Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Existenta acestor uzuri este dedusa din anumite dispozitii ale Codului civil, care in temeiul art.1
C. Com, sunt aplicabile si in dreptul comercial.
e) Doctrina si practica judiciara reprezinta un instrument important de interpretare a
legilor comerciale, solutiile acesteia fiind deseori preluate ulterior de catre legiuitor si transpuse
in acte normative. Nici hotararile judecatoresti nu constituie izvor al dreptului comercial insa si
acestea, ca si doctrina constituie un mijloc important de interpretare si de verificare a eficientei
legii.
4. Faptele si actele de comert
4.1 Fapte de comert definite de Codul Comercial; conceptia legiuitorului roman
Conform sistemului obiectiv toti cei care savarsesc operatiuni considerate ca fiind
comerciale (art. 3 C.com.) sunt supusi Codului comercial si deci legislatiei comerciale. Sistemul
nostru comercial este completat printr-un criteriu subiectiv (art. 4 C.com.), prin aceea ca sunt de
asemenea supuse dreptului comercial, in afara de faptele de comert obiective, si acele operatiuni
pe care comerciantul le savarseste in exercitiul desfasurarii activitatii sale. Raporturile juridice
ce izvorasc din savarsirea acestor activitati sunt guvernate de legea comerciala, indicand o
operatiune comerciala prevazuta de lege, savarsita de un comerciant in exercitiul constant al
profesiunii sale si care obiectiveaza, in sine, aceasta activitate(art. 7 C.com.).
Faptele de comert reprezinta acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice prin
care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii sau o
interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit.
4.2. Categoriile de fapte de comert
In literatura noastra juridica s-a propus o clasificare a faptelor de comert in trei mari
categorii: obiective, subiective si unilaterale sau mixte.
Art. 3 din Codul comercial enumera astfel 20 de fapte de comert considerate ca obiective
de legiuitor: obiective, subiective si unilaterale (mixte).
4.3. Faptele de comert obiective si clasificarea acestora
Sunt fapte obiective de comert numai operatiile pe care legiuitorul le defineste in mod
expres in cuprinsul art. 3 si 6 C. com. Comercialitatea acestor fapte de comert prevazute expres
de legiuitor deriva din natura lor si pentru motive de ordine publica.
Intrucat in majoritatea lor faptele de comert obiective sunt astfel prevazute datorita
criteriului economic si a functiei economice a operatiunilor respective, reamintim in continuare
si clasificarea in trei grupe principale acceptata de majoritatea autorilor in materie comerciala:
operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie;
operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie (i.e. activitatea
intreprinderilor);
operatiunile conexe sau accesorii.
4.4. Faptele de comert subiective si prezumtia de comercialitate
In continuare prin art. 4 C. Com se precizeaza ca se socotesc afara de acestea (afara de
cele prevazute in art. 3 C. com. n.n.) ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale
unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. Pe
langa faptele considerate obiective, legiuitorul a conferit comercialitate si acelor acte care sunt
savarsite de comerciant, acestea numindu-se fapte de comert subiective.
Din coroborarea art. 7 C. com. cu art. 4 C. com. reiese ca faptele de comert subiective
reprezinta toate actele savarsite de comerciant, cu conditia ca acestea sa fie savarsite in nume
propriu si cu titlu profesional, obisnuit.
Se instituie astfel prin art. 4 C. com. o anumita prezumtie relativa, denumita prezumtia
de comercialitate, care considera ca fapte de comert toate actele si obligatiile comerciantului,
indiferent de izvorul lor, cu exceptiile mentionate expres in art. 4 C. com: a). daca obligatia are
un caracter civil sau b). necomercialitatea rezulta din insusi actul savarsit de comerciant.
4.5. Faptele de comert unilaterale sau mixte si exceptiile de la aplicarea legii comerciale
Prin art. 56 C. com. legiuitorul stabileste ca regula generala regimul juridic comercial al
faptelor de comert unilaterale sau mixte, supunand legii comerciale raportul juridic generat de
ambele parti, chair daca pentru una dintre ele actul respectiv are caracter necomercial. Solutia
adoptata este justificata de unitatea si unicitatea actului juridic incheiat de cele doua parti,
indiferent de natura comerciala sau nu pentru fiecare in parte, deoarece acelasi act juridic
evident nu poate fi supus unor reglementari diferite.
