Sunteți pe pagina 1din 147

ASEZAMANTUL CULTURAL

ION C. BRATIANLI

VIII
REFUGIATII MOLDOVENI

IN BUCOVINA
1821 S I 1848
DE

TEODOR BALAN

CARTEA ROMANEASCA", ,BLICURESTI

1929

dacoromanica.ro

A$EZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU

VIII
REFLIGIATII MOLDOVENI

IN BUCOVINA
1821

1848

DE

TEODOR BALAN

CARTEA ROMANEASCA", BL1CL1REgl

1929

dacoromanica.ro

LITERATURA
1. ARRIVE.
Arhivele Statului din Cerneiulii (citat Arh. Buoov.).

Aici s'au utilizat urrnittoare1e. dosare i colectii


Dosarele prezidiale, 1821, 1822-24, 1824-1827, 1848, 1850;
Liber Contractuum antiquorum II i V (Contr. ant.).
L. Contractuum novorum V, XI, XV (Contr. nov.).
L. Instrumentorum I i V (L. instr.).
L. Obligationum II (L. obligat.).
L. relationum II i IV (L. relat.).
Arhiva

Hurmuzachi.

2. REVISTE

1 ZIARE.

Bucovina, gazet romaneasca pentru politic5, religie si literatur5. Cerniiuti,


1848-50.

.Constituftonariul, jurnal politic, Iasi, 1858.


Convorbiri literare, Bucuresti, anul 41, 1907.
.Romdnia viitoare, (D. Munteanu-RAmnic) I. Ploesti, 1921.

3. cAitTI.
Acte

i documente relative la istoria Renasterii Romdniei,

Bucuresti, tip.

Carol Gbl, vol III, IV, V, VII.


Anul 1848 In principatele romeine. Bucuresti, Carol Gbl, vol. I, II, III.
Banesen N.: Corespondenfa familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Barif, VAlerui
de Munte, tip. Neamul romanesc 1911.
Buletinul sedinfelor adundrii ad-hoc a Moldovei, 1857.
Erbiceanu Const. : Istoria Mitropoliei Moldaviei f i Sucevei, tip. eartilor bisericesti, 1888. Bucuresti.
Murmuzaehl C.: Candidatura prinfului Grigorie M. Sturdza. Jassy, tip. Buciumului rom5n, 1858.
_Hurmuznehl Eudoxiu : Documente privitoare la istoria Romdnilor vol. X.

dacoromanica.ro

Iorga N. : Documente privitoare la familia Callimohi, tip. Minerva, Bucuresti,

1902, vol. 1-2.


Iorga N. : Studii si documente, Bucuresti, vol. V, ViI, XVIII.
Istrati Nicolae : Despre puterea legislativa si privilegiile principatelor moldoromane, Iasi 1856, tip. instit Albinei".
Kogiilniceanu Mihal : Scrisori 1834-1849, Bucuresti, Minerva, 1913.
Monitorul oficial al Moldovei, 1859.
Porumbescu Iraelle : Scrieri, ed. de Leonida Bodnarescu, Cernauti, 1898,
soc. tip. bucovineana'.
Sion Gheorghe : Suvenire contimporane, Bucuresti, 1888, tip. Acad. Romane.
Uricarul sau colecfie de documente (Codrescu Th.), vol. V. XI, XIII, XXIV.
4. ARTICOLE.

Cartojan N. : Pribegia lui M. Kogainiceanu in Bucovina, la 1848 in Lui Ion


Bianu", Amintire, tipo-litogr. Carol Gbbl, Bucuresti, 1916, p. 59-68.
Forescu N. A.: Amintiri din viala si domma lui Alexandru Ion Cuza, in Arhiva

din las, XI, 1900, p. 260-277.


Hurmuzachi Constantin i Maioreseu Ion : Desvoltarea drepturzlor principatelor moldo-romcine In urma tratatului de Paris, in Acte si Documente

. III, p. 179-218.
Hurmuzachi Constantin : Un renegat al Unirii principatelor, in Acte si Docu-

mente III, p. 663-667.


'stride Nicolae : Despre chestia zilei in Moldova, In Acte si Documente III,

p. 125-137.
Marian Livia : Prima incercare poetica a !at B. P. Hasdeu, din 1858 In Revista
criticii, Iasi, I, p. 136-137. 1927.
Urechia V. A. : Documente relative la anii 1800-1831 in Anal. Acad. Romne,

sei ia II, tom. X, Mem. sect. istorice, 1887-1888, p. 303-335.

dacoromanica.ro

1. FAIIILIILE MUSTEATA

I PETRINO

Pentru a putea arta in ce fel au sosit in Bucovina familiile


Musteat si Petrino, va fi necesar s constatm, dac in prima

jumAtate a secolului al XIX-lea au existat sau nu legturi


sociale si politice intre Bucovina si. Moldova. Ne gandim la
legturile sociale ce puteau s existe intre familiile boeresti
din Bucovina si cele din Moldova, legturi cari trite msur
oarecare ar fi putut contribui s intreasc elementul rom5.nesc din noua provincie austriac, rupt din trupul 1Violdovei.

Asemenea se va cerceta dac au existat legturi dela stat


la stat, intre Moldova si Austria.
Din nefericire, nici una nici alta nu se poate constata. Moldova se afl sub suzeranitatea Turcilor si in consecint nu er
In stare s manifeste pretentia de a fi socotit stat egal in
rang cu cel vecin, stpanit de Habsburgi. Msuri de recipro-

citate diplomatic nu se puteau lua. Agentul austriac din


Iasi nu ave un coleg moldovean cu sediul la Viena. Tot
astfel e cazul cu legturile sociale hare familiile boeresti
dincolo si dincoace de cordon. Odat cu rpirea Bucovinei
incetar legturile familiare intre fiii aceluias neam cari
dn atunci duseser o viat comun. Cele vechi intrar in
pesuetudine, iar altele noi nu se Infiripar. Dup un deceniu
dela rpire, Bucovina fu izolat'd complect de Moldova. Boe-

rimea romn din Bucovina, parte cultiva vechile traditii


romnesti, manifestAnd o atitudine recalcitrant fat de tot
ce er strin, parte tinea s se incuscreasc cu nobilimea
polon din Galitia. Se invocau, in sprijinul acestui fapt,
5

dacoromanica.ro

vechile leaturi sociale ce existasersA pe vremuri intre unele


familii moldovenesti i polone. Un nou curent, strin i des-nationalizator, i Mea drum in frumoasele plaiuri ale Nordului Moldovei, tara in care dela inceputul Moldovei incoace
nu se afirmase decAt viata social i politic6 romAnease.
Dac'A ici colo, in mod sporadic, s'au intAmplat cazuri de
trecerea cordonului izolator a unor elemente din Moldova
romAneased, le vom nota cu bucurie. Fie c'd acesti Moldoveni
au sosit in Bucovina dorind a se aseza pentru totdeauna, sau

c'd ei s'au refugiat aici pentru a petrece un timp scurt, peste


tot prezenta lor in Bucovina a trebuit s'A exercite o influent'A
binefAcRoare asupra populatiei romAnesti din Bucovina
care ducea dorul primenirii sufletesti.
Putini boieri romni din Moldova au trecut hotarul pentru
a se aseza in Bucovina. In lipsa stirilor mai detailate, nu cunoastem decAt dou familii de acest fel. Sunt familiile de
origine macedo-romAng : Musteat i Petrino.
Teodor Musteat a sosit din Macedonia si s'a asezat intAiu in Moldova. In noua sa patrie el s'a ocupat cu alisveris"1).

Specialitatea lui era negotul cu moii. Ii plkeau transactiu-nile in stil mare, in urma c'Arora se alegea cu venituri insemnate.

Pentru un om harnic i abil ca el, Bucovina depe vremuri


er un teren foarte potrivit. Aici multe mosii boeresti emaser fAr st6pAn. Asemenea se aflau in Moldova o serie de
mosii cari erau proprietatea fondului religionar ortodox din
Bucovina. In urma noilor orAnduiri ivite dup' rspirea Bu-covinei, st'ApAnii de mosii de ambele pArti doriau, inteun
fel sau altul, s'A scape de averile lor imobiliare, neputAndu-le

administra peste cordon.


Teodor Musteat VAtrunse situatia si se angajA s resolve
problema acestor mosii. El se intelese intAiu, la 1793, cu patriarhul de Ierusalim cu numele Antimos. Acesta Ii d'Adu
In arena' urmAloarele mosii situate in Bucovina : ToporA'uti,
Tristiana, Volcinet, 1/2 Vasc'Auti pe Siret i Dracinet. Aceasta
din urm'A apartinea mAngstirii Pobrata, iar celelalte
I) lorga N.: Docum. Callimachi II, p. 207-8 Nr. 158.

dacoromanica.ro

stirii Barnovschi dela Iai. Todori" Musteat5 se obliga


plateasc pentru ele suma anuala de 2050 galbini turcesti.
Tot atunci Musteat mai lua in arend dela acela patriarh :
1/2 sat Bahrineti a manastirii Cetatuia, i mosiile Teisoara
i Bucecea din tinutul Botosani, proprietatea manastirii
Galata. 1).

Incheind aceste contracte, Teodor Musteat fu silit sa


se mute in Bucovina. Aici el ram pregatiri pentru a administra

mosiile luate in arenda. In Bucovina Teodor Musteat afla


stirea c statul austriac, in calitate de factor disponent al
fondului religionar ortodox din Bucovina, se poarta cu gandul
sa liana moiile acestui fond situate in Moldova. Intelegand
importanta afacerii, Teodor Musteata reusi s infiinteze
o tovarasie angaj and la ea pe boierii moldoveni : Nicolai si
Iordachi Russet, Iordachi Bals, Panaioti Casimir i Constantin
Carp, toti boieri instariti, unii din ei avand i moii in Bucovina.

La anul 1804 se incheie la Lemberg contractul cu statul


austriac. In numele tovarasiei Teodor Musteata primi
dela statul austriac un numar de 44 mosii si parti de moie
situate in Moldova, proprietatea clirosului" bucovinean, in
schimbul sumei globale de 331,000 lei imparatesti. Din aceasta

suma, jumatate se prezinta la incheierea contractului, iar


restul urma sa se plateasca in zece rate anuale, plus 50/0 interese.

Pentru restul sumei neplatite, tovar'sia prezinta gajuri in


forma de mosii situate in Bucovina 2). S'au dat zalog mosiile
Zadubriuca si Vascauti pe Ceremus, tinutul Cernutilor,

proprietatea tovarasilor Nicolai si Iordachi Russet. Acesti


doi boieri declarara c fac aceasta pentru acea suma de bani
ce au sa rmae sa-i de cu vadele" i cunoscand c numitul
negutator este cinstit si sigur" ei zisera ca in caz de neplata
mosiile aceste a noastre raman sA fie in locul banilor".
Dup incheerea contractului, tovarasii vandura pe rand
diferitilor boieri moldoveni moiile cumparate. Venitul care
a rezultat trebue sa fi fost mare, de oarece Teodor Musteat
Arh. Bucov. Contr. nov. V p. 71.

Contractul se afl In Arh. Bucov. pachetul fondul religionar.


7

dacoromanica.ro

dispune dup putin timp de mari sume de bani. Cu ele isi


cumpAr mosia Sadagura, situat in nemijlocita apropiere
a orasului Cernuti.
Terenul pe care astzi se afl trgul Sadagura, apartinuse
pe vremuri mosiei Rohozna. Rohozna fusese intaiu mosie
domneasc si trecuse pe cale de donatie, la anul 1519, in seama
episcopiei de Rduti 1). Mai tarziu ea fu vandut particularilor si o parte a ei, pela inceputul secolului al XVII-lea,
ajunse in proprietatea latifundiarului Gavrila Mateias, care
o cumpAr dela un Isac de Costinesti. Dela Gavrila partea
aceasta trecu in seama ginerelui su Iordachi Cantacuzino.
La 1620 situatia Rohoznei er urmtoare : 1/3 parte a lui
Iordachi Cantacuzino, 1/3 parte a lui Ion Prjescul, si restul
a familiilor Cracalia si Branzanu. Dela Iordachi Cantacuzino,

partea lui trecu pe cale de incuscrire la familia Ursachi.


Gheorghe Ursachi o drui, la 1730, cpitanului de Cotmani
Manole Zamfir, iar acesta o ddit, la 1741, lui Andrei Potlog,
sotul Catrinei, fata lui Vasile (Varlaam) Ursachi. Alt fat
a lui Vasile Ursachi, cu numele de cAlugrie Varlaam, s'a CAs'atora cu boierul Mihalachi Sturza. Paraschiva, fata acestuia,
a devenit sotia boerului Toma Iamandi, care mosteni si partea

Rohoznei a lui Ion Prjescu. La anul 1782 din Rohozna


stpanea : Toma Iamandi 1/3 parte, Manole Potlog, fiul lui
Andrei, a 1/3 parte, iar restul era proprietatea familiilor Cra-

calia si Branzanu si a familiilor adiacente lor :

CAzAcescu,

Svscul, Vlad si Costin-Mutenco. O cumprtur poseda si


boierul din 1VIoldova Constantin Rscanu.

Pe o parte a teritoriului mosiei Rohozna a fost cldit trgul

Sadagura. Istoricul acestui trg este urmtorul. La anul


1771 generalul rus Rumiantov, comandantul armatei rusesti
afrtoare in Moldova, ceru Divanului domnesc din Moldova
ca s s caute un loe pentru facerea banilor de aram fiind
rnduit asupra facerii acestor bani un baron Gardinbergu."
Deci, armata de ocupatie ruseascA cuta pe atunci un teren
voind a se aseza vremelnic pentru scopul indicat. Generalul
1) lorga N.:: Studii i Docum. V. p. 387.
8

dacoromanica.ro

Gartenberg fcea parle din aristocratia polon' i purta predicatul Sadagorski" (traducerea polon a cuvntului Gartenberg). Divanul moldovenesc a trimis scrisori i oameni
-nela ispravnici, cerndu-le s comunice dac se afl in tinuturile lor terenuri potrivite. Numai starostele de Cernuti,
Francezul naturalizat Imbault 1), rspunse afirmativ, zicand

ca pe teritoriul moiei Rohozna se af15 un teren potrivit.


Un an mai tarziu, la 1772, se dAdu ordin ca fiete care dregtoriu s facA publicatie in tinutul su 0 pre la toate zilele
de trgu, cumc' la moia Rogozna din tinutul Cernutilor
este s s fac trgu cu nume de Sadagura dup tlmeirea
numelui lui baron Gardinbergu.... i oricine va voi ca
s marg s lcuiascti pe numita de sus moie la care s'au dat
voe a s aduna trgu este volnic a- face cas, dughean, crcim i once alt va voi pentru alveriul su invoindu-s
cu stpnul moii.... ca s fie volnic a vinde once fel [de]
marfi i once fel de butur."
Populatia romneascA n'a urmat apelului, in schimb au
sosit Nemti din Galitia 0 Rusia i in urm un mare numr de
Evrei.
VtizAnd &A trgul Sadagura se bucur de oarecari privilegii, Teodor Musteat se hotri s se aeze aici. El, la 1784, i-a

ridicat intaiu o velnit, luAnd in arena' pentru acest scop


un loe dela Grigora Branzanu 2). Dela boierul Manole Potlog lu in arend dreptul de crAmrit pe timp de 3 ani

(1786-89) 3) Cu Constantin Rranu fcu schimb, dndu-i


moia Mnzsteti, tinutul Iai, i primind partea lui de Ro-.
hozna, ce s chiam acum Sadagura" 4). Mai tArziu, Teodor

Musteat cumpr mai multe terenuri din Sadagura dela


Serban Svscul, ginerele lui Sandul Branzanu. 5) La 1790
cumpr dela GrigoraBrnzanul i dela Gheorghie, fiul lui VaVezi despre el in a noastril : Mosia Cernauca, p. 10.
Aril. Bucov. Contr. ant. V p. 54 si 234.

Contr. ant. V, p. 233.


Contr. ant. II, p. 115 si p. 111.
Ibidem p. 134 si 149.

dacoromanica.ro

sile Brnzanul, dou pgrti din a cince parte de Brnzeneti"1);

Dumitra i Ionit Branzanu, fiii lui Grigora, i-au vandut


partea lor din Brnzeneti" 2) din fata tArgului, pe rand&
ulitii unde ade Sidlariul" cum i in partea sloboziei *erAutului". Fratii Gavril i Gheorghie Czkescul i-au vndut

partea mamei lor Paraschiva, fata lui Toader Branzanu,


adecs jumstate de biltrn, in fata targului pe rndul unde
merge Sadler din dosul bisericii despre *erati, in cmp,
adec6 in slite cu oameni i cu casA cti ni s'or veni cura
i in poeana fbricii, iarsgi cu oameni cu cari ce s" vor afla"3).
Dela Anita Mutinceasa, adec6 Costin, el cumpgrl pol btrn",

motenirea moului ei Toader Branzanu, adec tatul maicif


mele" 4). loan Volcinschi de Zvineace i sotia acestuia Zoita,
fiica lui Ilie Cracalie, Ii vndur la anul 1797 a patra parte
din tot locul din Cracalieti", care insemna 1/24 parte dirr
Rohozna i Sadagura 5).

Fiind ocupat cu ingrijirea moiilor arendate, &CAL-ulna


totodat pentru cumpkarea moiilor fondului religionar situate in Moldova, Teodor Musteat, la 1800, d'Adu in arendd
moia sa Sadagura. Cu aceastA ocazie se poate vedea ce
avere imensA posed dnsul. El arena.' tot venitul targului
Sadagura, adec toate adetiurile dela cretini cti dela jidovi'

tArgoveti", apoi cele dela Pranii iobagi, pe urm5 o velnit


cu cinci &Mari i un b6rdac", o mom% de cai i alta de ap
lng' satul

eruti, un birt cu licent6 cu biliiarul" i

trahtirul", adecti cu un local de primirea oaspetilor 6).


Aezandu-se in Sadagura, Teodor Musteat cu timpul
cldi un conac, inzestrndu-1 cu un parc, asemnstor
dela Cernauca al lui Doxachi Hurmuzachi.

Teodor Musteat muri la anul 1825. In testamentul


1.) Contr. ant. II. p. 33, 118 i 369.

Idem, p. 123 i

128.

Idem, p. 144.
Idem, p. 148.
Contr. nov. XI, 131.
Contr. nov. XV, 109.

10

dacoromanica.ro

scris la 19 Septembrie 1825, el lAs6 toat averea copiilor


Fiica sa Maria, cAstorit cu Alexandru Ralet din Moldova,
primi mosia Nicsani, apoi acarete, dughieni, odoare i bani,
arenda mosiei Bucecea. Anica, fiica a doua, primi arenda
mosiilor Teisoara, Volcinet, Bahrinesti i VaseAluti pe Sirete
si In urmA dourl terenuri In tArgul Botosani. Mos.a Sadagura
impreunA cu arenda mosiilor Dracenita, Costesti, ToporAuti,
Trestiana i casele din CernAuti, trecur In seama
sAu loan. Nevoind
petrece bAtrAnetele la una din fiicele

sale care trebue s'A urmeze inprejurgrilor bArbatilor lor",


Teodor MusteatA se arunc cu incredere in bratele fiului
su "obligAndu-1 s'A grijeascA de toate comoditeturile" sale
pAn la ceasul de pre urmA a vietii sale", si s zideascA in
Sadagura o scoal pentru copii sArmani mai mult pentru
invAttura dullovniceasc5 spre folos obstesc". Cu prilejui
inmormAntArii fiul sAu s. impArteascA milostenie pela sAraci

pentru sufletul meu si al mortilor nostri".


Familia Petrino, este la fel de origine macedo-romAnA.
Cei doi frati Hristodulo i Apostolo loan Petrino, aveau la
inceput in Iasi o prAvAlie de coloniale. La ea Hristodulo
participa cu 2/3, iar Apostolo cu 1/3 a capitalului. La 1814
ei desfiintarA tovArAsia, prAvAlia din Iasi trecAnd toat in
seama lui Apostol. Acesta primi cu timpul (pentru Moldova)
monopolul cArtilor de joc i cel al vAnzArii pieilor de iepure.
La insistentele A gentiei austriace din Iasi i se luar mai tArziu
aceste monopoluri 1). FAcAnd afaceri rentabile, fratii Petrino,
cumpArarA moiile Vladnicul i Urechestii 2).

Fratii Petrino sosirA in Bucovina dupA anul 1800. Ei au


devenit cetAteni austriaci la anul 1809, in vederea cumpArArii
mosiei VascAuti pe Ceremus 3). Teodor Musteat i-a indemnat
sA se aseze in Bucovina. El le-a vAndut, la 1808, satul VascAuti
pe Ceremus cu a 1/4 parte de Voloca pentru suma de 325.000
lei.

La anul 1816 fratii Hristodulo i Apostolo Ioan


liga N.: Doc. Calimachi I, p. 492 5i 256.
Uricarul XI, 339 5i 342.
Uricarul XXIV, p. 456.

II

dacoromanica.ro

fcur6 o nou6 imprteal a averii lor. Apostol primi moiile


din Bucovina, iar Hristodulo cele din Moldova, impreun"
cu cinci moii, numele nu se arat in Basarabia. In
anul revolutiei dela 1821, cand eteritii fscular 1Violdova,
Hristodulo se refugie in Bucovina. Cu acest prilej amndoi
fratii din fr'teasc6 condescenden0 i iubire" se asigurar
reciproc cu averile lor 1). Dup potolirea fscoalei eteriste
acest contract fu desfiintat, ne mai fiind de lips.
Hristodulo, cskorit cu Anastasia Petrovici2), i-a mkitat
fata sa Elena cu comisarul austriac Teodosiu Dobrovolschi
de Buchenthal, inzestrnd-o cu moia Rujnita din Basarabia.

Petra, fiul lui Hristodulo, s'a c6s6torit cu Eufrosina, fiica


lui Docsachi Hurmuzachi. Petru este pkintele poetului Dimitrie Petrino.
Apostolo Petrino a murit in Vasc6uti in ziva de

28

Decem-

Dela sotia Hala Ventura avu copiii : Nicolai i.


Elena, iar dela a doua cu numele Angelica pe : Alexandru,
vrie

1836.

Eufrosina, Catarina, Penelope, Maria, Oto i Aristea.


2.

REFUGIATII MOLDOVENI DELA ANII 1021 i 1848

Sosirea in Bucovina a familiilor Musteat i Petrino a fost

binevenit, dar n'a putut da rezultate imediate. Mai tkziu


apare la una un poet, la alta un politician ; dar atunci, pela
inceputul secolului al XIX-lea, binefacerile prezentei lor
inc nu se pot constata.
Mai important a fost faptul c'd de groaza otilor nedisciplinate ale lui Alexandru Ipsilanti un numk mai mare de
boieri i intelectuali moldoveni s'a refugiat in Bucovina,
In prim6vara anului 1821.
Alexandru Ipsilante a sosit in Moldova in luna lui Februarie
1821 i a adresat populatiei moldoveneti un apel zicnd c

s'a ridicat cu toti simpatriotii" s6i ca s* scape Gretiea".


Fcnd aluzie la eventualul sprijin militar rusesc, indemn'A
Arh. Bucov. Liber. Instrum. IV, p. 212.
Uricarul XXIV, p. 456.
12

dacoromanica.ro

pe Moldoveni s asculte de Domnul 1VIihai Sutu, cci stranic putere s afl gtit s pedepseas indrzneala" Turcilorl).
Pornind la Trgovite, Alexandru Ipsilante numi comandant
militar al 1VIoldovei pe cneazul Gheorghi Cantacuzino. Iac
triimit" zice Ipsilante in manifestul din 6 Mai 1821, pe ful

princip Gheorghe Cantacuzino cu deplin plinipotent ca


s pui la cale acele de acolo pricini a patriei i s aduc ce
dintiu linitire" 2).
Gheorghi Cantacuzino adres la 19 Mai 1821 populatiei
moldoveneti un manifest comunicnd c a sosit pentru a lu

msuri patrioticeti", de oarece dup plecarea lui Ipsilanti


multi Turci i soldati eteriti rzletndu-s de trupul cel mare
rspindu-s pela feliuri de locuri s'au abtut la cele rele".
In alt manifest el i-a indemnat pe Moldoveni s se gndease
la credinta strmorascA i s sprijineasc6 pe Greci 3).
Dar apelurile tepetate ale lui Cantacuzino nu avur efectul
dorit. Elementul romnesc n'a colaborat cu Grecii. Propagnd

un ideal strin, cneazul nu gsi in Moldova decAt primire


rece. Ba mai mult, un nunfr insemnat de boieri a tinut
treac frontiera in Bucovina.
Pe lng idealul strin ce-1 propagau, Grecii eteriti, putin

disciplinati, comiteau multe acte de barbarie. In aceast


privint ei concurau cu Turcii cari nu crutau pe nimeni,
prieten sau duman. Sate incendiate, conace distruse, oameni
Mtuti i schingiuiti erau intmplri de toate zilele. In Martie
1821 au fost incendiate primele sate moldovenqti 4). In
Aprilie sosir tiri despre conace boereti distruse 5). Turcii

s'au purtat i mai ru ca Eter4tii. Ei au sosit in Moldova


in pide de oaie" i s'au dovedit lupi slbateci". In Iai
multe case au fost sparte i multe curti au rmas Mea' garduri". Peste tot nime nu mai er sigur de viat" 6).
Manifestul lui Ipsilanti din 23/2 1821 se aflil in lorga N. Studii i Doc.
VII p. 85, Uricarul V, p. 89-90 i Arh. Bucov. Dosarul 1821 Nr. 361.
Uricarul V, 77, si Arh. Bucov. Dosarul 1821 Nr. 331.
Urechia V. A. : Documente p. 309-11.

Hurmuzachi: Docum. X, p. 116-117 Nr. 154.


Idern, p. 146, Nr. 193.
Idem, p. 158-59, Nr. 215.
13

dacoromanica.ro

Ce a Pa'cut in acest timp populatia Moldovei ? Trnimea,


umil i asculttoare, primi cu resemnare noul vifor care se
abtu asupra ei. Asemenea rmase pe loe mica boierime atep-

tnd cu rbdare desfurarea evenimentelor. Numai marii


boieri, latifundiarii, prsir patria, pentru a se sustrage
icanelor care-i ateptau. Ei s'au refugiat in Bucovina, i in
parte in Basarabia.
Cel dintaiu boier moldovean, care la anul 1821 s'a refugiat
In Bucovina, a fost vornicul loan Neculce. El s'a aezat la
moia sa Boian. Pela sfritul lui Mai sosie boierii loan
Mauromati, Hristodulo Petrino, Iordache Baot, Constantin
Demianov i Gheorghe Papazoglu. Mauromati se aez5. la
Cernuti, iar Petrino insotit de preotul Papazoglu plec' la
fratele su Apostol, la moia Vascutii pe Ceremu. In Iunie
1821 sosi la Sirete un numr mai mare de refugiati moldoveni, boieri i intelectuali. Au fost hare ei boierii Scarlat
Miclescu din Botoani, Salta Baot din Dorohoiu, Anastasie

Scortescul din Iai, Sandache Gherghel din Sendriceni i


membrii familiei Catichi. Si doi Nemti s'au aflat in grupul
: Profesorul de muzic Iohann Kraus i farmacistul Iohann
Lochmann. Ei s'au rsfirat asupra localittilor Siret, Rduti,
Cernuti, Strojinet i Costna. In urnf sosir multi refugiati,
cari se aezar in oraele i satele Bucovinei. Numele lor ne
sunt cunoscute. Autorittile bucovinene fcnd la 1823 un

triaj al refugiatilor gsir un numr de 152 familii. Gsim


intre ei boieri ca : Sandulache Sturza, Dimitrie, Alexandru
Constantin Cantacuzino, Aleen i Gheorghe Ghica, Alecu
Samarca, Alexandru, Constantin i Iordache Bal, Vasile
Crupinschi, Alecu Hurmuzachi, Mitropolitul Veniamin
:arhimandritul Daniil. Alecu Hurmuzache i arhim. Daniil
se aezar la Cernauca, iar mitrop. Veniamin la Bosance.
Au mai fost merituosul profesor Dimitrie Gobdelas, apoi multi
negustori i cAtiva meseriai.

Refugiatii moldoveni, dac nu erau bogati sau nu aveau


rude, nu duceau in Bucovina un traiu plcut. Indeosebi de
greu o duceau preotii moldoveni. Ei petreceau la mitropolia
14

dacoromanica.ro

de Suceava, adpostiti fiind in podurile chiliilor 1). _Ceilalti


itriau imprtiati prin tArguri, prin sate i pela poalele
muntilor" 2) In August 1821 mitropolitul Veniamin impreun

ell ativa boieri moldoveni cerur guvernorului Galitiei,


sub a crui conducere se afla Bucovina, s le imprumute
din visteria statului pe timp de trei luni suma de 15,000 ducati
cu o dobnd de 10%. Solicitatorii filed respini pe motivul
CA astfel de avansuri sunt ilegale 3).

In Septemvrie 1821 un numr de boieri moldoveni se


plnse Administratiei Bucovinei CA avutul lor din Moldova

se vinde la hotarul Bucovinei pe un pret de nimic. Apoi


nu tim" scriu ei, cu care cuvnt de dreptate nvlesc a
cumpra averi furate, and cu aceasta inlesnire i indemnare
lcuitorilor a alerga mai cu ste la prdciuni." Administratia
Bucovinei opri cumprarea acestor lucruri furate.

Interesant a fost plngerea vornicului Dracachi Rosetti


care scrise Agentiei austriace de Iai c5 la stremutare noastrrt

din Moldavia" incredintase egumenului mnstirii Secul


Venedict toat averea sa in bani, aproape 200,000 lei, ca
s o sigurepseasc in tainicile acei mnstiri". Venedict,
refugiindu-se in Bucovina, din motive destul de bine cunoscute,

refuz restituirea sumelor depozitate, Rosetti roag ca Venedict s fie oprit la Cernrtuti. Supt nici un cuvnt" roag
dnsul, s nu s sloboad pasul numitului printe Venedict
de a merge nicAiurea pn cAnd va ei maica mea din cotromantu ca s'-i inftiOm amndou obrazile". Rspunsul Administratiei bucovinene a fost evasiv. Rosetti a fost invitat
s inainteze pr la Tribunal. Intre timp Venedict, care simti
pericolul, se refugie in Basarabia.

In Basarabia il ajunse pe Venedict alt plngere. Refugiatul Dimitrie Sturza reclam odoarele i documentele de-

pozitate la manstirea Secul. Venedict ddu rspunsuri

cu ingimalr 4).

Erbiceanu : Ist. Mitrop. Mold. p. 121-22.

Idem, p. 128-29.
3. Arh. Bucov. Dos. 1821, Nr. 557.
4) Erbiceanu : o. c. p., 178-79.
15

dacoromanica.ro

In tot timpul petrecerii in Bucovina, refugiatii moldoveni


au fost supraveghiati de autoritatile austriace. Aicea insa"
ne comunica la 1822 boierii moldoveni guvernamntul
observa ori ce miscare a noastra si mai ales cand inchinarn
de a ne cere pasapoarte
Am ajuns ca paserile cerului
S nu avem culcus" 1).
E evident ca in urma pierderilor materiale suferite, a gazduirii insuficiente pela oteluri si gazde particulare, apoi in
urma spionajului ce se exercita asupra lor, situatia boierilor
refugiati in Bucovina n'a fost de invidiat. Romanii din Bucovina le venira in ajutor. Nu s'a format, vezi bine, un comitet de primire, dar s'au gasit destule inimi caritabile care
s'au indurat de ei, pregatindu-le toate inlesnirile posibile.
Refugiatii moldoveni, pururea cu gandul la patria cea lacramatoare", au gasit in Bucovina multi aparatori devotati

si sinceri. Patriutii dela Cernauld" zic ei ne tratarissc"


bine 2).

