GENUL

STREPTOCOCCUS

Definiie. ncadrare.

coci sferici Gram-pozitivi

formeaz perechi sau lanuri n cursul

diviziunii celulare

pretenioi nutritiv,

imobili i nesporulai

unele specii au capsul

Definiie. ncadrare.

Cresc bine la presiuni reduse ale oxigenului,

unele specii chiar n prezena de 5% CO 2

catalaz negativi

oxidaz negativi

majoritatea sunt hemolitici

Caractere
morfotinctoriale

coci gram-pozitivi,
sferici sau ovoidali
diametrul de circa
1m
dispui n lanuri

biopsie pleural,
coloraie Gram

Caractere
morfotinctoriale

hemocultur, coloraie
Gram

S. pyogenes
Col. Gram
frotiu de pe mediu lichid
lanuri lungi

S. pyogenes
Col. Gram
frotiu de pe mediu de cultur
solid

Caractere de cultur

aerobi, facultativ anaerobi

germeni pretenioi

geloz-snge
snge

de berbec
snge de cal

CO2 5%

Caractere de cultur

pe medii solide

colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm

Streptococul piogen beta-hemolitic de grup

A - colonii punctiforme

Caractere de cultur

colonii S

mici,
rotunde,
opace,
strlucitoare

Colonii SGA

Caractere de cultur, biochimice

cultur pe geloza snge

colonii mici, cenuii

zon larg de beta
hemoliz

Sensibilitate la bacitracin

Identificare S. pyogenes
(grup A)

Caractere de cultur, biochimice

cultur pe geloza snge

colonii mici, cenuii

zon ngust de beta
hemoliz

Rezisten la bacitracin

Identificare S. pyogenes
non-grup A

Test CAMP
(acronim pt. "Christie, Atkins, Munch-Petersen")

CAMP negativ

Alt grup streptococic

S. aureus
ATCC 25923
S. agalactiae

CAMP pozitiv

Rezistena fa de factori fizici i

chimici

supravieuiesc cteva sptmni n

streptococul piogen

distrus n 30 de minute la 60C

rezisteni la aciunea coloranilor

secreii faringiene uscate

la temperatura camerei
la ntuneric

cristal violet

sensibil la antisepticele i dezinfectantele

uzuale

FACTORI DE PATOGENITATE

Structur antigenic i caracterele de

patogenitate
Antigen

Rol/Efect

Polizaharidul C

Specific grupelor Lancefield

Induce apariia anticorpilor implicai n reacii
imunologice ncruciate fa de esutul conjunctiv
(febra reumatoid)

Proteina M

Streptokinaza

Produs de streptococi gr. A, C, G

previne constituirea barierei de fibrin
util n tratamentul administrat intravenos n
embolia pulmonar, tromboze, infarct

Hialuronidaza

ajut la rspndirea microorganismelor

cel mai important factor antigenic

100 tipuri (apar infecii repetate)
rol important n patogeneza febrei reumatoide
inhib fagocitoza
rol n aderen

Structur antigenic i caracterele

de patogenitate
Antigen

Rol/Efect

Hemolizinele
streptolizina O

Induce rspuns imun

are efect litic asupra hematiilor,
aciune cardiotoxic, leucotoxic

streptolizina S

nu este antigenic,
are efect citolitic i leucotoxic.
Produce hemoliza beta pe geloza-snge

Structur antigenic i caracterele

de patogenitate
Antigen
Toxina eritrogen
solubil

Rol/Efect

distrus prin fierbere ntr-o or

3 variante antigenice:
A produs de 80% din tulpini,
B i C, care nu imunizeaz ncruciat.

Toxina A i C sunt produse prin

conversie lizogenic
elaborat numai de streptococii din
grupul A lizogenizai, ocazional i de
streptococi din grup C, G;

Clasificare

n activitatea curent se impune

utilizarea a 2 criterii de clasificare:

aspectul hemolizei pe agar-snge

clasificarea antigenic Lancefield.

Dup aspectul hemolizei

streptococi -hemolitici

streptococi -hemolitici

zon de hemoliz verzuie, incomplet

datorat producerii de peroxid de hidrogen;

streptococi

zon clar de hemoliz complet n jurul coloniei,

efect al aciunii hemolizinelor produse de germen;

zon de hemoliz alfa nconjurat de o zon

ngust de beta-hemoliz;

streptococi nehemolitici

Clasificarea antigenic

Rebecca Lancefield (1933)

criteriu de clasificare

prezena polizaharidului C n peretele

celular
un

antigen cu specificitate de grup

prezent

la toate grupele de streptococi

excepie

grupa D i pneumococul

Clasificarea antigenic
streptococi grupabili

ncadrai n 20 grupe serologice notate cu A

H i K W
identificabili prin
reacii de aglutinare

streptococi negrupabili

nu au antigenul de grup

Streptococcus pneumoniae
majoritatea streptococilor din mucoasa orofaringian i bucal