Art. 56 C. com., in care se afla sediul materiei faptelor de comert unilaterale sau mixte,
mai prevede in acelasi timp cu aplicarea legii comerciale ca exista doua limitari in favoarea legii
civile: a). se inlatura aplicarea legii comerciale in cazul dispozitiilor referitoare chiar la persoana
comerciantului si b). in cazul in care legea ar dispune altfel.
5. Comerciantii
5.1. Definitie
Avand la baza sistemul obiectiv, asa cum am mai mentionat in capitolele precedente,
Codul comercial stabileste prin art. 7 cine sunt comerciantii, mai precis cine are aceasta calitate,
fara a da o definitie a comerciantului. Se face deosebire intre persoanele fizice si societatile
comerciale, persoanelor fizice fiindu-le necesare indeplinirea anumitor conditii pentru a dobandi
calitatea de comerciant, pe cand societatilor comerciale, li se atribuie din start calitatea de
comerciant, numai prin simpla lor existenta legala. Se spune astfel ca persoanele fizice devin
comercianti si societatile comerciale se nasc comercianti.
5.2. Principalele consecinte ale dobandirii calitatii de comerciant
Se aplica institutiile comerciale.
Comerciantii sunt supusi unor obligatii profesionale:
- inmatricularea in registrul comertului;
- in decursul realizarii comertului, sa-si inscrie in acest registru toate actele si faptele care
modifica inregistrarea initiala;
- inregistrarea elementelor de identificare (nume, firma, emblema), diverse mentiuni cu
privire la fondul de comert;
- tinerea registrelor proprii;
exercitarea unui comert legal (Legea nr. 11/1991 art. 4 9- defineste actele neloiale);
sanctiunile pentru astfel de fapte nelegale sunt diverse: contraventionale, penale, daune
morale;
pentru actele comerciantului, se aplica prezumtia de comercialitate din art. 4 C. com.;
comerciantii sunt supusi procedurii insolvenei, adic reorganizarii si falimentului;
calitatea de comerciant are consecinte chiar si dupa incetarea ei;
Calitatea de comerciant trebuie delimitata de alte profesiuni indeplinite de persoanele fizice.
Astfel, conform doctrinei si practicii judiciare, nu sunt considerati comercianti;
- meseriasii, daca se limiteaza strict la exercitiul meseriei lor si nu savarsesc fapte de comert;
- asociatii societatilor comerciale;
- cei care semneaza cambii, bilete la ordin, cec-uri;
- statul nu este comerciant, dar va fi supus legii comerciale atunci cand se vor incheia acte
comerciale;
- cei care practica profesiuni liberale nu sunt comercianti;
- auxiliarii comertului fac acte de comert pentru altii si nu sunt comercianti;
- agricultorii, asociatiile si fundatiile nu sunt comercianti.
Dovada calitatii de comerciant, fiind o chestiune de fapt, poate fi facuta cu orice mijloace de
proba.
Incompatibilitati. Calitatea de comerciant este incompatibila cu exercitarea altor profesii,
cum ar fi: functia de judecator, functionarii publici, profesiile liberale (avocatii, notarii publici,
medicii, arhitectii etc.), ofiterii, diplomatii.
Interdictii. Anumite activitati nu se pot exercita pe baza liberei initiative: prospectarea si
extractia carbunelui, a minereurilor feroase, nemetalifere, a sarii, a minereurilor de metale rare, a
titeiului si gazelor naturale, prelucrarea tutunului, fabricarea si comercializarea de echipament
militar, munitii si armament, droguri si narcotice, precum si activitatile care constituie monopol
de stat.
Obligatiile profesionale ale comerciantilor. Comerciantii au obligatia sa indeplineasca
anumite formalitati de publicitate, care se realizeaza, in principal, prin publicitatea in registrul
A.
B.
C.