Cel mai de seama apartor al lor a fost jovialul si bunul


Doxachi Hurmuzachi. El le cauta gazde in Cernuti si in mod
provizor ii primea In casa sa dela Cernauti. El ii vizita zilnic
plecand calare dela o gazda la alta 3). Mitropolitul Veniamin,

care pentru un timp se retrase la Colincauti in Basarabia,


unde traia in plangatoare sedere", serse odata prietinilor
sai : Sa veniti la satul Cernauca dela granitA a du-sale caminarului Doxachi Hurmuzachi, unde ma voiu afla si eu" 4).

Cel mai mult statu la Cernauca arhimandritul Daniil. El o


parasi la anul 1828.
Incepand cu anul 1823, refugiatii pe rand se intoarser
In Moldova. Parte s'au inapoiat de buna voie, parte au fost
siliti de autorittile austriace. Acestea le dadura ordin la
1823 sa &A deprteze ori la patria lor inapoi, ori in tarile
nemtesti in launtrul impartii".
Dar nu pentru toti intoarcerea in Moldova a fost posibil,
Erbiceanu: o. c., p. 204-5.
Idem, p. 162.
I. Porumbescu : Scrieri p. 121.
Urechia V. A. : Documente p. 319 i Erbiceanu : o. c. p. 361-62.

16

dacoromanica.ro

iar aezarea in interiorul Austriei prezint multe inconveniente

de natur material i politicA. Cu tot ordinul autorittilor


austriace, refugiatii rmaser inc in Bucovina. La 1826
Mitrop. Veniamin rug s i se prelungiase idere aice iii
Bucovina prin pas, csci asprimea ernii i a fcelilor despre
care ptimete isclitul nu-i iart a face o aa prelungit cltorie pan la Iai". *i. ceilalti refugiati gsir motive s
rmn in Bucovina. Boierul Dumitrachi Zosin comunic
cs copiii si frecventeaz coala dela Siretel), iar vornicul
Stefan Rosetti ceru chiar indigenatul austriac 3).
Alt serie de refugiati moldoveni a sosit in Bucovina in
primAvara anului 1848. Dup sfatul tinut la 27 Martie 1848
in otelul Petersburg din Iai, Domnul Moldovei Mihai Sturdza

d'du ordin de arestare a tinerilor revolutionari. Acetia,


In cea mai mare parte, se sustraser arestrii refugiindu-se
In Bucovina. Autorittile austriace permiser intrarea lor
In Bucovina. Au sosit astfel pe rnd : fratii Petra i Vasile
Cazimir, Costache Negri, Toader Ralet, Dimitrie Conta,
A. Moruzi, Ionescu, Epureanu, Romalo, Moldovanul, Alexandru

Cuza, fratii Vasile i Iancu Alecsandri, fratii Rosetti, fratii


Teodor i Gheorghie Sion i altii 3). Episcopul Tustin Crivt,
numit i. Iustin de Edessa, trecu hotarul Bucovinei in imprejursri dramatice 4). Sosind la Cernuti rug' Administratia

Bucovinei ss-i permit a rmnea un timp in Bucovina de


oarece e de constitutie slab i n'ar putea suporta un tratament
tiranic" care il atepta in Moldova. Mihai CoOlniceanu trecu
In Bucovina pela sfritul lui August 1848 5).
In Cerduti, refugiatii inchiriar camere la cele dou5 oteluri

existente i pela particulari. Otelurile erau pline de Moldoveni" ni se comunic6 din partea unui martor ocular 6). Centrul de intAlnire a fost ospitaliera cas a lui Doxachi Hurmu1 Arh. Bucov. dos. 1823, No. 20.
Arh. Bucov. dos. 1827, No. 759.
I. Porumbescu: Serien i p. 98 i 120.
Idem, p. 101.

Cartojan: Pribegia, p. 64.


I. Porumbescu: o. c. p. 120 i G. Sion: Suvenire contimporane, p. 366.
17

dacoromanica.ro

zachi. El Ii imbrti5. pe toti cu o cald inim. Fiecare fu


mnglat, gzduit, adpostit i astfel asigurat cu traiul.
M aflu fr o para" scrie Coglniceanu din Cernuti 1).

Peste tot, aceasta a fost situatia material a refugiatilor


moldoveni, cari, prsinduli /a repezeal tara, nu avuser
timp
fac rost de mijloace materiale. Sub astfel de imprejurri sprijinul dat de Doxachi Hurmuzachi nu er numai

bine venit, ci i necesar. In casa acestuia toti emigratii


gsirAm ospitalitate, imbrtiare, ajutoare i mngsaieri la
durerile i lacrimile exilului" 2). Ivindu-se in August 1848
holera la Geri-1'64i, refugiatii se retraser la Cernauca, uncle
petrecur tot timpul in conac sau in pare, mereu oblduiti
i. sprijiniti de membrii familiei Hurmuzachi. G. Sion, neputnd

uita acele zile de restrite, dar totui i de bucurie, scrie :


Eram toat ziva in veselie. O grdin mare i frumoas
ne procura umbr deas i largi alee pentru preumblare, precum

i bnci pentru repaos. O cass mare i confortabil ca un


palat ne feria camere indestule pentru culcare i un salon
comun. Acolo ne adunam, cetiam, studiam, scriam, discutam
sau ne dedam in convorbiri i glume interminabile"3).

Cu toat petrecerea plcut la Cernauca, refugia tii erau


stpniti de dorinta inapoierii in patria lor. Dei nu pregteau
nici o actiune politic mai de seam, in Moldova se vorbea
des de cornitetul revolutionar dela Cernuti" 4). Ba, cabi-

netul rusesc sustinea eft' refugiatii din Bucovina aduna


forte pentru a merge contra I4lor" i pregtesc o rscoal"
impreun cu fratii lor din Transilvania i Basarabia pentru
,,asasinarea sau expulsarea Domnului Moldovei" 5).
Raiul dela Cernauca a luat sfrit in Ianuarie 1849. Atunci
generalul polon Bem invad sudul Bucovinei cu o ceat de
Maghiari. In Bucovina se declar starea de asediu, un lucru
care a silit pe refugiati s prseasc ospitalierul pmnt al
Kogedniceanu M.: Scrisori, p. 223.

Sion G.: o. c. p. 347.


Idem, p. 361.
Anul 1848, vol. III, p. 213.
Idem II, p. 609.

i8

dacoromanica.ro

Bucovinei. Cel dintAiu a plecat Cogglniceanu, la 24 Ianuarie


1849, fiindcg, dupg cum insusi comunicg nu mai putea edea
la Cernguti" 1). Cei din urmg refugiati pArgsirg Bucovina
in luna lui Mai 1849 2).
Refugiatii moldoveni se rgsfirarg in mai multe directii
luAnd cu ei amintirea celor vgzute, dar mai mult a celor primite
In Bucovina. Nestearsg a rgmas in mima lor figura clasicg
a lui Doxachi Hurmuzachi. Acesta primea cu blndete
declaratiile de devotament ale refugiatilor i, in modestia
ce att de bine 11 caracterizeazg, nu-si asumg nici un merit.
Peste tot, el nu doria s se publice in pres5 tiri despre cele
-ce le-a fgcut. Dupg pgrerea lui, prietenia i dragostea cresc
In umbra vigil private mult mai bine ded.t in arsita soarelui
public" 8).
3. CONSTANTIN IIURAIUZACIII

Constantin, cel mai mare fiu al lui Doxachi Hurmuzachi,


nu s'a afirmat in Bucovina, fiindcg, ajuns major, s'a mutat
in tara sa de obarsie, in Moldova. Fiind absolvent al Liceului
clasic dela Cernguti i al Universitgtii dela Viena, unde urmase

cursurile la facultatea de drept, dnsul a fost, pe vremea


sa, unul din cei mai invgtati brbati ai Moldovei. Domnul
Grigorie Ghica, apreciindu-1, i-a dat cuvenita atentie. Constantin Hurmuzachi, la anul 1850, a fost numit membru al
,,Comisiei invAgturilor publice" uncle avea tovarg pe Vasile
Alecsandri. Odatg, Constantin Hurmuzachi fgcu mentiune
de activitatea sa desfAsuratg la aceastg comisiune a cgriea
membru cel mai activ am fost eu, ca secretariu i redactor
ales de ea 4). Doi ani in urmg, el fu numit mgdulariu" al
Comisiei indeplinitoare codicilor terii", adecg al comisiei
legislative. Acest mandat i s'a conferit in urma invgtgturii
ce a dobndit in tiintile legilor osgbite asezgminte precum
Kogtilnicea.nu : Scrisori, p .208.

Sion G.: Suvenire, p. 375.


Beinescu Corespondent5, p. 65.
Biinescu : o. c. p. 93.
19

dacoromanica.ro

ni s'au dat dovad netAgAduit de a D-tale capatitate in lucrarea proectului invtturelor publice". Alai tArziu, la 1856,
a fost numit membru al comisiei juridice, avAnd a colabora
cu Mihail CogAlniceanu la alcAtuirea codului penal. In decretul de naturalizare, eliberat in acest an, Domnul aminti
de onestitatea nobilului sAu caraeter" i de zeloasele sale
servicii in deosebite lucruri insemnAtoare, la care au fost
cerut concursul".
Activitatea desvoltatA pAnA acuma face parte din primele
sale afirmatii politice. Mai tArziu, propagAnd ideea Unirii
i sustinAnd in Divanui ad hoc al Moldovei dreptul de autodeterminare al acesteia, el dAdu in vileag tot tezaurul talentului sAu politic.
Dup' pacea dela Paris, in principatele romAneti a pornit
din partea elementelor tinere o vie propagandA pentru ideia

Unirii. Tinerii din Moldova intemeiar un partid politic


denumindu-1 Comitetul Unirii". Constituirea lui av loe
In ziva de 6 Iunie 1856, cu un program politic care urma s'a
fie des lArgit i schimbat 1). La inceput, nu s'a cerut decAt
Unirea principatelor sub un principe strAin i fixarea unei
noi capitale. In Februarie 1857 s'au adAogat : neutralitatea
teritoriului moldovenesc, respectarea drepturilor principatelor
romAneti consacrate de veacuri, domn strAin din una din
familiile suverane din Europa, regim constitutional i supunerea strAinilor sub legile trii 2).
Constantin Hurmuzachi a fost membru marcant, dacA nu
chiar cel mai influent, al partidului unionist. Ceea ce il deosebia de majoritatea membrilor a fost faptul c el nu-i baza
convingeri/e politice numai pe sentimentul national, ci ele
erau rodul unui studiu amnuntit al operelor cronicarilor
i scriitorilor romAni i strAini. El nu actiona din instinct,
ci din ratiune. El pe rAnd ceti pe Cantemir, Ureche, Engel,
Kromer i Dogiel. Dorinta lui a fost s'A cunoascA situatia de
drept ce o avuserA principatele romAneti inainte i dup
i docum. III, p. 520-22, i p. 531.
Idem, p. 1107-8.

Acte

20

dacoromanica.ro

capitularea fat de Turci. El de mai multe ori a vorbit despre


studiile sale istorice. Fac studii neincetate" zise el odat 1).

M'arn preparat" scrise el unui prieten pentru venirea coindop cu 15.muriri i intAmpinari" 2). Rezulmisarilor ca
tatul studiilor sale 11 depuse in brosura Desvoltarea dreptuTilor principatelor moldo-romdne in urma tratatului de Paris"3).
La gura Duhrii, sustine dAnsul, se intAlniserA si se intAlnesc
interesele Occidentului cu cele ale Orientului. Asa dar,
chestiunea principatelor romAnesti, care detin aceast gur,
.surit de domeniu european. Principatele romAnesti au fost

totdeauna state indepedente, ele au drepturi de stat, drepturi neprescriptibile, drepturi ce intrA in domeniul drepturilor
popoarelor" (p. 181). InchinAndu-se Turcilor, ele intrarA

cu Poarta otoman in legAtur de stat", incheind tratate.


In legaturile politice cu Turcia nici clan.' nu fusese vorba de
-suverani i vasali. Mai tArziu, Turcia desfiintA unilateral tra-

tatele incheiate, erijAndu-se in st6pAn. De atunci dinueste


epoca de ilegalitate. Epoca Fanariotilor este un timp de venalitate i coruptiune sistematic" (p. 180). DupA pacea dela
Cuciuc-Cainargi

(1774)

iari in mod ilegal

principatele

romAnesti

devenir5

o treabA particularA" a Rusiei

a Turciei. Sistemul cAim'cmiilor este ilegal, pentruc


o tar independenta nu se poate guverna cu firmane. Principatele romAnesti nu incetarA nici data' a fi state independente. Plata tributului nu poate constitui pierderea independentei, de oarece i alte state, ca Germania si Venetia pltiser Turcilor tribut, fArA s fi incetat a fi state independente.
Deci suveranitatea turceascA este o mincing." 4). 'raffle
romAnesti, fiind independente, oricAnd pot hotAri Unirea.
Situatia fat de Turcia nu se schimbA intru nimic, de oarece
aceasta in loe de a-si primi plata din dau pungi, va primi
de aici inainte tot acea plan, insA numai dintr'o pung'5." (p. 209).

Unionistii au fost siliti s' actioneze in doua directii. In


Romnia viitoare, p. 14-15.
Convorbiri lit. 1907, p. 830-32.
Scris In colaborare cu Ion Maiorescu, vezi Acte i docum. III, p. 179-2181
Convorbiri lit. 1907, p. 921.
21

dacoromanica.ro

sus, ca sa indeparteze sau sa slabeasca omnipotenta caimacamilor : Toderit Bal si Nicolai Vogoridi, iar in jos ca sa.
castige inimile alegatorilor, fcand propaganda'. Propaganda
Marta de Unionisti a prins foarte usor la popor. Grea a fost
lupta cu cei doi caimacami, cari, gandindu-se la interesele
lor personale, erau contrarii Unirii. De aceea acestia, pentru
a anihila propaganda unionista, exercitau presiuni asupra
populatiei i comiteau grave abuzuri administrative. E evident

ea Unionistii nu suportar acest sistem. Ei cerura libertatea


alegerilor si protestara contra felului cum amandoi caima-

camii, ajunsi pe rand la stapanire in Moldova, exercitau


puterea executiva transformand tara inteun veritabil hos-podariat". Nicolai Vogoridi mai avea dorinta O. devina D011111

al Moldovei. Unionistii se plansera Puterilor protectoareDupa moartea lui Toderita Bals care tinuse &A exercite puteri

regale, numirea imediata a lui Nicolae Vogoride a fost o,


revelatie descurajanta". Se continua cu sistemul opresiunilor,
cu proteguirea elementelor reactionare si se pregati desfin-tarea libertatii in alegeri 1). Unionistii nu cerura cleat instituirea sau asigurarea instituirii unui regim care sa corespunda
ideilor emise de Congresul dela Paris 2).
Termenul alegerilor apropiindu-se, manifestele Unionistilor

erau scrise inteo limba tot mai vehementa. Sa fim stapani.


in casa noastra" 3). S ne dam cu totii mana, aducandu-ne
aminte ca, Munteni si Moldoveni, suntem fii aceleasi OH,
c acelas sange curge in vinele noastre" 4). Manifestul din
22 Matrie 1857 se termina cu fraza : Moldovenii si Valahii
nu sunt doua popoare diferite, ci noi suntem fiii aceleias mame,_

acelas sange curge In vinele noastre, acelas viitor ne este


rezervat" 5).

Un moment, Unionistii erau de parere ca reclamatiile lor


adresate comisarilor Puterilor garante vor fi incoronate de
Acte $i docunr. rv, p. 165--169.
Ibidern, p. 6.
Ibidern p. 41.
Ibidern p. 86.

Ibicarul XIII, p. 174.

22

dacoromanica.ro

succes 1). *tirea a fost fals5. N'a sosit nici o delegatie, sistemui

de guvernare a rmas acelas.


Reclamatiile rmnnd nesocotite, Unionistii hotrir5
sil observe pasivitatea la alegeri 2). Incepand din Iunie 1857,

Unionistii ne mai avnd interes la rezultatul alegerilor, indemnar pe oamenii lor de incredere s'a' adune cazurile de
ilegalitate i s5 le comunice centrului. Curaj, sperant5,
activitate neadormin i p5zirea celei mai mari linisti si a
bunei oendueli s fie nestr5mutabila noastr5 deviz5" 3).
La 20 Iunie 1857 Unionistii declar5 in mod public c5 se
vor abtine dela alegeri. In manifestul cu aceast5 dan' adresat
trii ei comunic5 c felul cum au fost constituite listele electorale este un scandal" si deci nu rmAnea (leal s'a' se observe la alegeri pasivitatea, iar in urm6 s se adreseze Puterilor garante un protest 4).
Comisarii Puterilor garante favorabile Unirii (Franta,
Rusia, Prusia si Sardinia), asaltati de proteste, indemnar
pe Unionisti s'A astepte cu rbdare rezultatul interventiilor
n'ente, de oarece statele lor sunt hot5rite s'A nu recunoasc
alegerea patronat de Nicolai Vogoridi 5).
Constantin liurmuzachi, fiind seful biuroului de corespondent5 internA i externA a comitetului Unirii, a fost i M'uritorul manifestelor cari s'au adresat trii si al protestelor
care s'au trimis Puterilor protectoare. AvAnd calitatea amintit mai sus, Constantin Flurmuzachi a fost silit s se
angajeze in polemici. Instructiv5 este polemica pe care a
avut-o cu un domn N. Istrati, care din unionist a devenit
contrarul unirii. Acesta tiOri intalu brosura Intitulat Despiepu/crea legislativ" lansAnd deja c5 independenta Moldovei
a fost pAzit5 de Turci. Este deci de datoria fiedirui Moldovean s5 accentueze aceast independent5, adeed s" cultive
separatismul. Prin unire se sdruncinA independenta PrinActe 5i Doc. IV p. 470-1.
Ibidern IV p. 497-99.
Acte 5i Doc. VI, p. 838.

Ibidem p. 904-913.

Ibidem V, p. 50-1.
23

dacoromanica.ro

cipatelor. Domnul strin nu ne va fi de folos, cci tocmai


din partea Domnilor strini aluzie la Domnii fanarioti
am suferit cele mai mari nedreptti. Rezumandu-si expunerile,

N. Istrate crede c' face bine s se fereasa. de a indemna


pe cineva nici la concentrarea guvernului principatelor, nici
din contra" 1).
Mai pe larg N. Istrati si-a desvoltat convingerile separatiste
In articolul Despre chestia zilei in Moldova" publicat in anul
1856 2). El acccentueaz6 independenta Moldovei care, dup
prerea sa, fusese pzit de Turci si in urm fu admis de

tratatul de pace dela Paris. Datoria noastr este s pzim


aceste privilegii ale strmosilor nostri". Cum vom observa
alt atitudine, principatele romanesti vor fi desfiintate. Unindu-se, desavantajele se vor tinea lant. Vom provoca pe vecini,
iar in urm ne vom certa intre noi. In amandou' cazurile,
vecinii vor interveni si vor desfiinta independenta trii. Unirea
este. o curs", pregait de ruvoitorii neamului romanesc.
Vom pierde suveranitatea turceasc, care ne fusese scut,
si vom deveni simple gubernii sau provincii fr. rost. Prin
Unire, 1Violdova indeosebi va suferi mult, de oarece va deveni

o dependent a Craiovei", iar Iasii un fel de Harlti".


Printul strin va fi un pericol din punct de vedere material,
confesional si national. Material, fiindcA curtea printului
va inghiti mari sume de bani, confesional, fiindc va lovi
In biserica noastr, national, de oarece vom fi guvernati de
strini, si in urm vom fi absorbiti de ei.
Istrate, exprimand astfel de idei, a fost combtut cu asprime de Unionisti. Constantin Hurmuzachi ii r'spunse in
articolul intitulat Un renegat al Unirii principatelor" publicat la 15 Iulie 1856 3). El ii reproseaz c si-a schimbat
pe rand convingerile politice, pan cand in urm s'a oprit
propagand separatismul. Principatele au rmas tot timpul
independente, asa dar sunt libere si in drept a incheia si

tratatul pentru unire".


N. 'grate: Despre puterea legislativa p. 35.
Acte i Doc. III, p. 125-137.
Acte i doc. III, p. 663-667,

24

dacoromanica.ro

Unionitii neparticipAnd la alegerile pentru Divanul ad


hoc, candidatii guvernamentali, protivnici Unirii, au reuit.
Dar protestele Unionitilor au fost ascultate i prima alegere
a fost desfiintat. La noua alegere Unionitii reuir6 Cu un
num6r zdrobitor de deputati. Intre cei alei a fost i C. Hurmuzachi, ca delegat al tinutului Roman.
In Divanul ad hoc al Moldovei Constantin Hurmuzachi
jucat un rol covAritor. A fost ales membru in diferite comisiuni : in comisiunea pentru verificarea titlurilor deputatilor, pentru alckuirea regulamentului adurfrii i in urni
i s'a conferit situatia de secretar al Divanului.
Dup6 constituirea biroului, incepurA discutiunile. Constantin Hurmuzachi deschise seria discursurilor. Hotrasch'-se ()data'," zise el in edinta de 5 Octomvrie 1857, starea
politicA a Romniei, cu un cuvnt, s." hm stpani in casa
noastr".
Dou6 zile mai tArziu, la 7 Octombrie 1857, avu loe memorabila edint6, cAnd 1VIihail Cog`lniceanu formul dorintele

1VIoldovei. El ceru unirea, principe strAin, neutralitatea teritoriului i regim constitutional 1).
Dup5. CoOlniceanu, Constantin Hurmuzachi primi cuvntul
pentru a documenta indreprtirea acestor dorirrti din punct
de vedere istoric i juridic. 11,1omentul este critic", zise el.

De el depinde viata sau moartea neamului romnesc...


binecuvntarea sau brastmul semintiilor viitoare". Molidova in tot timpul existentei sale fusese independent, incheiase tratate de pace i de comer t i purtase rAzboaie.
Deci i ast'azi Principatele romne fiind staturi suverane,
dela sine s" intlege c ele au necontestabilul drept de
legiui reorganizarea lor, de
consolida i
intri esistenta
lor national6, mora151, politics i material". Sprijinind dorintele formulate de Mihai CogAlniceanu, C. Hurmuzachi zise :

Cerem unirea principatelor" &dd. ea este inscris6 in inimile


tuturor Romnilor".
perit-au separatismul ca fumul
m`nat de vifor"
cine este in stare de a le (dorintele)
1) Buletinul edintelor adunArii ad-hoc a Moldovel, la edintele citate.

25

dacoromanica.ro

combate, acela nu este Romn, ci dusman al fratilor


dusman al trii, unealt a intereselor streine".
E evident, c dup o documentare atat de logid i att
de limpede, care la sfrsit contine aproape un blstm aruncat
asupra capetelor contrarilor unirii, dorintele au fost primite,.
dup cum fuseser formulate.
Dup votarea dorintelor, Divanul ad hoc al Moldovii ar
fi trebuit s-si termine activitatea. Dar fie din lips de experient, fie din motivul c firea moldoveneasc este mai comunicativ, mai mult poetic' cleat practic, se ceru s sediscute i chestiunile interne ale Moldovei. Avnd simt politic, Constantin 1 lurmuzachi se opuse acestei cereri, fiind
de pgrerea c Divanul ad hoc nu a fost convocat dedt pentru

chestiunea Unirii. CAci el zicea dad fratii nostri de peste


Milcov n'ar primi vre una din bazele ce am propune, unde
este unirea Principatelor ?" 1). Totusi Divanul ad hoc al Moldovii 1u5 in desbatere sirul de chestii generale", iar raportor
a fost ales, ce ironie, tocmai Constantin Hurmuzachi. Astfel

chestiunea Unirii a fost complicat. Cci dac Muntenia


ar fi fcut la fel, Conven-tia de Paris ar fi pierdut firul, discutnd mai mult chestiunile ce erau de natur s desbine
pe Romni, dar nu s-i uneasd.
Rspunsul Conventiei de la Paris este cunoscut. El inseamn

o profund corectur a hotririlor Divanurilor ad-hoc. Nu


s'a permis nici unirea, nici domnul strin, ci principateleromnesti aveau s existe ca dou state deosebite, cu ate
un domn ales in frunte. Unionistii suferir o mare deceptie,
dci unirea principatelor cu un principe strin in frunte
vorba lui Constantin Hurmuzachi a fost, este si va
fi dorinta cea mai vie, cea mai aprins, cea mai generala
a natiei romne" 2).
Pentru Constantin Hurmuzachi anii 1856-1859 inseamn
epoca cea mai bogat in realizri politice a vietii sale. Se poate
sustine cs el a fost unul din cei mai de seam membri ai co-Sedinta din 5/X 1857 i Acte i Doc. VI, p. 91.
Illonilorul 01w. al Aloldovei din 28/I, 1859.

26

dacoromanica.ro

mitetului unirii. El a grijit de corespondenta cu membrii parti-dului, el a lansat manifestele Cab% popor i, tot el, a formulat
protestele trimitindu-le comisarilor Puterilor garante. A face
toate aceste, inseamn a depune o munc care adesea 1ntrece

fortele unui om. Oboseala II cuprinse de mai multe ori. In-

verunate lupte" serse el, la 1857, lui Iacob Murepn, ce


avem cu vnztorii patriei, cu partida vndut streinilor,
inimicii sfintei noastre cause, o lupt care mai bine de un an
absorbete toat atentiunea, toat puterea moraltt i, pot
zice, de multe ori i. acea fizic5" (1).

Cnd veni vorba de alegerea Domnului, mult incercata


solidaritate a Unionitilor se sparse. Majoritatea acestora
ceru pe colonelul Alexandru I. Cuza, iar Constantin Hurmuzachi, dorind In fruntea statului pe un om cu influent, sprijini canditatura lui Grigorie Sturza, fiul fostului domn Mihai
Sturza. Pentru acest scop, Const. Hurmuzachi infiintl, impreun cu ctiva prietini ai sl, ziarul Constitutionariul",
al crui prim numr apru In Iai in ziva de 10 Noemvrie
1858. Dupg prerea lui C. Hurmuzachi, Grigorie Sturza er

potrivit pentru domnie din toate punctele de vedere, Er


fiu de domn, deci influent, er. bogat i astfel putea s fac
fat imprejurrilor de natur material, i In sfArit, ave
experienf politic, ocupttnd mult timp servicii politice. Tot
el a dat dovad cA este stpAnit de un profund sentiment
national : a intervenit la delimitarea Basarabiei sudice i

1-a combtut pe Nicolae Vogoridi, care avu pretentia s devin domn. Deci nu este candidaturd mai national, mai neaOran, mai nemerit i. mai popular% deckt candidatura
lui bezede Grigorie Sturdza" 2). Cine nu sprijinete aceast
candidatur d dovad c`d e element turbulent, element
lipsit de sentiment patriotic. PericuloasA poate fi candida-

tura Luminrii sale numai pentru revolutionari, pentru


inemicii ordinului legal i a linitei publice, pentru comuniti
Roindnia viitoare" I, 1921, P. 14-15.
C. Hurmuzachi : Canditatura printului Grigorie N. Sturdza passim si
Forescu N. A. : Amintiri, passim.

27

dacoromanica.ro

i socialiti, precum i pentru acii deprini a ave un domn


slab spre a-1 purta de nas i spre a exploata slbiciudea. ...
Sprijinim candidatura printului Grigorie Sturza, deplini convini cs. Luminarea sa are nu numai toate insuirile cerute
de conventia din 7/19 August
ci i mai multe calitti
neaprate, pe care nimeni altul nu le are" 1).
CAnd Grigore Sturza ii adres. manifestul ctr tara, zis
,,profesia de credint" 2), C. Hurmuzachi ii fAcu cuvenita
propagand, zicnd c5 adevratii patrioti vor imbrstia cu
cldur acest manifest, fiind adresat t'rii de un om care va
ti s implineasc6 visul milenar al Romnilor 3). Adversarii
printului Sturza sunt demagogi i revolutionari cunoscuti",

lar argumentele Stelei Duririi", ziarul unionitilor, sunt


,,absurde, neadevrate, perfide" 4).
Unionitii nu puteau s.' lase Mil rspuns articolele, uneori

vehemente, ale lui C. Hurmuzachi. Intre multi altii i-au


rspuns : Bogdan Haj du i Vasile Alexandri. Primul public
o parabol cu un porumb insetat, care caut un isvor de ap.

VAzand in deprtare un ipot zugrvit, el nesocotete cele

veritabile, pe care le intlnete in sbor. Negsind ap,


porumbul a pierit :

Natia-i ipotul cel firesc,


Unde setea-mi potolesc

Nu la Constitutional"
Ce nu-i ipot natural,
Ce-i ipotul fals, boit
Unde porumbul a perit" 5).

In poezia lui V. Alexandri gsim accente mai puternice,


pe alocuri chiar nepermise fat de marile merite nationale
ale lui Constantin Hurmuzachi. Se vorbete de betie", de
Constitutionariul" No. 5 din 19/XI, 1858.
Publicat in Constitutionarul No. 9 din 28 XI, 1858.
Contitutionariul No. 10 din 1/XII, 1858.
Idem No. 11 din 3/XII, 1858.

Manan L.: Prima incercare, p. 136-37.

28

dacoromanica.ro

oarbA linguire, de Or6sirea prietenilor, de dispretul cu care


se acoper epoci m5rete. Poezia se termin cu urmAtoarea
strof

Grndete c'al tu striga rsun din morminte


In care zac martini frumoaselor credinti,
Grandete-te, srmane, c bunul t'Au pkinte
Te aude i te plnge cu lacrime fierbinti'.1).
E evident, cA Constantin Hurmuzachi a greit sprijinind
candidatura printului compromis Grigorie Sturza, dar el
n'a fost nici linguitor, nici apostat al ideii unirii. El a fost
de Orere, c numai printul s6u intrunete calittile necesare
pentru a reui.
Dup cum se tie, C. Hurmuzachi a votat in urms pentru
Alexandru I. Cuza i astfel leOturile sale cu unionitii, In-

trerupte putin timp, s'au restabilit.


Activitatea politic6 a lui C. Hurmuzachi, desf4urat
Moldova, are importanfA indoit6. Cu ajutorul lui unionitii
au invins. Dar fiind originar din Bucovina, deci dintr'o provincie subjugat, el reprezint o parte a neamului romnesc
care, din vitregia vremurilor, a fost impiedecat s colaboreze
la viata politic'd a statului romn liber. Prin C. Hurmuzachi
mica Bucovida' a pus um6rul la infptuirea unirii i la formarea noului stat romn. La noua cldire a neamului romnesc i Bucovina a pus o cklmid6.
4. EFECTE BINEFACATOARE

Petrecerea indelungat a refugiatilor politici moldoveni


In Bucovina n'a putut rAmnea fr efect. Influenta, pe care
ei au exercitat-o asupra intelectualilor din Bucovina, a fost
foarte puternicA. In discutiile ce au avut loe intre aceste dou'
elemente, s'a atins, cum erii firesc, nu numai situatia politic
din Moldova, ci s'a vorbit i despre chestiunea romneascA in
general. S'a discutat aa dar asupra chestiunii panrom1) oiga N.

Studii 1i Doc. XVIII, p. 95.