n raport cu patogenitatea

streptococi patogeni

streptococi condiionat sau accidental

patogeni

Criteriu filogenetic de clasificare

realizat pe baza analizelor efectuate prin

metode ale biologiei moleculare
6 grupri de specii n cadrul genului

I. Grupul piogenic
II. Grupul anginosus
III. Grupul mitis
IV. Grupul salivarius
V. Grupul bovis
VI. Grupul mutans

I. Grupul piogenic

1. S. pyogenes

2. S. agalactiae

3. Streptococi grupele C, G

I. Grupul piogenic - S. pyogenes

singura specie a grupului Lancefield A

sunt beta-hemolitici
starea de portaj naso-faringian este prezent
la 10-30% din oameni
principalul patogen uman asociat cu

invazia local sau sistemic

i cu dezordini imunologice post-streptococice

I. Grupul piogenic - S. pyogenes

Boli invazive datorate streptococilor

piogeni

Erizipelul
Celulite
Fasceite necrozante
Febra puerperal
Sepsisul streptococic.

Boli invazive
Erizipel al gambei

faza acut

ERIZIPEL

convalescen

Boli invazive
Erizipel al feei

faza acut

ERIZIPEL

convalescen

Boli invazive
Celulit

Boli invazive
Fasceit necrozant

I. Grupul piogenic - S. pyogenes

Boli localizate:

Faringita streptococic
Scarlatina
Impetigo streptococic

Endocardita infecioas

Foarte rar
Severitate nalt

Boli localizate
Faringit / amigdalit

Amigdalit ulcero-necrotic

Faringit streptococic

angina streptococic, limfadenit

tonsilita streptococic cu exsudat

tonsilita streptococic fr exsudat

tonsilita streptococic folicular

Boli localizate
Scarlatin

boal eruptiv infecto-contagioas acut

specific copilriei, mai frecvent sub vrsta de 10 ani
Transmiterea: princontact directcu

Rspndirea:

pe cale aerogena, prin picturi Flgge

prin obiecte, mini murdare
produse alimentare (lapte / produse lactate, ngheat, salat de ou, etc.)

Contagiozitatea persoanei bolnave:

bolnavii
purttorii de streptococ beta-hemolitic

dureaz atta timp ct streptococul este prezent n nas, faringe, pe

tegumente
dup penicilinoterapie se reduce foarte mult

Receptivitateaeste ridicat

30-40%.

Boli localizate
Scarlatin

Patogenia scarlatinei:

Poarta de intrare esteoro-faringian(in mod exceptional

extrafaringian).
aici

streptococul se multiplica proces inflamator local (angina),

elaboreazatoxina eritrogena, difuzata in organism pe cale
sanguina, determinandsindromul toxic al scarlatinei(febra,
cefalee, greata, varsaturi, exantem caracteristic).

Fata de eritrotoxina
organismul

pe

formeazaanticorpi antitoxici

titrul creste progresiv in 2-3 saptamani

ajunge la nivelul maxim in a 28/36-a zi de boala, realizand imunitatea
specifica.

langa anticorpii fata de eritrotoxina, mai apar si alti anticorpi,

dintre careantistreptolizineleau un rol important pentru
diagnosticul scarlatinei.

Boli localizate
Scarlatin

Clinic:

debut brusc cu
febr
stare

general modificat
angin

eruptie micro-papuloas eritematoas

caracteristic, urmata de descuamare
tegumentar.

Boli localizate
Scarlatin

Boli localizate
Scarlatin

Limb alb la debut

Limb zmeurie dup cteva zile

Boli localizate
Scarlatin

Dupa vindecarea bolii:

imunitate antitoxica durabila

confera

protectie fata de o noua imbolnavire de scarlatina

dar nu si fata de alte infectii cu alte serotipuri de streptococ betahemolitic.

raspandita pe intregul glob, dar epidemia domina

indeosebi in zonele temperate.
prezinta un caracter sezonier de toamna-iarna si primavara

incidenta maxima in luna noiembrie

incidenta minima in luna aprilie
arecaracter epidemic la 5-6 ani, cu aparitia de focare
epidemice in colectivitatile de copii prescolari sau scolari.

Grupa de varsta cea mai afectata: 5-9 ani

de 4-5 ori mai frecvent in mediul urban fata de cel rural
sub varsta de 1 an, scarlatina apare in mod exceptional.