D.
dosctrina
jurisdrudena
legea
cutuma
societilor comerciale cu capital de integral sau parial de stat, Legea nr. 32/2000 privind
societile de asigurare i supravegherea asigurrilor, cu modificrile ulterioare, Ordonana
Guvernului nr. 51/1997 privind operaiunile de leasing i societile de leasing, republicat, cu
modificrile ulterioare, etc.
In fine, n afara normelor de drept intern mai sus menionate, n materia societilor
comerciale sunt incidente i conveniile internaionale la care Romnia este parte.
Subcapitolul II - Formele societatilor comerciale si clasificari posibile
Societatile comerciale in Romania trebuie in mod imperativ sa fie organizate in una din
urmatoarele 5 forme:
- Societate in nume colectiv este societatea traditionala, care presupune raspunderea
nelimitata si solidara a asociatilor care o formeaza - SNC;
- Societatea in comandita simpla (capital impartit in parti sociale) - SCS;
- Societatea in comandita pe actiuni (capital impartit in actiuni) - SCA;
Societatile in comandita sunt forme de organizare intermediara: asociatii comanditati
raspund nelimitat, iar asociatii comanditari raspund limitat, in limita capitalului social subscris;
- Societatea pe actiuni este societatea la care capitalul este impartit in actiuni, care au o
circulatie libera, iar actionarii raspund in limita capitalului subscris - SA;
- Societatea cu raspundere limitata este cea mai recenta forma de societate, aparuta la
inceputul sec. XIX, in care raspunderea asociatilor este limitata la capitalul subscris, iar
societatea raspunde nelimitat si nu este supusa la infiintare unui regim excesiv de publicitate,
ca in cazul societatilor pe actiuni constituite prin subscriptie publica - SRL.
Dreptul de optiune intre aceste cinci forme este neingradit, cu urmatoarele exceptii:
- Societatea cu asociat unic poate imbraca numai forma SRL;
- In anumite domenii unde se doreste o publicitate mai larga sunt impuse SA urile
(societatile bancare sau cele din domeniul asigurarilor).
- Societatile cu capital integral de stat, ca urmare a Legii 15/1990 au fost transformate in SA
sau Regii Autonome;
- Societatile de valori mobiliare si societatile privind institutiile financiare nebancare au numai
forma SA.
Caracterul enumerativ al celor cinci forme de societate este limitativ si nu este admisa
constituirea unor societati hibrid, care sa imbrace elemente diverse de la mai multe forme de
societate.
Clasificari posibile
5.1. Dupa numarul asociatilor, societatile comerciale pot fi:
A) pluripersonale - majoritatea societatilor comerciale;
B) unipersonale - reprezinta exceptia - SRL cu asociat unic - este reglementata de art.13, 14
din Legea nr. 31/1990, care are unele caracteristici proprii, cum ar fi:
-neavand mai multi asociati, nu exista Adunare generala;
-asociatul unic are drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru Adunarea generala;
-daca asociatul unic este si administrator, acestuia ii revin si obligatiile prvazute de lege
si pentru aceasta calitate;
-expertiza de evaluare a aporturilor in natura este obligatorie;
-legea impune doua restrictii la SRL-urile cu asociat unic:
o persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura
societate cu raspundere limitata;
o societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu
raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana.
Atentie, calitatea de asociat la o societate comerciala nu implica si calitatea de
comerciant a respectivului asociat, comerciant devenind numai societatea la a carei formare
participa.
5.2. Dupa natura societatii, exista scietati comerciale de persoane si de capital
10
11
Sediul este un alt element important de identificare. O societate poate avea si sedii
secundare.
Nationalitatea societatii in dreptul roman este stabilita conform teoriei sediului principal
al societatii a se vedea si Legea nr. 105/1992 privind raporturile de drept international privat.
Forme de organizare a societatilor comerciale
Filiala (art. 42 Legea 31/1990) este tot o persoana juridica-societate comerciala,
constituita de societatea mama, care detine majoritatea capitalului social.
Sucursala nu este o societate independenta, ci un dezmembramant (art. 43 Legea nr.
31/1990); se infiinteaza din fondurile societatii mama, care raspunde pentru activitatea
sucursalei; trebuie inregistrata atat la registrul societatii mame, cat si la cel de la locul unde este
infiintata.
