Sunteți pe pagina 1din 20

Managementul stresului ocupational

Bocai Elena
Coman Monica

Intervenii ale managementului


stresului

III
II

Combatere a stresului occupational


Managementul stresului: notiuni
teoretice

CUPRINS

Ce este stresul?
Stresul este starea intens i neplcut care, pe
termen lung are efecte negative asupra
sntii, performanelor i productivitii.
Managementul stresului se refera la
ameliorarea stresului si in special a stresului
cronic, cu scopul imbunatatirii functionarii
zilnice.

Factorii de stres ocupational

majoritatea evenimentelor din viata care sunt in stransa legatura


cu aparitia stresului (de exemplu: decesul sotului/ sotiei, divortul,
moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei in
cauza, pierderea locului de munca, pensionarea, schimbarea
situatiei financiare etc.) provin din cadrul existentei casnice si
sociale, si nu de la serviciu.
In cazul in care rezultatele sunt considerate atat incerte, cat si
importante (spre exemplu, semnarea unui contract important,
elaborarea unui raport, sau pur si simplu abilitatea de a-i face pe
plac sefului direct), exist mult mai multe sanse de aparitie a
stresului,
In cazul hartuirii
superiorii,
Stilul dela locul de munca: Cand colegii, sau
Programul
de ne
Cariera
supun la conducere
presiuni exagerate care
in mod evident ne provoaca
o
lucru
starede
disconfort
psihic incertitudine n
program de
lipsa
unor
obiective clare
slaba
comunicare i
lipsa de
informare
neconsultarea
i neimplicarea
angajailor n
schimbrile i

evoluia carierei
frustrri n
dezvoltarea
carierei
nesigurana
locului de
munc
insuficiena
programelor de

lucru inflexibil
ore de lucru
suplimentare
neplanificate
lucrul
suplimentar
excesiv

Stresul poate conduce la:


niveluri ridicate de imbolnavire si absenteism;
scaderea productivitatii si incapacitatea de atingere a
obiectivelor impuse;
cresterea ratei accidentelor si a celei de eroare;
numar crescut de conf1icte interne intre angajati;
rata exagerata a fluctuatiei de personal.

Epuiza
rea

Nivelul suprem de manifestare al stresului la nivelul persoanei care nu


mai poate gestiona constructiv stresul.

este un rezultat al oboselii fizice, psihologice i


emoionale
aceast oboseal poate exprima
nstrinarea unei persoane de munca sa
Cauze:
- Relaii de comunicare defectuoase
ntre efi, subalterni, colegi, clieni ,
- Plictiseala
- Recompense inechitabile sau
nesatisfacatoare,

Masuri si strategii de combatere a


stresului ocupational

II

Masuri de
prevenire a
stresului

Masuri de
reducere a
stresului

incurajarea managerilor de linie in a


adopta stiluri participative de conducere;
incurajarea spiritului de echipa,incurajarea
comunicarii intre departamente
delegarea autoritatii de decizie astfel incat
la fiecare nivel al organizatiei angajatii sa
poata lua parte la deciziile care le
inf1uenteaza munca si posibilitatile de
promovare;
pregatirea pentru stres - in cadrul
procesului de selectie al angajatilor,
reprezentantul organizatiei trebuie sa
prezinte realist natura postului, mai ales
daca acesta implica un grad mare de stres

asigurarea posibilitatii ca angajatii sa-si


poata exprima opiniile in fata sefului
direct, colegilor
asigurarea de facilitati materiale,
sociale si sportive (accesul la cantina, la
cluburi sportive sau cluburi sociale,
organizarea de activitati ad-hoc petreceri de Craciun, Teambuilding-uri);
asigurarea unor servicii

Intervenii ale managementului stresului


Impactului negativ al stresului asupra indivizilor i
organizaiilor, volumul ateniei acordate de angajatori
pentru a nelege cauzele (sursele) oboselii datorate
muncii i a modifica condiiile de munc stresante este
relativ mic, cel puin n comparaie cu alte domenii de
activitate cum ar fi: controlul costurilor sau ntreinerea
echipamentelor.