29

dacoromanica.ro

nesti. Unul din fiii lui Doxachi Hurmuzachi, anume Constantin,


urmand indemnurilor primite, a prsit Bucovina ducandu-se
In Moldova, unde, naturalizandu-se, a contribuit, dup

cum am vzut, la formarea noului stat roman. Plecarea sa


in Moldova este o urmare imediata a legturilor intime ce
au avut loe intre membrii familiei Hurmuzachi i refugiatii
moldoveni.

Dar influenta refugiatilor moldoveni a avut reflexii binefcAtoare i asupra Bucovinei. Se stie c ziarul Bucovina"

a fost intemeiat in urma indemnurilor primite dela acesti


refugiati. Se crede Ca' Mihai Coglniceanu a dat indemnul
pentru intemeierea acestui ziar Ori cura o fi, idea jutemeierii ziarului a fost lansat de ei, iar la realizarea ei au
muncit intelectualii din Bucovina, in frunte Cu fratii Gheorghe
Alexandru Hurmuzachi.

In urma felului cum a fost intemeiat, ziarul Bucovina"


nu a putut s aib decat caracter panromanesc. In coloanele
1ui aveau s se apere interesele tuturor Romanilor. In programul ziarului, publicat in numrul de 16 Octombrie 1848 de

Gheorghe Hurmuzachi, se comunic5 c ziarul Bucovina"


va fi defensorul intereselor nationale, intelectuale si materiale a Bucovinei" care provincie pan acuma a fost izolat
cu niste muri chinezici".
Ins cu toat vitregia timpului, sentimentul national la Ro-

de celelalte sorori ten i romanesti

mnii din Bucovina nu s'a stins nici de cum cu totul, ci


prin evenimentele mai din urm se destepta" 2).
Aceeas solicitudine se va acorda fratilor" din Ardeal
Ungaria, cari vor fi ocrotiti cu toat frteasca imprtsire".
Ardealul face parte din patria roman" 3). In consecint,

interesele Romnilor din Ardeal au fost aprate la toate


ocaziile, fie e s'au sustinut polemice cu ziarele sa'sesti din
Ardeal, fie c s'a publicat raportul lui Avram Iancu sau ea*
s'au dat publicitii memoriile Romnilor din Ardeal adresate impratului austriac. Cand dup potolirea rzboiului
Cartojan: Pribegia, p. 68.

Bucovina", No. 1 din 1850, Supliment, p. 6.


Bucovina", No. 24 din 17/8 1849.

30

dacoromanica.ro

din Ungaria RomAnil din Ardeal nu au fost inzestrati cu


drepturi politice, articolele Bucovinei" devin vehemente,
iar aprarea primeste mai mult caracterul unei lupte ofensive impotriva oficialiftii austriace neintelegRoare. Situatia

din Ardeal a devenit de tot ap'aisatV adea. cea mai trist


si dureroasil" incat face impresia 6 nu Cosut cu Maghiarii
s'al ci Romnii s'au sculat asupra impAratului" 1). ALAt de
mare este interesul redactorilor ziarului Bucovina" pentru
chestiunile politice din Ardeal, inct guvernorul militar al
acestei provincii, generalul Wohlgemuth, se vede indemnat
a sustine, c'al acest ziar este scris mai mult pentru Romnii
din Ardeal". Iar Romnii din Ardeal vsazAnd solicitudinea
-ce li se aran il numesc organul tuturor Romnilor din Austria", peste tot singura gazet" a Romnilor din Austria" 2).
Moldova si Muntenia se bucurae de aceeas atentie. Ele

sunt sorori" cu care Bucovina este unitA prin firestele


legsdturi a unei aceeas nationalitti, a istoriei, a religiei, a
nravurilor i a multor altor relatii de trebi si de familii" 3).
Se va trata istoria Moldovei, cea veche, dar mai cu seam
cea recent care este scris cu sAnge si lacerni" 4). Avnd
aceast atitudine, redactia Bucovinei" nu este decAt in
asentimentul intregii populatii romnesti din Bucovina. In
adresa Bucovinenilor trimis la 28 Mai 1848 mitropolitului
Moldovei Meletie, acestia exclarnsa, patetic Putea-vor Bucovinenii s'a.' priveasc cu nepAsare la iubitii lor frati din Moldova cari, departe de a fi Ortasi de scumpele noastre drituri,
suspin'd subt jugul celui mai crud despotism" 5). Guvernul

din Moldova a oprit intrarea Bucovinei", temndu-se de


sdruncinarea vazei sale. In schimb publicul moldovean, care
primea ziarul in mod clandestin, ii gusta cu multti plAcere
scrisul. In Martie 1849 un corespondent din Moldova comuIdem, 2/II, 1850 P. 16, i 13/11, 1850, P. 27 i T. Biilan : Fratii Gheorghe
i Mexandru Hurmuzachi i ziarul Bucovina p. 19.
Bucovina", No. 49-50, 1850, p. 166 i No. 57, 1850, p. 181.
Bucovina" No. 1 din 16/X., 1848.

Bucovina" No. 15 din 1849, p. 77.


Anul 1848, I, p. 408.

3'

dacoromanica.ro

nic c foaea o am cetit i iar o am recetit" si pe urm


a aruncat-o in foc, pentru a nu fi gsit la el in caz de perchezitie 1).

Deci, in urma contactului avut Cu refugiatii moldoveni,


redactia Bucovinei" propag idea panromneasc. In coloanele ei s'au tip'rit articole valoroase, poate unice, referitor la situatia politic5 a Moldovei, Munteniei si a Ardealului. Meritele acestui ziar sunt mari si scrisul depus in el
va fi cu att mai folositor, cu Cat distanta de timp va creste
nevoia de informatii va deveni mai mare.
Pentru
ajunge scopul, redactia Bucovinei" a fost
angajeze corespondenti in toate provinciile Romanimii. Acest lucru Il Meea mai cu seam Alecu Hurmuzachi.

Dac mi-ai pute gsi la Sibiu" se adres demsul lui Baritiu in anul 1849, un corespondinte stabil, care sd ne scrie
regulat, mult m'ai indatori" 2). Alt dat, el caut corespondenti in Ardeal care s-i trimit articole de tot felul,
mari si mici, generali si spetiali, politici i nepolitici, seriosi
cabazlicosi, prosaici i poetici" 3).

Dar a gsi corespondenti stabi/i, era lucru foarte greu.


Negsindu-i, Alexandru Hurmuzachi deveni neconsolat. Sunt

prsit de toli, nimine nu serie, nimine nu trimite corespundinte


toll au tcut, toti au amwtit... am scris la mai
i-am rugat, i-am provocat, am cercat a-i angaja definitiv, toate inzdar, toate degeaba" 4).
In seria de afirmatii romnesti, politice si culturale, ivite
In urma indemnurilor venite dela refugiatii moldoveni, este
a se arninti i infiintarea SocietAii pentru cultura si literatura romn din Bucovina".
AceaSt societate a fost intemeiat, in anul 1862, in Cer-

nuti. Atunci un comitet provizor de intelectuali romni


a inaintat Guvernului austriac statutele unei Reuniuni romane de lepturr accentuand c scopul ei este de a se incu,,Bucovina", No. 5 din 23/III, 1849, P. 54.
Coresponden/a, p. 50.
Idem, p. 84.
Bancescu

Idem, p. 82-83.
32

dacoromanica.ro

noate Cu progresele de'n limba i literatura romin". Directorul de politie Dits, solicitat, i ddu avizul, zicand
din punct de vedere formal nu exist motiv de a opri infiintarea acestei societti, numai a la asemenea societti la

inceput nu se propag deat scopul mrturisit, dar incet,


'Meet membrii iau alte ai i actioneazg in alte direcii, adesea
neperrnise". Conversatiile tiintifice" sunt permise, insrt la
astfel de ocazii discutia se deprteaz de subject i la urm

nu se vorbete cleat de chestiuni politice. Si odat ce s'a


ajuns aici nu se face cleat polftic i educatia tiintifia
mane numai un pretext binevenit". In rezumat, acest director de politie este de prere c se poate admite infiintarea

acestei societti, dac se va elimina din statute articolul


i elevii de liceu pot fi membri.

Comitetul provizor, desfiintnd articolul din statute incriminat, proced la convocarea adunrii generale constitutive pentru ziva de 1 Mai 1862.
Aceast prim adunare general s'a tinut in sala Prirnriei
din Cernuti sub preedintia lui Alexandru Hurmuzachi. Acesta rosti discursul de inaugurare ziand urmtoarele : Reu-

niunea de leptur s'a nscut dinteo idee", iar aceasta and


este bun i adeVrat se comunic spiritelor, se inrd'cineaz in inimele oamenilor, crete i se 'nfrete". Obligatia

fiearui om este a contribui la cultura national care isvorete de'n inski fiinta" unui popor. Cultura universal nu
este deat suma den cultura fiecrei natiuni". Pentru a
incuraja cultura noastr national este necesar ss ne desvoltm cu fiinta pe care o avem din fire, dup pledirile, insuirile i faculttile geniului propriu". Infiintarea reuniunii
inseamn. pentru Romnii din Bucovina inceputul unei noi
epoci. Incepe de acuma o viat nou, o viat vie" i).
La constituire Mihai Zota a fost ales preedinte, iar Alexandra Hurmuzachi vicepreedinte.

La a doua adunare generala tinut la 14/26 Mai 1863 a


fost ales urmtorul comitet : Preedinte episcopul Eugenie
1) A. Hurmuzachi : Cuvent de deschidere, rostit la 1 Mai 1862 passim.
3

33

dacoromanica.ro

Hacman, viceprerdinte Gheorghe Hurmuzachi. In aceasta


adunare s'a hotarit ca Reuniunea de lectura sa adopte denumirea de So- tietate bucovineana pe'ntru literatura si cultura poporului roman". Statutele schimbate arata c scopul
acestei societati va fi s grijasca de Metirea culturei naciunale, de intaerirea, sprijinirea i desvoltarea ei In toate
ramurile". Se vor publica opere stiintifice, traducen, se vor
imparti premii si se vor acorda ajutoare Muesli. Se va infiinta un cabinet de lectura.
Autoritatile austriace dadura mare atentie noii denumiri
a societatii. Deci Cernautii erau s devina centrul cultural
pentru intreg neamul romanesc. Or, autoritatile austriace
nu erau dispuse sa acorde Cernautilor acest rol. Chestiunea
fu deferit spre resolvire cabinetului imperial dela Viena.
Aici denumirea a fost schimbata. Se impuse denumirea
Sotietate pentru literatura si cultura romana din Bucovina",
care parea mai inofensiva.

Prima adunare generala a noii societati s'a tinut in ziva


de 11/23 Ianuarie 1865 1), sub presedentia lui Gheorghe Hurmuzachi. In discursul de deschidere el accentua c infiintarea

societatii pentru cultura a pornit din inimi framantate de


durere despre amortirea spiritelor conationalilor nostri". S'au
votat i burse pentru elevii de liceu, doua premii literare,
unul pentru descrierea Bucovinei, altul pentru istoricul scoalei
din Bucovina.
Noul comitet s'a constituit astfel : Presedinte Gheorghe
Hurmuzachi, vicepres. : Ion Calinciuc profesor la seminarul
teologic, secretar : Ambrosia Dimitrovita'.

Tot la aceasta adunare generala au fost alesi mai mu/ti'


membri onorari. Intre ei urmatorii au fost cetateni ai statului
roman : Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Constantin
Hurmuzachi, A. Papiu Ilarian si A. Treboniu Laurian. Administratia Bucovinei rugata s admita aceasta alegere, se
adresa consulatelor austriace din Iasi si Bucuresti, cerand
relatii despre atitudinea lor politica in general si in special
1) Procesul verbal este publicat in Foaia Societalti", I, 1865, p. 5-24.

34

dacoromanica.ro

fat de Austria", pentru ca astfel s se poat face concluzii


asupra tendintelor societtii pentru cultur". Consulatul austriac din Iai rspunse c' Vasile Alexandri, D. Bolintineanu
i Laurian nu sunt cleat poeti i scriitori". Papiu Ilarian
e duman al Maghiarilor, fanatic" unionist, care viseaz6
infptuirea imperiului panromnesc". Constantin Hurmuzachi e unionist moderat. Consulatul austriac din Bucureti
ddu un rspuns mai amplu. Aproape toti Moldo-Valahii"
.amintiti in adres sunt poeti i scriitori i de un caracter
ireproabil". Ei propag6 Romanismul care tinde la viitoarea
unire a intregului neam romnesc". Amndou consulatele
admit alegerea lor. Gheorghe Hurmuzachi a mai condus Socie-

tatea pentru cultur in calitate de preFdinte timp de doi


ani (1866 O. 1867) 1). In adunarea general din Ianuarie 1867,

Alexandru Hurmuzachi propuse infiintarea in Bucovina


a unei catedre de istorie national. Comitetul avea s ja in
deliberare aceast idee i s refereze la viitoarea adunare
general. Chestiunea s'a discutat pe larg in adunarea general din 5/17 Februarie 1868 2). S'a hotrit s se infiinteze
nu o catedr, ci un curs de istoria national. Noi cunoatem"
se zice in referat, foarte bine istoria tuturor popoarelor
streine, vechi i noi, numai pre a noastr sau n'o tim de
be, sau avem numai putine cunotinte vage i rapsodice".
Administratia Bucovinei respinse cererea Societtii, motivnd c aranjarea unui curs de istoria national e in afar
de cadrul statutelor societtii.
Societatea pentru cultur a publicat pe lng' brouri i
revist cu denumirea : Foaea sotiettii pe'ntru literatura
cultura romn. in Bucovina". Preedintele comitetului de
redactie a fost Gheorghie Hurmuzachi 3). Redactor a fost

intaiu Ambrosiu Dimitrovit, in urni Ion G. Sbiera. La


1 Martie 1865 apru primul numr. Redactia adres un cu-

vnt cAtr cetitorii notri". Aici se zice c. ctuile abProcesele verbale ale adun. gen. sunt publicate in Foaia Societ." II,

,p. 65-74 si III, p. 57-69.

Procesul verbal in ,,Foaia Societiltii", IV, p. 49-760.

Foaia Socientii", I, 1865, p. 71.


35

dacoromanica.ro

solutismului... s'au zdrobit" i oricate piedici slar mai ggsi


In calea desvoltgrii culturale a Romanilor din Austria, cari
tree prin un period de trezire", nime nu trebue s despereze._
Cum limba noastrg este insemnul etern al individualitgtii
poporului nostru", redactia doreste a vorbi fa tg cu nrnolul
ametitoriu al idiomelor streine din Austria iubitilor compatrioti In dulcea noastrg limbg romn". Intre colaboratord
acestei reviste ggsim pe Vasile Alecsandri care publial unele
din frumoasele sale poezii si pe Alecu Hurmuzachi. Interesant este articolul acestuia asupra scolii din Bucovina 1).
El ceru limba de instructie romng i cultivarea propriului_
nostru spirit". Romnii din Bucovina sunt datori s doreascg

autonomia vietii lor morale" care nu poate fi infiripatg


decat cu ajutorul studiului limbii romne si al istoriei nationale.

Deci refugiatii moldoveni au inviorat spiritele Romanilor


din Bucovina. Sentimentul national al acestora a devenit maii
intens. Ei tnsisi au devenit mai constienti i doritori de realizgri,

practice. Un om ca Constantin Hurmuzachi a dus in Moldova scnteia entuziasmului national si boggtia cunostintelor
sale juridice, aduand astfel un prinos de recunostintg acelei,
tgri care (Muse Romnilor din Bucovina indemnul la o acti-

vitate national intensg. lar intelectualii romni rgmasi in


Bucovina procedarg pe rnd la intemeierea de ziare si reviste
si pe uring la infiintarea unei puternice societti de cultur_
national.

1) ,,Foaia Societ4ii", II, 3866, p. 85-104.

36

dacoromanica.ro

ANEXE

dacoromanica.ro

I.
1796 Noemvrie, 15.

Arh. Bucov. Liber Relationum I, p. 312.

Urieul tfirgului Sadagura.

Pre inallate Domne,


Prin jaluba ce au dat ciltr InAltimea Ta Theodor Musteala

au filcut cerire ca s i s dea o mrturie dela Divan pentm


trgul Sadagura dela tinutul Cernutilor cum s'au intAmplat
de sau fcut acel trgu si ce preveleghiiu sau dat trgoVetilor
ce s vor aduna si s vor aseza la numitul trgu cu care jalub5
rAnduindus de call Inltimea Ta noi i poruncindunisti
ca dup cum vom sti i dup asezmntul s punem la cale
odihnind cerirea jluitoiului dup5. a Inltimii Tale poronc
adunndune i fc'And cercetare, ca dor vom putea gs

condica aceea din vremea de cAnd sau fAcut trgul acela


ca dup condic6 s'A odihnim pe jluitoriu, dar negsndu-s
fiind prepdit inpreunil i cu alte multe cundici dup' stiinta
ce avem artm Inltimii Tale CA la anul 1771 In vremea

celuia laltu trecut rzboiu pre in[alt] feltmarsal graf Romenlov prin ordin au poruncit Divanului de atunce ca
caute un loc pentru facere banilor de aram fiind rnduit
asupra facerii acestor bani un baron Gardinbergu, Divanul
dup porunca ce au luat 'Man' au i scris atr told dregtorii tinuturilor pentru aflarea locului poroncit care &Aril
39

dacoromanica.ro

a Divanului sau trimis prin inadins i oameni a lui baron


Gardinbergu pe la fiisticare tinut, Cad oamenii aciia era
poronciti ca s aleag locul pentru facere banilor. Si hind c`d
la Rid un tinut nu sau putut afla loc dup a lor plcere sau
in.torsu toti trimiii inapoi, iar dela tinutul Cernutilor au
venit rispunsu dela starostii din vreme aceea Du-lor paharnic
Imbo i Die Herescul c trimisul de ctr baron Gardinbergn
au aflat loc intre Prut i intre Nistru la mosiea Rogozna lcnd
instiintare i insus acel innadinsu trimis atr baron Gardin.-

bergu pentru aliare locului, dup care acel baron au fcut


artare Call Divan Ca' dup instiintare ce au luat dela tea"misul s'u locul iaste foarte bun de a s face cas pentru facere banilor dar fiind nelcuit poate in vreme adaosului apelor

a Nistrului si a Prutului s pricinuiasc mare suprare lucrtorilor i pristavilor ce vor fi la acea cas neputind treci
la trgul ca s cumpere celi trebuincioase ale mncrii
trebuinta cei de a s face pe mosiia Rogojna trgul pentru
pricinile artate. Deci Divanul socoti cerire ce au fcut acel
baron Gardinbergu au gsit a fi cu cale pentru c dup vreme
de va si lipsi casa banilor esti folositoriu trgul acela pentru
lcuitorii ce s afl intre Prut i intre Nistru nefiind alt trgu
la partea aceia i dup obiceiul pmntului din voe au fcut

poronci la 1772 c`tr toti dregkorii tinuturilor care poronci au fost cuprinzaoare inteacestas chip ca fieste care dreg-

toriu s fac publicatie in tinutul su si pre la toate zilile


de trgu cumcg la mosiia Rogozna din tinutul Cernutilor
este s ss fac trgu cu nume de Sadagura dup tlmcire
numelui lui baron Gardinbergu. Cci Gardinbergu tlmcindus pe limba rosase va s z.c5. Sadagura i ori cine va
voi ca s marg s lcuiasc pe numita de sus mosie la care

sau dat voe a s aduna trgu esti volnic as face cas, dughean, crAcim si once alt va voi pentru alsverisul su
invoindus cu stpanul mosii dup cum s va putea aseza
cu asezare statornic ca s fie volnic a vnde once fel marfi
once feliu de butur arat partea crestineasc ct i partea
jidovascA ct i trgului acestuea i sau dat preveleghiurile

aceli obicirmite care si alte trguri din tara aceasta au si


40

dacoromanica.ro

cu alte dici Cu nimict nu vor fi sup5rali, ci dup5 asezarea


statornic5 in.voial5 ce vor face cu st5pAnul mosii pl5tind
venitul acel ce s5 va invoi vor da si obicinuitele d5ri la st5; deci dup5 cum stim nam lipsit a instiinta
p5nitorul
pe Insltimea Ta.
Let 1796, Noemvrie 15.
A In5ltimii Tale pre plecati slugi
Nicola' Boset,

Lasearaehi Boset, visternic.


Constantin Bals, vornic.
Constantin Greeu (?), vornic.
Iordaehl Bals.

Iasi, 1798, Martie 24.

Arh. Bucov. Liber Obligationum, II, 156.

Theodor Musteatk eumpilrind mo,iile fondului religionar


situate In Moldova, primqte ea amanet dela boerii
Nieolae si Iordaehi Ruset mosiile Vaseuti i Zadubriuea
asigurand astfel statul austriae de banii ce-i mai datoret;te.

Noi mai gios isc1iii adeverim prin aceasta scrisoare a


noastr c viind la noi Du-lui Kir Theodori'Musteald n.egutitoriu i arTndune c voeste s cumpere moiile inpr5testi ce s afl aice in Moldova intru vecinicA stripnire pentru

care au si fcut invoial5 cu Du-lui secretariul Mihalachi ce


sau trimis aice de c5tr.' Du-lui sfetnicul gubernului divanului
Craizhauptman Bucovinii baron /on Ba4 spre vanzare
mosiilor fcnd i pon.turi de tocmal cu care va s5 marg
la Cerraiufi 1 s fac6 cel de sAv5rsit contract dup5 care toc-

meli ce au f5cut si are s5 mai fac acolo de s5 va pule s5v5rsi contractul fiindu ea' din somma banilor ce s5." vor cuprinde ca s de pe toate moiile giumAtate de bani au s
rme ca si de cu vadele i pentru ace somm5 de bani ce
-au s rrimae si de cu vade [e i s" cer ca s pue amanet sigur
pr cnd va plti toatil soma banilor de plin ; deci m'au
poftitu numitul neguttoriu ca s5." primim i s51 punem noi
.amanet doar mosii drepte a nuostre ce le avem in K. K. Bu41

dacoromanica.ro

covin adecil sat intregu Vascduli i sat intreg Zadubriuca


care snt ne ingreoiate Cu nici un feliu de datorii pentru care.
stiindu noi c'd numitul neguttoriu este cinstit si sigur am
primit cerire ce niau fcut i iat ci dm aceast scrisoare
a noastr prin care incredintm cs mergnd la Cernuti i
putnd face ce de svrit tocmeal i contract atuncepentru giumtate de bani din soma pretului cumprturii
mosillor ce au s rme sAi de cu vadele au sA fie amanet
amndoao numitele de mai sus moii a noastre intru atta
curgere de vreme pr cAnd numitul neguttoriu va plti
toat soma banilor de plin dup contractul ce va face. Iar
&And peste ndej de numitul cumprtoriu nu va plti bani
pn la vadeoa ce va ave, atunce moiile aceste a noastre
rmn s fie in locul banilor fiindu volnice prea innaltele
locuri a face ce vor voi cu dnsele spre a inplini bani cu
dobanda lor dup contractul ce va luoa dela cumprtoriu
i spre incredintare am isclit.
1798, :VIart,

24 Iasi.
Meelae Ruset, logoidt.
Iordaehl Ruset, vel vist.
Platelie Canta, shrdar, martor.

Cerniluti, 1808, Mai, 30.

Arh. Buc. Liber Relationum, IV, p. 390.

Teodor Musteatil vinde lui Hristodulo loan Petrino moia


Vasefinli pe Cereniu

i 1/4 de Voloca.

Contract

de vnzare de veci, i de istov ce sau fcut intre Dumnelor


mai gios iscliti, adec
1-ti Dumnelui Theodor fon Mustala au vndut Dumisale.
Hristodul loan i clironomilor Dumisale de veci si de istov
intreaga satul si mosiea Vascaufi i a patra parte din satul
Voloca dup cum s stpnete acum tot intrun hotar cu

Vascuti din tinutul Cernutului pe apa Ceremuplui cu


toate binale si acareturi stpnesti ce snt fcute pe dnsele
42

dacoromanica.ro

i ce sar pute face de acum innainie, care moii i Dumnalui


fon Mustata le are luoate cu schimb dela Dumnealor boeri
din Moldova Nicolae i Iordachi Roset, care moii Dumnalui
Hristodul loan i clironomii Dumisale din neam in neam s."
aibA a le stApAni in veci, dup cuprindere i putere scrisorilor
vechi i noao i dup stVnire de acum cu tot venitul din
tot locul, ce este acum i ce a fi de acum innainte ant asupra
p'a.Mntului eat i de supt p`mnt i dup5. putere i dreptate

pravililor inArAteti nestrAmutat i nesuprat de nimene


In veci s stApAneased.
2-1e. Toate scrisori, hrisoave i hotarnici ce Ant pe aceste
moii Vasc'uti i a patra parte din Voloca Du-lui Vnznoriul

fon Musteata leau dat Du-Sale cump`rltoriului Hristodul


Ioan cu izvod isclit, numai &At au poprit la Du-lui zapisul
cel de schimbu, ce are cu Dumnalor mai sus pomenitii hoedNicolae i Iordachi Roset fiind c intru acel zapis de schimb,

s cuprindu i alte moii a Dumisale vAnz6toriului and


Dumisale cumpArAtoriului copie adevArat i de cinstita judeetorie infrita carele s aib6 putere ca acum ar fi insui
orighinalul.
3-le Fiind c'd moia Vascehiti 0. a patra parte din Voloca
skit date in or.nd de Du-lui boeriul Iordachi Ruset vis iternicr
la Du-lui Domnul gheneral baron fon Cavalar prin contractul
pe zece ani, adecA dela 1800 April 23 i psdn.5. la 1810 April
23 i Du-lui Domnul gheneral are s6 sta."p6ineasc' in pace
psn5 la inplinire anilor contractului pomenit pAend i Du-lui
toate ponturile contractului de plin i plkind pretul orsanzii
1200 adec una mie doao sute galbini in aur, i pe viitoriul,
adec cel de pe urni` an 1809 tot la Du-lui vnz.loriul fon
Mustata, apoi la inplinire anului de pe urnA.", adec6 la 1810
April 23 MA nici un ceas de intrziere i fr a pute s incap' vre un fel de pricins, moia Vasc6uti cu a patra parte
din Voloca inpreun6 cu toate acareturi i binale st6p6neti
depe dAnsele, dup cuprindere contractului celui de ofnd

cu boeriul Du-lui Iordachi Roset in ce mai bun stare sil


s dei la stkAnire cumOr6toriului Dumisale Hristodor Ioan
spre a porni fr6 inpedecare gospoaria i veniturile sale
43

dacoromanica.ro

ca pe a Du-sale dreapt5 moie ce Cu bun credint5. i prin


a Du-sale drepti bani de istov au cumpArato, mai vArtos
inc5 de cu toamna anului viitor 1809 Du-lui cump5rAtoriul
este volnic dup5 orAnduialA i patenturile a porni pe moiile
plugurile Dumisale, s'A are FArri nici o inpedecare, pentru
tare aceste toate Du-lui viinzstoriul sA chez5luete.
4-le. Pentru aceast5 de veci cumpqr5tur5 Vasc5utului i a

patra parte din Voloca dup5 cuprindere ponturilor celor


mai sus, Du-lui Hristodul loan sau indatorit sA pl'AteascA
Dumisale vAnz5toriului fon Mustata pret o som5 de 325.000
f. vienez corrent, adec5 trii sute doaozeci i cinci mii fioreni in banco t'Adule, care somA de bani la lacere acestui
contract toti de plin sau plAtit i Du-lui Mustata leau primit
in m5nile sale, i acest contract i in loe de cvietantie ca de
plin plait s5 slujascil.
5-le. Aa dar5 toate aceste de mai sus aezate i hot5r5te
ponturi dup cum pro largu sA vAdu, pe care sa indatorescu
intre p5rtile acest contract nestr5.'mutat fiind, ca bun5 credint5 i primire a pAzi, i a urma i sA d voe ca acest contract de comp5rAtur5 vecinicA, care sau isc5lit i de intre
p5rtile innainte a doi poftiti martori, cu pecetile sau intArit
s'A s'A treac la Tabula trii in condica de motenire, adec5
Dului v5nz'Atoriul fon Mustata sA s'A extabuluiasc5 depe
intreg satul VaseAuti i a patra parte de Voloca dup5 stApAnire de acum, iar5 Du-lui cumpsrAtoriul Hristodul loan
ca vecinic st5p5n sA sA intabuluiasc5 pe aceste moii i pro
1Ang5 aceasta rog tube p5rtile ca pe cinstit5 judeatorie
Dumnalui cump5r5toriul Hristodul loan dup5 regula i pravilile inpArReti, pe aceste drepte a Du-le moii Vasc5uti
i o. a patra parte de Voloca s s intromituluiasc5 spre vecinic5 necl'Atit5 i nestr5mutat5 ae a Dumisale cum i a
clironomilor Dumisale stAp5nire.
S'au f6cut in tiriul Cernetufi, in Bucovina, la zi 30 Mai anului 1808.
Theodor ion Mustata, vilnzAtor.

Christodulo Iohan, als Khufer.


Mihalaehl Cerneavsehl, poftit martor.
Als gegenwartiger Zeuge At. Czernlewsky.

44

dacoromanica.ro

IV.
Ia5i, 1808 Iunie,

1.

Fratii Hristodulo li Apostolo Petrino se inteleg, ca la prviilia


din Ia0 ce o poartg In comun, Hristodulo sil participe cu
2/3, iar Apostolo cu 1/3 din cheltueli i venit, iar mo0a
Vascuti pe Cereinu ce se va ~para s'o stilpfineascil
Hristodulo, obligfindu-se a-1 despiigubi pe fratele san cu
o treime din pretil' inoiei.
(Tradus din greceVe),

Se face stire ea chipa bilantul pravaliei incheiat la 1806,


Decemvrie 31 s'au aratat toate capitalurile anume : a lui
Hristodulo 54.000, iar a lui Apostol 27.000, adunate toate
in suma de 81.000, cari de atu. nci au si fost /sate in pravalie ca capital pentru marra. De aceea atat de atunci pana'
acuma, cat si de acum inainte proportional cu capitalul mentionat mai sus, fiecare are s'a...1i ia si venitul care cu ajutorul
lui Dumnezeu va rezulta si care se va vedea din registrul pea"valiei. In aceeas proportie, bine inteles, fiecare va participa
si la pierderea, care Dumnezeu s'a' fereasca ca sa se iveasca.
Intentionam s'a' cumparam dela Du-lui Teodor Mustala.
proprietatea Vascauti din Bucovina, pentru cumpararea eareja i s'au dat pana acuma Du-lui Mustata suma de 145.000
(lupa cursul din Viena, dup cum se poate vedea in registru.
Dela cumpararea mosiei pe numcle lui Hristodulos, aceasta
va apartine tovarasiei, adeca a firrnei, adeca 2/3 a lui Hristodulos si 1/3 a lui Apostolos si ambii isi vor lua in aceasta proportie vertitul mosiei cat si castigul sau pierderea ce va rezulta din pravalie. Daca Hristodulos va putea gasi alta mosie echivalent cu a treia parte de Vascau.ti sa o clea /ui Apostol

si Apostol s'a se retraga dela Vascauti ; iar daca nu va gasi


mosie echivalenta cu a treia parte de Vascuti, atunci Hristodulos va fi in clrept s'A pastreze mosia pe numele su si
va fi obligat s'A plateasca lu Apostol una a trea parte in
aspri, evaluar dupa venitul principal cu 6%, iar Apostol
45

dacoromanica.ro

s'o ja in primire Mea' compensatie. De atunci inainte s'A fie


stapan i pe a treia parte din mai sus amintita .moie.
Cti aspri se vor avansa mai multi lui Hristodulos ceeace
se va vedea in registru la conto-curentul lui ii va primi
dobanda din tovaraie cu 12% pe an, precum i daca cineva

din noi va ridica din pravalie bani, va plati tot dobanda


de 12% pe an.
Rugand pe Dumnezeu sfantul sa se termine cumpararea
moiei Vasc'Autului i s'o luam in stapanire, atunci Hristodulos va lua in administratie moia, iar Apostol va conduce
mai departe pravalia din Iai precum i personalul trebuincios.