Sediile secundare, birourile sau punctele de lucru, agentiile etc. se inregistreaza doar in
registrul comertului de la sediul societatii mama si evident nu au personalitate juridica.
Reprezentanta comerciala este reglementata de Decretul nr. 122/1990 si nu are
personalitate juridica; nu se inregistreaza la registrul comertului, ci la Ministerul Industriei si
Comertului; nu poate desfasura activitati de comert, ci poate doar reprezenta local societati
comerciale straine.
Grupurile de societati sistemul societar si in alte sisteme de drept - Anglia si SUA Holding, Grupuri de societati in Franta, Carteluri in Germania, etc. In tara nostra materia
grupurilor de interes economic este reglementata prin legea nr. 161/2003 si OUG 119/2006.
Grupurile de interes economic se constituie ca persoan juridic cu caracter sui-generis,
chiar dac reprezint o asociere ntre dou persoane fizice sau juridice, constituit pe o perioad
determinat, n scopul nlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i
al mbuntirii rezultatelor activitii respective, asociere ce are scop patrimonial i deci,
personalitate juridic. Aceast enitate a fost conceput ca o structur juridic situat ntre
societatea comercial i asociaie, n care voina membrilor care o constituie este dominant n
organizarea i funcionarea ei. Liantul care st la baza constituirii grupului de interes economic
este interesul economic comun al membrilor fondatori. Potrivit legii, grupul de interes economic
poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. Criteriul de distincie l reprezint
caracterul activitii; grupul va avea calitatea de comerciant dac actele i operaiunile pe care le
realizeaz sunt fapte de comer. Actul constitutiv trebuie sa imbrace forma autentica, numrul
membrilor unui grup poate fi intre 2 i 20, grupul se poate constitui chiar fr capital. Grupul de
interes economic se aseamn cu societile n nume colectiv. nmatricularea grupului de interes
economic nu prezum calitatea de comerciant a acestuia, desi astfel dobdete personalitate
juridic de la data nmatriculrii sale n registrul comerului.
Societatile multinationale, transnationale, internationale sunt notiuni economice si nu isi
gasesc de regula reglementari legale in legislatiile nationale si evident nici in legislatia
comerciala din Romania.
Subcapitolul IV - Modul de constituire al societatii comerciale
Societatea comerciala are o dubla natura juridica fiind atat un contract cat si o institutie.
Este cazul a se deosebi intre societatile care se constituie prin subscriptie publica de cele
care se constituie prin subscriptie simultana.
In cazul societatilor constituite prin subscriptie publica se vor aplica prevederile art. 1734 din Legea nr. 31/1990.
In cazul societatilor comerciale care se constituie prin subscriptie simultana deosebim
urmatoarele etape principale:
Verificarea disponibilitatii denumirii/emblemei societatii comerciale urmata de rezervarea
acesteia/acestora;
Elaborarea documentelor constitutive, care trebuie sa cuprinda anumite specificatii (redactare act
constitutiv, incheierea unor contracte de inchiriere, vanzare-cumparare, etc. pentru sediul
social, deschidere cont bancar - pentru realizarea aporturilor la capitalul social etc.);
12
Semnarea la notar (in anumite cazuri) sau darea de data certa documentelor constitutive, conditie
ceruta ad validitatem;
Depunerea capitalului social la o banca din Romania, cel putin in cuantumul minim legal;
Obtinerea unor avize prealabile;
Depunerea documentelor la registrul comertului pentru inregistrarea societatii;
Faza judiciara - autorizarea infiintarii societatii de catre judecatorul delegat;
Publicarea extrasului de pe hotararea de infiintare -incheiere- data de judecatorul delegat, in
Monitorul Oficial;
Inregistrarea societatii in registrul comertului si eliberarea certificatului de inmatriculare, care
contine codul unic de inregistrare.
Subcapitolul V - Actul constitutiv
Continutul actului constitutiv este stabilit prin art. 7 (pentru societatile de persoane si
SRL) si art. 8 (pentru SA) din Legea nr. 31/1990.
