ntreaga suprafa Ab .

6. Prin ce se caracterizeaz o supap neechilibrat?

Supapele neechilibrate se caracterizeaz prin faptul c Pdesch Pinch , i existena

mai multor seciuni de trecere a gazelor Av .

lift?

7. Ce rol au supapele de reinere cu care sunt prevzute supapele de gaz-

Prin construcia lor acestea permit trecerea gazelor din coloan n evi, n schimb, n
cazul unor injecii de fluide sub presiune prin evi, mpiedic accesul fluidului din evi n
coloan. Dac n timpul unei operaii de acidizare, exist riscul deschiderii supapei, jetul de
acid, care tinde s treac prin supap n coloan, antreneaz supapa de reinere care
etaneaz pe un element de cauciuc, mpiedicnd ptrunderea acidului din evi n coloan.

8. Enumerai sistemele de G.L.C.

Sistemele de G.L.C. sunt urmtoarele:
- sistemul deschis;
- sistemul semideschis;
- sistemul nchis;
- sistem cu evi de extracie cu diametru mic;
- sistem cu iul evilor de extracie plasat mult deasupra perforaturilor.

9. Unde se aplica sistemul de G.L.C. cu evi de extracie cu diametrul mic?

Sistemul se folosete n cazul sondelor care intercepteaz strate cu presiuni mari, i
la care exist riscul ppurii coloanei.

10. Unde se aplica sistemul de G.L.C. cu iul evilor de extracie plasat mult
deasupra perforaturilor?
Sistemul se aplic la sondele care au indicele de productivitate mare, pentru a
obine un debit mare de lichid.

11. Ct trebuie s fie de mare diferena dintre presiunea n coloan i

presiunea n evi la nivelul punctului de injecie al gazelor la sondele n G.L.C.?
Diferena de presiune dintre coloan i evi, n punctul de injecie, trebuie s fie de
3-5 bar.

12. Care sunt parametrii care trebuie determinai atunci cnd se

proiecteaz o instalaie de G.L.C.?

A proiecta o sond n GLC, nseamn a determina raia de injecie, punctul de

injecie i adncimea supapelor de pornire.

13. n cazul duzrii unei supape echilibrate unde se monteaz duza? Dar
n cazul duzrii unei supape neechilibrate?
La supapele echilibrate duza se monteaz pe orificiul care intr n evile de
extracie. La supapele neechilibrate duza se monteaz pe orificiul Av (aria valvei).

14. Cum se face reglarea i controlul funcionrii sondelor n G.L.C.?

Avem dou metode:
- reglarea cu ajutorul unei duze reglabile: n acest caz controlul presiunii i al
debitului se face cu ajutorul unei duze reglabile; debitul de gaze este msurat cu ajutorul
unui manometru cu mercur;
- controlul i reglarea cu ajutorul unei duze fixe i a unui regulator de presiune.
15. Cum se face analiza funcionarii sondelor in G.L.C.?
Se face n dou moduri:
a). analiza pe baza msurtorilor la suprafa: se face pe baza nregistrrilor
simultane a presiunii n evi i n coloan cu ajutorul unui manometru cu dubl nregistrare;
b). analiza funcionrii pe baza msurtorilor de fund: aceasta se face pe baza
msurrii presiunii i temperaturii cu ajutorul unor manometre i termometre introduse cu
cablu.

16. Care sunt factorii care influeneaz G.L.I.?

Factorii care influeneaz G.L.I.:
- cantitatea de lichid pierdut din dopul iniial;
- adncimea sondei;
- diametrul evilor;
- mrimea orificiului Av ;
- diferena de presiune coloan evi;

17. Prin ce se caracterizeaz o supapa utilizat la G.L.I.?

Supapa utilizat n cazul G.L.I. se caracterizeaz prin existena unui Av mare, i a
unei diferene de presiune Pdesch Pinch ct mai mici. Poart numele de supap pilot.
Acestea se compun dintr-o supap neechilibrat la partea superioar la care Pdesch Pinch
=1,52 bar, i un pistonaj acionat de un arc la partea inferioar.

18. Care sunt accesoriile camerei de acumulare? Avantajele camerei de

acumulare.
Accesoriile camerei de acumulare:
a). supapa de descrcare;
b). supap de lucru;
c). orificiu de scurgere a gazelor;
d). orificiu de evacuare a lichidului;

G.L.I?
camerei.