Boli localizate
Impetigo streptococic

FA

PICIOR

I. Grupul piogenic - S. pyogenes

Bolile poststreptococice

reumatismul articular acut (RAA),

glomerulonefrita acut poststreptococic (GNAPS),
coreea Sydenham (afectare SNC)
eritemul nodos

se datoreaz sensibilizrii la antigene streptococice

i apariiei de autoantigene

infecie acut (netratat) cu streptococi beta-hemolitici de

grup A
perioad latent de circa 1-4 sptmni
bolile post-streptococice

Complicaii
poststreptococice
Eritem marginat

Afectarea cordului
Valve i corzi tendinoase ngroate
Miocard hipertrofiat

Noduli subcutanai

Boli poststreptococice
Reumatism articular acut

inflamatorie a tesutului conjunctiv

se dezvolta la copiii si adolescentii care au avut in

antecedente

din articulatii, inima, piele, creier

angina streptococica, in urma cu 14 zile

scarlatina, in urma cu 21 de zile.

Streptococul beta-hemolitic

ataca celulele tractului respirator superior

produce numeroase enzime si toxine care-i permit
invadarea celulelor gazdei.
dupa o perioada de incubare de 2-4 zile bacteria determina
raspuns inflamator, dupa alte 3-5 zile urmeaza eritemul
faringian, febra, starea de rau, cefalee si leucocitoza.

Boli poststreptococice
Reumatism articular acut

Tratamentul cu penicilina scurteaza cursul clinic al

faringitei si previne sechelele majore.
faringita fara tratament !!!!
streptococii ramin cantonati in faringe si nasofaringe, fara
a trece in singe
vor determina reactii imunologice complexe care vor duce
la

boala

cardiac reumatismal cronica,

glomerulonefrita poststreptococica
si reactivari ale anginei streptococice.

Mecanismul infectios-imunologic
Este unul complex si incomplet elucidat.

Boli poststreptococice
Reumatism articular acut

Ipoteza toxica
considera ca exotoxinele
streptococice eliberate in
circulatie ar avea efect
cardiotoxic

Boli poststreptococice
Reumatism articular acut
Ipoteza imunologica
este sugerata de perioada de latenta dintre aparitia anginei si
aparitia manifestarilor cardio-articulare.
in conditiile unei predispozitii genetice antigenii streptococici
genereaza aparitia de anticorpi specifici responsabili de aparitia
leziunilor cardiace datorita reactiilor incrucisate intre
componentele streptococice si cele miocardice.

Astfel proteina M se gaseste in:

membrana protoplasmica streptococica
membrana sarcolemei miocardice.
Polizaharidul C este format din fractiuni prezente in:
membrana celulara streptococica
glicoproteinele din endocardul valvular, lichidul sinovial si cartilaje.

Boli poststreptococice
Reumatism articular acut

Apar si anticorpi anti-miocardici care

nu reactioneaza incrucisat cu antigenele
streptococice, ci s-ar produce prin lezarea
componentelor miocardice. Acesti
anticorpi anti-miocardici prezenti la 80%
din cazurile de cardita vor fi regasiti in
complexele Ag-Ac-C la nivelul leziunilor
reumatice miocardice exudativ-necrotice,
dar nu si in granuloamele Aschoff .

Boli poststreptococice
Reumatism articular acut

Rolul mecanismului autoimun

Leziunile granulomatoase
endomiocardice s-ar produce prin
mecanisme imune celulare prin
sensibilizarea limfocitelor T cu
antigene streptococice, cu efect
citotoxic asupra miofi brilelor cardiace.

Boli poststreptococice
Glomerulo-nefrita acut

inflamatie acuta a glomerulilor renali

aparuta dupa o infectie cu streptococ

mediat imunologic

complexe imune circulante

sistem complement
antigene streptococice nefritigene

depozite subepiteliale granulare de Ig i C

antigenele streptococice nefritigene penetreaz bariera de filtrare

electronegativ regiuni subepiteliale antigenele fixate
interacioneaz cu
anticorpii circulani procesul inflamator

apare mai ales in randul copiilor de sex masculin, dar

ramane o afectiune extrem de rara.

Boli poststreptococice
Glomerulo-nefrita acut

PERIOADA DE LATEN: urmeaz

faringitei la 1-3 sptmni
infeciilor cutanate la 3-6 sptmni
formarea complexelor imune prin interaciunea antigen-anticorp

MANIFESTRI CLINICE
+ edem
+ apare brusc,
+ fa,
+ membre inferioare
+ generalizat anasarca
+ retenie hidro-salin HTA
+ oliguria
urina tulbure proteinuria
urina roie hematuria
disuria
durerea lombar
distensia capsulei renale prin edemul parenchimului renal
simptome generale
anorexie, astenie, greuri, vrsturi

I. Grupul piogenic - S. agalactiae

aparine grupului B Lancefield

habitat

organismul bovinelor
mastit

organismul omului
membri ai florei normale din tractul
genital feminin (1-40% dintre femei)
posibil i portajul faringian (12%) sau
intestinal

