Sunteți pe pagina 1din 7

BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA

1. Definitie
1

Boala inflamatorie intestinala (IBD- Inflammatory bowel disease) este o tulburare in care unul
sau mai multe segmente ale tractului gastrointestinal sunt invadate cu celule inflamatorii (= globule albe).
Sunt implicate mai multe tipuri de celule inflamatorii, ceea ce duce la o subclasificare a boli dupa cum
urmeaza: IBD limfocitara/plasmocitara (cea mai comuna), IBD granulocitara, IBD neutrofilica, IBD
histiocitara, IBD necrotica, IBD ulcerativa si IBD angiopatica.
In timp, inflamatia reduce capacitatea de absorbtie a intestinului, iar animalul pierde in greutate.
IBD este principala cauza de diaree si voma cronica la caini si pisici. Din nefericire, cauzele nu sunt
complet elucidate, iar tratamentul este nespecific, motiv pentru care animalul va fi expus pe toata durata
vietii.
Boala este intalnita mai frecvent la cainii de varsta mijlocie si nu prezinta o predispozitie de sex
sau rasa cu excepitia unei rase de caini de vanatoare de talie mica din Africa. La acestia se considera a fi
ereditara desi nu se cunoaste modul de transmitere
2. Cauze
Dupa cum spuneam, cauzele acestui sindrom sunt necunoscute. Ereditatea, nutritia, bacteriile,
virusurile sau dereglarile sistemului imunitar pot juca un rol important. IBD nu este o boala in sine, ci un
raspuns specific al organismului la anumite conditii provocate de variati factori.
Potentialele cauze ale aparitie IBD la caini si pisici sunt reprezentate de:
alergii alimentare,
sensibilitate la gluten,
paraziti nematozi,
criptosporidioza,
giardia,
suprapopularea bacteriana a intestinului,
infectia cu Clostridium perfringens,
campilobacterioza,
salmoneloza,
hipertiroidism
neoplazii.
3. Tablou clinic
Voma si diareea cronica, intermitenta sunt simptomele de baza ale afectiunii. Un singur segment
sau mai multe la un loc pot fi implicate. Atunci cand inflamatia cuprinde stomacul si intestinul subtire
superior, voma este cel mai pregnant simptom. Atunci cand sunt afectate segmente inferioare ale tractului
gastrointestinal, diareea se manifesta mai abrupt.
Semnele clinice apar in episoade acute si sunt in general asociate cu anorexie, depresie si durere
abdominala. Intre episoade apetitul este variabil si poate aparea polifagia. Animalul pierde mult in
greutate, iar in formele grave apare o enteropatie cu pierdere de proteine.
La pisici simptomul predominant este in general reprezentat de voma, desi acest lucru poate
reflecta doar reticenta lor de a defeca in prezenta proprietarului sau faptul ca isi ingroapa fecalele. Chiar si
asa, diareea nu este prezenta in mod constant in IBD la pisici. Unele cazuri nu prezinta nici un semn
2

gastrointestinal, dar apare o pierdere in greutate inexplicabila in ciuda faptului ca apetitul este normal sau
chiar crescut. Enteropatia cu pierdere de proteine este mai rar intalnita la pisici.
Pe baza semnelor clinice, IBD poate fi clasificata ca fiind pozitionata inferior sau superior la
nivelul tubului digestiv.
Voma si pierderea in greutate sugereaza afectarea segmentului superior al tubului digestiv, in timp
ce melena, scaunele mucoase si semnele defecarii de urgenta, sunt atribuite afectarii segmentului inferior
al tubului digestiv.
Totusi, doar semnele clinice nu sunt suficiente in localizarea cu precizie a afectiunii.
Examinarea fizica a pisicilor afectate de IBD este ades nesemnificativa. Anomaliile relevate de
examenul fizic pot fi reprezentate de o stare fizica precara, deshidratare, incetinirea ritmului miscarilor
abdominale si durere abdominala. Datele obtinute in urma examenului fizic pot coincide cu cele din cazul
limfomului alimentar .
Se impun palparea, in vederea evidentierii nodulilor tiroidieni si examinarea orala, in scopul
identificarii posibililor corpi straini, mai ales in cazul pisicilor ce evidentiaza acest set de semne clinice.