19. Care sunt parametrii de care depinde lungimea camerei de acumulare n cazul
Lungimea camerei de acumulare depinde de: nlimea dopului, aria evilor, aria

20. Cum se face controlul funcionarii camerei de acumulare?

Controlul se face pa baza msurrii presiunii cu ajutorul unui manometru fixat
deasupra supapei fixe.

21. Cum se modific lungimea cursei i numrul de curse la o unitate de pompare?

Numrul de curse se modific schimbnd roata motorului; se schimb roata
motorului i nu pe cea a reductorului deoarece aceasta este mai mic.
Lungimea cursei se modific schimbnd bolul manivelei n orificiile acesteia.

22. Ce rol are flana excentric i mufa dublu excentric a capului de

pompare?
Flana excentric i mufa dublu excentric au rolul de a centra evile de extracie i
prjinile de pompare cu capul de balansier.

23. Ce rol are rcslagul montat la capul de pompare?

Rcslagul (supapa cu un singur sens) permite evacuarea gazelor din coloan n
conducta de amestec pentru a nu se crea presiune asupra stratului.

24. Cum se simbolizeaz o unitate de pompare?

UP-15T/S-5000-10000M/B/C:
UP unitate de pompare;
15 sarcina maxim la capul de balansier, n tone for;
T transportabil, cu reductorul situat pe un postament nalt;
S stabil, cu reductorul situat pe rama instalaiei de baz;
5000 cursa maxim la suprafa, n mm;
10000 cuplul maxim la reductor, n kg for;
M echilibrat pe manivel;
B echilibrat pe balansier;
C combinat;

25. Ce este fereastra pompei i cum trebuie s fie aceasta (motivai de

ce)?
Distana dintre supapa mobil i supapa fix, cnd pistonul se afl la punctul mort
inferior se numete fereastra pompei. Pentru ca pompa s funcioneze cu un randament
maxim este necesar ca fereastra pompei s fie ct mai mic din urmtorul motiv: la sondele
cu R.G.T. mare, la cursa ascendent a pistonului, o parte din volumul cilindrului este umplut
cu gaze. Dac volumul de gaze aspirate este mare la coborrea pistonului, presiunea
ieiului i a gazelor de sub aceasta nu crete suficient de mult pentru a putea deschide
supapa mobil. La cursa ascendent, fluidul se destinde, iar presiunea n pomp este nc
destul de mare ca s nu permit deschiderea supapei fixe. n acest caz pompa este blocat
cu gaze i nu produce.

26. Clasificarea pompelor de extracie. Comentarii.

Pompele de extracie se clasific astfel:
a). dup modul de introducere:
- pompe introduse cu evile de extracie (tip T);
- pompe introduse cu prjinile de pompare (tip P);
b). dup tipul de construcie al cilindrului:
- cu cilindru dintr-o bucat;
- cu cilindru format din mai multe buci;

c). dup tipul pistonului:

- piston cu sau fr bile;
- piston cu garnitur de etanare;
d). dup felul fixrii pompei sau a supapei fixe:
- cu dispozitiv de fixare mecanic;
- cu dispozitiv de fixare cu cupe;
e). dup locul fixrii avem:
- pompe cu fixare la partea superioar;
- pompe cu fixare la partea inferioar;

27. Care sunt solicitrile la care sunt supuse evile de extracie la o sond n
pompaj?
evile de extracie sunt supuse la urmtoarele solicitri:
- greutate proprie;
- greutatea echipamentului de fund;
- greutatea coloanei de lichid din evi la cursa descendent a pistonului;
- greutatea prjinilor;
- fora de oc;
- fenomenul de oboseal, mbtrnire prematur a mbinrilor filetate;
- uzura datorit frecrii evilor de coloana de exploatare;
- uzura datorit frecrii de prjinile de pompare, respectiv de cuitele de
deparafinare;
- fenomenul de flambaj n spiral;