I. Grupul piogenic - S. agalactiae

beta-hemolitici

zone de hemoliz care sunt puin mai

extinse dect coloniile (1-2 mm n
diametru)

unele tulpini sunt nehemolitice

I. Grupul piogenic - S. agalactiae

la nou-nscui

contaminarea:
intrauterin

sau n timpul travaliului de la

mame colonizate vaginal cu SGB

Pneumonie grav, septicemie

Prin

personalul de ngrijire sau membrii

familiei

Frecvent meningit purulent

I. Grupul piogenic - S. agalactiae

Infeciile adultului:
afectate persoane tarate (diabetici,
vrstnici)

meningite,
endocardite,
infecii urinare.

n timpul naterii, la femeia colonizat

vaginal cu S. agalactiae:

endometrit febril cu diseminare sanguin i

localizare secundar endocardic sau meningean.

I. Grupul piogenic - Streptococi grupele

C, G

identificai prin reacii cu antiser specific

pentru grupele C sau G.

produc hemoliz beta pe mediul cu

snge

I. Grupul piogenic - Streptococi grupele

C, G

Streptococcus equi (cai, mgari)

Streptococcus dysgalactiae (porci, bovine,
om)
Streptococcus canis (variate animale)
implicarea etiologic n afeciuni umane
este nc neclar
angine
infecii ale pielii i ale esuturilor moi
pneumonii

bacteriemii
meningite
endocardite
artrite septice

II. Grupul anginosus

habitat organismul uman:

Streptococcus anginosus
agent

Streptococcus constellatus
Streptococcus intermedius

Fac parte din microbiota

etiologic al faringitelor

oral,
intestinal,
genital

Pot determina infecii purulente ale tegumentelor,

tract digestiv, urinar, respirator

III. Grupul mitis

Reunete specii rezidente ale cavitii bucale

i oro-faringiene ale omului

cunoscui i sub numele generic de

streptococi viridans

Streptococcus mitis,

Streptococcus oralis,

Streptococcus gordonii,

Streptococcus sanguis etc.

sunt hemolitici

III. Grupul mitis

Prin leziuni ale mucoasei bucale

(extracii dentare) ptrund n snge

endocardit subacut la pacieni cu

leziuni ale endocardului valvular sau cu
disfuncii ale dinamicii sanguine cardiace

IV. Grupul salivarius

Cuprinde

Streptococcus salivarius
Streptococcus vestibularis

specii rezidente ale cavitii bucale i

oro-faringelui
accidental patogene
implicaii clinice asemntoare cu cele
ale streptococilor viridans

V. Grupul bovis

streptococii de grup D

nehemolitici
S.bovis prezint interes medical

izolat de la bovine, ovine, porci, cini, porumbei

se poate transmite accidental la om
aparine florei normale a colonului
ocazional produce, la pacienii cu leziuni ale
colonului
endocardit
bacteriemie

subacut

VI. Grupul mutans

habitat

omul

animale
hamsteri,
obolani,
maimue

VI. Grupul mutans

Importan n patologia uman:

Streptococcus mutans
rezideni

n cavitatea bucal
implicate n formarea plcii dentare i n
cariogenez
izolate rar de la pacieni cu endocardit
subacut

Rspuns imun

lmunitatea fa de streptococi de grup A

anticorpi specifici anti-proteina M

persist

toat viaa i pot fi identificai

serologic

dup scarlatin
imunitate

durabil, eventual pentru toat viaa

anticorpi antitoxin

Rspuns imun

anticorpi anti-streptolizin O

identificai prin teste serologice (reacia ASLO)

titrul anticorpilor poate fi util n diagnosticarea bolilor
poststreptococice

ac.
ac.
ac.
ac.

anti-polizaharid C
anti-hialuronidaz
anti-streptokinaz
anti-streptodornaza etc.

nu au rol protector
pot fi utili n diagnosticul
infeciei streptococice recente
la cei cu suspiciunea de RAA
sau GNAPS

Tratament

S. pyogenes

S. agalactiae

antibiotice beta-lactamice sau eritromicin

la persoanele cu istoric de infectii recurente sau cu
RAA, se va face profilaxie cu benzatin penicilina
(Moldamin) intramuscular

ampicilin plus cefotaxim sau gentamicin

S. viridans

penicilin G plus aminoglicozid (n cazul endocarditei)

Epidemiologie

Transmiterea

S. pyogenes
De

la persoan la persoan prin contact tegumentar

Picturi de secreie naso-faringian
Transmitere familial
n colectiviti prin alimente

salate, n special cele care conin ou

S. agalactiae
De

la mam la nou-nscut, n cursul naterii

Profilaxie la mam, nainte de natere
Penicilin sau ampicilin (eritromicin n caz de alergie)

Fr

semnificaie la femei nensrcinate

Prin lapte contaminat