Suntem obligati sa tinem la aceast tovaraie, incepand


eu ziva de astzi timp de apte ani.

Dup doi ani socotiti de astazi inainte sa cointeresam


In pravalie i pe omul nostru Itefan Coistu(?) cu o parte,
daca dansul se va purta bine i va lucra cu spor.
Toate cheltuelile casei ca i cele ale hranei (animalele)
se vor plati din banii tovaraiei, dar.' de haine i alte lucruri
de prisos. pe care fiecare singur s'A i le faca. Iar firma noastra

in ce privete comerciul (in dar de moie) va purta i ma,i


departe numele : Hristodulos Apostolos loanu".
Spre mai mare credinta i asigurare reciproca s'au facut
dou'A documente asemanatoare ca fiecare s pastreze cate unul.
Ia5i,

Iunie, 1808.

Hrtstodulos Ioanu.
Apostolos Ioanu.

V.
Iai, 1814 Noemvrie, 24.

Fratii Hristodor i Apostol Petrino desfiinteazrt tovsrAsia.


Hristodor ramane stApfinul moiei VascAuti pe Ceremu,

iar Apostol stpfuml prvilliei din Iai, pe care pida


acuma au purtat-o in comun.

*tiut sa face prin aceasta iscalita scriscare, c amandoi


frati Kir Hristodol i Kir Apostol, Iban sau invoit i sau des46

dacoromanica.ro

Meat de a lor pAns acum tovrsie prin asezare mai


urmat :

I. Kir Hristodor parte

sa

ce

au avut in

dughian.

pe marf i datorie adic do prti din trei prti au


Mato la fratele s.0 Kir Apostol sczAnd 53.000 lei si
20 bani, adic cinci zci i trei mii lei i dou6 zci
bani, si Kir Apostol au priimit in loe de bani cealalt
parte sa.
2. Insusi Du-lui Kir Hristodol au priimit ca s rme in
socotiala sa numai datoriele mai gios urmate, ce au a s.' lua,
adic dela Kir Theodor Mustiatel precum s arat la partida
sa in izvoadele tovrsii.
Dela Du-lui postelnic Alecu Mavrocordat asmine.
Dela Veliriian i Iosip Iacobovici.
Dela Du-lui comis Iancu Ba4 ce sau aletuit din clatorie
Du-sale Ban Ilie Canta i loan Canano.
3.Kir Hristodor s prmasc din datorie banii ce au
a s da lui Grigori Andoniu Avraam i clironomilor rposatului
Anastasie Cumbati i ori cruea altuea va voi si de va vre

s priimasc." spre potrivire sumii de sus ce sau primit ca


strng, afar de banii doftorului milf, care rmn asupra
lui Kir Apostol.
4. Marfa cea no rmne toat pe socotiala lui Kir Apostol
Du-lui ari s s ingrijasc cu plata datoriilor acestii mrfi
la Lipsca i Viena.

Dup aceste conturi sau alctuit disfacire lor nestrmu-

tatsi deosnit s va face piste tot socotial a toVr'sii


scrisorile dup rnduial de ecsoflisis. Spre adeverire
dar s'au Molt aceast scrisoare i sau incredintat Cu a lor
is clituri
lai 24 Noemvrie 1814.

Ilristodor loan Petrillo.


Apostol loan Petrino.
Teodor Mustiatil, martur.
Grigori Andoniu Avraam, martur.

47

dacoromanica.ro

VI.
Iasi, 1816, Martie, 12.

Arh. Bucov. Liber Instrumentorum I, p. 606..

Se inebeie o intelegere intre fratii Hristodor si Apostol Petrino..


Apostol primeste mosia Vaseilutii pe Cerernus, lar Hristodor
mosiile Vladnie si Ureehestii din Moldova 0 mosille din
Basarabia.

Hrislodol loan Petrino prin aceast. adivgrat scrisoare a


mea fac incredintare c moie Vascgutii cu a patra parte
din Voloca din K. K. Bucoving care la Tabula inpgrtiasc
de acolo este trecutg intru venicie pe numele rnieu, fiind
aceast moie eumpgratg dela Du-lui chir Teodori Mustiagt
inpgrtgtoare cu mai mic fratele meu Apostol, adecg avnd.
eu in numita moie dog pgrti drepte a meli, iar o a treia parte
fiind a fratelui meu Apostol i intru asmine inpgrtire mai
avgnd noi cumpArg Weft' dela Du-lui comis lancul Bal aice
In Moldova moie Urechetii de gios cu pgrtile unite i casglidumisale pgrintgti din Eqi, i in oblastul Basarabiei cinci
moii i un bgtrn unit la un loe, i acum numit Vladnic pe

Prut la tgnut Eii, astgzi dup invoiala i inpgrtire ce ara


fgcut intre noi numita moie Vascgutii cu a patra parte din
Voloca din K. K. Bucovina au rgmas sg fie toat intriagg
In toate hotargle ei, nurnai a fratelui meu Apostol Ioan Petrino i dar de astgzi inainte i in veci aceasig moie Vaseguti
cu a patra parte din Voloca este i va fi driaptg moie a fra-

telui mien Apostol, fr sg mai aibu inpgrteire eu intru


aceastg mo.ie at de pupil, hind asupra sa i greutglile ce
snit Ong' astgzi asupra acestii moii in activ i in pasiv,
drept aceea in cuprindere de mai sus eu Hristodor Ioan Petrino i clironomii mei in veci mg depgrtez cu totul de la
stpnire acestii moii, iar fratele meu Apostol Ioan Petrino
dupg aceast de acum vecinicg alcgtuire intre noi, ca un vecinic stgpan, Du-lui i clironomii du-sale va lua in stgpnire

numita nioie Vascutii, cu a patra parte din Voloca, din


K. K. Bucoving i in toate hotgrile ei dupg cuprindere za48

dacoromanica.ro

pisului de cumprtur dela Kir Teodori Mustia, va /I


driapt a sa ocin i mosie, stpninduo Du-lui si urmasii
clironomi a du-sale din niam in niam fr strmutare vre
oclineoar' in veci, pentru care intru statornic' i nestrmutat alc'tuire aceasta incredintez cu insusi isclitura me,
incredintndus si de ctr cinstit Divan si de atr cinstit
K. K. Aghentiea de aice, iar spre ace desvrsit intemeeare
nestrmutare vecinici stpniri a du-le fratelui ineu Aposto/
ca un adevrat stpn pe numita mosie s va trece scrisoare
aceasta i in K. K. Tabul a Bucovinei.
In E0 la velet, 1816, Mart, 12.
Christodulo Iohann von Petrino.
Apostolo Iohann von Petrino.
Cons(antin Canta, martur.

Aleeo Catania, martur.


Petraehl Cazimlr, Ban, martur.

VIL
Odessa, 1821, Februarie 9.

Arh. Bucov. Dosarul 1821. No. 401

Green] Maroros Soilas eatr seeretarul eontelui Capo distria.

Roagii sa i se permita a intra in eorespondenta direeta


en Capo d'Istria.
Insonders hock zu verehrender Herr 1) !

Seit dem Zeitpunkte, a's Eure Herrliehkeit sich aus


der Wallachey zuriickverfiigten, wird Deroselben (wie ich
1) Schmidt in seiner neugriechischen Sprachlehre, Leipzig 1808, sagt
pag. 309 in Bezug auf den Tilel ISnEpetoxrrwcs: ,,Einen Arzt, besonders einen
Doktor der Arzneykuncle nennt man igokinovre, EtoxemIg f38,pa, rti; (hier
noch mit 67tep vermehret), ein Titel, dem in Teutschen Keiner entspricht.
sEoxo'prau driikt sich am besten durch das lateinische vir excellentissime aus.
Ich glaube diese Bemerkung hier beysetzen zu miissen, weil sie einen
Aufschlus itber den Stand der Person, an velehe der Brief gerichtet ist, zu
geben scheint.

49

dacoromanica.ro

nicht zweifle) die Zerstreuung bekannt geworden seyn, welche


sich mit dem un.ter meiner Verftigung stehenden hellenischen

Korps ereignete, so wie auch die Anfalle und Verfolgungen


gegen dasselbe (zuverlssig aus Neid der Hasser alles Edlen
und Grossen), um sowohl die Soldaten als auch den Feld-

herrn auf das usserste zu bringen. Nun aber versichere


ich Hochderoselben dennoch, dass von meinem Korps bereits
.eine ziemliche Anzahl Helden wieder zum Vorschein gekommen ist, von denen auch ich wieder einen grossen Theil mit
eine verbunden habe, damit ich nicht unthtig bliebe.
Zudem halte ich es ftir no thwendig nnd ntitzlich, um unserer

armen Nation willen, dass ich nach Petersburg abgehe zu


einer persOnlichen Zusammenkunft mit Euer Herrlichkeit,
indem ich deroselben als einen ausgezeichneten Vaterlandsfreund und Begtinstiger unserer Nation kennen gelernt habe,
damit ich deroselben auf das deutlichste nud mit lebender
Stimme auseinander setze, in wieferne es Euer Herrlichkeit
allein gebtihrt, die Geheimnisse bekannt werden zu lassen,
was, wie ich hoffe, Ihren Beyfall erhalten wird, indem alles

nur auf das Beste der Menschheit und den unsterblichen


Ruhm Euerer Herrlichkeit abgesehen ist.
Auch sage ich Ihn en noch ausser dem Bisherigen, dass
meine Auslagen bis setzt noch nicht berichtiget sind, indem
mich ein soldier Zufall betroffen hat. Deshalb ersuche ich
Deroselben, wenn es Ihnen beliebte, jemanden von hier beordern zu wollen, dass er eine die Auslagen tibermache, um
bis hier kommen zu knnen.
Unterdessen aber will ich zu Odessa warten., in der Hoffnung, dass Sie mich mit nchst umgehender Post mit Ihrem
Antwortschreiben zu meiner Darnachachtung beehren werden ;
wobey ich Deroselben dringenst ersuche, irtliegendes Schreiben
dem Erlauchten Capo D' Istria sicher einzuhndigen und sonst

verbleibe ich mein ganzes Leben hindurch


Eurer tierrlichkeit unterthiinigster Diener
Maroros Sollas.
Den 9, Februar 1821, Odessa.

50

dacoromanica.ro

VIII.
Odessa, 1821, Februarie, 9.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 401

Green' Maroros Sollas erttrrt eontele Capo d'Istria. Roagrt srt


i

se trimit5 bani pentru a putea pleea la Petersburg,

avfind a lace comuniettri importante.


Erlauchier Graf 1)

Seit der Zeit, als ich die Ehre hatte in Bukurescht Ihre
zu machen, hatte sich keine Gelegenheit

Bekanntschaf t

ereignet, Ihnen beschwerlich zu fallen. Gegenwrtig jedoch

nehme ich mir die Freyheit, Deroselben zu sagen, dass


mich einige dringende Umstnde bewegen, allein zu Ihnen
zu kommen, um Ihnen mit lebender Stimme (zu Ihrer
deutlicheren Einsicht) einige Geheimnisse zu erffnen, die
gute Hoffnungen begriinden, weil sie Ihnen angenehme Dinge

enthiillen werden, und zwar solche, die zum Wohle der


Menschheit und zum unsterblichen Ruhme Euerer Excellenz
bey tragen .

Da mir jedoch die Reisekosten mangeln, so ersuche ich


Dieselben, dass Sie mir in Bezug darauf meine Bitte gewhren, und mir nach Ihrem nattirlichen Edelmuthe, jemanden
anweisen, damit mir, wenn ich die Reise zu Ihnen antrete,
die Sache erleichtert werde.

Ich werde unterdessen zu Odessa bleiben, bis ich eines


Antwortschreibens von Euer Excellenz gewrdiget werde, der
ich bin mein ganzes Leben hindurch
Dero unterthnigster Diener
Maroros Soli as.

Den 9. Februar 1821, Odessa.


1) Graf Capo d'Istria, wie aus dem mit diesem in Verbindung stehenden
Schreiben und aus der berchrift erhellet.

51'

dacoromanica.ro

IX.
1821, primAvara.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 401.

Un necunoscut catra Alexandra Ipsilanti. Face comunicari


asupra entuziasmului care a cuprins pe Greeii dela
Odesa.

An den Fiirsten Ipsilantis


Bruder Karavia 1
Es ist Dicht mglich Dir auszudrticken, welche Freude ich

empfand, als mir Deine glnzenden und edlen Thaten zu


Ohren kamen. Gott gebe es, dass ich ihrer noch mehrere hre

und dass Du zum Gipfel des Ruhmes emporklimmst. Der


giittliche Beystand sey mit Dir.
Ich unterlasse nicht, Dir noch zu berichten, dass auch
die russische Macht zu unseren Gunsten aufwacht, und
bereits ein starkes Heer zu unserer Unterstiitzung sammelt ;
auch die Flotte wird ausgeriistet, um mit einem Heere geraden
Weges zwischen den sallichen Schlssern des Hellespont (?)

durchzusegeln, damit sie dieselben in ihre Gewalt bekommen. Soviel zu Deiner Nachricht.
Der Enthusiasmus unserer Landsleute hingegen ist unbeschreiblich, und vor allem riistet sich zu Odessa Gross undi
Klein, um ein hinlngliches von edlem Geiste beseeltes Korps
zusammen zu bringen ; mit diesem vereiniget sich auch der
Rebell von der Krim mit einer ziemlichen Anzahl seines
Anhanges.
Du aber, hochherziger Held, vernehme unermiidet das unter

Deiner Leitung stehende Korps und flsse ihren Seelen die


Begeisterung ftir das Vaterland ein, doch so, dass Du vor
allem anderen sie zur Einigkeit unter sich anftihrst das
einzige Mittel, was zum besseren Fortgange unserer Sache
tbrig ist. Den 27-ten des verflossenen Monaths habe ich Dir
20 Patrioten zugesendet. Nimm sie unter Dein Kommande,
auf ; ich aber will alles im Lager in Bereitschaft setzen lassen
52

dacoromanica.ro

zur Ankunft des ' Vorstehers der Nation. Mchte ich doch
durch das Geriicht bald solche Dinge vernehmen, die meine
Seele wfinscht.

Ich verbleibe Deiner Liebden geliebter und treuer Landsmann.


X.
1821, prirravara.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 401

Un necunoseut eke' Alexandru Ipsilanti. Comunicil ce


rezultate a dat propaganda militar fiieutfi intro Grecii
din Rusia.
Erlauchter Fiirst !

Wdhrend meines Aufenthaltes zu Odessa erfuhr ich den


Verlauf der Begebenheiten und Ihr theilweises Vorrticken und
freute mich aufs Hchste. Deshalb habe ich auch unmittelbar

meinen Vertrauten in der VvIllachey die Erffnung gethan,


dass ich mit Ihnen so schnell als mglich zusammen kommen.
-werde. Ich will also meinen Weg durch dieselbe nehmen,
um dieser Zusammenkunft mit Ihnen willen, damit ich mich
mit Ihnen mit lebender Stimme tiber alles besprechen kann,
was fiir die Nation ntitzlich ist. Ich mache Ihnen jedoch ftir
'Treffung Ihrer Dispositionen Nachfolgendes im Voraus zu wis-

sen, damit Sie davon eine Anwendung machen, wie Sie es


ntithig finder'.
1. In Odessa befinden sich beynahe 1500 griechische Krieger,

-deren Einige 100, 150 bis 200 (Dukaten? oder Rubel?, das
Zeichen fur die Geldsorte ist H) bediirfen, damit ihre Absendung befrdert werden kann. Deshalb ist es nthig, dass
Sie an unsere dortigen Mitbriider schreiben, damit sie Ihnen
zu Ihren Auslagen behtilflich sind, so wie auch mehrere im
Quarantainehause sich vorfinden, die nach dem Ausmarsche
dtirsten und blos durch die Bedrde an der Ausfhrung lives
Vorsatzes gehindert werden.
53

dacoromanica.ro

Fngt man bereits an, die griechischen Bataillone der


Krim und von Odessa zu bilden und auch den Abgang aller
iibrigen Griechen zu erleichtern, die sich in der Umgegend
befinden, wie z. B. zu Taganrog, Nikolaiew, Cherson, Odessa
und in der Krim und in den iibrigen Theilen Russlands.

Hier und in der Umgegend von Odessa befinden sich


bulgarische Kolonisten in bedeutender Anzahl und diirsten
gleicher Gestalt nach dem Ausmarsche, iibrigens aber waget
es bis jetzt nur die rmere Klasse derselben ihr Vorhaben
auszuftihren. Aus diesen nun liessen sich leicht gegen 6000
1VIann zusammenbringen ; es sind auch bereits Mnner zu

diesem Ende gewhlt, die schweigen knnen.


Die in Russland sich aufhaltenden serbisch-griechischen
Offiziere winischen, dass man ihren Abgang und ihre Zahlungen
befrdere.
Diese Dinge sind nthig, Ihnen vorgelegt zu werden, damit

sie in die vollstndige Kenntnis derselben kommen. Nebstdem werden sich von Odessa aus eine bedeutende Anzahl
Krieger auf eigene Kosten und mit eigener Bewaffnung an
Sie anschliessen. Ich selbst werde auch mit ihnen abgehen,
zu einer pershnlichen Zusammenkunft mit Eurer Excellenz.
Deshalb bitte ich sie, der Bruderschaft anordnen zu wollen,
dass sie mich mit den Reisekosten bis dahin unterstiitze,
der ich bin Euer Excellenz niederster Diener.
XI.
TArgoviste, 1821 Aprilie, 5.

Arh. Bucov. Dosarul, 1821, No. 401.

Alexandru Ipsilanti trimite in Moldova pe Constantin Pendedeea

Liebe Briider und Freunde der Nation.

Vorzeiger dieses, Herr Konstantin Pentedeka, hat einen


speciellen Befehl von mir alle bewaffneten Landsleute zu
sammeln, die man entweder in den Drfern oder auf den
Strassen findet, und sie in das National-Lager zu convoyren._
54

dacoromanica.ro

Wenn ihr daher Achtung habet ftir meine hier befindliche


Unterschrift, so werdet ihr in allen Stiicken demjenigen
nachkommen, was euch besagter Konstantin mit iebender
Stimme bekannt machen wird.
Den 5. April, 1821, Tergowischt.
Alexander his'Inuits.

1821, Luna Aprilie.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 401.

Constantin Pendedeca trimite in Moldova pe loan Mabeipsas


pentru a organiza armata eterista.

Der dorthin kommende Kapitn Iohann Alabeipsas hat


wegen besonderer kriegerischen Unternehmungen kraft des
obigen Schreibens, welches mir vom National - RegierungsVerweser zugesandt wurde, die Erlaubnis soviel er nur immer
von den Freunden der Nation und des Vaterlandes mit eigener
Bewaffnung bereit und eifrig finden wird, in das NationalLager zu convoyren. Sobald ich selbst dahin komme, sollen
sie auch das Original der obigen Zuschrift, so wie auch andere
Schriften zur Einsicht erhalten, welche Unterfertigter mit
sich ftihrt, der sich nennt Euerem
Mitbruder und Mitsoldaten.
K. Pendedeka.

Boian, 1821 Aprilie, 12.

Arh. Bucov. Dosarul 1821

Domeniul Bolan comunica' Administratiei din Cernauti lista


persoanelor din Moldova refugiate in Bucovina.
(Tradus in rornne5te).

Din partea domeniului Boian Se comunic administratiei


de Cernuti c mosierul de Boian Du-lui Vornic loan Neculce

a intrat in Bucovina impreun cu urmtoarele persoane :


55

dacoromanica.ro

Sotia

Smaranda, Costachi Ghitul vechil, Frosina, ne-

vasta acestuia, Iordachi fiul, Nistor servitor, Apostol servitor, Lupa viziteu, Ion viziteu, Iordachi viziteu, Poturac,
Todor, Roman i Dumitrachi servitori, Sevastia servitoare,
tot aa i Frosina, Ioana, Smaranda, Anastasia, Salta i
Axenia.
Doamna Ruxanda Rosolino cu familia i servitorii : Cristina

fika, Todor servitor, loan viziteu, Elena servitoare, toti din

I4. S'au refugiat din 14 i doresc st ramana aici timp


de 3 luni.
XIV.
Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 331.

lai, 1821, Mai 19.

Gheorghe Cantaeuzino comunieil populatici

loldovei ell a

reapgrut cu armata sa peutru a asigura avutul.


Moldoveni,

Dupa eire otilor greceti din pa'mntul vostru eu am

aflat ca vi s'au pricinuit indestule suparari i turburare


linitirii voastre atat din partea Turcilor cum i de catra
unii din ost4i notri care rrtzletindu-sa de trupul cel mare
rasapindusa pe la feliuri de locuri sau abatut la cele rele.
Asemene auziri au pricinuit sufletului mieu indestula mahniciune i ca un patriot ce sant mam indamnat ca s viu eara

la locurile voastre, intai ca s adun pe ostaii acei inpratieti ca s nu pricinueasca lacuitorilor mai mult nici un
fel de suprtrare, al doile pentru aparare lor de catra nvalirea
Turcilor.

Aceasta easte, fratilor, cel intru curatenie scopos al vinirii


mele in pamantul vostru i ndajduesc cl voi savari dupa
dorint.

Nici un fel de suparare din parte omenilor miei nu sa va


56

dacoromanica.ro

pricinui vooa. Eu v incredinViz intru aceasta si s nu rmnet nici la un fel de indoeal, eu mli voi bucura cnd voi
veade ears intru voi linistire. Toat silinta me spre aceasta
va fi.
(1821, Mai 19, Iasi).
Print GHEORGIII CANTACUZINO DELEANUL.

XV.
Arh. Bucov. Dos. 1821, No. 331.

Iasi, 1821 Mai, 19.

Gheorghe Cantaeuzino comunieii guvernului din Moldova

a reapkut pentru a asigura


Dela Cnea.i Gheorghie Cantacuzino Deleanul.

.Ceitrcl ocarmuirea ce de acurn a Moldavii.

Dup eirea ostilor greceti din pmntul acesta eu am


aflat cA s'au pricinuit lcuitorilor indestule suprri, atta
din partea Turcilor cum si de clitr unii din ostasii nostril,
carii rzle(ndus de trupul cel mare i rsApindus pela
feliuri de locuri sau ab'tut la cele rele. Asemine auzire au
pricinuit sufletului mieu indestul mhniciune 1 ca un patriot ce skit mam indemnat ca sli viu ears la locurile voastre,
inti ca s' adun pe ostasii cei imprstieti ca s nu pricinueasc
lcuitorilor mai mult nici un feli de suprare, al doile si pentru

aprarea lor de ctr nvlirea Turcilor. Acesta fiind scoposul mieu Il fac cunoscut oc'rmuirii ca zapcii din partea
sa toate patrioticestile msuri s le intrebuinfzil ca s.
asz hare lcuitori ears linistirea ce dinti. aci din partea
oamenilor miei nici un feliu de suprare nu s va face lor,
-dect o cerere acelor trebuincioas pentru hrana ostasilor
si a cailor rmind aceast ingrijire asupra ocrmuirii, ca
s facA alctuire cu bun' chibzuire s nu s pricinueasc
vre o insrcinare unora mai mult decAt altora. Veti face
tunoscut de obstie tuturor lcuitorilor si aceast instiintare
me ce s altureaz.
'

1821, Mai 19 in lau.


Print GHEORGLII CANTACUZINO DELEANUL

57

dacoromanica.ro

Arh. Bucov. Dosarul 182L

Tereblecea, 1821, Mai 29.

LISTA
persoanelor refugiate din Moldova, alliltoare in Tereblecca.

(Tradus In romneste)
g

oc
d

loan Mauromati

Hristodulo Petrino

2
4

lordachi Rapid'

Pe cate
luni

Data
sosirii

NUMELE

Constantin Demianou
Gheorghe Papazoglu

26 Mai
27 Mai
27 Mai
26 Mai
26 Mai

Pe cate
s'aptmAni

OBSERVARE

2
2
2

2
2

Cernievschi.

XVII.
SinAO, 1821, Iunie, 15.

Arh. Bucov. Dos. 1821, No. 472.


LISTA

persoanelor care din eauza turburArilor din Moldova s'au refugiat


In Bucovina pela pichetul SinAuti in zilele do 1-12 Iunie 1821.
(Tradus in romneste)
go

Animale
luoruri

persoa

NUMELE

ci

Lo 3alita-

Numgrul

nelor

Catarina Baria din

tea unde

doreste sA
ram'an,

1 femeie

las.
2

Seartal Miclescul,co- 10 brbati gente, lingerii,


lucruri de aramis, din Botosani 9 femei

cu servitorii.

m si argint, 2
trsuri, 3 care,
12

cai, 2 boi

58

dacoromanica.ro

CernAuti

OBSERVARE

C.

oo

NumNrul

NUMELE

lenache Leon din Io-

naseni, Cu servitoril.
4

Constantin k I iclescul

spatar, din Cervecesti Cu servitorii.


Salta David din Do-

dLoor

tea

uce:thetasnde -a

persoanelor

A nim ale

5 barbati
4 femei

asternut, acarete, 2 care.

Sirete

7 barbati
5 femei

Documente, 2
trsuri, 1 car

Sirete

6 barbati
3 fem3i

lucruri

Cu zece cai
lingerie, 2 care,

rohoiu, Cu servi4 cai, 6 boi


torii.
Anastase Scorlescul 19 barbati Documente, 2
din Iasi Cu familia 10 femei trsuri, 2 care,
si fiul Alexandru.
22 cai.
I ohann Kraus din 3 barball
Iasi, cu servitorii, 5 femei
profesor de muzi-

-,

OBSERVARE

farnan

Sirete

Sirete

Radauti

ca, originar din


Ardeal.
8

lo hann Lochmann 6 barbati


din Iasi, cu servi- 5 femei

torii, farmacist, originar din Ardeal.


9 Simion loseph,negustor din Botosani,
Cu servitorii.
10 Anghelache Clement

5 barbati
6 femei

6 barbati
din Botosani, Cu 8 femei
servitorii.
Die Cocolicean din 5 barb*

2 trasuri, 2 cal

Radauti

1 trasurti, 2 cal

Sirete

2 trasuri, 4 cal Storojineti

3 trasuri, 6 cal
4 femei
12 Sandula che Calichi 11 barbati 3 trasuri, 12 cal
din endriceni.
6 femei
13 Sandachi loan Gher- 6 barbati 2 trasuri, 6 cal
ghel din Sendri- 2 femei
ceni.
14 Iordachi Calichi din 3 barbati
1 trasura, 4 cai
*endriceni.
15 Salta Danu din Bo- 6 barbati 2 trsuri, 1 car
8 femei
16 cal
tosani.
11

Sirete

las.

Sirete
Costana

cu fratele
Tanachi

Sirete
Costana

59-

dacoromanica.ro

Numrul
persoanelor

;:.

NUMELE

C.)

Animale

Localita-

tea unde

lucruri

doreste s5,

16 loan Gheleman din 3 bilrbali

2 trsuri, 6 cal

Sirete

Bresti.
17 Todorachi Gherg het
din BrAesti.

2 brbap

1 trsur, 4 ca!

Sirete

18 Andrei Bapiii din 3 barbati

1 trasurii, 4 cai

Sirete

1 trsur, 1 cal

Sirete

OBSERVARE

ramin.

2 femei

Doroholu.

19 Polihronie Mo isle 1 brbat


din Botosani, ne- 2 femei
gustor.

XVIII.
Dorna, 1821 August, 10.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 631.


LISTA

Eteristilor refuglati In Bucovina pela plebetul Dornel In zliele


de 31 Iulle-1 August 1821.
(Tradus In romneste).
oo
6

Numele refugigilor

1 Gheorghe Pavlovici
Stoico Pavlovici

3 Dimitro Eficibaci
4 Blago Popovici
5 loan Nicolici
6 Diamandi
7 Stefan Petru
8 Dimitro Petrovici

Nunfirul
persoanelor

Numele
persoanelor din
anturaj

Locul de

Gheorghe, Iotty,
Simeon, Marin
Mihai, Pavel
loan, Gheorghe,
Hagi, Dimitrie

Srbia

Srbia
Ianina

3
5

Belgrad
,,
Tesalia
,,
Srbia

Stoico

Radu, Sterio
Iancu, Nicolai, Serban, Manoli Popa,

Dimitru, Serban,
Stefan, Constantin
Rada

6o

dacoromanica.ro

nast ere

2
3
1

;..,

Numele refugiatilor

4
9 Naum Sliermani
10 Pavel Zaguri
11 Ilie Szentivani
12 Radon Stoica
' 13 Hristo Nicola
14 Nicolai Fiva
15 C-tin loan
16 Stefan-Nicola Demidora
17 Vasile Smail
, 18 loan Popescu
19 Staicu Gheorghe
20 Anastasie Nicolai
21 5tefan Hristici
22 Naum Cosmovici
23 Gheorghe Surtan i

Numele

persoanelor din
anturaj

Simco
Stefan 51 Stefan

loan Rabub

loan Ianaco
40 Petco Petrovici
41 loan Rascovici
42 Stoian Tona
43 Anastasie Gheorghi

Macedonia

IanIna

2
3

Belg,rad

Tara
Romneascil
Sarbia
Sdrbia
Tesalia
Macedonia
Sarbia

Tara
Romaneasdi

2
1
1

ff

Dimitru loan

Siirbia
Gherzova

Ghitil

Tara
Romaneascil
Belgrad
Silrbia
Tara
romneasca
,2

Dimitru, Gheorghie
Saya

Si-irbia

lanachi Siro

Galati
Srbia
Galati
Bucure5ti
Bulgaria

Dimitrie Viadou

33 1311-nitric Gheorghevici

34 Stoian Cionaac
35 Reghin Nenen
36 HristOf Tolici
37 Doont Costa
38 Dimitrie Georghevici

Numrul
persoanelor

22

24 Stoico Beograd
25 Marin Zemnita
26 Ciolac Ivanciuc

27 Ianachi Vezeteu
28 Dionita Sarvu
29 lancu Petrovici
30 Anast.asie Petivanoglu
31 Zlati Filipupulit
32 Anastasie Pavlovici

Load. de
nastere

Vasile

39

73

Stancu

1
1
1

3
2
2
1

2
1

9,

SArbia

,,
Grecia

2,

Radu Cazan

2
2

t,
Siirbia
Grecia
Bulgaria

dacoromanica.ro

i
1
1

2
1

g
o
u

Numele

Locul de
nastere

Numrul
persoanelor

44 Hristo Fliopoli
45 Petru Radulovici

Ionita

Morea

46 Gheorghe Lazovici

stefan

Numele refugiatilor

persoanelor din
anturaj

47 Mate! Cesman

48 Nicolai Potosod
49 Constantin Albul
50 Panaile Dimitro
51 Gheorghi Econom
52 Stoian Delis
53 Hristo Ciolac

Tanasi

54 Raicu alive
55 Teodosie Fil
56 Atanasie Stoian
57 Leopdon Demetro
58 Gheorghi Devneli
59 Raicu Oderne
60 Dimitrie Simo
61 Simeon Pan
62 Gheroghie Latin
63 Gheorghie Negotin
64 Manci Ficevici
65 Mihail Gheorghie
66 Iohantov
67 Alexandru Tabac
68 Nicolai Tovciu

Pavel

69 Istodor Vasile
70 Nicolai Gheorghi
71 Stefan Danu

Loan

Ioan

72 Vasile Otozbir

73 Panaiot Hristodor
74 Grigori Ionachi

75 loan Simeon
76 Ianaco Zdraco
77 Dimitrie Vucov
78 Svetco Vulce

Ilie
Constantin

Sarbia
,,
Tara
Romaneasca
Silrbia

dacoromanica.ro

1
1

If

Ianina

Grecia
Silrbia
Belgrad
Srbia

Ianina

Silrbia

Ianina
Basarabia
Sarbia
Ianina
Bucuresti

Siirbia
II

1
1

If

1f

If

1
1

1
1

1
1

Bucuresti
Tara
Romaneascil
Ianina
Rusia

I,

Turcia
Ianina
Constantinopole
Sarbia
,,

1
1

II

Tara
Romneascil

62

2
1

1
1

2
2
1

;.:

o
o
6

Numele refugia tilor

79 Constantin
80 Alexi Nicola
81 Stanciu Stoianovici
82 Velco Matei
83 loan Petrovici
84 Petru Ciamovici
85 Petru Manoli
86 Teodor Gabinari
87 Stamenco Spasovici
88 Maringo Petrovici
89 Nicolai Servi
90 Manoli Sofiali
91 Trandafil Constantin
92 Stefan Perbeniuc
93 Mihail Fedor
94 Iacob Vasilo
95 Ivan Vasilciuc
96 Gheorghie Nicolai
97 Dimitrie Bosniac
98 Dimitrie Hazod
99 Nati Atanasie
100 Simeon Bosniac
101 Preda
102 Ivan Podgoritan
103 Panaiot Gheorghi
104 Panaiot Dimitrie
105 loan Rusu
106 Dimitrie Stranceli
107 Nun Criiciun
108 Gheorghi Salomon
109 Mihai Nebunu
110 Dimitrie Atanasie
111 Marco Dimitriu
112 Ionita Teodor
113 Manoli Vursali
114 Iani Dimitrie
115 Constantin Tata

Numele

persoanelor din
anturaj

I de

na socUtere

Siirbia

'gnat

f,
,,

Morea

Buroul

loan

Pt

2>

Dinca Ilie

Numgrul
persoaiaelor

Galati
Mohilev
Belgrad
Belgrad

2
1
1
1

2
1

VP

Sofia

Tesalia
Rusia

9,

,,

ff
Grecia

Bosnia
Albania
Corcia
Bosnia
Mehadia
Bosnia
Salonic

2
1
1
1
1

Sapte Insule

Iasi
Macedonia

Bucuresti
Tesalia
Anatolia
Castoria
Adrianopole
Tara
Arndutilor

Macedonia

ff

Grecia

116 loan Tata

Pt

1
1
1
1

1
1

1.