28. Ce trebuie s se aib n vedere atunci cnd se aleg evile de extracie

la o sonda n pompaj?
Atunci cnd se aleg evile de extracie trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
- diametrul pompei cu care urmeaz s fie echipat sonda (T), respectiv diametrul
evii cu care urmeaz sa fie introdus pompa (P);
- s permit instrumentarea cu corunca n cazul ruperii prjinilor; jocul radial dintre
evi i prjini trebuie s permit introducerea coruncii;
- pe distana pe care se depune parafina este preferabil ca diametrul s fie constant
pentru a facilita operaia de deparafinare;

- n cazul n care avem schimbri de diametru la prjini i la evi, trebuie avut grij
ca acestea s nu aib loc la aceeai adncime deoarece, mufa prjinilor va lovi n reducia
de legtur a tevilor;

29. Care sunt sarcinile care acioneaz asupra prjinii lustruite respectiv asupra
unitii de pompare n timpul unui ciclu de pompare?
Asupra prjinii lustruite acioneaz urmtoarele sarcini:
a). sarcini statice, date de: *greutatea coloanei de lichid care acioneaz pe
seciunea brut a pistonului, *de greutatea prjinilor de pompare scufundate n lichid, *de
fora care apare sub piston la cursa ascendent a acestuia, datorit submergenei;
b). sarcini dinamice, date de: * forele de inerie ale coloanei de lichid din evile de
extracie, * forele de inerie ale garniturii de prjini de pompare, * forele care apar n
garnitur datorit vibraiilor;
c). sarcinile datorit frecrilor, apar datorit frecrii prjinilor de evile de extracie,
datorit frecrii prjinilor de lichid, datorit frecrii lichidului de evi i frecrii pistonului n
pomp;
d). sarcinile datorit ocurilor, apar atunci * cnd cilindrul pompei nu se umple
complet cu lichid, i lovete la cursa descendent n nivelul de lichid introducnd ocuri n
instalaie, i * cnd pistonul nu este poziionat corect n pomp;
vscos;

e). sarcini datorit ocurilor care apar n instalaie, atunci cnd fluidul este foarte

30. Care este semnificaia termenilor din relaiile:

Pmax = Pl + (b + masc) Pp;

masc =

r
Sn 2
(1 +
)
l
1790

P max = sarcina maxim n prjina lustruit;

Pl = greutatea coloanei de lichid care acioneaz asupra seciunii brute a

pistonului;
b = factor de flotabilitate;

m asc = factor dinamic la cursa ascendent;

Pp =

S = lungimea cursei;

= frecvena;

r = raza manivelelor;
l = lungimea bielelor;

31. Care este semnificaia termenilor din relaiile:

Sr = S[ 1 +

2,65
(Ln)2] ;
1010

= p + t

Sr =
p = alungirea prjinilor;

t = alungirea evilor;

S = lungimea cursei;

= frecvena;

L=

32. Ce valori ale sincronismului trebuie evitate in cazul pompajului cu prjini?

n cazul pompajului trebuie evitate sincronismele de ordinul 1 i 2.

33. Care sunt parametrii care influeneaz cursa real a pistonului? Cum
poate fi mrit cursa real?
Cursa real este influenat de urmtorii parametri:
- alungirea prjinilor i a evilor datorit sarcinilor statice;
- supracursa pistonului, datorit sarcinilor dinamice;
- datorit fenomenele vibratorii;
- datorit frecrii pistonului n pomp;

- datorit frecrii prjinilor n evi;

- datorit frecrii evilor n coloan;

34. Care este influenta forelor de inerie asupra cursei reale?

La cursa descendent forele de inerie sunt orientate n jos, conducnd la
creterea deformaiei elastice a prjinilor respectiv a cursei reale a pistonului.
Dup ce capul de balansier se oprete, datorit forelor de inerie, prjinile i
continu deplasarea n jos, conducnd la creterea deplasrii n pomp cu valoarea pidesc .
La cursa ascendent, forele de inerie sunt ndreptate n sus, ele conducnd la
micorarea deformaiilor elastice a prjinilor, respectiv la creterea deplasrii pistonului n
pomp.
Dup ce capul de balansier se oprete prjinile i continu deplasarea n sus, i
odat cu ele i pistonul n pomp cu valoarea piasc .