III

Intervenii utile n combaterea stresului legat de munc


Intervenii principale
Scop
Prevenie reducerea numrului i /sau a intensitii stresorilor
int
Modificarea mediului de munc, a tehnologiilor i structurilor organizaiei
Presupuneri de baz
Cea mai eficient strategie de abordare n managementul stresului este eliminarea stresorilor
Exemplu
Redesignul posturilor, restructurarea rolurilor, restructurarea organizaiei
Intervenii secundare
Scop
Prevenie / reacie modificarea rspunsului individual la stresori
int
Individul
Presupuneri de baz
Nu putem elimina/reduce stresorii astfel nct e mai bine s ne concentrm pe reaciile indivizilor la aceti stresori.
Exemplu
Training de managementul stresului, programe de sport, comunicare i informare
Intervenii teriare
Scop
Tratament minimizarea consecinelor negative generate de stresori ajutnd indivizii s se descurce mai bine cu aceste consecine.
int
Individul
Presupuneri de baz
Concentrare pe rezolvarea problemelor imediat ce ele au aprut
Exemplu
Programe de asisten pentru angajai, consiliere.

Interveniile primarese bazeaz pe supoziia c


modul cel mai eficient de combaterea stresului
este eliminarea sau reducerea surselor de stres din
mediul de lucru.
Cteva exemple de msuri specifice interveniilor
primare sunt:
restructurarea departamentelor organizaiei:
redefinirea responsabilitii posturilor, ce poate
implica mai mult autonomie i control oferit
angajailor n munca lor;
rearanjarea spaiului de munc;
stabilirea unui sistem de recompense mai
echitabil.

n contrast cu intervenia primar, interveniile secundare se centreaz pe modalitile


de antrenare a angajailor n metode de managementul stresului, pentru a putea face
fa cu succes factorilor de stres din mediu, mai ales n condiii de schimbare a
condiiilor de munc.
- sunt cele mai utilizate forme de interventie.

Exemple de tehnici de intervenie secundar sunt:


trainingurile de relaxare,
restructurarea cognitiv,
managementul timpului i strategii de rezolvarea
conflictelor,
unele organizaii ofer angajailor acces la sli de
sport i la programele sportive ale companiei.

Nivelulteriaral interveniilor
organizaionale asupra stresului se
concentreaz asupra reabilitrii angajailor
care au avut probleme de sntate ca
rezultat al stresului la locul de munc.
Se bazeaza mai mult pe tratament dect
pe prevenie i este cel mai bine ilustrat
de programele de asisten a angajailor
care implic forme de consiliere a
angajailor n vederea adaptrii acestora la
condiiile de stres organizaional.

Sugestii pentru combaterea stresul si tinerea sa sub control

- la nivel managerial stresul poate fi controlat:


printr-o comunicare eficienta cu angajatii
printr-un management optim al timpului
prin imbunatatirea calitatilor de leadership
- la nivel individual:
eliminarea stresului inutil- acceptarea faptului ca
nu toate lucrurile pot fi controlate, prioretizarea
activitatilor,
schimbarea situatiei (daca nu poti evita o situatie
stresanta, incearca sa o schimbi pentru a nu mai
avea de a face cu ea pe viitor)
adaptarea la stresor - daca nu poti schimba
situatia, schimba-te pe tine, priveste problema din
alte unghiuri si incearca sa gasesti partile pozitive.
adoptarea unui stil de viata sanatos, prin exercitii
regulate, o dieta sanatoasa, reducerea cantitatii de
cofeina si zahar si un program de somn adecvat
timp rezervat pentru relaxare

Copingul
procesul prin care individul
gestioneaza si tine sub control
solicitarile mediului percepute ca
stres.
Diferenta dintre un mecanism
defensiv si unul de coping tine de
intentionalitate si constientizare,
astfel, cele defensive sunt prin
definitie inconstiente, in timp ce
copingul este intentionat si constient.

Coping-ul orientat spre emoii - Acest tip de coping se bazeaz pe


reducerea efectului negativ al stresului cu ajutorul proceselor cognitive i
ncercarea de a obine o valoare pozitiv din evenimentele negative
experieniate,
Coping-ul orientat spre problem - Aceste tipuri de coping sunt similare
cu strategiile de rezolvare a problemelor, realizndu-se o cntrire a
posibilitilor n fucie de costurile i beneficiile ce le pot aduce.
Stimularea umorului, ca strategie de coping, a evidentiat faptul ca
indiferent de atributul personal de a avea sau nu simtul umorului dezvoltat, la
orice individ starea sanatatii are de suferit din cauza stresului de la locul de
munca, umorul avnd proprietatea de a ameliora efectele, de a produce o
adaptare mai usoara.

Prin stimularea umorului ca mecanism de coping se


poate induce o motivatie si o eficienta crescuta, care la
rndul lor conduc la cresterea productivitatii, dar
numai n relatie cu sprijinul organizational resimtit.
Dezvoltarea umorului ca strategie de coping va duce la
scaderea nivelului de resimtire a stresului la locul de
munca la nivelul eficientei si productivitatii. Stimularea
umorului voluntar ca strategie de adaptare la stres
faciliteaza relationarea n colectiv, ajungndu-se la un
umor colectiv care este liant pentru relatii, motivant si
stimulant, mai ales n munca pe echipe; umorul se
transfera n cadrul organizatiei prin contagiune, de la
persoanele cu simtul umorului dezvoltat, care si
nsusesc strategia de adaptare mai usor, spre
persoanele cu simtul umorului mai putin dezvoltat,
care au nevoie de o perioada mai ndelungata pentru
familiarizarea cu aceasta strategie.