Conditiile de fond ale actului constitutiv
Art. 948 C. civ., aplicabil si actului constitutiv, stabileste conditiile de fond ale actului
juridic:
- consimtamantul valabil exprimat;
- capacitatea deplina de exercitiu a partilor contractante;
- obiectul licit si moral al actului (obiectul de activitate al societatii);
- cauza sau scopul moral a actului;
Clauza leonina (prin care o parte primeste tot profitul societatii) este interzisa prin art. 1513
C. civ., fiind considerata imorala.
Conditiile de forma ale actului constitutiv
- data certa sau autentificarea actului constituitiv ceruta ad validitatem art. 5 alin. 6 din
Legea nr. 31/1990;
- publicitatea ceruta de lege pentru infiintarea societatii (art. 50, 51 si 52 din Legea nr.
31/1990).
Statutul interimar al unei societati
Art. 46, 47 si 48 din L 31/1990 prevad masurile ce trebuie luate de catre asociati si de catre
judecatorul delegat in cazul incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii. Fondatorii
societatii sau reprezentantii acestora raspund pentru actele incheiate in perioada dintre semnarea
actului constitutiv si dobandirea personalitatii juridice de catre societatea nou infiintata. Legea
nr. 31/1990 contine un capitol distinct (Cap. IV), urmarindu-se un echilibru intre nevoia de a
apara interesele tertilor si societatii si necesitatea de a respecta dispozitiile imperative ale legii.
Regula o constituie actiunea in normalizare sau regularizare, prin care se inlatura aspectele
neconforme cu legea constatate anterior constituirii societatii sau chiar ulterior constituirii.
Actiunea in nulitate ramane doar o exceptie, care intervine in cazurile expres prevazute de lege.
Nulitatea societatilor comerciale
Potrivit art. 56 din Legea nr. 31/1990, nulitatea unei societati inmatriculate in registrul
comertului poate fi declarata numai de tribunal si numai in unul din urmatoarele cazuri:
a) lipsete actul constitutiv sau nu a fost ncheiat n form autentic, n situaiile prevzute la
art. 5 alin. (6);
b) toi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societii;
c) obiectul de activitate al societii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipsete ncheierea judectorului delegat de nmatriculare a societii;
e) lipsete autorizarea legal administrativ de constituire a societii;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea societii, obiectul su de activitate, aporturile
asociailor sau capitalul social subscris;
13
g) s-au nclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim, subscris i vrsat;
h) nu s-a respectat numrul minim de asociai, prevzut de lege.
Declararea nulitatii nu are efect retroactiv, iar efectul ei este dizolvarea si lichidarea
societatii.
Principalele clauze ale actului constitutiv
Partile:
Potrivit art.3 din Legea nr.31/1990, persoanele care au consimtit la incheierea actului
constitutiv al unei societati comerciale cu raspundere limitata sau in nume colectiv poarta
denumirea de asociati; cele care au incheiat actul constitutiv al unei societati comerciale pe
actiuni poarta denumirea de actionari, iar in cazul societatilor comerciale in comandita simpla/pe
actiuni avem doua categorii de asociati: comanditarii si comanditatii.
In principiu, orice persoana fizica sau juridica poate fi parte intr-un contract de societate.
Insa, legea prevede si anumite exceptii:
- INCAPACITATI: potrivit art.6 alin.2 din Legea nr.31/1990, Nu pot fi fondatori
persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune
frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas,
dare sau luare de mit, precum i pentru infraciunile prevzute la art. 143-145 din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenei sau pentru cele prevzute de prezenta lege.
- In cazul persoanelor juridice, libertatea acestora de asociere este limitata de principiul
specialitatii capacitatii de folosinta, reglementat de Decretul nr. 31/1954.
- O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura
societate cu raspundere limitata (art. 14 alin.1).
- Potrivit art. 82 alin.1, asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in
alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate fara consimtamantul celorlalti
asociati.