35. Care sunt parametrii care influeneaz debitul instalaiei de pompare?

Parametrii care influeneaz debitul instalaiei de pompare sunt:
- prezena gazelor n lichidul aspirat;
- vscozitatea ieiului;
- submergena pompei;

36. La o sonda n pompaj este indicat s se lucreze cu o cursa mic i cu

un numr de curse mare sau invers? Motivai de ce.
La o sond n pompaj este indicat s se lucreze cu o curs mare i un numr de
curse mici, deoarece la un numr de curse mari prjinile freac de garnitur i se topesc
garniturile.

37. Pompele de extracie acionate cu prjini refuleaz la cursa ascendent sau la

cea descendent?
Pompele de extracie acionate cu prjini refuleaz la ambele curse.

38. Cnd este o unitate de pompare simetric? Prin ce se caracterizeaz o

unitate simetric?
La unitile simetrice unghiul de simetrie este egal cu 0. O unitate simetric se
caracterizeaz prin faptul c durata cursei ascendente este egal cu durata cursei
descendente.

39. n cazul unei uniti de pompare asimetrice care varianta de lucru este
mai bun: cu viteza capului de balansier la cursa ascendent mai mic dect la
cursa descendent sau invers? De ce?
Varianta de lucru favorabil este: viteza capului de balansier la cursa ascendent
mai mic dect la cursa descendent, deoarece aceasta conduce la acceleraii mai mici,
respectiv la sarcini dinamice mai mici i la o capacitate util mai mare.

40. Cum trebuie sa se roteasc manivela fa de punctul mort superior

pentru ca sarcinile dinamice la cursa ascendent s fie minime?

Spre dreapta

41. Care sunt particularitile unitilor

modificat?

de pompare cu geometrie

La aceste uniti, reductorul este plasat ntre gura sondei i capra balansierului,
sistemul de echilibrare este rotativ, legtura dintre manivel i biel se face prin butonul
manivelei, contragreutile sunt decalate fa de manivel cu un unghi 24 o , efectul de
contrabalansare este ntrziat cu 7 o 30 la nceputul cursei ascendente i, avansat, cu
acelai unghi, la nceputul cursei descendente.

42. Care sunt avantajele utilizrii unitilor de pompare cu geometrie modificat?

Avantaje:
%.

- se reduce total cuplul maxim la reductor, care n unele cazuri poate ajunge la 40
- se realizeaz indici cinematici superiori, reducnd totodat i gabaritul instalaiei;
- la acelai gabarit al unitii de pompare se pot obine curse mai mari;

- consumul de energie electric este mai mic cu 20 30 %, datorit folosirii unui

reductor mai mic, la aceiai parametri de funcionare.

43. Care sunt prile componente ale ecometrului?

Acestea sunt: un microcalculator portabil, aparatura de colectare integrat a
datelor, care permite urmrirea vizual n timp a comportrii sondei n pompaj, ansamblul de
la capul sondei, care permite acionarea de la distan a putii de gaze, cabluri de legtur,
o baterie de 12 V i un mic rezervor ca surs de gaze pentru alimentarea putii (dac
presiunea n coloan este mai mic de 690 kPa).

44. Care este principiul de funcionare al ecometrului?

Principiul de funcionare se bazeaz pe generarea unei unde sonore (impuls
acustic), care se propag prin spaiul inelar i nregistrarea reflexiilor acestei unde de la
mufele evilor de extracie, de la diferitele obstacole i de la nivelul lichidului. Impulsul
acustic este generat fie prin descrcarea gazelor la presiune ridicat (impuls pozitiv) din
camera de volum (puc) n spaiul inelar, fie evacund un volum mic de gaze (impuls
negativ) din spaiul inelar n camera de volum sau n atmosfer. Amplitudinea i durata
impulsului sunt determinate de supapa de gaze cu deschidere rapid, acionat de solenoid,
iar ecourile din spaiul inelar sunt recepionate de ctre microfonul piezoelectric de mare
sensibilitate.

45. Cnd se folosete metoda imploziei pentru generarea undelor de presiune?

Metoda imploziei se folosete dac presiunea n coloan este mai mare de 690 kPa.

46. Ce rol are solenoidul?

Solenoidul permite scurgerea presiunii de la partea superioar a supapei de gaze n
atmosfer.

47. Cum se determina distanta pana la nivelul de lichid?

Distana pn la nivelul de lichid se determin nmulind frecvena mufelor
determinat din intervalul datelor prelucrate cu timpul necesar parcurgerii distanei din
diagrama acustic i lungimea medie a unei evi de extracie.