63

dacoromanica.ro

4
o
{?

Numele refugiatilor

117 Sterio Cioban


118 Chirita Steni Cioban
119 Sterio Tiircu
120 Vanghiel Timio
121 Petre Vasile

Numele
persoanelor din
anturaj

Paraschiva
Marin

de

n5tereLocul

Numarul
persoanelor

,,

Grecia
Salonic
Grecia

Tara

Romneasa
Radu LogoKau
Constantin Dorda
124 Ivan Marcu
125 Sterio Margaret
126 Dimitrie Constantin
127 Staff Constantin
128 Matei Ausmiadinci
122
123

Ionita

De/a un transport
din Ardeal 5i ata5at eteri5ti1or

,,

S'arbia

1
1

Bulgaria
Albania
Grecia
Silrbia
Tara

2
1
1

Romaneascsa

suma

179

XIX.
Suceava, 1821, Septembrie 18.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 712.

Un nunair de boieri moldoveni se piing prefeetului de Sueeava

di la hotarul Bueovinei se vfind pe un pre( de nimie


luerurile Ion furate de r5uhrtekori.

Cilre cinslit K. K. Craizcomisariiatul Sucevii.


Dela boerii Moldaviei din !Halal Moldaviei.

Nenorocita soartil a Moldaviei, patiiei noastre, i cea de


istov struncinare i stlingire a tuturor de obstie din vremea
aceast6 de acum iaste vilzut5 i privit In ochii tuturor megieilor acestii

PrzJe

jaeurile care ni sau gent: la toat

64

dacoromanica.ro

stiea acestii taxi de catr' feliu de persoane snit iaras


auzite i tiute megiesilor tarii, noi i lcuitorii satelor

noastre dintru aceasta tar nici un feliu de invinovtire,


nici un feliu de apostase intru cAt de putin nu am
avut.
Apoi averile noastre si a bisaricilor noastre si a lacuitorilor
satelor care ni s'au pradat de feliur de persoane le socotim

ca niste averi drepte ale noastre i furate de ctitra aceea,


iar nu castigate intru vre un razboiu. Daca noi pamntenii
nici apostati am fostu, nici vre o invinovatire nu am avut
si dar dupa inpratestile pravile din toata lumea punem
innainte a zace ea noi toti pagubasii unde vom gas drepte
lucrurile noastre acele rapite, furate i pradate, avem datorie
a le cere i dreptatile tuturor pravililor a ni le da in stapnire si pe cumparatoriul acelor hicruri de furat ai indrepta

ss caute cu vnzatoriul, mai alesu avand deplin stiint


c snt lucruri pradate i furate. i fiind c pradatorii au
gasat chip lesnitor a vinde toate lucrurile de furat la
granita aceasta a Bucovinei aratandusa multi cumparatori
de pradaciuni din K. K. Bucovina Ca indata ce piada,
rpasc, aduc la granit i vnd cu un pret foarte mic,
samtit i cunoscut ca de furat : zace lei boul, cinci lei
vaca, un leu oaea i toate aste asmine acestora cad snit
prdate.

Sangura rnicsorarea prelului vedeste c iaste de furat,


stingura fiinta pricinei marturisste in cugetul cumparatoriului deplina stiint a jacurilor si a praaciunilor noastre.

Apoi nu stim ca care cuvnt de dreptate nvalesc a cumpara averi furate, (land cu aciasta inlesnire i indemnare
jacuitorilor a alerga mai ca sate la prdciuni.
Noi ca niste buni megiesi ce am fostu i santem K. K. Bucovinei tot deauna am pzat buna armonie i drepttile Bu-

covinei far vre o vatamare.


Pentru aciasta facem poftitoare cerire i rugminte &Zara
cinstitul Craizcomisariatul ca sa bine voiasca ca artarea
aciasta a noastra sa s faca cunoscuta la toate locurile cua

65

dacoromanica.ro

ca s5 si poronciasei c5tril toti de obtie a nu mai


indrAzni sil cumpere nimine la granit lucruri prAdate i
furate in ciasurile de acum : c5ci vor fi mari pretentii pentru
aceste-.
1821, Spt[emvrie] 6/18 c. v. In Suceav'd.
Alecu Mauroeordat, postelnic,

lordaehl Cantaeuzlno, logofilt.


Nieolae Canta, 4)A-tar.
-Costaehl Cantaeuzlno, visternic,
Iordaehi Ba15, spnar.

Riducan Ruset, hatman,


Costaehi Mauroeordat, vornic.
Buhu.5 aga.

XX.
"Cerniluti, 1821 Septemvrie, 20.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 682.

Administratia Bueovinei elibereaz boerului din Basarabia


Gheorghi Negrut permisul de petrecere in Bucovina pe
timp de do-WA luni.

Aufenthaltsschein.

Mittelst welchem dem aus Bessarabien hernbergetretenen


russischen Gutsbesitzer Herrn Sardar Georgi Negrutz gestattet wird, sich sammt seiner Ehegattin Prohiritza und
Dienerschaf t Dumitraki, Wasyli, Constantin, Dumitraki, Ni-

colai, Fedora und Maria zu Krasna durch zwey Monathe


aufhalten zu diirfen, hat sich daher mit dieser Bewilligung
bei dem Dominium Krasna und bei seinen etwaigen Abgehen
wieder hieramts zu melden. Dieser Aufenthaltsschein ist vom
Dominium Krasna gehrig zu vidieren.

Vom Buccowiner K. K. Kreisamt

S-r K. K. apostolischen Majestt wirklicher Hofrath nud


Kreishauptmann des Bucoviner Kreises, dann des sterr. Kais.
Leopold Ordensritter.
Stutterhelm.

66

dacoromanica.ro

Cerniluti, 1821, Octorubrie 7.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 758.

Ctiva boeri moldoveni roagl ea eter4tii afltori In Bucovina


s fie interogati pentru a se ti clue i-a indemnat a ocupa
miinAstirea Seen 1).

Labitches K. K. Kreisamts Prdsidium !

Als in der Moldau die Ruhe gesthrt wurde und wir


thigt waren unsere Wohnrter zu verlassen, haben wir unser
ganzes Vermgen in dem mit fester Mauer versehenen Kloster Secu deponirt unter der Anhoffung, dass selbe darin nicht
beunruhiget werde.
Allein wir haben zu unserem Unglacke erfahren, dass die
in diesem Kloster sich eingesperrt gehabten bosshaften Men-

schen von den Tarken aus demselben vertrieben und von


den Letzteren alle unsere daselbst deponirt gewesenen Sachen
weggeschleppt wurden.
Von diesem in diesem Kloster eingesperrt gewesenen Gesindel sind mehrere am gestrigen Tage hereingekommen und

haben uns einstimmig ausgesagt, dass dieselben von einer


ihnen bekannten Person aufgefordert worden, in das Kloster
Secu einzuziehen und dass selbe nur auf diese Aufforderung

das Kloster betretten haben, daher der ganze uns durch


die Wegnahme der Sachen aus diesem Kloster zugefiigte
Schaden nur dieser Person zuzuschreiben ist, so bitten wir
Ein lbliches K. K. Kreisamts-Prasidium gndigst geruhen
zu wollen, diese sich gegenwrtig in Czernowitz befindlichen
1) Au fost interogati urinnorii eteristi : Barahter Sterie, Paul N.
Ghica sin Ghisu, Iuon Panaiotti, Coste Iene, Gheorghe Coste, Gheorghi Tanasi,
Nicolai Criena,Constantin Radu, Mann Syncienu,Tymio Toma, Anton Gheorghi,
Todor sin Dyka, Peter Dmyter, Stancu Nicula, Iuon Nitu, Nicolai Iani, Constantin Gheorghi, Dmytro Protz, Tanasi Chirit, Ion Tanasi, Gheorghi Thodor,

Marym, Nicolai Tanasi. Toll au comunicat cA i-a chemat un alugAr necunoscut.

67

dacoromanica.ro

aus dem Kloster Secu gefltichteten Personen vernehmen


lassea, wer selbe zum Einzug in das gedachte Kloster Secu
aufgefordert hat, damit wir seiner Zeit gegen denselben unseren Schaden ansprechen knnen.
Czernovitz, den 7. Oktober 1821.
Dimitrachi Gblea, aga.
Iordaehi Stan, polc(ovnic).

Draesehl Reset, vornic.


Dtmltraehl FetiI med(elnicer)

loan Barmaebt, ban.

XXII.
Cernauti, 1821, Octornvrie 23.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 792.-

Vornicul Dracaelti Roset catr Agentia austriacit din Iai.


Roasii ea egumenul mfinfistirii Secu Venedict sil fie
oprit la Cernituti pentru a da socotealit asupra juvaerelor
predate lui.
CcWei cinstita K. K. Aghenfie din Moldaviiu,

Despre pretentea ce am asupra cuviosiei sale printelui


V enedict ce au fast igumen incin(astirii) Secului din Molda-

viea intru a c'ruea mn la stremutare noastr din Moldaviea am incredintat avere mea in som ca la 200.000 lef
ca s o sigurepsascA In tainicile acei mn(stiri) i a cum (WO

stricare acei -mn(astiri) numitul printe ce s afl aice


Cernuti nici o dovad numi d pentru acea awre a mea,
uncle o au puso i ce sau fcut. Dup jaiba ce am dat ctr.
cinstitul Forum 1) la 22 a urmAtoarei luni cu cerere ca s i
s opreascA mergerea de aice pentru cAteva zile pn &And
va esi i maieg mea ce s afl acum in cotromantu 2) ca una
ci i insusi au fost acolo In aceia,5 mn(sti)re s* vie aice s
Forum nobilium din Cern'auti, adecii Tribunalul.
Contumat.

68

dacoromanica.ro

se infAloszi cu numitul igumen ; mi s'au dat iiispuns de cAtrA


cinstitul Forum cA cere trebuinta a puni cautie si a da dovezi
In pricin i apoi s i s'A facA oprire.

Deci fiindcA eu sAnt (in) raja otomaniceascA i numitul


asAmine iarsi raia otomaniceascA, pentru aceea in putere
prieLesugului ce sA pAzAste intre aceste doA puteri protestAhiesc in numele inprtratului si cu cAzuta cinste fac rugAtoare

cerere cinstitei Aghentiei ca fArA cAt de putinA prelungire


sAi facil arAtare la locul cuviincios ca supt nici un cuvAnt
sA nu s'A sloboad pasul numitului pgrinte Venedict de a
merge nidiurea pAn cAnd va esi maica mea din cotromantu
ca sAi infAtosAm amandoA obrazile i putAndumil inpAca

cdihni in pricina arAtatil dupil ariltare ce voiu face atuncea


cinstitei Aghentii i s'A va sloboi voe a merge unde va voi,
iar neputAndumA odihni nici atunce, iar i dupil arAtare
ce vom face cinstitei Aghentii s'A va indatori pe numitul ca
inpreunA cu mine sA meargA la Moldaviea uncle inc6 &Ant
dovezile in pricinA ca s'A ne giudecAna la leghtita noastr
st'ApAnire.
In Cerniluti, Oct(omvrie) 23, 1821.

Draeaehl Roset vornic.

XXIII.
Bunegi, 1821, Octomvrie, 30.

Arh. Bucov. Dosarul 1821, No. 818.

Cilminarul Tudoraehi Ciure informeazil pe eomisarul austriae


dela Suceava Burial] asupra situatiei militare din Moldova.
Calrei cinslit K. K. Craiscomisar Burlan,
dila ceiminar Theodor Gin re.

Am priimit Cu cinste scrisoare Domniei Tale din 27/15


Oct(omvrie), am int'Ales toate cele scrisA i aceli carile s
aflA intru a me stiint6 pentru ticAloasa patria noastrA Moldova sAnt aceste.
69

dacoromanica.ro

Eteristii cu omorari, cu fugA sau curtre di istov din


toat Moldova si nu s mai afl acum in ciasurile aceste eteristi prin Moldova.

Turcii pe unde au umblat au prdat, au jcuit tot ceau


gs't. Ci nau trebuit a lua au stricat, cari aceasta au urmat
di opstie fb.'r alegire di persoane ; asmine i toate bisricile

au prdat si au stricat celi din luntru.


Ostiri turcesti sau inmultit i s inmultsc in Moldova,
mai ales in Iai si in prfle de gios. S inchipuesc c' ar fi
aproape la 30.000 osteni in Moldova. Dar s mai astiapt
s'a' vie si in Esi Or astzi s afl 36 tunuri cu cherhaniaua
trebuincioas.

Ostiri turcesti s vedi c vor s ernez in Moldova.


Dup gAtire de celi trebuincioase ale ernatului. Cum spre

mai bun pliroforie inftism aice mai jos rnduiala ci


sau fcut la patru tnuturi mai mari a prtii de gios,
adic :

2.500.000 ocs gin gru


500 merla' gru ne mcinat
18.000 mert de orz i ovs
11.500 oi i berbeci
12.500 car de lemne

cari acesti lucruri bez finun s strng toate la do


magazi, una in Brlad
una in

Acesti artati mai sus s cer di la patru tnuturi

i Tecuciul. lar tnut Putnii are s de


osbit rnduiala sa la Ibrila. Precum i tnuturile aceli
din parte di sus, iarsi snt rnduite toate a da zahareli,
Covurluiul, Tutova

fn i lemne la magazli din orasul Eii unde s ala Mria Sa


Salih pasa cu vro 10 mii si mai bine di osteni.
Iat i grbire mari in tar pentru de a s aduna pri la
magazali celi rnduite i trebuincioas ale ernaticului. Dar
pentru cine si asupra cui s face aciast strngire de oameni
In Moldova, l'murit nu s poate
1821, 30/18 Oct[omvrie] In Bunoti.
Plecat slug,
Tudoraehe Ciure, caminar.

70

dacoromanica.ro

XXIV.
Cernauti, 1821, Octomvrie.

Arh. Bucov. Dosaru11821, No. 896.

Eteristul Hriste Anastasi comunica' in ce fel a lost asediata


de Turci manfistirea Semi.

...Dupa lupta dela DrAgani... Andere versammelten sich


bei dem in der Wallachei liegenden Kloster Kose (Cozia)
und zohen mit den Anfiihrern Iordaki und Fermaki itber die
Gebirge bis in die Gegend von Dorna, wo wir wegen Erkrankung des Capitains Iordaki lngere Zeit verweilten und unsere.
Vedetten ausschickten, um uns von den berfllen der Tnrken
zu sichern, bis besagter Iordaki sich erhohlte ; hierauf zoli
sich eine Abtheilung nach Folticeni, wo wir mit den TUrkeit
ein Gefecht bestunden, wo von unseren Leuten 3 Man.n todt:

blieben und 3 Mann verwundet wurden, von. den Tiirken


sind gleichfalls 3 (1VIann) geblieben. Von da begaben wir uns

in das Kloster Sla tina, verweilten 2 Tage, bis sich mit uns
die andere Abtheilung von Dorna vereinigte, worauf wir auf
Aufforderung des Igumens des Klosters Sek, mir unbekannten Namens, indem er behauptete, dass 300 herumstreifende
Ttirken Phinderungen vertiben, zum Schutze des Klosters
dahin ziehen sollten, in das Kloster Sek uns begaben. 200
Mann von. uns schlossen sich im Kloster ein, 180 Mann stellten

sich ausser dem Kloster im Tha. le in Schlachtordnung ; der


nbrige Haufe, da unsere Truppe, die sich bei Dorna versamrnelte aus 500 Kpfen beilufig bestund, zerstreute sich noel'
vor dem Gefechte und suchte sich heriiber in das sterreich.'
Kais. Gebieth zu salviren. Nach einem Gefechte zwischen
unseren Leuten, die ausser dem Kloster sich aufgestellt hatten,
wobei von uns 7 Mann todt blieben, von den Tfirken aber
70 Wgen nach Angabe der Bauern und selbst der Thrken
mit Todten und Verwundeten fortgeschleppt wurden, ergriff
unser Haufe, als er sich vor der bermacht der Ttirken nicht
sicher fith/te, die Flucht und zoh ( ! )sich an die sterr. Kais.
Grnze, wo sie sich Einlas zu verschaffen suchten, indent
sie ihre Waffen wegwarfen, ihre Pferde ' verliessen, zerstreuten

dacoromanica.ro

und einzeln an der Granze um Aufnahme bathen. Wir


200 Mann, die wir im Kloster uns versammell hatten, hielten
uns 11 Tage und 11 Nachte in dem Kloster gegen die Anfalle
der Tiirken. Sie liefen zweymal Sturm gegen die Klostermauern

und beschossen anfangs mit 3, nach der Ankunft des Pascha

mit 6 Kanonen das Kloster, steckten selbes auf 4 Seiten


ins Feuer, dass alles Holzwerk verbrannte. Wahrend des
Brandes verkrochen wir uns theils in die Kirche, theils in
andere feuersichere Orte, solange der Brand fortdauerte ;
einige von uns verbrannten sich die Ohren, andere, andere
Theile des Krpers. Capitain Iordaki mit 10 Mann erstieg
einen Thum, wo sie durch den Brand ihren Todt fanden,
da das Feuer die Stiegen von Holz ergrief. Dies trug sich
gleich am ersten Tage der Belagerung des Klosters durch
die Tiirken zu. Nachdem das Feuer erloschen war, stellten wir

uns wieder zur Vertheidigung aus den Klostermauern und


hielten nach dem Tode unseres Anfiihrers Iordaki noch 10
Tage das Beschiissen und Berennen durch die Tiirken aus.
Am 7-ten Tage unserer Vertheidigung kam der Agenzie-

Starost von Targu-Niamz, ein kleiner Mann, etwas grauen


Haaren ohne Schnurbard, in einer deutschen Uniform gekleidet, mit einem Sabel und Kuppel angethan, woran der
kais. sterr. Adler von Gold und eine Kappe, worauf auch ein
kais. Adler angebracht war, mit 3 anderen als Hussaren angekleidet, zu den Mauern. Unser Anfiihrer Capitain Fermaki, der
nach dem Tode des Iordaki das Comando iibernahm, forderte

den besagten dem Namen nach mir zwar unbekannten, als


Agenzie Starost von Niamz allgemein bekannten Starosten
zu einer Unterredung mit uns auf. Fermaki both 2000 Piaster
filr den freyen Abzug und die Niederlegung der Waffen,
wann 15 Mann sterreichischer Soldaten uns bis an die Granze
begleiten warden. Der Agenzie Starost lehnte die Begleitung

ab und forderte uns auf, wir sollen uns ergeben, er barge mit
seinem Halse, wann uns etwas Leides widerfahren sollte. Er kam
noch 4 mahl und versicherte uns nach der Ankunft des Pascha

auf das feyerlichste, dass der Paseha uns voile Verzeihung


zugestanden hatte, wir sollen blos die 'Waffen niederlegen.
72

dacoromanica.ro

Hierauf entschloss sich am 11. Tage vom Tage des Einschliessens in das Kloster Capitain Farmaki und 15 unsere
Leuthe, worunter auch ich mich befand, in das Lager des
Pascha zu gehen, wo wir gleich alle denen Ttirken einzeln iibergeben warden. Dem Capitain Farmaki und einem Capitain adiu-

tant des Farmaki lies der Pascha Ketten an den Hats anlegen,
eigentlich zusammenkoppeln, dem Belibascha Goga wurde
das Sprengeisen an den Fassen angelegt. Die Tarken nahmen
inzwischen unseren Kameraden an dem Klosterthore die
Waffen ab, die sie auf Wgen auf luden und fortftihrten. Nadi
ihrer Entwaffnung fingen sie das Gemetzel mit denselben an
und hieben a lle, nachdem sie selbe zersttimmelt hatten, nieder.

Mit unseren Kameraden fanden auch 5 Mnche, ein Kaufmann, sicherer Vasilica, Schwiegersohn des Tirgu Niamczer
Protopopen, und 2 Nonnen ihren Tod, die die Ttirken niedermetzelten.
Wir erlitten in dem Kloster vieles Ungemach, indem alter
:Vlundvorrath und Fourage aufgezehrt war, die Hlfte unserer
Pferde, 200 Stiick, krepierten aus Hunger, 250 Stack nahmen,

so schwach selbe waren, die Tarken mit sich. Ausser Kse,


Wein, und Brandwein hat ten wir durch 11 Tage keine andere
Nahrung ; wir erstachen 2 Pferde und verzehrten das fleisch, litten uns aber dennoch nicht ergeben, da wir alle eher zu sterben,

als uns den Tiirken zu unterwerfen beschlossen hatten, wann

wir nicht so feyerliche Versprechungen von dem Agenzie


Starosten, dass uns nichts geschehen und wir freyen Abzug
erhalten wiirden, gemacht wordert wren.
Ftinfzehn Tiirken gingen in ein Skit so am Wege nach Piatra

liegt, um dort zu pliindern, nahmen mich als Wegweiser


mit. Noch vor Anbruch des Tages durch Vermittlung eines
Mnchen entkam ich, whrend die Tarken schliefen. Vier,
Tage irrte ich ohne Nahrung durch Wlder und unwirth-.

bare Gegenden, bis ich ober dem Kloster Slatina an die


sterr. Grnze kam, wo ich mich durch 8 Tage aufhielte,
bis mehrere Fhichtlinge sich versammelten, wo wir auf
einmahl in die Kontumaz nach Kornuluncze transportiert
wurden.
73

dacoromanica.ro

Bolan, 1822, Martie, 20.

Arh. Bocoy. Dosarul 1822-29, No. 113


LISTA

scrisorilor, adresate refugiatilor moldovenl, confiscate la ecta(eanul moldovean Mcolae Sica 1).
(Tradus In romdneste).
o 0,

Numele adresatului

Z o

Nicolae de Popovici
Farmacist Lochmann
D-na Zoe Ghica
Reiman
D-1 Costachi Sturdza
Vornic Iordachi Ghica
D-na Zoe Ball
D-1 Lochmann
D-na Ruxanda Ball
D-1 lacob Symonowicz
D-na Zoe Ball
Pulcheria Ghica
D-1 Christodol Gallano
Ioan Mavromati
Dumitrachi Sturdza
Alexandru Sturdza
Dumitrachi Sturdza
D-na Samfira Manu
D-1 Iordachi Ghica
Petrachi Roset
Dumitrachi Sturdza
Petrachi Rosset
D-na Zoe Ball
D-1 Iordachi Ghica
Ban Mihalachi
loan Christodolo
D-1

2
3

4
5

6
7

8
9

10
,

11

12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

Loealitatea

Suceava
Cernauti
Il
Of
PP

tf
75
77

7f
PP

PP

1f
PP

P7
PP

Pf
Pf

It
2,

I,
ff
71,

fP
PP

97

1) Nicolai Sica a fost Grec si a locuit In Cernauti In casa Zoitei Ball (Arh.

Bucov. Dosarul 1824-27, No. 312).

74

dacoromanica.ro

""ij

Z'

Numele refugiatilor

Localitatea

27
28
29
30
31

32
33
34
35

Alecu Ghica
Stefan Catargiu
Stefan Catargiu
Ban Mihalachi
Lupu Bals
D-na Zoita Bals
Zoe Ghica
Nume necunoscut
D-I

CernAuti
1P
PP
PP

ff
1P
PP

Pf

Ibidem

PP

XXVI.
Cernqi, 1822, Septemvrie, 17.

Arh. Bucov. Dos. 1822-24, No. 454.

Consistoriul ortodox din Bucovina cAtre Administratia Bucovinei. Roagg s i se permit a gfizdui in casele episcopale
dela Cerniluti pe mitropolitul 111oldovei Venianim.
.

Der Iassyer griechisch nicht unirte Herr IVIetropolit Beniamin

hat den gefertigten Archimandriten in die Kenntnis gesetzt,


dass er nach einigen 6 Tagen nach Czernowitz zu kommen
gesonnen ist und den Gefertigten befragt, ob er in dem hicsigen bischflichen Residenzgebaude, welches dermal hinlanglich leere. Wohnzimmer hat, einige Tage nicht wohnen
dfirfte?
Da nun dieses Konsistorium mittelst des Konsistorialberichtes yom 10 ten 1. M. wovon in der Anlage eine Abschrift zur gefalligen Einsicht mitfolget, eine hohe Landesstelle tim die hohe Bewilligung gebeten, damit die in dent'
K. K. Wiener Konyikte ausgebildeten geistlichen Kandidaten 1) durch den gedachten Herrn 'Metropoliten zu Pries.1) loan Grigorovici, Vasile Gribovschi, Euthemius Hacman i Stefan Tarnavietchi.

75

dacoromanica.ro

tern geweiht werden, und da hierdurch, dass diese hohe


Bewilligung, welche hoffentlich nach einigen 6 Tagen hier
anlangen drf te, und den Herrn 1VIetropoliten hier antreffen knnte, dem bukowiner Religionsfonde eine bedeutende
Ersparung an Reisekosten zukommen diirfte, und da endlich
auch die poliLischen Verhltnisse dieses Konsistoriums mit
dem Herrn IVIetropoliten als einem benachbarten Hierarchen
und Oberhirten fiber zwey an die Bucovina grnzenden
Dicesen, dann Magnaten des Fiirstenthumes Moldau es erheischen, damiL man Seiner Eminenz die Ehre erweiset und
ihn einige Tage in dem hiesigen dermal ohnehin leeren bischalichen Residenzgebude wohnen lsst, so ware dieses

Konsistorium der unvorgreiflichen Meinung, damit dem


gedachten Herrn Metropoliten 3 leere vorhin von dem pensionierten Kreiskommissr Boehm bewohnten Zimmer in dem
bischflichen Residenzgebude auf einige Tage zur Bewohnung

ttberlassen werden ; und hat die Ehre in der gegenwrtigen


Intercularzeit auch Ein wohllta Kais. Knigl. Bucovinaer
Kreisamts-Prsidium um die gefllige Beystimmung in dieser
Hinsicht dienstfrettndschaftlich zu ersuchen.
Cernowitz, den 17 September, 1822.
Isaias Balosekeskul
Archimandrit.

XXVII.
Cern'aull, 1822, Noemvrie 25.

Art. Bucov. Dos. 1822-24, No. 558.

Arhimandritul Isaia Balot;escul etttrii Administratia-Bucovinei,

comunicnd cimitropolitul Moldovei Veniamin a vizitat


mnilstirile din Bucovina.
Note,

Der sich allhier in der Buccowina zu Bosancze auf eine


zeitlang aufhaltende Iassyer Herr Metropolit Beniamin war
von dem Edlen von Ilsky nach Krasna zu Gast eingeladen,
76

dacoromanica.ro

zu welchem Gastmahle auch die allhiesigen Kloster-Vorsteher gebethen waren, und bey dieser Gelegenheit besuchte selber bey seiner Rackreise die allhiesigen drey
Klster in Begleitung dieser ihrer Vorsteher, ohne jedoch
selbe weder zu visitieren, 'loch weniger eine Andacht
abzuhalten, als ein blosser Gast mit 'Vermeidung alles
Aufsehens.

Dass ihm aber die Kloster-Vorsteher

als einem vor-

nehmen Geistlichen die gebiihrende Ehre erwiesen haben,


ist auf die nehmliche Art geschehen, wie es in den Klstern einem jeden vornehmen Gaste zu Ehren gewhnlich
ist.
Dieses ist, was ich auf die verehrliche Note vom 24. d. M.
Zahl 556 nach erhaltener Nachricht zu erffnen die Gnade
habe.
Czernowitz, den 25-ten November 1822.
Isaias Baloseheskul,
.Archimandrit.

XXVIII.
Bosance, 1822, Decemvrie 17.

Arh. Bucov. Dosarul 1823, No. 45.

Mitropolitul Veniamin cfitrii atiministralia Bucovinci. baga


s i se permitil a mai riimiine o lun in Bucovina.

mitropolit al Moldaviei inc'g in niste

care znavA aice in


roag4 pe cinstitul K.
K. Craizamt ca si prelungiascg inc sidere aice de o

neapArate pricini are incti oares


Bucovina la mosie unde se afl,
lun5.
Bosance, la 5 (v) 17 (n.) Dec[emvrie] 1822..

Veniamln Mitropolikul Moldaviel.

77

dacoromanica.ro

XXIX.
Gem:luti, 1823 Februarie, 2.

Arh. Bucov. Dos. 1827, No. 31.

LISTA
bolerllor moldoveni refuglatl la Bucovina cu indicarea 100144111We

undo s'au asezat.


(Tradus In romane5te).
4
o
Q
C.

NUMELE

Situatia soeiala'

Locali-

tatea

OBSERVARE

Sandulache Sturza, Mare Visternic In CernAuti


cu nevasta, n'asc. Moldova g boier.

princip. Moruzi,
5i Cu servitoril.
2 Catinca Mauro cor-

So'ia Domnului
moldovean 5i boier Alex. Maurocordato.
Dimitrie Cantacu- Boier mold. 5i s'A-

f3

datocu familia 5i
servitorii.

zino, Cu familia 5i
servitorii.
4

6
7

familia

5i

servi-

cteva luni.

tar.