Denumirea societatii; Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi
exercita comertul si sub care semneaza. Firmele si emblemele vor fi scrise in primul rand in
limba romana. Exista anumite reguli cu privire la denumirea societatii, cuprinse in Legea
26/1990. Astfel, firma unei societati in nume colectiv trebuie sa cuprinda numele a cel putin
unuia dintre asociati, cu mentiunea "societate in nume colectiv", scrisa in intregime. Firma unei
societati in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii
comanditati, cu mentiunea "societate in comandita", scrisa in intregime. Firma unei societati pe
actiuni sau in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi
de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate pe actiuni"
sau "S.A." ori, dupa caz, "societate in comandita pe actiuni". Firma unei societati cu raspundere
limitata se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adauga numeie unuia sau al mai
multor asociati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate cu raspundere
limitata" sau "S.R.L." Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprinda
si mentiunea sediului principal din strainatate. Orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de
cele existente. Cand o firma noua este asemanatoare cu o alta, trebuie sa se adauge o mentiune
care sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei, fie prin indicarea
felului de comert exercitat sau in orice alt mod. Oficiul registrului comertului va refuza
inscrierea unei firme care, fara a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie cu
alte firme inregistrate. Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de
comerciantii din sectorul public.
Emblema societatii, daca este cazul; Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un
comerciant de un altul de acelasi gen.
Sediul principal si sediile secundare-sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati
fara personalitate juridica-atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru
infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
Forma societatii: potrivit art. 2 din Legea nr.31/1990, o societate comerciala se poate
constitui numai in una din formele enumerate limitativ: societate in nume colectiv; societate in
14
15
16
17
18
incorporarea rezervelor;
incorporarea profitului sau a primelor de emisiune;
compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
Majorarea prin noi aporturi in numerar sau natura se realizeaza prin emiterea de noi
actiuni sau prin majorarea valorii celor existente. In orice caz, nu se pot emite noi actiuni pana
cand cele existente nu sunt platite integral. Hotararea de majorare de capital trebuie adusa la
indeplinire in maxim un an de la luarea ei (art. 219). Noua modificare prin Legea 441/2006
reglementeaza si majorarea capitalului in cazul unui capital autorizat (art. 2201). Capitalul
autorizat reprezinta o valoare nominala pana la care poate fi majorat capitalul social prin decizia
CA sau a directoratului.
2. Reducerea capitalului social. Se poate realiza prin:
micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
reducerea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale;
dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
Reducerea de capital poate avea ratiuni diferite, cum ar fi inregistrarea de pierderi,
scutirea asociatilor de varsamintele datorate sau restituirea catre actionari a a unei cote-parti din
aporturi, proportionala cu reducerea. Va putea fi realizata numai dupa trecerea a doua luni din
ziua publicarii hotararii de reducere in Monitorul Oficial, perioada in care orice creditor al
societatii poate face opozitie (art. 208).
3. Prelungirea duratei societatii. Trebuie realizata inainte de expirare si nu atrage crearea unei
noi persoane juridice. Si la aceasta modificare creditorii se pot opune, in conditiile art. 206 din
Legea 31/1990.
4. Schimbarea obiectului de activitate, a sediului social sau a formei societatii nu ridica
probleme deosebite, fiind necesara respectarea conditiilor de fond si de forma cerute la orice
modificare. Cele de fond se refera la conditiile generale pentru validitatea conventiilor
(consimtamant, capacitate, obiect, cauza), iar cele de forma la data certa a actului (sau forma
autentica, in anumite cazuri conform legii), inregistrarea modificarii la Registrul Comertului si
publicarea in Monitorul Oficial a hotararii Adunarii Generale sau a actului aditional.
5. Fuziunea si divizarea societatilor. Sunt procedee de tehnica juridica prin care se restructureaza
societatile comerciale (art. 238 2511 din Legea 31/1990).
Fuziunea este o operatiune de concentrare si se realizeaza prin absorbtie sau contopire i
poate mbrca dou forme - absorbia, prin care o societate nglobeaz una sau mai multe
societi, care i nceteaz astfel existena; sau- contopirea, prin care dou sau mai multe
societi se reunesc, ncetndu-i fiecare existena i constituind o persoan juridic nou.
Divizarea este operaiunea prin care patrimoniul unei societi comerciale se mparte
ntre dou sau mai multe societi. Divizarea poate fi total sau parial (denumit de Legea nr.