48. Care sunt parametrii care se obin din analiza afluxului de fluide din strat i din
prelucrarea datelor obinute din testele de refacere sau de scdere a presiunii?

49. Care sunt parametrii care se obin n urma dinamometrrii sondelor?

Parametri care se obin n urma dinamometrrii sondelor sunt:
- distribuia sarcinii n garnitura de prjini de pompare;

- curba sarcin - deplasare la nivelul pompei;

acestea;

- informaii despre modul de funcionare a supapelor i pierderile de fluid prin

- informaii despre eficiena echilibrrii i randamentul motorului;
- determinarea vitezei prjinii lustruite;
- presiunea i temperatura n evile de extracie;
- curentul i puterea la motor;

50.Ce alte aplicaii ale ecometrului cunoatei?

Ecometrul mai poate fi folosit i la analiza funcionrii sondelor n gaz lift precum
i la cercetarea sondelor de gaze adnci, cu presiuni mari, la care spaiul inelar este izolat de
evile de extracie printr-un packer.

51.
ieiului ?

Care

sunt

avantajele

utilizrii

pompelor elicoidale

extracia

Utilizarea pompelor elicoidale n extracia ieiului prezint urmtoarele avantaje:

necesit investiii mici;

sunt economice la instalare (datorit compactitii instalaiei costurile de

instalare sunt reduse, se elimin fundaia necesar unitilor de pompare cu balansier,
asamblarea instalaiei fcndu-se direct pe flana capului de pompare);

instalarea este mai rapid i mult mai convenabil dect la unitile de

pompare cu balansier;

siguran n funcionare (prin construcia sa, instalaia are toate prile n

micare protejate, neexistnd pericolul accidentrilor);

randament mare (construcia simpl a pompei elicoidale produce o frecare

mic n cuplul rotor-stator, ducnd la un randament mecanic ridicat. Un cuplu rotor-stator
corect ales conduce la un slipaj mic al lichidului, respectiv la un randament volumic
mare.);

pompele elicoidale necesit energie numai pentru ridicarea (liftarea) fluidului,

nu i a prjinilor de pompare;

durata mare de funcionare (sistemul de pompare i construcia instalaiei

asigur o durat mare de funcionare, ajungndu-se la o durat de funcionare continu de
doi - trei ani);

nu exist pericolul blocrii cu gaze (nu au supape care s se blocheze cu

gaze);

deoarece nu se blocheaz cu gaze, pompele elicoidale sunt ideale pentru

eliminarea apei din sondele de extracie a gazelor naturale;

ntreinerea simpl (ntreinerea instalaiei n exploatare este simpl, nefiind

necesare procedee complicate sau scule i dispozitive speciale);

perioad mare de timp ntre intervenii;

funcionare fr zgomot (datorit faptului c pompa debiteaz continuu,

sarcina n instalaia de suprafa este constant i prin construcia sa, cu reductor conic,
nivelul de zgomot este redus);


sunt eliminate ruperile prjinilor de pompare cauzate de greutatea lichidului;

tipul de elastomer din care este confecionat statorul poate fi ales la cerere,
astfel nct acesta s fie compatibil cu fluidele produse de sond;

debitul pompei uor de ajustat;

sistemul de acionare faciliteaz schimbarea vitezei de rotaie n funcie de

variaia debitului produs de sond (astfel viteza de rotaie poate fi aleas de aa natur,
nct debitul pompei s fie egal cu debitul maxim pe care poate s-l produc stratul i care
corespunde corelaiei de funcionare strat pomp);

pot fi folosite pentru irigaii;

sunt capabile s pompeze iei cu procente mari de ap i gaze;

reduc emulsionarea fluidelor;

nu sunt sensibile la solidele existente n fluidele vehiculate;

sensibilitate mic la coroziune;

debiteaz continuu i constant, evitnd astfel pulsaiile n curgere (datorit

acestui fapt se reduce posibilitatea depunerii parafinei i a solidelor);

vehiculeaz fluide cu viscoziti ridicate;

cheltuieli mici pentru ntreinere;

consum redus de energie electric;

uzura mai mic a prjinilor de pompare i a evilor de extracie (prjinile de

pompare sunt supuse la o solicitare constant, n comparaie cu pompajul clasic, unde sunt
supuse la solicitri variabile);