4. Diagnostic
Deoarece IBD este o inflamaie intestinal idiopatic, in general, diagnosticul este unul
de excludere; nu este doar un diagnostic histologic. Nici examenul clinic, anamneza, imagistica,
sau constatrile histologice nu sunt diagnostice de baza in IBD.
Astfel, analizele sangvine sunt adesea normale; aceste teste ajutand, de regula, la
excluderea unor diagnostice difereniale. Ocazional o anemie non-regenerativa, uoar si o
leucocitoza usoara, cu sau fara devierea indicelui Arneth spre stnga apar,indicand ntreruperi
ale mucoaselor (de exemplu, eroziuni). Pisicile cu IBD pot prezenta modificri n concentraiilor
proteinelor i albuminelor serice i activitatea enzimelor hepatice (de exemplu, ALT i / sau
ALP). Hipoproteinemia tinde s fie mai frecventa la caini cu IBD decat la pisici. Deficitului de
cobalamin raportat si la caini si pisici.
Examenul radiografic al regiunii abdominale este, de obicei, normal. Radiografiile
efectuate cu bariu dezvluie anomalii ale mucoasei i anse intestinale ingrosate, dar nu sunt, n
general utile n stabilirea unui diagnostic definitiv; poate fi normal la animale, chiar cu boli
severe.
Ecografia ar putea folosi pentru a msura grosimea peretelui intestinal i limfadenopatia
mezenterica. Cu toate acestea, aceste schimbri, chiar dac sunt prezente, sunt non-specifice
pentru IBD.
Biopsia poate prezenta infiltrat inflamator cu polimorfonucleare limitat la nivelul
mucoasei , prezena abceselor criptice (caracteristice n faza acut) ,
mucoas
hiperemic,
edemaiat, cresterea numarului de celule din lamina propria.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
In cazul pisicilor, se face fata de:
3

hipertiroidism, in care apre marirea glandei tiroide(70% din pacienti prezinta


afectarea bilaterala a glandei), concentraia serica total T4 (TT4) -masurata
pentru proteinele legate i libere (nelegate) T4; concentraii mari confirm
diagnosticul de hipertiroidism;

neoplazie intestinal (limfosarcomul infiltrativ sau tumori mastocitare).


Radiografierea abdomenului, pentru a detecta prezenta unor mase, hepatomegalie,
splenomegalie, limfadenomegalie mezenterica sau ileala.
hipoadrenocorticism( Boala Addison), in care diagnosticul definitiv se pune prin
detectarea concentratiei serice scazute de cortizol, ce nu creste nici dupa
administrarea de ACTH;
intoleranta / hipersensibilitate dietetica,

infecii virale (de exemplu, FeLV i FIV), prin determinarea anticorpilor.


insuficien pancreatic exocrin, in care fecalele sunt intr-un volum mai mare, cu
prezenta steatoreei, poate aparea coprofagia. Determinarea imunoreactivitatii
tripsinei (TLI). Este un test de diagnostic atat la caini, cat si la pisici. Teoria de
testare: TLI seric poate fi detectat printr-un test care msoar tripsinogenul care
este eliberat direct n snge din esutul acinare pancreatice; ser TLI este detectat la
toi cinii i pisicile cu o mas pancreatica exocrina funcionala.
Concentraiile serice TLI sunt reduse dramatic in EPI.
parazitism intestinal (Giardia i Tritrichomonas), prin examinarea parazitologica
a fecalelor pentru a exclude nematode, protozoare. Testarea fecalelor cu antigen
Giardia pentru a exclude giardioza.
In cazul cinilor, diagnosticul diferential se face fata de:
neoplaziile intestinale,
hipoadrenocorticism( Boala Addison)
tulburri de motilitate,
intoleranta / hipersensibilitate dietetica,

limfangiectazaii,in care analizele sangvine releva: Hipoalbuminemie i


hipoglobulinemie, hipocolesterolemie, hipocalcemie, limfopenie
insuficienta pancreatica exocrina,
parazitism intestinal(Campylobacter spp., C. perfringens, C. difficile).
5.Tratament
Tratamentul IBD cel mai frecvent are ca scop suprimarea sistemului imunitar cu
glucocorticoizi. Alte medicamente imunosupresive pot fi adugate dup cum este necesar.
Scopul terapiei este de a controla semnele clinice.
Tratamentul IBD acute:

Tratament de susinere dup cum este necesar, n cazul n care pacientul nu este stabil
(
fluide,
antiemetice,
etc.)
Inainte de inceperea terapiei imunosupresoare pentru IBD, trebuie parcurse urmatoarele etape:
deparazitare (de exemplu cu fenbendazolul, 50 mg / kg PO, 24 h x 3 zile)
utilizarea unei diete cu grad inalt de digestibilitate, bazata pe o proteina noua sau pe
peptide hidrolizate timp de 2 sptmni sau mai mult.
modificarea microflorei intestinale: mai ales la cini, tratamentul antimicrobian cu
metronidazol (10-15 mg / kg PO 12 h), tilozin (25 mg / kg PO 12 h), sau tetraciclin (20
mg / kg PO 8 ore) timp de 2-6 saptamani.
in caz de colita canina: Sulfasalazina (10-30 mg / kg PO 8 h) timp de 2 sptmni, apoi
reducerea la aceeai doz la fiecare 12 ore timp de 2 sptmni, apoi jumtate de doz la
12
h
timp de 2 sptmni, i aa mai departe. Alternativ, olsalazin (10-20 mg / kg PO 12 h).
n cazurile severe, n cazul enteropatiilor prin pierdere de proteine, sau n cazuri n care
abordarea de mai sus nu a reuit, tratamentul cu:
doze
imunosupresive
ale
glucocorticoizilor:
Prednison, 2 mg / kg PO iniial la 12 h timp de cteva zile, apoi la 24 h timp de 2
sptmni, apoi 1 mg / kg PO 24 ore, apoi 1 mg / kg
48 h, apoi reducerea dozei la jumtate la fiecare 2 sptmni. Tratamentul dureaza, de
obicei,
timp
de
cel
puin
8-12
sptmni. Pisicile pot raspunde mai bine la prednisolon (pn la 4 mg / kg PO la 24 h n
faza iniial, timp de 10 to14 zile). Budesonid (cine, 3 mg / mp, PO la 24 h; pisic, 1
mg / pisica PO 24 la h) poate fi medicatia de inlocuire a prednisonului.
n cazurile refractare la steroizi:
Ciclosporina A, 5 mg / kg PO la 24 h poate fi de ajutor (cine, pisic); sau
numai la cini: azatioprin, 2 mg / kg PO la 24 h timp de 2 sptmni, (poate fi redus la
1 mg / kg la 48 ore) sau
in cazul pisicilor: chlorambucil poate fi utilizat ca terapie imunosupresiva suplimentara (2
mg / pisica PO la 48 h).
Tratamentul IBD cronice:
Scopul principal este reducerea tratamentului imunosupresor. Dac acest lucru nu este
posibil, obiectivul devine gsirea dozei cele mai mici care va permite un control rezonabil al
semnelor clinice.
DIETA
Utilizarea unei diete cu grad inalt de digestibilitate, bazata pe o proteina noua sau pe
peptide
hidrolizate
este
recomandat
n
cazul
cinilor
i pisicilor cu IBD. Alternativ, o dieta usor de digerat cu un coninut sczut de grsime, se
recomand n cazurile de IBD.
5

BIBLIOGARFIE
1. Blackwell's 5-MVC Canine and Feline Help
6

2. Richard W. Nelson, C. Guillermo Couto- SMALL ANIMAL INTERNAL MEDICINE


3. Etienne Cote- Clinical Veterinary Advisor for dogs and cats
4.***https://www.google.ro/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=0CC4QFjAC&url=https%3A%2F
%2Famvac.ro%2Ffiles%2Fdownloads%2Fcongres-2013%2FViorel_AndronieBoala_inflamatorie_idiopatica_intestinala_la_pisica.pptx&ei=_tNYVfisFoP3UpPdgbgB
&usg=AFQjCNE5k2nMGbblnR1CTgpGnDz_m5Gxqg&cad=rja
5.***http://www.zooland.ro/boala-inflamatorie-intestinala-la-pisici-4498