31/1990 desprindere): divizarea total, prin care societatea i nceteaz existena, patrimoniul
su mprindu-se ntre dou sau mai multe societi nou constituite; desprinderea (divizarea
parial), prin care o parte din patrimoniu societii, care i continu existena, se desprinde i se
transmite ctre una sau mai multe societi care iau astfel fiin.
In ambele cazuri este necesara intocmirea de catre administratori a unui proiect de
fuziune sau divizare, informarea asociatilor despre aceasta masura, intrunirea unei Adunari
Generale a fiecareia dintre societatile implicate, inregistrarea modificarii la Registrul Comertului
si eventual, inregistrarea societatii nou aparute, sau radierea celei vechi, daca este cazul.
Efectele fuziunii prin absorbie sunt (art. 250): societatea absorbit i nceteaz
existena; societatea nou nfiinat preia drepturile i obligaiile societii care i nceteaz
existena, opernd de asemenea o transmisiune universal.
n cazul divizrii (totale), societile care dobndesc bunuri prin efectul divizrii rspund
fa de creditori pentru obligaiile societii care i-a ncetat existena prin divizare, proporional
cu valoarea bunurilor dobndite, n afar de cazul n care prin actul de divizare s-au stabilit alte
proporii. Dac nu se poate stabili societatea rspunztoare pentru o obligaie, societile care au
dobndit bunuri prin divizare rspund solidar. Aceste reguli sunt aplicabile i divizrii pariale
(desprinderea), conform art. 2501.
19
6. Cesiunea unor parti din capitalul social. Este posibila numai daca in actul constitutiv al
societatii a fost permisa. In principiu este admisa atat intre vii cat si mortis causa. La societatile
de persoane cesiunea poate leza caracterul intuitu personae al acestor societati. Cedentul
raspunde de varsarea integrala a capitalului social si ramane raspunzator fata de terti pentru
operatiunile anterioare sau in curs. Este necesara intocmirea a trei documente distincte: hotararea
Adunarii generale, contractul de cesiune si actul constitutiv modificat. Cesiunea este opozabila
tertilor din momentul inregistrarii la Registrul Comertului.
Transmiterea partilor sociale ctre persoane din afara societii este permis numai dac
a fost aprobat de asociai reprezentnd cel puin trei ptrimi din capitalul social (art. 202). La
societatile pe actiuni exista anumite restrictii legale sau conventionale (asa-numitele "clauze de
agrement").
7. Excluderea asociatilor. Este o necesitate la societatile de persoane (SNC, SCS, SRL) si este
prevazuta de lege pentru a apara societatea, fiind in acelasi timp si o sanctiune si un remediu.
Art. 222 prevede limitativ cazurile de excludere. Excluderea se pronunta numai prin hotarare
judecatoreasca, care se inscrie la Registrul Comertului si se publica in Monitorul Oficial.
8. Retragerea asociatilor. Asociatii se pot retrage din societate in conditiile prevazute de art. 226
din Legea societatilor comerciale. Drepturile cuvenite asociatului retras pentru partile sale
sociale se stabilesc prin acordul asociatilor, de catre un expert desemnat de acestia sau de
tribunal.
Subcapitolul VIII - Dizolvarea si lichidarea societatii
Reprezinta procesul de incetare a existentei unei societati comerciale si cuprinde o serie
de operatiuni, care se incadreaza in cele 2 faze: dizolvarea si lichidarea.
1. Dizolvarea.
Este prima etapa de declansare a acestui proces, fiind generata de cauzele generale sau
speciale anumitor forme de societate prevazute in art 227 - 229 din Legea nr. 31/1990.
Cauzele generale de dizolvare din art. 228 sunt:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulitatii societatii;
d) hotararea adunarii generale;
e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum
neintelegerile grave dintre asociatil care impiedica functionarea societatii;
f) falimentul societatii;
g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
Cauzele speciale de dizolvarea a societatilor pe actiuni (art. 228) sunt:
a) activul net s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris,
neurmata de reconstituirea acestuia sau limitarea (reducerea) capitalului la suma ramasa (art.