pot fi utilizate cu succes la sondele care produc cu debite mici n locul

pompajului intermitent (se asigur astfel o funcionare continu a sondei i un debit mai
mare dect n cazul pompajului intermitent);

sunt ideale pentru exploatrile din zonele urbane, echipamentul de suprafa

avnd dimensiuni mult mai reduse dect cel utilizat n pompajul clasic.
52. Care sunt dezavantajele utilizrii pompelor elicoidale n extracia ieiului ?
Pompele elicoidale prezint i cteva dezavantaje (nesemnificative) cum ar fi:

analiza i controlul funcionrii pompei pot fi fcute numai pe baza datelor de

producie i a nivelului de lichid din spaiul inelar (dinamometrele i diagramele de pompare
nu pot fi utilizate);

trebuie evitat oprirea pompei cnd viscozitatea fluidului este mare i acesta
conine un procent mare de nisip;

prjinile de pompare sunt solicitate att la traciune ct i la torsiune.

53.
elicoidale ?

Care

este

componena

unei

instalaii

de

pompare

cu

pompe

O instalaie de pompare cu pompe elicoidale, cuprinde echipamentul de fund i echipamentul de

suprafa.
Echipamentul de fund se compune din pompa elicoidal submersibil, evile de extracie i prjinile de
pompare.

54. Care este componenta unei pompe elicoidale ?

Elementele principale ale pompei elicoidale sunt rotorul i statorul.

55. Care este rolul opritorului ?

Opritorul are rolul de a poziiona rotorul n stator i de a nu permite cderea rotorului sub pompa n cazul
unei defeciuni. De asemenea, cu ajutorul lui se stabilete fereastra pompei.
56. Care este principiul de funcionare al pompei elicoidale?
Datorit configuraiei geometrice a elementelor pompei, principiul de funcionare al pompei este relativ
simplu. Astfel, cnd rotorul este introdus n interiorul statorului, n pomp se formeaz o serie de caviti identice,
separate i etane. Atunci cnd rotorul se rotete n interiorul statorului, aceste caviti se deplaseaz de la partea
inferioar spre partea superioar a pompei (de la aspiraie la refulare), transportnd fluidul produs de strat prin
pomp i de aici mai departe n sus prin evi, realiznd astfel aciunea de pompare.
57. Care este lungimea minim necesar pentru ca o pomp elicoidal s
funcioneze ?
Lungimea minim necesar unei pompe pentru ca aceasta s realizeze aciunea de
pompare este egal cu lungimea unui pas.

58. Cum variaz debitul pompei elicoidale atunci cnd viteza de rotaie este
constanta ? Motivai de ce.
Atunci cnd viteza de rotaie este constant, debitul pompei este constant,
deoarece aria seciunii transversale este constant.

59. Cum variaz presiunea funcie de viteza de rotaie ?

Pompa elicoidal fiind o pomp volumic, presiunea este independent de vitez,
presiuni mari putnd fi generate chiar la viteze mici.

60. Care sunt factorii de care depind pierderile volumetrice ?

Pierderile volumice depind de:

acestuia;

Dei
util i anume

presiunea creat de pomp (presiunea diferenial dintre caviti);

numrul de etaje;
gradul de comprimare al statorului datorit introducerii rotorului i lucrului
viscozitatea fluidelor vehiculate;
temperatura la nivelul pompei.
pierderile volumice conduc la scderea randamentului total, acestea au un rol
lichidul scurs asigur ungerea pompei.

61. Enumerai cteva din performantele pompelor elicoidale.

Performanele pompelor elicoidale sunt urmtoarele:


debitul poate varia de la 0,3 la 900 m3/zi;

nlimea maxim de pompare este 3.000 m;

temperatura de lucru este n domeniul 60 - 120 0C, n cazul fluidelor curate

(fr impuriti solide), respectiv de 40 - 90 0C, n cazul fluidelor cu impuriti solide;

raia ap - iei poate ajunge pn la 90 - 98%;

procentul de H2S trebuie s fie cuprins ntre 8 - 20%, n faz gazoas,

respectiv 1.000 p.p.m. n ap;

densitatea fluidelor vehiculate cuprins ntre 815 i 1030 kg/m 3;