Dumitrachi Ghica, Boier mold. 5i Aga


cu familia 51 servitorii.
Rdducanu Rosetti, Boier mold. 5i batCu familia 5i ser- man.
vitorii.
Alecu Ghica, cu fa- Boier mold. 5i hatmilia 51 servitorii. man.
Gheorghe Ghica, Cu

Alexandru Maurocordato s'a Intors


In Moldova acum

PP

Lsand familia la
CerrAuti a plecat
In Moldova.

Boier mold. 5i vornic.

torii.
Alexandra Ba4, Cu Boier mold. 5i vorfamilia 5i servi- nic.
torii.
9 Costachi Sturza, cu Bojar 5i. vornic.
servitorli.
10 Alexandra Canta- Domn moldovean,
cuzino-Pacani cu boier g vornic.
familia 5i servi-.
8

torii.

Este proprietarul
mosiilor Ocna etc.

situate In Bucovina.

78

dacoromanica.ro

cl
6

NUMELE

Situa tia social&

Z
11 Grigorcq Sturza, Cu
servitorii.

12 Zoifa Rosset.

Locali-

tatea

Boier mold. si ma- Cernauri


re Visternic.
Sotia boier. mold.
,,
si vprnic Dracachi

Rosset, care s'a


B ur ghiiv (Bur-

intors In Mold.
Boier mold. si eaminar.

ghele ?)
14 Gheorghe Nedoba ?

Boier mold. si Ban.

Of

Boier mold. si spa-

,,

13 Familia lui Ilie

,,

OBSERVARE

Dracachi Rosset se
afla de prezent In
Moldova.
Caminarul Ilie Bur.
ghiiv (Burghele?)
s'a tutors In Mold.

cu familia si servitorii.
15

Constantin Niculce

cu familia si ser- tar.


vitorii.
16 Catinca Rosnovan, Mare Proprietara
na' sc.

Ghica

cu

,.

din'Moldova.

servitorii.

17 Zoila Ba4.

Soria

colonelului

Brbatul ei, cu ear e

nu traieste, se afla In Basarapia.


1

99

rus ' si mare proprietara din Moldom.

18 Mihai Sturza,, cu

Boier mold. si vornic


19 ZarnfirifaManu,cu Mare proprietara
familia.
din Moldova.
20 Iordachi Bucsdnes- Boier mold. si spa-

,,

servitorii.

,,

S'a intors in Mol. I


dova.

IT

cu , Cu familia si tar.
servitorii.
21 Petrachi Rosset.
Boier mold. si spa-

Lasand familia In
Cernuri s'a In-,
tors In Moldova.

tar
22 Cara Gios, Cu , fa- Mareproprietar din
milia si servitori. Moldova.
23 Carusso losif, cu D-r In mediin
familia si se'rvidin Iasi.
toril.
24 Sanzarcq Aleco,cu D-r in medicina
familia si servi-

din Iasi.

,,

,f

A plecat in Moldova pe dunk' luni.

toril,

70

dacoromanica.ro

o
o

25

NUMELE

Situatia politici

Locali-

tatea

OBSERVAREA

Carusso Dimitrie, Negustor din /a5i, Cernuti


Cu familia 5i ser-

vitorii.
26 Christodulo Petrino.

Boier mold 5i sp-

ff

tar.
27 C-tin Bals, cu ser-

vitorii.

28 Alec Gramatic

Boier inold. 5i vornic.


Secretarul fostu-

ff

Pf

lui Domn mold.

Prusse.

berg spre a ajunge


la Viena.

Sulu.

29 loan Mauromati, Mare prcpr. din


cu familia 5i servitorii.

A plecat la Lem-

PP

Moldova.

A plecat In Moldova pe o luna.

30 lordachi Bals, cu Boier mold. 51 vor- Suceava Este proprietarul


ino5iei Rus-MAnhnic.
familia 0 servitorii.
Constantin Canta- Boier mold. 5i maPf
cuzino-Pascani cu re visternic.
familia 5i servitoril.
32 Miha I, Cantacuzi- Boier mold. 51 spit"Pf
no- Pascani, cu tar.
familia 5i servitorii.
33 Smarandila Bals. Pr o pr i eta r I din CernAuli
31

stioara, situatO In
Bucovina.
Este proprietarul
mo5ieiVerenceanca, situatil In Bucovina.

Moldova.
CAlugarilh din Mol-

Sirete
dova.
35 Apostolo Dumitro- Arenda5 de mo5ii
t,
polos, cu familia. din Moldova.
36 Vasilca a lui Ma- Cetarean din Mol2,
tei.
dova.
37 Grigori Bdnisel, Cu Proprietar de moff
familia.
5ie.
38 Alen.' Hurmuzachi, aminar 51/ proprie- Cernauca

S'a Intors in Mol-

tar de ino5ie.
cu familia,
telan de illanoli. Proprietar de mo- Sadagura

S'a intors in Mol-

34

39

Epraxia, monahia.

51e.

8o

dacoromanica.ro

dova.
(lava.

c..7

o
o
6

NUMELE

Situatia po1ltic5,

Z
40 Dimitrie Lazo.

Locali-

tatea

OBSERVARE

Negustor din Iasi. Vascauti


pe

Nicolai Dimitrie
Demianovici, cu
familia.
42 Alecu Ralle!, cu
familia si servi41

Ceremus
Negustor din Iasi. Sadagura

Boier mold. si spa-

ff

tar.

Este ginerele haronului Musteala.


S'a intors In Mol-

torii.

dova. (Teodor Ala-

steata din Sad.).


43

Veniamin.

Mitropolit de Iasi. Bosance

Mosia Bosance este

a mitropoliei de
Iasi. S'a intors in
Moldova.
44

Anastasi illihalachi Malulla.

45 Maria Luis.

Maior rus pensio- Toporiiuti


nar si proprietar
mold.
Vacluv si proprie-

Costana

46

Proprietara mosiei

Luca din Buco-

tall de mosie.
Alcuwarit loan, cu Negustor din Iasi. :Cernauti
familia si servi-

vina. S'a Mors


In Moldova.
S'a tutors In Moldova.

toril.
47 Lissi Nicolai Lepo-

Gree, negustor.

Sadagura

rifo.

48 Sterio Nicolai Leporifo.


49 Gherrghe Leporides.
50 Scarlat Ghica.

51 Gheorghe Done.

52

Vas ile Racovifa.

53 loan Nicuke.

,,

PP

,,

,,

PP

Principe mold. si Cernauti


proprietar.
Proprietar mold.
si Caminar.

Valeva

Proprietarul unei
parti a mo5iei Valeva.

Profesor particular Cernauti


de limba franceza.
Boier mold. si pro-

prietar.

Boian

Proprietar de Bojan.

8T

dacoromanica.ro

o
o

54

NUMELE

Situatia social

Locali-

tatea

OBSERVARE

Iohann Kraus, cu Profesor de muzick. Cerniiuti


familia.

55 loan Apostolo Pe-

Proprietar.

trino, cu familia

Vasciiun

56 Gheorghe Cantacu-

Ceremuf
Boier mold. 51 ma- Suceava

zino, Cu servitorli.
57 Bernhard Schmelz,

re Logoft.
Speculant din Iafi. Cernilun

servitorii.

58 Dimitrie Gobdelas,

cu familia.
$telan Caso Chris-

Doctor In filosofie,

Pf

din Iafi.
Negustor.

todol.

60 Christodor
cost(ea).

S a intors In 1VIol-

dova.

cu familia.

59

Propr. de Vasc Aunt.

Pe

Vasciiun
Pe

Papa-

Ceremuf
Preot grec din Ia- Vascun
nina.
Pe
Ceremuf

Este Grec fi nu cuteazA a se intoarce In patria sa din


cauza neliniftel in

care se all provinciile turcefti.


61

Dumitrachi Gheor- Prop. mold. fi ser- Vasckun


dar.
ghio cu familia.
Pe

A declarat ca se

Ceremuf

Moldova la primivara, 1823.

62 Mihalachi Ban, ca

Proprietar mold

va

Intoarce

In

Turin

familia ii servi-

torii.
63 Ion Bogdan, cu ser-

Sarb.

Mann

Mind Rob nu cuteaz a se Intoarce In Moldova.

vitorii ,

Sone de negusior Mamornita


din rafi.

64 Tecla

Fiind vkluvk ntentioneaz5 S pe-

treack la pArinni
ei In Mamornita.
65

telan Christodor.

Negustor.

Boian

Pzefte In Bolan
miirfurile depozi-

tate ale mai multor negus tori.


66 Lipsefte

82

dacoromanica.ro

oQ
6

NUMELE

Situatia soeial

Z
67 Hatman Costachi Boier mold. fi proBan, cu un ser- prietar.
vitor.

lLocaOBSERVARE
tatea
Suceava

Din cauza iernii


intentioneazil sil
rilinAn5.

In

Su-

ceava pAnd la
primlivaril 1823.
Ibidem

68 Sultana Pzioni, Cu Propriet. din Mol,,


familia fi un ser- dova.
vitor.
69 Vasile Leicei1c4, cu Lciitu5 din Mol- Cajvana
Ibidein
dova.
familia.
(domeniul
Solcii)

70 Nicolat Apostol, cu
familia.
71 Vasile Crupinsehi,

cu familia fi servitoiii.

Negustor din Mol- Suceava


dova.

Ibidem

Boier mold. fi sp' -

Fiind bolnav in-

11

tar.

tentioneazil sil rilmAnil la Suceava

plIn la prim5va-

ra 1823. S'a Intors In Moldova.

72 Iancu Donici, cu
un seivitor.

Avand procese este


Impiedicat a se

Proprietar mold. fi
stolnic.

Intoarce In Moldova .

73 Grigori Gdina, cu Negustor.


familia fi un ser-

,,

Din cauza iernii,


a declarat cii se

vitor.
74

Ursu Andrusco, Cu
familia

va intoarce la primilvara 1823.


Negustor.

37

75 Dunzitru Popa, cu Negustor.


familia fi un servitor.
76 PanaiteNicolau, Cu InvAt'tor grec.
un copil.
77 Maria Iuon, cu fa- Vcluvti de negusmilia fi servitorii. tor.

Din causa iernii,


a declarat O' se

Pf

va intoaree la primilvara 1823.


Idem.

71

Idem.

77

Idem.

83

dacoromanica.ro

g4

c.,

o"

NUMELE

Situatia socia15.

78 Constantin Tupilat

cu familia si un

Locali-

tatea

Negustor de m- Suceava Din cauza iernii,


a declarat

runtisuri.

servitor,
79 luon lanovici.
80 Gheorghe Gramatic,

Negust or.

22

Zugrav.

p,

Ciobotar.

22

Sotie de negustor.

21

cu familia.
81

Ignatz Zielinski cu

OBSERVARE

cil

se

va fntoarce la pHmilvara 1823.


Idem.

Fiind originar din


Suceava, doreste
s5 rAinan.
Idem.

familia si cu un
servitor.
82 Azufa Alarcovici ca

familia si cu un
servitor.

Fiind cama, a declarat c se va


fntoarce la prima"-

vara 1823.

83 Dumitru Hagi Mic negustor.

22

Idem.

9,

Idem.

1)

Idem.

22

Idem.

PI

Idem.

Adam cu familia
84 Anastasi Vameq, cu Negustor.

familia si Cu un
,
85

servitor
Gheorghi Stati cu

Invttor grec.

familia
86 Alexandru DGS Cu Profesor de limba
francez.
familia
87 Constantin Nicolai Negustor.
cu familia
Zugraf.
88 Anastasi Zugraf
89 Casandra Lampi Sotie de negustor.

12

,,

Idem.
Idem.

cu familia si servit orii.

90 Arseni, monah.

CalugAr.

92 Iordachi Axenti cu

Armean.
Ciobotar.

familia.
93 George Olor.

Olar.

91

Chiverc Alexu.

94 Dochifa Pascal cu Vgduv de negustor.


un copil.
95 Stavr i Greculcu ne- Negustor grec.

vasta 3i un copil.

84

dacoromanica.ro

23

Idem.
Idem.

22

'den.

,,

,,

Idem.
Idem.

22

Idem.

tf

F..

o
c.)

NUMELE

Situatia social

96 Nasim Aga Cu ne- Turc botezat.


vasta.

Locall-

OBSERVARE

tatea
Suceava

Fiind iarnA, a de-

clarat a se va
Intoarce la primii-

97 Mihalache Dinastru.
98 luon Croitor.

CaHA de dubMar.

If

Servitor de boier.

1P

Bucatar.
Servitor.
101 Gheorghe Polcovnic Negustor.
cu familia.
CAntAret de bise102 Nicolai Poponi.
rick.
103 lordachi Lazonschi Boier si paharnic.
99 Vasile Bucedar.
100 Petru, ficior.

PP
PP

vara, 1823.
Idem.
Idem.
Idem.
Idem.
Idem.
Idem.
Idem.

cu familia si servitorii.
104

Venid l

Pavlovschi

cu familia.
105 lonifil Popa.

Croitor.

Idem.

Servitor.

Idem.
Idem.

106 Alecu Bat; cu fa- Boier si spAtar.


milia si servitorii
Mare proprietarA.
107 Ileana Mano li.
108 Iuvn al lui Ono- Negustor.

ff

Idem.
Idem.

fret.

109 Iuon al lui Vasile.


110 lije Manoli.
111 Andrei Greimadei.
Croitor grec.
112 Saya Vlasia.
Turc.
113 Mustafa Osman.
114 Constantin Dumi- Colorator (zugraf).
triu cu familia si
servitorii.
115 Marioara Roset, cu Sotie de boier.
familia i servitorii.

116 luon Bata, cu fa- Supus moldovean

IP

Idem.
Idem.
Idem.
Idem.
Idem.
Idem.

9)

Idem.

BrAie5ti

Idem.

PP

Idem.

ff

Pf

II
Pf

ff

milia.

117 Gheorghe Hoginar


cu familia.

f1

85

dacoromanica.ro

004
o

NUMELE

Situatia soeial

Lucali-

Supus moldovean

Briesti

Z
,118 Nistor Vornic, cu

tatea

familia.

OBSERVARE

Fiind iarnA, a declarat c'a' se va In-

toarce la primg119 Vasile Gviazdovschi

cu familia.
120 Ignal Gviazdovschi
cu familia.
121

19

)3

f,

vara 1823.
Idem.

PP

f1

ff

Idem.

Arilon al lui Me Mare proprietar.

Scheia

E proprietarul mosiei Scheia.

Aritonovici, Cu fa-

mula si servitorii.
122 Isail, monah.
CAlu. gr.

Vama

A declarat di se va
Intoarce In Mol
dova.

123 D ionisie

Teodoro-

PP

19

Neavand mijloace
IA nesti

vici.

riiman e

aici pan la pH124 Dumilru Lungu, cu Supus Moldovean


familia.

125 luon Bari, cu ne-

milvar.
Baiasesti Filnd lama, a de-

clarat di se va
tf

PP

JP

JP

/1

/7

9/

Capu

Intoarce la primavara 1823.


Idem.

vasta.
126

Vasile Orsa.

127 Andrei .Nicolai cu


/1
familia.
128 Petra Un gureanu.
If
129 Lupul luonit.
Negustor

130 Anastasi Belos.


131

eampului
/1

Grec .

Angheli Mironovici

Idem.
Idem.

Boier si cilminar.

132 Dumiirachi Iuoncu Negustor.


familia.
133 Toma Croitor, cu Croitor gee.
familia
134 Dumiiracizi Logo's& Croitor mold.

86

dacoromanica.ro

9,

S'a asezat aici.


Se va Intoarce primvara 1823.

)l

Doreste sa rAmAng

Costna

pentru totdeauna
Se va Intoarce In

I/

91

primiivara 1823.
Idem.

,,

Idem.

9,

Idem.

4
o
0

NUMELE

Situatia social.

135

Teofilact,

Loinli-

tatea

OBSERVARE

Suceavita Ramane aici pana

calugr CAlugr.

la primavara 1823.

136 Francisc Mikosc Cu Dubalar.


nevasta.
13'; Dumitru Gheorghiu Negustor..
cu nevasta.
138 Constantin Gheor- Boier si paharnic.

Cacica

St. Ilie
Sir oesti

ghiu, cu familia

teazil sil se Intoar-

si servitorii.
139 Dumitrachi Anag- Negustor grec.
nosti, Cu familia.
140 lenachi Bateliuc,
Supus mofd.
cu familia.
141

Stefanachi Criste.

Boier mold.

ca fn Moldova.
Stroiesti

Stupca

Sotie de boier.
Croitor mold.

Idem.
Doreste sil se aseze

pentru totdeauna
fn Stupca.
Storo-

jineti
142 Ecaterina Sorocean
cu servitorii.
143 Gheorghi Croitor,
ca familia.

Doreste sa ramana
pentru totdeauna .
Se va Intoarce dupa 1nsanatosare.
Fiind Grec, nu cu-

Pf

Valesaca

Rmne pana in
primavara 1823.
Idem.

Fiind Grec nu cuteaza sa se Intoar-

a in

144 Mihai Stoica, cu Supus mold.

Pf

Idem.

t,

Idem.

Moldova.

nevasta.

145 Ion Croitor cu fa-

Servitor mold.

mula.

146 Catrina Istrati cu


familia si servitorii.

Sofia pab. Gavril


Istrati, riimas In

Crasna

Doreste sil ramana


sase luni.

Moldova.

147 A lexandru Cali- Boier si vornic.

Sadagura A declaiat cii va


pleca la

mahi,

Viena

pentru a urma
148 Dumitru Crimezi.

Negustor grec.

ff

studiile.
Asteapta bani dela

ff

E bolnav.

Viena.
149

Vastle

Ion lliadi.

ff

1f

150 Constantin CcIrsti- Razes mold.


an, cu 2 servitori.
151 Dumitru Cazaleu, Negustor.
cu familia

Lucavita

Se afl aici in ches-

tiuni de procese.
Stroiestii Fiind Sarb nu cuteazil sa se fntoarde sus
Ca' In patrie.

87

dacoromanica.ro

r-,

o
0

Situatia sooiall

N U M EL E

152 lordachi Doro.

Loeali-

tatea

OBSERVARE

Stroietii Zace bolnav.


de sus

Negustor.

din Cernauca Averea sa din Mol-

153 Daniil, cu servitor. Arhimandrit

dova fiind distrus, se va Intoarce

Moldova.

probabil In primg.-

154 Nichila Calina, cu

',

Menajer.

familia.

155 Alecu de Hurmu- Boier i cgminar.

7,

vara 1823.
Se Intoarce primavara 1823.
Nevasta fiind bol-

navA, a fost Impiedicat sil se Intoarcil. A plecat

zachi, Cu familia.

In Moldova.
CernAuti, 2 Februarie, 1823.

Cerna'uti, 1823, Februarie 9.

Guvernorul

Arh. Bucov.. Dosarul 1823,No. 69

Bueovinei Stutterheim invitii pe mitropolitul

Venianim sh se inapoieze in Iloldova sau s piece in


interiorul Austriei.

Ultra preosvinfiea sa Mitropolitul a Ia5ului


Venieamin la Bosance,

Fiindc acum printipatile Moldaviea i Valahiea s afl


In stare deplinii odihne i ofnduele, pentru aceea innalta

K. K. antlrie de tain a curtii si a sfatului au aflat a fi


vreme si de trebuint ca pe boearii cum si pe ceca lalti supusi

turcesti care din pricina revolutionelilor intamplri ce au


urmat acolo au trecut in megiesitele K. K. provintii i mai
88

dacoromanica.ro

ales in Bucovina, cu cuviincioas crutalti ins5. cu tot adinsuI


intru o vade hottirAt5 sA ss deprteze ori la patrie lor innapoi,
ori in Vrile nemtesti in 15untru inpArAtiei.

Dup5, un decret innaltei c5nt5.14riei politicesti de curte


dela 23 Ghenarie a(cest) a(n) No. 2627 innalta tainic5 c5nt515rie de curte au hotrAt prin o mai pre larg5 poronc5 ca
cel mai mult intru o vade de patru spfmsni toti aciea, care
din printipaturile Moldaviea i Valahiea din pricina tulburArilor au fugit in parte aceasta, f5r5 deosilbire stsrii ori
s5 intoarc in patria lor ori s5.si aleag5 locul sederii intru o
provintie nemtasc a inp5r5tiei austricesti.
Aceasta innalt5 hot5.r6re eu in urmare unii poronci dela
2 Februarie a(cest) a(n) No. 794 ce am priimit dela innaltul
Prezidium o dau de cunoscut preosvintii sale spre stire i cu
de am5runtul urmare.
Cernuti, la 9 Februarie 1823.
K. K. Hofrat und buic. Kreishauptmann.
Stutlerheim.

XXXI.
Cerrauti, 1823, Mai 6.

Arh. Bucov. Dosarul 1822-24. No. 471

Direetorul colii eentrale dela Iai Dimitrie Gobdelas efitr


Guberniul din Lemberg. Cere urmarirea i pedepsirea
sotiei sale Rosalia, care I-a pfiriisit.

A l'Illustre Gouvernement imprial et royal de Gallitzie.

Ayant pous en 1816 Vienne en Autriche la demoiselle


Rosalie d'Eberl, et tant oblig, aprs mon mariage de partir
avec elle pour me rendre Iassi en Moldavie, je voulus lui
assurer une espce de protection de la part du Gouvernement
autrichien, darts n.otre contrat de mariage en y faisant insrer

une clause relative ce sujet.


89

dacoromanica.ro

Etant arrive en Moldavie, ma femme avait voulu avoir


la bndiction n.uptiale selon les lois de l'Eglise grecque
pour 6ter, comme elle disait, tout soupon d'un mariage
clandestin. Cependant conune le Sacrment du mariage

ne petit tre confer en Moldavie qu' ceux qui professent le meme rit, ele a consenti d'embrasser ma religion et de fair voir A. tout le monde qu'elle est une Moldave.

Peu de temp aprs, sa soeur cadette Antonia d'Eberl


tant morte Vienne, le Gouvernement d'Autriche, sans
avoir gard A. la clause de noire contrat de mariage, qui
y &ail mise rinsu et sans son consentement, avait declare ma femme exclue de la protection du Gouvernement,

et par consequent incapable d'hriter dans les Etats autrichiens comme soumise par son marl une puissance tranOre, en s'appuyant pour cela sur une loi de la feue Impratrice Marie Therese de 1775. Son tuteur monsieur Heindl,
avocat renomm, avait beau faire montrer en 1818 de sa suence
du barreau en faveur de sa pupille ; mais la loi de 1775 a fait

taire toute son eloquence.


Ma femme apprenant que son tuteur n'a pu rien effectuer, a demand ma permission de faire le voyage A. Vienne
et d'aller se jeter aux pieds de Sa Majeste pour implorer Sa
clmence ;

mais, aprs un voyage somptueux, elle n'a pu

rien obtenir.
Voyant que cette affaire, fort couteuse pour moi, trainail
en /ongueur et que le Gouvernement d'Autriche, en n'accordant aucune protection a ma femme, avait annul
notre contract de mariage, je voulu faire valoir mes droils

et mes prerogatives comme Bojar de Moldavie et comme


jouissant dans cette Province, ainsi que ma femme, du droit
de noblesse et de cite. Par consequent j'ai envoy ma femme
des documents du Gouvernement de Moldavie, par lesquels
ayant t reconnue A. Vienne comme une noble Moldave, elle
a obtenue le droit d'hriter dans les Etats autrichiens, comme

vice-versa, par des droits rciproques reconnus et observes


depuis 1782 entre les Rats autrichiens et la Principaut
90

dacoromanica.ro

Moldavie, les sujets de Sa Majest hritent dans cette province

ci-jointe copie vrifie de ces documents sub No. d par les


queis ma femme a 61.6 reconnue en Autriche citoyenne Mo/dave.

Me trouvant Czernowicz avec plusieurs Moldaves rfugis, et tant oblig de faire un voyage A. Varsovie, j'ai confi
aux soins de ma femme ma maison, mon argent et tous mes
effets. Mais peine tais-je parti, que cette femme indigne
de mon nom, a commenv a in'outrager de mille facons cruelles. Elle a contract un commerce criminel avec un mauvais
sujet, nomm Adam Iasinski, habitant de Czernowicz, pour
lequel elle avait depens plus de 130 ducats et alin tous
mes effets prcieux qui se trouvaient entre ses mains, et tous
ses habits. Elle faisait nourrir et vetir ce mauvais sujet Iasinski A. mes dpens tandis que chez moi mon enfant et mes gens

mouraient de faim et de froid. Et en poussant A. bout le des-

honneur, elle Ic faisait venir dans ma maison toutes les


nuits regulirement coucher avec elle. Enfin, mon retour
de Varsovie, cette infame, aprs avoir vol de ma maison

tout ce qu'elle a pu, elle s'enfuit avec ce mauvais suja


Iasinski, au 6 d'avril 7 heures du soir, pour aller
contracter de nouveaux liens avec lui dans le Royaume
de Pologne. Les parents du jeune homme qui connaissaient dpuis cinq mois toutes ses dmarches criminelles,
au lieu de le rpi imander et de le punir, ils taient,
trs-enchants que leur fils ait trouv le moyen de fait e
fortune.

Les mesures prvoyantes et louabks d'une sage et juste


Police qui s'exerce Lopol et qui fait honneur au Souverain

qui l'a tablie, ont mis un frein au crime, en arrtant les


au milieu de leurs forfaits. Ainsi usant
de mon droit sacre d'poux, et m'appuyant sur /es lois de
coupables

Moldavie et sur les droits et rapports judiciaires qui s'observent rciproquement depuis 1782 entre cette Province eL
les Etats autrichiens, je supplie trs-humblement l'Illustre

Gouvernement Imprial et Royal de Gallitzie de donner


ordre d'arrter cette indigne pouse, de la faire enfermer
91

dacoromanica.ro

dans la maison de correction de Lopol et de l'y garder jusqu'a


ce que le gouvernement de Moldavie la rclame par l'Agence

Impriale et Royale rsidante Iassi, pour y are envoy&


et juge selon les lois du pays, aux quelles elle est soumise
comme citoyenne quant son ravisseur Iasinskj, sujet
de Sa Majest et pris en flagrant &lit, je supplie trs-humblement l'Illustre Guvernement Inaprial et Royal de Gallitzie

d'ordonner qu'il soit jug, selon toute la rigueur des lois,


qu'on rembourse de la fortune de ses parens, ses complices
et cooprateurs de mes malheurs, tous mes dommages et
tous les frais de procedure ; et qu'il soit envoy copie du
jugement rendu contre lui l'Agence Imperial et Royale
Iassi pour are presentee au Gouvernement de Moldavie ;
afin que tout le monde sache que sous le Rgne paternel et
juste de Sa Majest l'Empereur et Roi on ne peut pas impunment deshonorer une maison noble et respecte, la quelle,
en cherchant un asyle dans Ses Etats a vu avec tonnment
violer en elle les droits les plus sacrs de l'hospitalit que
les sauvages mmes respectent.
En soumettant avec confiance A. l'extreme Justice d'un

Gouvernement aussi sage qu'claire la reparation de mon


honneur outrage, il est inutile d'insister davantage sur la
punition exemplaire. que mrite ce mauvais sujet Iasinski.
Tout homme, guid par des principes justes, ne salt que
trop, combien une telle punition est ncessaire pour l'intret
commun. Elle releyera la morale publique, arretera le relchement de ces liens sacrs des familles dont la dissolution

entrainerait celle de la nation et preservera la population


de toutes les calamits qu'entraine Firrligion et la corruption des moeurs.
Je suis avec le plus profond respect le tres-humble et trsobissant serviteur.
Demetrius de Gobdelas,
Docteur en Philosophie,

Directeur de l'Ecole centrale de lassi


et Professeur de Mathmatique.
Czernowicz, le 6 May 1823.

92

dacoromanica.ro

XXXII.
Sadagura, 1825, Septemvrie 19.

Testamentul lui Teodor Musteat.


Scrisoare de dcmie.

Prin care am hotrt pentru ca s pAzsc si de acum buna

armonie, care din norocire easte intre copii mei si pentru


ca s deprtez i aceali pricini care sar pute naste asupra
intlegerii a testamentului ce s vor face cunoscut tocma
dup moarte me, ca s fac inprteal urmtoare statornie
a averii meli de acum miscRoare i nemisctoare, prin aceasta

danie in viat primit de dnsii. Dac din intmplare sar


gsi poate vre o hotrre de mai innainte a vointi meli cei
de pre urm s InOlege de sine cumc easte cu totul rgsuflat prin aceast scrisoare de danie i inprtal si o hotrre
de pre urrn are s s socotease numai intru atta puternic,
Malt intru aceae c`a var honed ceva asupra urmtorii averii
mele sau asupra aceea si care prin aceasO danie nu sau hotrt, fiindcA toat avere me am cAstigato cu mila preputernicului Dumnezeu prin ostinelele mele si am aprato inpotriva
nepreintii, voesc dar acuma a o inprti la trii copii ai miei,

dup chipu/ urmAtori, adea. :


1-mo. Pentru fiica me ce mai mare Manca, care easte mritat dup Dumnealui spatar Alecsandru Raid din Moldova,
hofrscu afar de mosie de zestre NicOnii, o cas cu patru
dugheni de pieatr de de subt, i cu alte dugheni i pivnit
de pieatr i csrem de le= in Botoeni, cum si odoar,
argintrii i strai i doaozci i cinci mii lei turcesti ce prin
izvod de zestre eam dat ine i mosiea Bucece in Moldova
cu toate acarturile ce am fAcut pe d'nsa, care mcar cs face

mai mult, dar o One Oil acum cu anul pentru dobanda a


cinci z'ci mii lei turcesti ce mau inprumutat, Ii o dau acum

tot cu ace emfitefticeascA asezare duil cum o am dela


prefericitul Patriark al Ierusalimului prin avezare formalnicA
infrit dectr. Domnii sOpnitori a Moldaviei, i Intabu93

dacoromanica.ro

Mitt& la K. K. Tabu15. Bucovinei, asa dar e ari a plti embaticul la 23 April c(alendar) v(echiu) 500 zic cinci sute lei

turcesti la numitul vnitor, sau la a sa ordinie, i ss ee


cvitantie dup cum eu aceasta i pr acum am urmat nesmintit si am pus in deptizit la K. K. austrieceasc Aghentie
din laq, embaticul pentru anul 1824 si 1825 in care vremi
s afla Patriearhul Ierusalimului in nesiguri politicesti inpregiurri.
II-do. Pentru fiica me Anica hotrsc ca o mosie de zestre
mosiea emfitefticeascb.' peitoar in Moldova cu tot hotarul
ei, afar' de locul care este intre prul Brcleasei i Teiqoard,
i acum easte unit cu mosiea Bucece, aceasta parte rme
intru a me stp'nire ct voiu tri, ear dup moar Le mea s s
uneasc earis Cu mosiea Teisoar., i s o ei fiicA me Attica
sau clironomii ei. Afar' de mosiea aceasta Ii druesc doao

locuri in trgul Boiwnii din care unul am cumprat dela


mandstire sfeinfului Nicolai, ear cela lalt dela loan Cup 0
amndoao au hotarnice i intereturi ; asemine druesc fiicei
meli Anichii mosiea emfitefticeascA. Volcinelu giumtate de

saL BahrineVi i giumtate Vascautii pe Siret tot un trup


in Bucovina, carile stpnesc asemine ca i mosiea numit
Teisoara din Moldova emfitefticeasea dela sfntul mormnt
a mntuitoriului nostru, mcar c daniea aceasta de astzi
innainte intr in puterea ei, dal% stpnire i tragere venitului a mosiei Teisoara va primi fiica me Anica tocma la April
1826 zic opt sute doao zci isas, ear a Volcinetului cu Bahrinesti i VascAuti va primi la April 1830 zic opt sute triieici,
fiind c rnoiile aceste pr atunce snt vndute cu anu prin
contract. S intlege insus de sine cumc5 fiica me nu are s plteased emba ("cut de 1000 zic una mie lei Lurcesti pentru mosiea

Teisoara pe fieste care an la ordinie prefericitului Patriearh


al Ierusalismului, dar fiind c eu miam oprit pentru ct voi
tri parte dintre Bileasa si Teisoara, apoi fttgAduesc ei la

embaticul numit s dan doao sute lei bani turcesti, spre


usorinta, care bani ears i va plti dup ce sa primi i parLe
aceast, adecA dup moarte me. Dac fiica me Anica dup
trecere de 30 zic triiici de ani nar voi s mai tAe mosiea
94

dacoromanica.ro

Teisoara, apoi easte fiul meu loan indatorit s plateasc


pentru mosiea Teisoara 4000 zic patru mii galbini in aur
bine cumpeniti, dup ce mai innainte sa va hotri o vade
spre aceasta i sa' ee mosiea in stapanire de veci, ear dup

inplinire acestii de mai sus hotrate vadeli fiul mea loan


sau clironomii lui nu va mai fi supus indatorirei de a da ei
sau clironomilor ei vre un echivalent pentru mosiea Teisoara,

in sfarsit am s dau fiicei meli odoara, strae, argintilrii


.giuvaeruri de zestre la casatoriea ei, pentru care am dat
izvod anume la mana ei, si a fiului mea loan.