15324 din lege);
b) cand capitalul social se reduce sub minimul legal;
c) cand numarul actionarilor scade sub minimul legal (art. 10 alin. 3).
Societatea in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se dizolva in cazul pierderii
unei jumatati din capitalul sau social sau, dupa caz, al reducerii lui sub minimul legal.
Cauzele de dizolvarea a societatilor in nume colectiv sau cu raspundere limitata (art. 229)
sunt falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand,
datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.
Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau
cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu
raspundere limitata cu asociat unic.
Aceste dispozitii se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni,
daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.
Din examinarea cauzelor de dizolvare rezulta 3 cai practice de dizolvare:
de drept;
20
21
22
c) asociai reprezentnd cel puin jumatate plus unul din capitalul social.
18. Dreptul de proprietate asupra aciunilor la purttor se transfer
a) hotarare a actionarilor societatii luata cu unanimitatea acestora;
b) prin simpla transmisiune a acestora, fr a mai fi necesar nici o alt formalitate;
c) declaraia comun a cedentului i cesionarului fcut n registrul acionarilor;
19. Actionarul retras din societatea pe aciuni sau din societatea n comandit pe aciuni are
dreptul de a obine contravaloarea aciunilor pe care le posed:
a) conform unei expertize contabile proprotional cu activitatea sa in cadrul societatii
b) proporional cu activul social net ce ar rezulta dup ultimul bilan contabil aprobat;
c) numai conform celor stabilite printr-o hotarare judecatoresca.
20. Asociaii care iau parte ca asociai cu rspundere nelimitat, n alte societi concurente sau
avnd acelai obiect de activitate, sau fac operaiuni n contul lor sau al altora n acelai fel de
comer sau n unul asemntor, fr consimmntul celorlali asociai pot fi:
a) mentionati in registrul comertului ca atare;
b) exclusi din societate;
c) reclamati la Camera de Comert si declarati incapabili de a detine calitatea de asociat.
21. De regula, in cazul divizrii totale, societile care dobndesc bunuri prin efectul divizrii
rspund fa de creditori:
a) pentru creditele obtinute de la institutiile de credit in limita a doua treimi din
capitalul social;
b) pentru obligaiile societii care i-a ncetat existena prin divizare, proporional cu
valoarea bunurilor dobndite;
c) pentru creditorii chirografari pana la concurenta capitalul social.
22. Sunt efecte ale fuziunii prin absorbie:
a) societatea absorbit i continua existena;
b) societatea absobita vinde bunurile din patrimoniul sau ctre alte persoane juridice;
c) societatea nou nfiinat preia drepturile i obligaiile societii care i nceteaz
existena, opernd de asemenea o transmisiune universal;
23. Fuziunea prin contopire reprezinta situatia in care:
a) trei societati sunt inglobate intr-o singura persoana juridica existenta.
b) dou sau mai multe societi se reunesc, ncetndu-i fiecare existena i constituind
o persoan juridic nou;
c) o societate din grupul de societati devine actionar majoritar al unie alte societati.
24. Societatea comercial cu rspundere limitat cu unic asociat se dizolv de drept in cazul in
care:
a) asociatul unic este si administratorul societatii;
b) asociatul unic mai este asociat unic si in alta societate cu raspundere limitata cu
asociat unic;
c) asociatul unic este angajat al societatii.
25. Este caz de dizolvare de drept a unei societati comerciale:
a) schimabrea formei juridice a societatii;
b) expirarea duratei societii stabilit n actele constitutive;
c) schimbarea asociatului majoritar al societatii.
26. Din momentul declararii dizolvrii societatii administratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa nu mai ntreprinda noi operaiuni, n caz contrar, ei sunt personal i solidar
rspunztori pentru operaiunile pe care le-au ntreprins;
b) sa-si depuna demisia la registrul comertului;
c) sa solicite publicarea in Monitorul Oficial a situatiilor financiare ale societatii.
27. Lichidarea activului social se realizeaz prin:
a) transformarea bunurilor societii n bani i distribuirea sumelor ctre asociai;
b) transformarea bunurilor societii n bani i ncasarea creanelor pe care societatea le
are fa de teri;
c) achitarea datoriilor societii.