viscozitatea fluidelor vehiculate poate fi de maximum 20 Ns/m 2, la 40 0C

(20.000 cP, la 400C);

consumul de energie electric este mai mic cu 50 - 70% dect n cazul

pompelor clasice cu piston, pentru aceleai condiii de pompare.
62. Care sunt factorii care limiteaz performantele pompelor elicoidale ?
Factorii care limiteaz performanele pompei sunt:

efortul maxim admisibil din prjini, care limiteaz puterea transmis la rotor;

lungimea maxim a pompei din motive de execuie, att pentru rotor, ct i

pentru stator (pn la 6 m);

turaia maxim este limitat, datorit solicitrilor care apar n prjinile de

pompare (maxim 500 rot/min);

calitatea elastomerului din care este confecionat statorul pompei.

63. Care sunt sarcinile care acioneaz asupra prjinilor de pompare ?
Sarcinile care acioneaz asupra prjinilor de pompare n cazul pompajului cu pompe
elicoidale sunt date de: greutatea proprie a garniturii de prjini scufundat n lichid, greutatea coloanei
de lichid care acioneaz pe seciunea transversal a rotorului pompei, momentul de torsiune necesar a
fi transmis la pomp si momentul de ncovoiere (dup pierderea stabilit ii). Rezult c, n cazul
pompajului cu pompe elicoidale, prjinile de pompare sunt supuse la ntindere, torsiune si ncovoiere,
deci la o solicitare compus. ntinderea rigidizeaz garnitura de prjini mrind tura ia la care apare
pierderea stabilitii, n timp ce torsiunea are un efect contrar.
O problem important care apare n cazul pompajului cu pompe elicoidale
este aceea a frecrii prjinilor de pompare de evile de extracie. Acesta conduce la
uzura mufelor prjinilor de pompare precum i a evilor de extracie.

64. Ce trebuie sa se aib n vedere atunci cnd se aleg evile de extracie la o

sonda n pompaj elicoidal?
Alegerea diametrului evilor de extracie se face n funcie de dimensiunea pompei (filetul
muf al statorului) care urmeaz s fie introdus n sond. De asemenea, la alegerea evilor se va ine
seama i de alctuirea garniturii de prjini de pompare, astfel nct s existe posibilitatea introducerii
unor scule de instrumentaie (de exemplu n cazul ruperii prjinilor s se poat instrumenta cu corunca).
Se recomand ca la alegerea diametrului evilor de extracie s se in seama i de pierderea de presiune
prin frecare datorit curgerii fluidului prin interiorul acestora. n cazul extraciei unor ieiuri vscoase,
se recomand utilizarea celui mai mare diametru de evi de extracie care poate fi introdus n coloana de
exploatare. De asemenea, tot n acest caz se recomand utilizarea celui mai mare diametru de prjini de
pompare care poate fi introdus n evile de extracie.

65. Care sunt solicitrile la care sunt supuse evile de extracie n cazul pompajului
cu pompe elicoidale?
La sondele n pompaj cu pompe elicoidale evile de extracie sunt supuse la
solicitri mari, deoarece pe lng greutatea lor proprie i a echipamentului de fund
mai intervine greutatea lichidului din interiorul evilor, iar n cazuri accidentale de
rupere a prjinilor de pompare i greutatea acestora. Pe de alt parte, n timpul
funcionrii pompei datorit micrii de rota ie a rotorului n stator, evilor de
extracie le este transmis prin intermediul statorului, un moment de torsiune care
conduce la apariia unor eforturi suplimentare in acestea

66. Ce rol are ancora ?

Ancora limiteaz torsionarea evilor, evit autodeurubarea pompei i/sau a
garniturii de evi de extracie n momentul opririi pompei datorit momentului
reactiv. De asemenea, ancora contribuie la centrarea i fi xarea pompei i/sau a
poriunii inferioare a garniturii de evi de extracie n coloana de exploatare a
sondei.

67. Care este echipamentul de suprafaa al sondelor echipate cu pompe elicoidale?

Echipamentul de suprafa cuprinde sistemul de acionare al prjinilor de pompare, respectiv
al rotorului pompei, cuplajul dintre sistemul de acionare i capul de antrenare, capul de antrenare i
sistemul de susinere al ntregului echipament de fund (capul de pompare).