III-tio. Fiiului meu loan dau mosiile de veci Sadagura


cu parle din Rohozna i cu migiesita mosie Zadubriuca cu
tot hotarul lor, ear din mosiile emfitefticesti a meli i dau mosiea

Dracenif cu a patra parte din Coste5ti, mosiea Toporduli


i Treslieana, toate in K. K. Bucovina, asemine si cash.' a
mea de veci cu loud din targul Cernaufului supt No. 558,
ori ce roduri, viti, acareturi sau ori ce alta miscatoare avere
Sal' afla asupra mosiilor numite i locului de targ easte darul
averea de astazi innainte nestrmutata a fiiului meu Ioan,
pentru care ii dau i voe ca aceasta scrisoare de danie O. o
prenotueased i intabulueascrt la rubrica de stapanire a sus
numitelor mosii si a acareturilor din targ la K. K. Tabula
cum si la Grundbuch a targului Cernauti pe numele su i
a surorii sale Anica, pentru mosiea Volcinetu cu pol sat Vascauti pol sat Bahrinesti i asa sa traga asupra sa toate dreprtile ce am eu in aceste numite carti obstesti pentru ar5tatele mosii i asupra surorii sale Anica, pentru mosiea Volcinetu ca poi vascauti i pol Bahrinesti, dupa care fiiul mea
are s5 pla' teasca pentru sine si pentru soara sa Anica dup'
asezare emfitefticeasc5 ce sa afl5. intre mine si intre prefericitul Patriearh al Ierusalimului, embaticurile pentru mosiea
Topor'uti, Trestieana, Volcinetu cu giumatate Bahrinesti
giumatate Vascauti pe Seret 1410 zic una mie patru sute
zece lei turcesti, pentru mosiea Dracinetu 500 zic cinci sute
lei turcesti, i pentru Patriearh de osabit 200 zic doao sute lei
turcesti. i banii acestia fiind ea galbinii tot sa sue sa nu sa

socotesca mai mat decat cate doaozAci lei pe galbn. Iar5


95

dacoromanica.ro

coborandusA mai gios de doaozAci lei atunce dup curs s s'A


socoteascsa

i s plteasc nesmintit pe fieste care an dup

cum si piled acum am urmat ca s'A nu s intAmple vre o inpo-

trivire in stpnire lui san surori sale Anica, pentru care


dau i matcele de asezare emfitefticesti i easte indatorit a
lsa si pe surorile sale s le vad'A

ce copie. Dau fiiului

mea Than si bate scrisorile a trgului Sadagura a pArtlor


din Rohozna si mosiei Zadubriuci la mana sa, asa deft'
fiindc6 toat avere me de acum am imprtito la trii copii
ai mei ce snt in viat, prin care ori ce alt inprtal de clirono-

mie de acum easte de presos, apoi pot ndjdui cu drept


cumc dectr toti copiimei ca cu asemine dragoste i cinste
voi fi priimit i grijit ca toate trebuincioasle. Cu toate aceste
nu pot sin aleg sdere mea lng hiede mele, care trebue
s urmeze imprejurArilor brbatlor lor la care nu m'A pot
apropie pentru vrasta mea. DarA m'A arunc in bratAle fiiului
meu pe care Il mai indatoresc dup cum urineaz. adec5. :
Ca s priimascA asupra sa toate datoriile mele dup'A
doao asemine izvoade anume iscAlit de mine si de dnsul
si s'A le pl'teasc in soam'. de 18.000 zic opt sprezece mii
ga/bini in aur, ins dup chipul artat in izvoade nesmintit
spre odihna cugetului men.
Ca s. m grijascA cu toate comoditeturile mele i s
m e pr la ceasul de pe urm a vie-pi rnele in cinste ce
s cuvine unui printe i sAm dee in curgire vremii acesteia,
ins incepand dela 23 April 1826 c(alendar) v(echiu), spre
slobod despozitie me pe fieste care an cate 600 zic sas
sute galbini aur in doao vadeli i s ei cvit dela mine, ear
pentru pretentiile ce Tined s afl in giudecat in Basarabia
si Moldova are sin dei inainte cat bani mior trebui din acii
600 ce are am da pe anul 1826 si ori ce voi cstiga prin
agiutoriul Doinnului din pretentlile artate ce am in Mol-

dova si in Basarabiea rmae avere a me, cu care pot prin


deosAbit testament s fac ori ce voi voi. InsA de nu voi voi
eu s sd aice in Bucovina ci aiure undeva spre odihna sufletului meu, atunce indatorit s fie fiiul meu loan am trimite pe fieste care an acei oranduiti 600 in doao vadeii
96

dacoromanica.ro

uncle ea s cere prin vexel. Iaia dup moarte me rme acel


600 daru ears fiiului meu loan.
In trgul Sadagura s zdeasc o scoal pentru copii
sraci mai mult pentru invttur duhovniceasc' spre folos
obstesc, ins dup ce va plti toate datoriile i cnd inpregiurrile sale Il vor inlesni.
S' plteasc cheltuelile ingropciunii meli i s tnprtasc milostenie pela sraci pentru sufletul meu si a mortilor
nostri ; dac fiiul meu (pe care Dumnezeu cel preputernic
s apere) var muri inaintea me, apoi rmn indatoriti clironomii
a lui a inplini intocma aceli 3 al-Mate indatoriri supt A. B. C.

atunce s s intabulueascA indatorire supt B. pentru acei


600 si indatorire subt C pentru scoal ca o greotate asupra
mosiei i frgul Sadagura. Dac vre unul din numitii
copii ai miei var mud fr clironomi sau fr s lasa testament,

apoi aceast danie asa s.' s urmeze, ca parte a mortului


pice la cii in vieat, care s fie indatoriti a inprti i milostenie pela sraci.
Aceasta easte slobod vointa mea si iscAlesc inainte martorilor.

Dup aceste hotrri primsc iscalitii danie pentru dnsii


clironomii lor ca o luare a prtii de clironomiea lor a averii
de acum i cu aceasta rme multumiti in veci.
Si eu las blstm copiilor mei daca nu vor urma si nu vor
pzi dup cum hofrsc in danie aceast, pentru care ca s
fie odihn intre dnsii i clironomii lor au isclit i ei mai
gios cu insus mnile lor.
Depe aceast scrisoare de danie sau fcut doao exemplari,

care fiind asemine, unul va rmne in mnile mele, ear


celalalt va fi in mnile fiului meu i spre stiinta surorilor sale.
Sadagura, la 7/19 Septemvrie 1825.
Baron Teodor Ion Mustaa, fcAtori de danie.
Baron loan Alustafa, prirnitor de danie.
Marioara Balet, priimsc aceasta danie.
greceascd) Anna Baron Mustala priimitoare de danie.
(IscAlitura greceascA) Alexander Cantaeuzeno, martur.
Boxachi de Hormuzachl, martor.
greceasc5), Lambro Reza, marter.
7

97

dacoromanica.ro

XXX/II
Arh. Bucov. Dosarul 1824-27 No. 550.

Sadagura, 1825 Noemvrie 19.

LISTA

persoanelor care au soslt In Sadagura venind din Moldova Impreund eu


doamna Marla Ralet.

(Tradus In romneste).
4
o

NUMELE

Ceatenia

Ocupatia

D-na Maria de Ralet

Moldova

Nscut Musteata,
sope de boier.

Alexandru de Ralet

3
4

Catarina Ralet
Dimitrie Ralet
Elena Ra/et

c.)

OBSERVARE

5
6
7
8
9

Venetia

SpAtar

Moldova

Mica amAndurora
Fiul
ff
Fiica
Pf
Om de casi!
Servitor

VP
PP

Alexa Vatav

ff

loan Taran

Vasile Chelar

ff

Todor Crasi
10 Ioanna Xantip

Viziteu.
Servitoare

ff
lf

XXX IV.
Cernliuti, 1825, Noemvrie 26.

Arh. Bucov. Dosarul 1824-27 No. 759.

Mamie Vornic Stefan Rosetti ciltra inaprtratul austriac. Solicita


cetiltenia austriaeil.

Euer Majesteit I
Die vor einigen Jahren in dem Fiirstenthume Moldau eingetrettenen politischen Verhltnisse bewogen den ehrfurchtsvoll Gefertigten das Vaterland zu verlassen und seinen Wohnort in der Buccowina zu nehmen.
Die hier geschpfte Vberzeugung von dem glcklichen Zu98

dacoromanica.ro

stande der unter einer milden und gerechten Regierung lebenden Unterthanen erftillte mein Innerstes mit dem Wunsche

mein Vaterland mit diesem neuen zu vertauschen und mir


die allerhchste Gnade auszubitten, unter dem glorreichsten
Zepter Euer Majestt als getreuer Unterthan leben zu durfen.
Ich habe bereits die Verfgungen getroffen, damit meine
Giiter in der Moldau verkauft und ich in den Stand gesetzt
-werde, nach er/angter allerhchsten Bewilligung, mich unter
die getreuen Unterthanen Euerer Majestt zhlen zu drfen,
mir andere Giiter in der Buccowina anzukaufen.
Da aber ein Mann von Ehrgefhl auf seine Familien- und

Personalrechte nicht Verzicht leisten darf, so glaubt der


ehrfurchtsvoll Gefertigte (der) ebenfalls von diesem Gefiihle
beseelt ist, die hchste Zusicherung seiner Familien- und Personalrechte sich ehrfurchtsvoll bei dieser Gelegenheit erbitten
-zu miissen.

Zeuge Chronik des Fiirstenthums Moldau und der Cantimirischen Sammlungen war der Vorfahre des a llerunterthanigst Gefertigten Anton Rosetti vor ohngefhr 170 Jahren
regierender Fiirst von der Moldau. Ebenso war vor ongefahr
50 Jahren der Onkel des allerunterthnigst Gefertigten Manolachi Rosetti Gross-Hospodar der Moldau. Der allerunterthnigst Gefertigte stammt demnach von einer ftirstlichen
Familie ab. Selbst begleitete ( !) derselbe unter dem vorletzten
Fisten bei dem Diva n in dem Fiirstenthume Moldau das Amt
eines Grossworniks oder Oberrichters. Diese Familien- und

Personalrechte, welche der ehrfurchtsvoll Gefertigte nthigen Falls auch durch nhere unumstssliche Beweise zu erproben bereit ist, wiinscht derselbe bei der Vernderung seines
Wohnortes und Vaterlandes beizubehalten.
Der ehrfurchtsvoll Gefertigte wagt es demnach Euer

Majestt in tiefster Ehrfurcht zu bitten, ihm die allerhchste


Zusicherung zu ertheilen zu geruh2n, dass er bei dieser Vernderung seines Vaterlandes
1. Das Indiginats-Recht, nebst der Bewilligung sich Giiter
anzukaufen und in der Buccowina ansssig zu machen erhalten.
99

dacoromanica.ro

Dass die Familienrechte in Bezug auf den Adel, als Fiirst


demselben in den K. K. sterreichischen Staaten zugcstanden

und endlich
Dass ein seiner als Grosswornik oder Oberrichter begleiteten ( !) Charge in den K. K. Staaten Euerer Majestt
entsprechender Titel ihm allergndigst verlieihen werden
wrde.
Sobald die allerhchste Zusicherung der huldreichsten

Gewhrung dieser Gnade von Eurer Majestt herabgelangt

seyn wird, so wird der ehrfurchtsvoll Gefertigte sogleich


so viele Gtiter in der Buccowina sich auzukaufen trachten,
als es erforderlich seyn diirfte, um seinem Stande gemss
leben zu knnen.
In Gewrtigung der allergndigsten Entschliessung zeichnet sich der ehrfurchtsvoll Gefertigle.
Euere K. K. apostolischen Majestt allerunterthnigst
gehorsamer Diener.
Stephan Rossely, GrosswornIk.
Czernowitz, am 26. November 1825.

XXXV.
1826, Ianuarie 27.

Arh. Bucov. Dosarul 1823. No. 45.

Mitropolitul Moldovei Veniamin roag sfi i se ingadue a mai


rilmne in Bucovina.

Catrei cinstit K. K. CraisconUsarieat a teinut(ului) Sucevii.

Isedlitul face poftitoare cerere ca s i se prelungiasc sidere aice in Bucovina prin pas, cci asprime ernii si a rcililor
despre care ptimeste isclitul nui ia 1.0 a face o asa prelungit
eltorie pn la Iasi si pe l.ng' aciasta apoi i trebuinta ce

urmiaz5 cu invoiala pentru mosie Bosancii inc nu au luat


sfrsit i urmiazA trebuinIa a mai zAbovi pn la luna lui Mart1826, lanuar 15/27.
VENIAMIN, mitropolit Moldaviei.

I00

dacoromanica.ro

Cernduli, 1826, Aprilic 28.

Arhivele Statului,

Sandulaehe Sturza, filml fugar la Cernuti, comunie logoftului c va trimite vechil eu serisorile trebuitoare la eereetarea ce se va face pentru moia Zbereni (Crjoaia).
Cu freltased dragoste mei inchin Du- Tale arh(on) logol(ete).

Luminata carte Mriei Sale lui Von insrnnat din 8 a


lunii acestia am priimit si am vzut toate cele poroncite in
pretentiile ci face stgpnul mosiei Carjoaei, ea' sar fi inpresurnd di ctr Bu1oslii miei, intru aceasta cu toate c
am rspuns MAriei sale si la alt porunc5 dinnainte acestiea,
dar nu lipssc i acum a insmna Du-Tale c eu stpnesc
mosiea me dup hotarle ce au stpnit i tatl si bunul meu
dup cuprindere hotarnicii dup anafora i dup invoeala
fcut intre mine si intre (s)chit tot pe intlegire hotarnicii
a anaforalii si a stpanirii de atati ani, apoi dacA i hotarnicile
si anaforalile i invoelile cele sfinte de trecire anilor si de stpnire ce linistit cuprind loc Win care legiuire pmntiasc
mai poate fi intru intregimea sa. Cu toate aceste scotndurni

documenturile di la vama inprtiascA (unde au si rmas


la tragire noastr din E.5i. i pentru a lor sloboznie prin
jalub trebue de a s face cerire la Guberniea Liovului) m
voi ingrij sau insumi ori vechil al triimite dup poronc ;
iar secvestrul pus 11 gssc si de pgubire me si de nepriinta

Intru asteptare frtseului Du-Tale rspuns vestitori de


i petrecire Du-Tale m insmnez pentru tot-

aflarea
deauna

Al Dumitale ca un frate
Cerniluti, 1826, April 28.
Sandulache Sturza.

IOI

dacoromanica.ro

XXXVII.
1827, Noemvrie 2.

Domnul loan Sandu Sturdza, considerind mari/e merite nationale ce 0 le-a ckstigat Doxachi Hurmuzachi, confer
acestuia rangul de vel

Noi, loan Sandu Sturdza Cu mila lui Dumnezgu


Domn tgrii Moldaviei.
Facirile de bine fiind un indemn obstesc &Rea'

tatui purtgri nu mai putn i mgrguitoare cebra ci le cgstigg. Cu driturile i sirguintgle sale precum toate pildele
mgrturisgsc, niam aflat totdeauna intru aceiasi pgrinteascA

luoare aminte, ca s rgspltim adedi fieste cgrue dupg


sferg, dup a niamului stare si dupg dreptgfle ci insusi
sau agonisgt.
Drept aceea unul din fii patriei acestiea fiind i D-lui caminariul Doxachi Hurmuzachi a cgrue niam din in vechime
urmiazg a fi de boeri i cu osgbire cinstit In acest pgmgnt,

cum niam incredintat si din insusi documenturile ce niau


infgtosat dela acel mai de inain tea noastrg proiatoh anume
Scarlat Alecsandru Calimah VV. insotgte si a Divanului
ngmistem de aice adeverintg. Iar pelgngg acestea avnd
insusi Domnie noastr desvgrsit stiint, atgt pentru stare
niamului sgu cum si pentru cinstitele purtri aduse neprihgnite

intre tot asgmgnate cu evgheniea a sa, intrebuintrn mai


vArtos in vremea tulburgrilor ciau urmat aice, feluri deosgbite si inbrtosgri compatriotglor nostri, simtgtoare si de
multgmire.

Jata dupg toat dreptatea i cuviinta provevasim pe Du-lui


caminar Doxachi Hurmuzachi cu :cinul de vel AO. Si fgcndul
la toti si in tot locul cunoscut, hotgrAm ssi aibti si tot procomiuri i privileghiuri acestui cinstit legiuit in pgmntul
acesta. Pentru care i sau dat acest pitac intgrit cu a noastrg
102

dacoromanica.ro

domniasc

isc`litur

i pecete i protoclit de al nostru

marele postelnic, prin care poruncim i Du-sale vel visternic


s i s" triacs5 numile In condica domnestii noastre visterii
dup rsnduiala cgzut.
1827, Noemvrie 2.
Pecete.

IOAN SANDU STURZA.

XXXV".
Cernauca, 1828, Mai 14.

Arh. Bucov. Dosarul 1828. No. 492

Arliimandritul Daniil multumeste Administratiei Bueovinei

pentru tratamentul uman, care i s'a aeordat in timpul


petreeerii sale in Bucovina.

Hoch101. Prsidium Eines woh1101. K. K. Bucoviner


Kreisandes.

Dei' endesgefertigte Auslnder, der dem Ruffe folgend,


dass die alllerhchste K. K. sterreichische Regierung jene,
welche zur Zeit der in dem Ftistenthum Moldau ausgebrochenen Unruhen sich in die K. K. sterreichischen Staaten
in dei' Verzweiflung um ihr Leben zu retten, geflchtet hatten,
mit ausgezeichneter Grossmuth aufgenommen und geschtitzt worden sind, hat sich gleichfalls aus diesem nemlichen Anlass in die Bucovina begeben und sich durch einen
Zeitraum von 8 Jahren ununterbrochen aufgehalten ; und da
der endesgefertigte Auslnder sich tiberzeugte, dass die
allerhchste K. K. sterreichische Regierung auf ihr durch
die gauze Zeit seiner Anwesenheit den mglichst hchsten
Schutz, wie jedem K. K. wirklichen Unterthan auf eine so
grossmtithige und ausgezeichnete Art angedeihen liess, so
glaubt und h5lt sich sogar fiir verpflichtet, in dem Augenblick als derselbe bei den in dem Ftirstenthume Moldau eingetrettenen Vernderungen die Bucovina zu verlassen gedenkt,
Einem hohen Praesidio seine innigsten Dankgefiihle ftir
103

dacoromanica.ro

allerhchsten Schutz f tir die Zeit seiner Anwesenheit in der

Bucovina mit der unterthnigen Erklrung darbringen zu


miissen, dass ihm diese allerhchst giitige und grossmathige
Aufnahme in der Bucovina ewig unvergesslich seyn werde
und dass derselbe unausgesetzt durch sein inbriinstiges Ge-

beth bey Gott als den Geber alles Guten die fortdauernde
Erhaltung des mchtigsten und gerechtesten Monarchen in
Europa Sr. Majestaet Franz dem Ersten, Kaisers von
sterreich, zu erflehen sich zur hchsten Pflicht rechnen wird.

Indem der Unterzeichnete durch diese unterthnige Erklrung die seinem Herzen so angenehme Pflicht erfdllt, bittet
derselbe, womit Ein hohes Praesidium diese unterthnige

Erklrung zur amtlichen Wissenschaft nehmen und davon


nach der hohen Einsicht eines hochlblichen Praesidiums den
allenfalls mglichen Gebrauch machen wollen.
Czernauka, den 14. May 1828.

Dann!, arhimandrit.

XXXIX.
Cern'auti, 1848, Martie 30.

Arh. Bucov. Dosarul 1848, No. 457.

Autoritiltile militare &aril administratia Bucovinei, comunieind


c au permis refugialilor moldoveni intrarea in Bucovina.

Bukowiner Militar und Grenzdann Truppen DivisionsCommando an das K. K. Bukowiner Kreisamt-Prsidium


vom 30. Marz 1848 No.
nil. den Fall des Eintrittes der nach der von der K. K. Agen-

tie zu Iassy anher gelangten dem K. K. Herrn Kreisamts


Vorsteher brevi manu mitgeteilten Zuschrif t vom 27. dieses
No. 1904 in der Moldau zu erwar ten stehenden Unruhen und
nehmlich wenn, in Folge solcher dortige rechtliche Einwohner
wegen Gefhrdung ihrer Person und ihres Eigentums, an die
diesseitige Grenze fliichten und um Verfolgungen oder Missha ndlungen zu entgehen, den Einlass auf das diesseitige Gebiet
auch ohne der Beihabung von legalen Personal Ausweisungen
104

dacoromanica.ro

und riicksichtlich Reise Passen ansuchen sollten, hat das


Militar und Grenz Commando in Folge des mit dem lblichen
Kreisamts Prsidium gepflogenen mtindlichen Einvernehmens, dass unter derarligen Verhltnissen den betreffenden
an der Grenze ankommenden Fliichtlingen, nehmlich Standespersonen und sonst Lenten von besserem Ansehen, dann den
in der Moldau wohnhaften sterreichischen Unterthanen

iiberhaupt, wenn sie wirklich daselbst mit Gefahr bedroht


erscheinen, auf ihr Ansuchen, auch selbst ohne der Beihabung

von Passen, der bertritt nach diesseits gestattet zu werden


htte, hiernach unter Einem an smtliche Grenzeinbruchsstazions-Commanden des Militar Cordons, die entsprechenden
Weisungen erlassen

XL.
Suceava, 1848 Scptemvrie, 13.

Arh. Bucov. Dosarul 1848.

Episcopul Iustin de Edesa roa Administratia Bueovinei


permitii a petreee in Bucovina,
Lbliches K. K. Suczaivaer Kreiscommissarial!

Der allgemein bekanten Verfolgung des in der Moldau


herschenden Hospodars Sr. Durchlaucht des regierenden
Fiirsten der Moldau Michael Sturza gegen viele der moldauischen Boiaren und mehreren Mitgliedern des moldauischen
Clerus, war auch der Gefer Ligte Weilibischof in der Moldau
unter dem Namen lustin, Bischof von Edessa, und mit dem
Familienzunahmen Krivetz genant, ausgesetzt und zwar aus
dem Grunde und mit der Beschuldigung, dass der Gefertigte als adla tus Sr. Eminenz des verstorbenen Metropoliten
Herrn Melety beigegeben gewesener und fungirende Aushilfsbischof sich bei desse[nl Todte einiger SchrifLen bemchtiget haben soll ; welche Schrif ten gegen die Persohn des
genanten Farsten sprechen und Beschwerden enthalLen sollen.
Der Gefertigte ware ganz gewiss in der Moldau sehr hart
105

dacoromanica.ro

behandelt worden, und war dahero genthiget, nachdem er


zuletzt eingesehen hat, dass dem ( !) DiCicesan Bischoff von
Roman gewaltsam von seinem Bischofsstuhle ausgehoben
und ins Exil auf eine unerhrte Weise, als ein Verbrecher
transportirt wurde, sich aus seinem. Vaterlande zu fluchten
und bis zur Beilegung dieser Verfolgungen, und um nicht
das Leben zu verlieren, da cier Gefertigte stetts krnklich
ist, und von einer schwachen Krper Constitution gar keine

tyranische Behandlung auszuhalten im Stande seye, hat


derselbe Schutz in den K. K. sterreichischen Staaten gesucht.

Nachdem derselbe nunmehro laut beyliegenden Sanittsfede die Grnze ordnungsmssig in die Buccovina tiberschritten hat, bittet derselbe Ein Lbliches K. K. Kreis Commissariat, damit ihrn fiir seine Persohn hierlandes Schutz
gewhrt und der Aufenthalt bier in Suczawa, oder sonst
in einen anderen Orte der Buccovina, auf eine unbestimte
Zeit gestatlet werde.
Suczawa, am 1/13 September 1848.
luslin, Edesi episcop.

XLI.
Leinberg, 1848, Noemvrie, 24.

Arh. Bucov. Dosarul prezidial 1848.

Refugiatii moldoveni George Bal, Teodor ,,i George Sion


primese pa.-apoartele vizate pentru Franta.

Guberniul din Lemberg OW eful politic al Bucovinei.


Wohlgeborene.r Herr.

ber die mit Bericht vom 13-ten November 1848 Zah/


1721/a. V. unterstiitzten Gesuche der in Czernowitz mit
hierortiger Bewilligung sich aufhaltenden moldauischen Guts-

besitzer Georg Balsch, Theodor und Georg Sion um Ausfolgung von Reisepssen nach Frankreich, finde ich tiber den

io6

dacoromanica.ro

Antrag des Herrn Kreisvorstehers denen selben die angesuchten

Passe zur Hinreise nach Frankreich durch sterreich und


Deutschland ertheilen .zu lassen.
Euer Wohlgeboren erhalten daher in der Anlage die ausgefertigten Psse zur weiteren Veranlassung.
Ich verharre mit vollkommener Hochaehtung.
Euer Wohlgeboren ergebener Diener
Zaleski.

XLII.
CernAuti, 1849, Iunie 21.

Ostdeutsche Post, Wien, 1849, No. 137.

Un corespondent din Cerniluti eomunicii in ce fel a fost tratat


de autoritritile ruseti G1ieor9lie Barit.

Zu den so zahlreichen als harten Schicksalschlgen, von


denen der romanische Stamm in und ausser sterreich
seit dem Frill-fling des verflossenen Jahres ununterbrochen
heimgesucht wurde, hat sich in letzter Zeit ein neuer gesellt,
der aber umso empfindlicher trifft, weil er von Freundes
Hand gefithrt wurde. Alle nach Siebenbrgens Fall gleichzeitig mit den unter dem Schutze der sterreichisch-russischen
Truppen in die Walachei flchtig gewordenen Mitglieder des
romanischen bekanntlich vom K. K. siebenburgischen Gene-

rallkommando anerkannten und unter seiner Oberleitung


gestan denen

romanischen

Pacifikations-Komites, sodann

mehrere Dutzende der hervorragendsten literarischen Talente und anderer Notabilitten dieser Nation wurden in
der Walachei auf Befehl des russischen Heerfithrers wegen
ihrer gefhrlichen" politischen Gesinnung verhaftet und
schmachten seit mehreren Wochen in gemeinen Kerkern.
Einer dieser Unghicklichen, Herr Georg Bariz, dem geistlichen
Stande angehrig, Professor, Redakteur [den ] weitverbrei-

teten und einflussreichen romanischen Gazeta di Transilvania", Mitglied des Pacifikationsausschusses unter Puchner
107

dacoromanica.ro

sowohl seiner literarischen Verdienste und sonstigen persnlichen Vorziige halber wie auch als einer der eifrigsten Vorkmpfer gegen den Kossuth'schen Ultramagyarismus, bei
seinen Stammgenossen hoch angesehen, kam vorgestern

hier unter russischer Eskorte mit der Signalisirung als ein


sehr gefhrliches" Individuum an, und erhielt demzufolge vom hiesigen K. K. Platzkommando die nicht sehr
trstliche Mission ins Stockhaus, wo er, anfnglich sogar
in Ketten, bis auf weitere Anordnung in Gesellschaft mit
Verbrechern., Deserteuren und Vagabunden, in seiner physischen und moralischen Herabwtirdigung Anlass genug zum

Nachdenken dartiber findet, warum er tiberhaupt, vorzuglich

warum er auf sterreichischen Boden gefangen sitze.

Wir begreifen es ganz gut, dass der sehr relative und dehnbare Begriff des Wortes gefahrlich" es einem Staate von
seinem Standpunkte aus erlaubt eine Handlungsweise so
zu benennen, die im angrenzenden Nachbarstaa te fr verdienst-

lich, patriotisch und ehrenvoll gilt ; Dass aber in demselben


Staate das patriotische Verdienst zugleich gefhrlich" und
als solches strafbar, daher mit Stockhausathen abzubiissen

sey, das begreifen wir, aufrichtig gesagt, durchaus nicht,


da wir in keinem sterreichischen Gesetzbuch auf solche Gefahrlichkeit eine solche Strafe verhngt finden. Ebenso wenig
begreifen wir, warum wir wohlorganisirte, gutdotirte und mit
diplomatischen Charakter ausgestattete K. K. Agenzien in
den Donauftirstenthtimern haben, wenn sie nicht einmal die
persnliche Freiheit und Ehre von solchen Staatsangehrigen
zu schtitzen oder mindestens zu bef iirwor ten im Stande sind,
deren ganze Schuld darin besteht, einer andern als der

eigenen Regierung gefahrlich" geschienen zu haben. Wir


appeliren deshalb an das hohe Ministerium, in welchem
wir glacklicher Weise eine Vermahlung der Justiz mit
dem Innern erblicken und hegen zu ihm die feste Zuversicht, es werde solchen niederschlagenden Unzukiimmlich-

keiten ftirderhin den Eintritt in die Wirklichkeit zu wehren


wissen.
(Buk).

io8

dacoromanica.ro

XLIII.
Viena, 1849, rulie 20.

aguna roagil pe comisarul Bach s'a' ocroteasert


poporul romin din Ardeal.

Episcopul

Euer Hochgeboro

Der officiell kundgemachte allerhchste Beschluss tiber


die Ernennung Euerer Hochgeboren zum bevollmchtigtert
kaiserlichen Commissr filr die Civil-Verwaltung in Siebenbiirgen veranlasste mich zurn Ausdrucke meiner Hochachtung
und innigster Freude gegen Euer Hochgeboren.

Indem ich demnach Euer Hochgeboren von Herzen


sche, dass Gott der Allmchtige Eueren Hochgeboren eine
stette Gesundheit verleihen und Hochdieselben in allen das
Interesse unseres tiefverehrten ritterlichen Monarchen befrdenden Unternehmungen segnen mge, habe ich die Ehre
meine vielgeprtifte romanische Nation Euren Hochgeboren
anzuempfehlen, die hier beiliegende Anrede zur geflligen
Kenntniss zu iibersenden und hochachtungsvoll zu verbleiben
Euerer Hochgeboren, erghenster Diener.
Andreas Sebaguna,
Romanischer Didcesan Bischof
der morgenlndischen Kirche in Siebenbiirgen.

Diesmahl in Wien Am Hof" No. 419, 2 SL [ock.]