Umorul, n sensul restrns reinut de Freud,


const n prezentarea unei situaii trite ca
traumatizante astfel nct s fie reliefate
aspectele ei plcute, ironice, insolite. Numai n
acest caz umorul poate fi considerat un
mecanism de aprare. ( Ionescu ).

Pornind de la ideea ca n literatura de


specialitate sunt sustinute efectele benefice
ale umorului si n special ale rsului pentru
sanatatea fizica si psihica a individului, dar
mai ales la nivelul eficacitatii lui profesionale,
persoana cu simtul umorului dezvoltat fiind
mai productiva, mai creatoare si mai
eficienta, s-au propus n cadrul acestui studiu
analize care sa arate impactul umorului
voluntar asupra acestor performante.

Valoarea umorului ca mecanism de coping cu reale implicatii n ameliorarea


presiunii resimtite de situatiile stresante, determina atenuarea efectelor
fizice, psihice si comportamentale, precum si puterea de antidot a umorului
pentru stresul si problemele cotidiene, fiind uneori o solutie foarte eficienta
de scadere a tensiunii si a apasarii exercitata de situatie asupra persoanei.
Simtul umorului este att o perspectiva asupra vietii, un mod aparte de a
percepe lumea, dar si un comportament care exprima aceasta perspectiva.
Umorul este o calitate a perceptiei care permite individului experimentarea
unui tonus psihic bun,pozitiv, chiar si atunci cnd se confrunta cu
adversitate, fiind mult mai eficient cnd este mpartasit cu altii.Toate aceste
calitati ale umorului, nu l transfera totusi ntr-o tehnica infailibila, pentru ca
ea depinde foarte mult de cultura individuala si gradul de civilizare a fiecarui
individ, ntruct limitele care trebuie respectate ntr-o relationare bazata pe
umor pot fi usor depasite din lipsa de educatie a celor implicati n relationare.
Umorul este o strategie care daca face parte din caracterul individului ca o
calitate numita simtul umorului poate fi favorizanta dezvoltarii unei
adaptabilitati situatiilor generatoare de stres. Daca nu face parte din
structura personalitatii individului ca trasatura de caracter, atunci el este
eficient ca adaptare la stres din perspectiva grupului, a organizatiei.,
devenind tonifiant si stimulator n situatiile de criza, prin atenuarea efectelor
resimtite individual ntruct este resimtit sprijinul/suportul grupului.

Pentru a uita mizeria vieii exist trei mijloace:


sperana, somnul i rsul (Immanuel Kant)

Un psiholog ii invata pe cursantii lui despre managementul


stresului.
A luat un pahar de apa si s-a plimbat prin sala...in liniste. Toata
lumea astepta o intrebare de genul este pe jumatate plin sau pe
jumatate gol. La un moment dat s-a oprit, a ridicat paharul si si-a
intrebat cursantii:
"Cat de greu este acest pahar cu apa ?"
Mirati, cursantii au dat raspunsuri: intre 250 si 500 ml.
Raspunsul psihologului a fost urmatorul : Greutatea absoluta nu
conteaza. Conteaza cat timp il vei tine ridicat.
Un minut - nici o problema. O ora - o durere de brat .
O zi - iti paralizeaza bratul.
In fiecare din aceste 3 cazuri greutatea paharului nu se schimba.
Se schimba doar timpul ... si cu cat e mai lung, cu atat mai greu
este.
Stresul si grijile din viata sunt asemenea paharului cu apa. Daca te
gandesti putin la ele ...nu se intampla mare lucru. Daca te gandesti
mai mult la ele...incepe sa te doara sufletul. Daca te gandesti tot
timpul la ele - iti paralizeaza mintea...nu mai poti sa faci nimic. De
aceea este important sa te eliberezi de stres. Pune paharul jos!

Criza economic a adus cu sine o serie de


schimbri att de form ct i de fond n ceea
ce priveste relatia- angajat-angajator

Concluzii

Indiferent de statutul marital indivizii prezint


un sentiment de team dar i de surmenare
asociat cu nesigurana locului de munca si cu
complexitatea situatiilor de viata la care sunt
supusi- reconversie profesionala, somaj,
tensiuni familiale.

Va multumim !