Ideologii si practici democratice in Europa sec XX

Democratia
Regimul politic democratic se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi:
-existena separrii puterilor n stat;
-pluralismul politic (pluripartidismul);
-puterea este legitimat prin intermediul alegerilor libere, care permit schimbarea
conducerii statului periodic;
- respectarea drepturilor i libertilor ceteneti.
Democraia este exercitat n cadrul statului de drept (form de organizare a
statului bazat pe respectul principiilor legalitii i drepturilor indivizilor).
Forme ale democratiei (ideologii / doctrine politice):

1. Liberalismul este o doctrina care proclama principiul libertatii politice si

economice a indivizilor, si se opune tuturor ideilor politice care pun interesele
societatii inaintea individului. Individul si libertatile sale constituie elementul
central al intregii doctrine liberale.
Liberalismul economic este doctrina care proclama libera concurenta pe piata,
adica neinterventia Statului in economie, si are ca principiu fundamental
proprietatea individuala.
2. Crestin-democratia este o doctrina politica ce a evoluat in mod
preponderent dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Aparuta ca o reactie la
atacurile impotriva bisericii si a catolicismului, crestin-democratia reprezinta
expresia politica a crestinismului catolic, aducand in politica si elemente noi,
precum morala crestina si subsidiaritatea
3. Conservatorismul este o doctrina politica aparuta ca o reactie la liberalism
si porneste de la principii ca:
- omul ca fiinta eminamente religioasa, intruchipare a ratiunii, a instinctului si a
emotiei, iar religia element fundamental al societatii civile;
- comunitatea ca element teologic anterior individului;
- drepturile ca urmare fireasca a obligatiilor individuale;
- raul considerat inradacinat in fiinta umana si nu in institutiile statale;
- inegalitatea umana (nu si din punct de vedere moral, insa) ca urmare a
organizarii sociale complexe.

Dupa Primului Razboi Mondial, regimurile democratice s-au consolidat in statele

din vestul si nordul Europei (Danemarca, Suedia si Norvegia) si s-au instaurat in
unele state nou constituite din centrul si estul Europei (Cehoslovacia).
Reforme:
-La inceputul sec. XX, in statele europene s-a introdus treptat votul universal
pentru barbati.
- Emanciparea femeii a avut loc treptat in perioada interbelica prin acordarea
dreptului de vot.
- Introducerea alocatiilor de stat (Suedia, Franta) si construirea de locuinte pentru
cetatenii cu venituri modeste (Marea Britanie).
Regimul democratic a luat forma democratiei liberale, fiind o sinteza intre
liberalism si democratie. Practica democratiei liberale implica existenta
regimurilor constitutionale.
In Europa, democratia liberala a imbracat forma regimului parlamentar:
- puterea apartine unui guvern sustinut de majoritatea deputatilor;
- preponderenta apartine adunarii legislative alese;
- puterea executiva este dirijata de un sef de guvern si de seful statului (regele
sau presedintele republicii).
Marea Britanie - regimul politic englez a fost pentru multe state europene un
model de regim democratic. Marea Britanie a devenit monarhie constitutionala la
sfarsitul secolului al XVII-lea, cand regele a acceptat Declaratia drepturilor care
ii limita atributiile. In Marea Britanie, unde se aplica principiul regele conduce,
dar nu guverneaza, prim-ministrul, sef al majoritatii parlamentare, are un rol
insemnat, isi alege ministrii si are puteri executive extinse.
In 1918 este introdus votul universal atat pentru barbati (minim 21 ani), cat si
pentru femei (minim 30 ani).
Cele mai puternice formatiuni au fost, dupa 1918, Partidul Conservator si Partidul
Laburist. S-a remarcat personalitatea lui Winston Churchill, prim-ministru din
partea Partidului Conservator, in perioada 1940-1945 si dupa razboi: 1951-1955.

Franta - a avut intre anii 1918 si 1940 un regim democratic republican,

caracterizat insa prin instabilitate guvernamentala, deoarece au functionat 42 de
partide. Existenta unui numar mare de partide a determinat formarea unor coalitii
(Blocul National si Uniunea Nationala) care aveau ca scop politic principal
blocarea accesului la putere a partidelor extremiste.
Dupa al Doilea Razboi Mondial a fost adoptata o noua Constitutie, care instituia
un regim parlamentar clasic. Charles de Gaulle, presedintele tarii din anul 1959, a
sustinut ideea consolidarii puterii sefului statului, acesta avand dreptul sa se

pronunte asupra liniilor generale ale politicii interne si externe ale tarii.Reforma
constitutionala din anul 1962 a stabilit ca presedintele Frantei sa fie ales de
cetateni prin vot universal, nu de un colegiu electoral, ca pana atunci.