XLIV.
Viena, 1850 Martie 10.

rArh.

Buc. Dosarul 1850.

Cancelarul austriac Schmerling caltrii guvernorul Bucovinei.


Roagii sil mite pe Eudoxiu Hurmuzachi care a fost munit
membru al Comisiei insrcinate ca traducerea in ronafinete
a legilor austriaee.

Indent ich Euer Wohlgeboren ersuche, das beiliegende


Schreiben dem dermal in Czernowitz oder irgend anderswa
in der Bukowina verweilenden Herrn ElldOXillS V012 Hormu109

dacoromanica.ro

zaki geflligst zustellen zu lassen, gebe ich mir zugleich die


Ehre Euer Hochwohlgeboren im weiteren Anschlusse eine
Copie dieses Schreibens mit dem Ersuchen zuzumitteln,

den Fall, wenn Herr Hormuzaki nicht geneigt sein sollte,


dieser ihm von mir tibertragenen Mission zu folgen, so giitig

sein zu wollen, irgend einen anderen mit der romanischen


Sprache vollkommen vertrauten und zugleich rechtwissenschaftlich gebildeten eingebornen Bukowiner in meinem
Namen zur bernabme dieses Auftrages zu gewinnen und
ihn, wie sich von selbst versteht, gegen Vergatung der ReiseAuslagen zur allsogleichen Hieherreise zu bestimmen.
Wien, den 10.Miirz 1850.
Sehmerling.

An Seine des Herrn provisorischen Landeschefs fr Bukowina, Freiherrn


von Hniger Hochwohlgeboren.

XLV.
Arhiva fem. Hurmuzachi.

1850, Aprilie, 3.

Constantin Hurmuzaehi este numit membru al Comisiei


InvAlfiturilor publiee.

Noi,
Grigori Alecsandru Ghica Voevod, cu mila lui Dumnezeu
Domn ferei Moldova,

Cinstit Du-le Doctor de filozofie Constantin de Hurmuzachi.

Invttura public es te unul din cele dinti obiecte care


trebuie s trag ingrijire ori criea oarmuiri. De aceea
reorganizatiea invteturilor publice in Moldova, au fost una
din cele intAi indeletniciri ale noastre ; ja neau indemnat a
discoperi lipsurile ce invteturile publice au avut pn astzi,
-si a cAuta mijloacele prin care aceste lipsuri sar pute indeplini.

Mai inainte de a supune proectul nostru asupra invtturilor


publice Divanului spre ce depe urin hotrre, am gsit de

II0

dacoromanica.ro

cuviint a convoca o comisie compus din brbati inzestrall


Cu insuirile cerute spre a lumina acest obiect de mare folos
pentru statul nostru ; aceast comisie pe lngli eful i directorul Departamentului averelor bisericeti i al invilteturilor publice compus. de D. D. logof. N. Sulu, Aga Lascarachi Rosetti, postelnicul Cufuresco i spatariu V. Alecsandri
sub a noastr insui prezidentie se va intruni chiar indat i-i
va incepe lucrarea. Domniea noastr avnd de multumire a
Te socoti i pe D-Ta Intre acei Wrbati carii prin a lor con-

lucrare vor contrebui spre statornicirea unui sistemu folositoriu de Invtstur publied pentru Moldova, Te numete
mdulariu acestei comisii in deplin incredire cil cunoscutul
D-Tale zel pentru binele publec precum i cunotiintile D-Tale
le vei intrebuinta in folosul acestui obiect de mulf insmn-

tate.
NOI GHICA VOEVOD.

Prod N. lunu(sli) (?).


D. D. P. Cazimir.
Seetiea I-a din depart(amentul) averilor bisericWi i al InvgAturilor publice.

No. 1391.

1850 April, 3 zile.

Set sectiei : D. lrelej (?).


(Ilegibil).

XLVI.
Sibiu, 1850 Septemvrie 26

Guvernorul Ardealului, generalul Wohlgemutii, roag Administratia Bueovinei sa eontroleze serisul ziarului Bucovina"

Das in Czernowitz in romanischer Sprache erscheinende


Blatt Bucowina" ist hauptschlich fiir die in Siebenbrgen
wohnhaften Romanen berechnet, es nimmt daher die politische Haltung dieses einflussreichen Blattes die gespannteste
Aufmerksamkeit der Regierung in Anspruch.

III

dacoromanica.ro

Da die demnchst stattfindende Wahl eines griechischunirten Bischofs in Blasendorf jedenfalls in diesem Blatte
besprochen werden wird, so stelle ich an Euer Hochwohlgeboren das Ersuchen, die diessfllige Tendenz des Blattes
mit Aufmerksamkeit zu iiberwachen.
Es soll in selbem die Bischofswahl nur ganz einfach referiert, sich in keine wie immer geartete Dissertation fiber
die bei der Wahl beobachtete Form und etwaige missliebige
Folgen ihres Resultates eingelassen, noch weniger aber irgend
etwas berithrt werden, was auf eine beabsichtigte Lostrennung
der griechisch-unirten von der katholischen Kirche hinzielen
wiirde.

Sollten Aufstze in entgegengesetzter Richtung in diesem

Blatte erscheinen, so wollen Euer Hochwohlgeboren die


Versendung der betreffenden Bltter auf Grund des jenseitigen

Ausnahmszustandes, und meines gegenwrtigen Ersuchschreibens, mit allem Nachdrucke zu verhindern sich veranlasst finden.
Hermanstadt, den 26-ten September 1850.
Wohlgemuth

F(eld) m(arschall) 1(eutnant).

XLVII.
1852, Februarie 9.

Arh. fam. Hurmuzaehi.

Constantin IImmuzachi este numit membru al Comisiei


legislative.

Noi,
Grigori Alecsandru Ghica, voevod, ca mila lui Dumnezeu
Domn feirei IVIoldovei.

Cinstit i credincios hoer Domniei mele Du-le Dr. Constandin


Hurmuzachi.
Incredin Vindune despre invTtura ce ati dobndit in tiintile legi/or i osabite aefminte precum Ni sau dat dovadg

nefgaduit de a D-Tale capatitate in lucrare proectului


112

dacoromanica.ro

invsfturelor publice la cari ati fostu m'dulariu, ati tras si


acum a noastr luare aminte de a Te rndui mdulariu la
lucrArile comisiiindeplinitoare codicilor terii ce sntu destul de
ginga0. Facem dar cunoscut Du-Tale ca dup priimire acestui
decret s6 bine voiti a p'si in lucrare insercin'grii pus6 pomenitei

comisii prin adresul cu No. 181 de la trecutul an 1850 din


preun4 cu osbitele inklufri anume arstate prin adresul
titat. Pentru care rAmsdnem in asteptare c prin indelitnicire ce veti intrebuinta cu srguint va r5spunde cu deplinAtate la chemare Du-Tale.
NOI GHICA VOEVOD.

Sectie I din depar(tamentul) dreptalii No. 16.


1852 Februar, 9 zile, No. 85.
Vel logort, ilegibil.

XLVIII.
Ia0, 1853, Iunie

Arh. fam. Hurmuzachi.

6.

Diploma de avoeat a lui Constantin Hurinuzaelti eliberatii de


guvernul Moldovei.
Atestat.

Dumnealui Aga Costachi Hurmuzachi prin suplica adresat

acestui Departament al dreptAtei, artnd dorint a s* indeletnici cu profesie de advocatu in pricini de giuded.ti civile,

au cerut a i se slobozi atestatul cuvinitu potrivit a sezmintului in aseminea, pe temeiul insusirilor cu care este inzstrat despre mai multe ramuri de stiintii, pentru care au si
inflitosat nomAr de 18 atestate si diplome doveditoare, ea'
D-lui Aga Hurmuzachi au urmat si au finitu cu celu mai bun
succesu in scoalele publice din Austria

Toate cursurile elementare (cursu de 4 ani).


Toate cursurile gimnaziale (cursu de 6 ani).
Toate (cursurile) filosofice (cursu de 2 ani).
8

113

dacoromanica.ro

D. Toate cursurile de legi i de llinti politice (cursu de 4


ani).

Din care a testate s'au vAzut c

s'au dat D-sale ag6i

Hur muzachi de CAVA faculta Lea iuridico-politic a universitAtei din Viena i dovidescu c D-lui au fAcut ecsamene cu
eminent5.

Din dreptulu naturalu privatu.


Din dritul natural public.
Din dritul crim:nal i codica criminaM a Austriei
procedura criminal.

Din statistica general a Europei.


Din statistica spetial6 a Europei.
Din dritul roman (legile imprAteti).
Din dritul bisericesc.
Din codica civilA a Austriei.
Din dritul feodal.
k) Din dritul comercial i cambial.
1) Din tiintele politice (tiintele politiei, economiea politic,

finantials . c.).

Din tiinta legilor politice i din condica despre delicte.

Din procedura giudecaoreasc in pricini de giudeeti.

Din procedura giudec5.toreascrt in cazuri nesupuse

Din stelistica atingRoare de pricini.


Dup cercetarea c6rora atestate Departamentul incredintindu-se c D-lui aga Costachi Hurmuzachi poate rAspunde

la o aa intreprindere de advocat, in privire mai ales i a


cunotiintei ce are despre aezmnturile acestui Principatu,
i-au incuviintat cererea i prin urmare indeplinindu-se formalitaoa cerurd de art. al 6-le din titatul aezmnt pentru
giurAmntu, un as5menea s'au prescris mai gios in cuprinderea urmAtoare : Eu aga Costachi Hurmuzachi giuru in
numele lui D-zeu, a precuratei fecioare Maria i a tuturor
sfintelor, precum c tuturor impricinatilor, care m'ar cere,
m'ar pofti i m'ar imputernici de a strui i a inainti pricinile

dacoromanica.ro

lor in giudecti, ori in ce pricin, dup ce ocian voi primi


asupra me, voi sluji i voi strui pe la giudecti cu dreptate,
credint i sigurant, M'A deosebire a persoanelor bogate,
adecA sau srace, fr de a cerca vr'o uneltire de viclesug
cu partea protivnic, ne luind in bgare de sarri a acestuea
rugAminte, daruri, favor, fria', ur, iubire sau hatir, voi
urma toate dup dreptatea i dup legi, luind de la incredinttoriul meu in pricina luan' asupra me plata cuvenit
ostenelilor mele, niel voi prsi pe incredinttoriul meu in
pricina luat asupra me, afar de vre'o legiuit si bine cuvintat pricin."
Drept aceea pe temeiul formalittei mai sus prescrise
Depart. sloboade D-sale Ag'i Costachi Hurmuzachi atestatul de fat cu iscliturile cuvinite i pecetea acestui Ministeriu ; pentru care spre obsteascA stiint de o asemine autorizatie dobandit de D-lui aga de a fi advocat, tot odat s'au
ordonat i redactiei foilor officiale a publica aceasta.
Logolt dreptiitei,logoiatul i cavaler Costaehl D. Sturdza.
Director Depart. Raletl, vornic.
Se!. sectiei D. Stefano, spatar.
Seclia 1-a No. 2827, anul 1853. Iuni 6 zilei lai.

IL.
Iai, 1855 April 28.

Arh. Fam. Hurmuzachi.

Domnul Moldovei conferA lui Constantin Hurmuzaehi rangul


de Vornie.
Monsieur,

Par le decret ci-joint, vous verrez que S. A. S. le Prince


Regnant vient de vous lever au rang de vornik.
Je 'm'estime heureux de vous le transmettre moi-mme,
tout en vous felicitant sur une distinction, par laquelle S. A. S.

s'est plu reconnaitre les services que dej prcdemment


115

dacoromanica.ro

vous avez rendus au pays, ainsi que votre utile cooperation dans les travaux de la commission de lois, qui sont
appels marquer une re nouvelle dans le destines de la
Moldavie.

Veuillez, Monsieur le Vornik, agrer cette occasion les


assurances de ma sincre estime et de ma considration trs
distingue.
C. GDYKA.

Monsieur le vornik Constantin Hourmouzaki.

L.
Ia0, 1856, Martie 26.

Arh. Tarn. Hurmuzachi.

Domnul Grigore Alexandru Ghiea eonfera lui Doxaelti


muzachi rangul de Vornie.
Noi,
Grigorie Alexandru Ghica VV. cu mila lui Dumnezeu Domn
Tarei Moldovei.
Cunoscutu i tiutu facemu la toti Carom se envine a sti,

luAndu in consideratie seiviciile ce Du-lui Aga Docsachi


Hurmuzachi au plinitu, nu mai putin si ale sale merite personale i credinta c tr Noi i Patrie, dupre prerogativa ce
avemu i Ifrgzimu rangul de vornic in care insusire orAnduimu

D. secretariu de Stat al inregistra in cartea rangurilor spre


a fi obsteste cunoscutu i onoratu dupre cuviinta.
Datu sau in residenta noastr a lailor, anul mntuirei
una mie optu sute cinci zeci i sase, luna Martie in 26 zile,
a Domniei noastre anul al septelea.
NOI GHICA VODA.

Secretar de stat : Ghlca.


Directorul : Aga A. noting)
Seful

Sectia I din secretariatul de stat, No. 1974.


116

dacoromanica.ro

LI.
1856, Aprilie

Arh. fam. Hurmuzachi.

1.

Constantin Hurmuzaehi este numit membru al Comisiei


juridiee.

Noi,

Grigorie A. Ghica, voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn


terei Moldovei.

Cinstit si credincios boer Domniei mele Du-sale arh. vornic


Costachi Hurmuzachi.
Prin partea I. a Condicei civile care s'au elaborat de comisiea

legilor si care infAtosinduse Divanului obstesc au i primit


intArire NoastrA, s'au adoptat principul infiinterei Ministerului public, adicA a Procurorilor statului. Infiintarea Ministeriului public cerand ca ne aparat corolar i infiintarea
jiuriului in pricinile criminale i in dilictele de presA, i asa
precum proectul de lege pentru presA, care are a s'A supune
In curAnd Divanului general si apoi a s.' si aplica, privedi
asazarea jiuriului care este o veche institutie a tArei ce trebue rechiematA la viatA, potrivit anaforalei consiliului Nostru
administratif sub No. . . . prin care ni au supus aceste inpregiurAri. Domniea NoastrA insArciam pe Dumneata ca
membru comisiei legilor a te intruni de indatA cu Dumnelor
Vornicul Dimitrie Ralet i colonelul Mihail Cogellniceanu
pentru ca in cel mai scurt timp s elaborati un proect pentru
Infiintarea Tribunalului de jiurati insArcinat de a sA rosti
.asupra crimelor i delictelor in de obste si a delictelor in
spetial, comisiea va ave in privire ca proectul acesta sA fie
In potrivire cu codicile penale si de instructii criminalA cu a
cArora prelucrare este de mai inainte insArcinatA comisiea
legilor si tot odatA s'A se precizezA si atributele instantiilor
giudecAtoresti, inteun chip nimerit si conform cu institutiea
jiuratilor.
Asteptrign de la rAvna i patriotismul D-Tale grabnicul
117

dacoromanica.ro

rezultat al lucrilrilor zise, pentru ca in curilnd s" ne putem


bucura de a vide patriea noastr6 inzstratg cu o institutie
folositoare, pe care p5rintii notri au avuto, i care este chema-

t de a incungiura dreptatea cu o mare i puternic6 garantie.


NOI GH1CA VOEVOD.

Secretar de stat : Nico (?).


Directorul A. FoIlno.

Sectia I din seeretariatul de Stat, No. 15


1856, April, 1.

LII.
Iai, 1856 Aprilie.

Arh. fam. Hurmuzachl.

Constantin Hurmuzaehi primete ealitatea de eetiltean al


prineipatului Moldovei.

Noi,
Grigorie Alecsandru Gika Voevod, cu mila lui Dumnezeu
Domn terei Moldovei.

D-lui Vornicul Costaki Hurmuzaki prin suplica sa din 21


Martie Ne-au fAcutu cerire de a se recunoate de p6mAnteanu, pe temeiul documenteloru infiltoate de D-lui in original
i anume : a) o carte domniasc de la Scarlat A. Calimah
Voevod din 20 Iulie 1813. b) o adeverint4 a Divanului Moldo-

vei din 15 Aprilie 1819, infrit de acela Domn. c) 0 carte


domneascg de la loan Sturza voevod din 2 Noemvrie 1827.
d) o invoial din 13 Noemvrie 1831, i e) 0 cesie din 12 Mai
1846, care dovidescu : 1) C5 Hurmuzechetii au fost pururea
din inceputu boeri credincioi ai Moldaviei i boeri alei ai
sfatului i ai Divanului domnescu. 2) a aceast familie au
avutu in Moldova mai multe moii, dintre care una c4tigat
pentru vrednicie prin danie de la prea-fericitul intru pomenire
Domnu Grigorie Gika Voevod cel lAtrAn. 3) CA bunul s'au
medelniceriul Constantin Hurmuzaki care la luarea Buco-118

dacoromanica.ro

vinei de cdtr'd imp:Ardliea Austriei avea mosii atiitu in Moldova

cdt si in Bucovina, a ramasu asezatu in Moldova unde au si


trecutu din viatd. 4) CA printele sd'u D-lui vornicul Docsaki
Hurmuzaki s'au rfscut in lVfoldova la p'rinteasca sa mosie
Horodistea din tinutul Frrl'dului, dupd luarea Bucovinei,
au mostenitu si au sfp'nitu ca si multi alti boeri moldoveni
an't in Moldova cdt si in Bucovina mosii si s'au onoratu la
anul 1819 cu rangu de caminar, iar la anul 1827 cu rangul
de Agg. 5) Ca din mosiile ce Orintele s'Au au avutu in Moldova

una (giumkate din mosiea Teioasa sau Petrestii din tinutul


Dorohoiului) au esitu din sfdpnirea sa tocmai la 1831, iar
alta (giumdtate din mosiea Ipotestii din tinutul Botosanilor)
tocmai la 1846 au trecutu prin cesia cdtedi una din surorile
D-le vornic Costaki Hurmuzaki. 6) a la 1819 Divanul Moldovei impreund cu Domnul de atuncea, iar la 1827 Domnul
Ioan Sturza au recunoscutu pe pdrintele s'Au de proprietaru
imp'rttisitu de toate privilegiile p'mntesti ce au si alti
nobili de starea sa ; si 7) C'd prin urmare printele D-sale
nici odat`a n'au incetatu a fi pdmintea nu si boeriu moldovanu,

nici au putut perde driturile nationaliatei si ale indigenatului, precumu nu le-au perdu tu nici cialatti boeri ai Moldovei,

card av'ndu mosii a-tat in Moldova cAt si in Bucovina, nu


petrecu in Moldova, ci in ten i streine, adAogidndu D-lui vornicul c'd aceste incungiurilri nu lasd nici o umbr de indoial
1) &A Du-lui este p5mntean moldovan si 2) C dispozitiile
din Capitul al IX. al Regulamentului organicu, Anecsa X,
nici se potu aplica in privinta D-sale pentru c'A ele presupunu
unu streinu, streinu nou venitu, asa dar necunoscutu si despre
care nici se poate 'Meg sti de merit sau mi a fi admisu la
bine-facerile indigenatului politicu, presupune unu streinu
de natie ha chiar si de religie, iar D-lui au doveditu prin
actele de mai susu ea' este Moldovan si fiu de pgmnteanu
moldovan, de religie ortodocsA si culloscutu in Moldova, unde,

dup finirea studiilor universitare, s'au asezatu si unde petrece de mai bine de doi spre zece ani, in cursulu dirora ori
cine au pututu sti se incredinteze despre principiile, cugetdrile si purrdrile sale si de este si din inim'A Moldovanu sau nu.
119

dacoromanica.ro

Pe lnga aceste ca este stiutu cum ca prin ofisele Noastre


au fostu numitu ; la anul 1850 membru al comisiei pentru reor-

ganizarea invataturilor publice, iar /a anul 1852 membru


Comisiei Legilor : ca pentru activitatea ce au disvalitu ca redac-

toru al Regulamentului scolaru, ce astazi este in lucrare, au


fostu onoratu cu rangul de Aga, iar pentru sirguinta sa la
comisia Legilor, caria Inca la anul 1853 au infatosatu partea
1-ia din codica penala, cu rangulu de vornic, i c Logofetiea
Dreptatii pe temeiul diplomelor infatosate de Du-lui si care
atesteaza ca au urmat si au fcutu cu succesu eminentu cursul
invataturilor gimnaziale, cursul faculttei filosofice, cursul
facultatei de Legi i cursul facultatei stiintelor politice, iau
recunoscutu competenta i dritul de advocatu in cauze civile,
dritu recunoscutu si de Divanul domnescu. Pe a ceste dar cuvinte
legale si dovezi autentice razamandusa driturile Du-sale

Vornicului C. Hurmuzaki de moldovanu i pamanteanu,


au cerutu prin citata suplic' ca s i se recunoasca obsteste
prin slobozirea actului cuvenitu.
Aceasta suplica recomendanduo cu rezolutia Noastra Divanului Generalu spre a lua in privire legiuita cerire a D-sale
Vornicului C. Hurmuzaki", Divanul dupre deliberatia urmata,
prin raportul subu No. 81, Ne incredintati, ca din domnestile

acturi mai susu enumerate, au recunoscutu in unanimitatea


voturilor drepturile de pamanteanu ce D-lui Vornic Costaki
Hurmuzaki ca toata familia sa are in Moldova precumu
deosebitele servicii savarsite terii a D-lui Vornicul, si care
recomendeaza de adevratu fin al Patriei, nu mai putinu
a le sale merite personale, care aceste titluri puternice l'au
indemnatu a constata cu multumire driturile de indigenu ale
D-sale Vornicului C. Hurmuzaki si ale intregei sale familii
cu toate prerogativele unite cu ele.
Pe acestu temeiu dar si dup cunostinta de aproape ce si
Insine avemu despre driturile mai sus artate, sentimente/e de

adevaratu patriotu ale D-sale Vornicului Hurmuzachi


despre zeloasele sale servicii in deosebite lucruri insemnatoare

la care au fostu cerutu concursul D-sale, spre folosul i luminarea terei nu mai putinu i despre onestitatea nobilului seu
120

dacoromanica.ro

caracteru in toate relatiile private i publice, Noi in puterea


Domnetei Noastre prerogative, prin aceast' Diplom ce'i
slobozimu suba a Noastr iscAlitur i pecete, contra-signat
de Secretariatul de Statu, facemu cunoscutu tuturoru Crora
se cuvine a ti, c recunoatem i intrimu D-sale Vornicului
Costachi Hurmuzachi i intregei sale familii, dritul deplinului
indigenatu in Moldova, urmndu a se folosi attu. D-lui Vornicul i intreaga D-lorsale familie de toate drepturile insuite
boerilor pmnteni a acestui principatu, cau i pogornorii
D-lorsale din neamu in neamu, pentru care amu i poroncitu

de a se publica spre obteasca tiint cuprinderea Dip lomei

de fat.
Datus'a aceasta in rezidenta noastr, in orasului Iaii la
Apriliu, anul mntuirei Una mie optu sute cinci-zeci i ese,
iar al Domniei noastre al eptelea.
(Semntiturile lipsesc).

LIII.
Iai, 1859, Martie 8.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Constantin Hurmuzachi este numit Ministru de Justitie al


Moldovei.

Principatele-Unite Moldova i Valahia.

Noi, Alecsandru loan I. cu mila lui Dumnezeu i vointa


national Doran Moldovii i a Terii romaneti.

La toti de fat i viitori sanatate.


Am dekretat i dekretm :
Art. 1. Dup demisionarea Domnului Manolaki Kostaki
Epureanu am numit i numim pe Domnul Konstantin Hurmu-

zaki Ministrul nostru Sekretariu de Stat la Departamentul


Justitiei.
121

dacoromanica.ro

Art. 2, Art. 3,
Art. 4. ,5i. de pe urmil Ministrul nostru Secretariu de Stat
ad interim /a Departamentul trebilor streine este insrcinat
cu eczecutarea ordonantei de fat.

Datu sau in Domniaska noastr capital Iasii anul una


mie optsute cinci zeci si no luna Martie in opt zile, in anul
intAi a Domniei noastre.
ALEXANDRU IOAN I.

Ministrul Sekretariu de Stat ad interim


/a Departamentul trebilor streine.
L. Steege,

No. 19.

L IV.

Iasi, 1861 Ianuarie 18.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Constantin Hurmuzaelii este numit Ministra de Justitie al


Moldovei.

Alessandru Ioan I. cu mila lui Dumnezeu si vointia national Domnu principatelor-unite Moldova si Teara Romaniascil.

La to ti de lacia si viitori sdndtate.


In urma demisionrei Ministeriului Nostru de la 30 Aprilie

anul contenit, si dupre propositia presedintelui consiliului


Nostru de Ministri din Moldova, numit prin ordonanta noastr' de eri sub No. 2 spre completaria noului cabinet.
Am decretat si decretm ce urmeazA :
Art. 1.
Domnul Constantin Hurmuzachi este numit
Ministril Secretar de Stat la Depart. Justitiei.

Art. VI.

Si

depre urm Ministrul nostru presedinte

122

dacoromanica.ro

al consiliului de Iklinistri este insArcinat cu esecutarea ordo-

nantei de fata.
Datu sau In laii, la 18 Ianuarie anul una mie opt sute
sase zeci i unul.
ALEXANDRU IOAN I.
Presedintele consiliului Ministrilor din :Moldova
Anastasie Pano.

LV.
Iasi, 1861, Aprilie 23.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Constantin Hurmuzachi este numit Ministru de imante ad


interim al Moldovei.
Principatele Unite, Presidentulu
a Moldovei. No. 167.

consiliului Ministrilor

Dornnule Ministru,

InnAltimea Sa Domnul Principatelor-unite, incuviintAnd

asupra raportului meu telegrafien, insercinarea Domniei


V6stre cu indeplinirea ad interim a functiilor de Ministru
alu finanselor, p'anA la int6rcerea Du-lui Mavrojeni de la
Bucuresci ; am onoarea a vA incunosciin[a despre aceasta,
si a vA ruga, Domnule Ministru, se binevoiti a filtra in esersitiul acestor functii, rAmAind a vi se comunica copia de pe
Domniasca ordonantA pentru asta insercinare, indatA ce se
va subscrie de InnAltimea Sa.
Primiti, VA rogu, la astA ocazie, asigurarea prea osebitei
mele consideratii.
Panu.

Domniei Sale Domnului Constantin Hurmuzachi, Ministril al Justitiei


ad interim Ministiu al finantelor.

123

dacoromanica.ro

Arh. fam. Hurmuzachi.

Bucuresti, 1861, Mai 4.

Domnul Cuza multumqte lui Constantin Hurmuzaciti pentru


serviciile aduse.

Depes telegraficti.

D-lui C. Hurmuzachi Ministre de la Justice,


Iassy.

Primind felicitrile ce-mi adressati pentru reusirea noastr

In questiunea national nu pociu a nu v aminti serviciile


devotamentul ce insusi Dv. ati artat pentru aceasta
caui, csat pentru judectorii insercinati cu o revizie administrativ am invitat pe d. Ministru din Luntru a inltura

greutatea ce ati intimpinat prin aceasta in ramul judeciaru.


Domnul Slpilnitoru.

Cernuti, 1862 Ianuarie

1.

Arh. Buc. Dosarul 1862

Un numAr de intelectuali romni comunica Administratiei


Bucovinei a s'a format un comitet provizor pentru Infiintarea unei Reuniuni de lecturii.
Malle c. r. presiediu

Curaespundind unei recerintie prea simtite de a se incunoasce cu progresele de'n limba si literatura rominae", s'a
constituit un comitet provisoriu, care a compus staetutele

unei reuniuni romine de lepturae, a caeriia tendintia este


ajungaeciunea sus atinsului scop.
124

dacoromanica.ro

Aceste staetute alaeturate aice in doouae esimplaree se


supun inaltului c. r. presiediu cu rugaemintea cea mai plecatae,
ca sae binevoeascae a li da prea graetios inaltae aprobaeciune.
CernAuti, In 1 a lui Gerariu 1862.
Nikolai Baron Wass'lko,
Leo CsupereovIes.

Maedularii comitetului provisoriu

Leo Popeseu.

Ion al lul G. Sb'era.


Orestes Benney de Herszenyl.

las, 1862 Ianuarie, 13.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Domnul Cuza egtra Constantin Hurmuzaehi. Ii dorete insilniltoare grabnicii.


Telegramm
Monsieur Constantin Hourmouzaki,
Vienne.

Freiung, Empereur romain No. 7. Je suis heureux d'avoir


le droit de vous remercier, je fais des voeux pour votre retablissement et votre retour un moment plutt.
COUSA

Bucuresti, 1862, Martie 27.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Sturdza &aril Constantin Hurmuzaehi. Regretil absenta fui


dela eonstituirea eorpurilor legiuitoare.
Telegramm

Monsieur Constantin Hourmouzaki,


Wien.

Rptition demand.

La cour ouverte aujourdhui, regrettons votre concours


clair si necssaire a sa constitution.
B. St ourdza

125

dacoromanica.ro

Cernauti, 1862, Mai 2.

Arh. Buc. Dosarul 1862.

Alexandru Hurmuzaehi eomunie Administratiei Bueovinei


&I eomitetul Reuniunii de lecturil s'a eonstituit.

Inuit c. r. guvern al Hera!


In urma naltului emis d'en 26 lanuarie a. c. nr. 227 pr. ili

comitetul reuniunii romane de leptura libertatea a face


cunoscut, comcae adunantia generala constituitoarie, tienuta
In 19 Aprilie a. c. au ales de presiedinte pe domnul Michael
cavaleriu de Zotta d'en Ocna, i de vice-presiedinte pe domnul
Alexandru cavaleriu de Hurmuzaki.

Dela comitetul reuniunii romanesci de leptura.


Cerneutii, In

20 Aprilie,
1862.
2 Maiu,
Alesandru Hurmusald.

Cernuti, 1862, Iunie 3.

Arh. Buc. Dosar. 1862.

Alexandru Hurmuzaehi trimite Administratiei Bueovinei


statutele Reuniunii de lecturfi.

Innalte c. r. presiediu al tiaerii!


In urma innahului emis cu datul de'n 19 Maiu 1862 c. n.
No. 1159 pr. se onoreadiae comitetul reuniunii romine de
lepturae de a, curaespunde cu iutialae daetorintiei sale, infaetisind innaltului guvern in intiaelesul emisului de'n 26
Ianuarie 1862 No. 227 pr. un esimplariu de'n staetutele ei
aia dupre cum slut ele incuviintiate.
Cernaeutii, In

22 Maiu,

3 Iunie,

1862.

Comitetul reuniumi romine de lepturae.


A. IIurmuzaehl.

126

dacoromanica.ro

Cerniluti, 1863, Iunie

1.

Arh. Buc. Dos. 1863.

Gheorghi Hurmuzaelti comuniert Administratiei Bucovinei


eomitetul Reuninnii de leeturii s'a eonstituit pentru anul
1804.

Innalle c. r. guvern al liaerii I

Comitetul Reuniunii romine de lepturae se onoreadiae,


insciintind pre innaltul guvern, cum cae adunintia generalae
tinutae intea 14/26 Maiu 1863, vi-a ales de presiedinte pre
Escelintia sa Domnul episcop Eugeniu Hacman i de vicepresiedinte pre domniea sa Georgiu Hurmuzachi.
Cernaeutl, Intea

20 Main,
1863.
1 luniti,

Ion al WI G. Sblera
secretariu.

CernAuti, 1863, Iunie 3.

Georgl Hurinuzaehl.
vice-presedinte.

Arh. Buc. Dos. 1863.

Gheorghi Hurmuzachi roagil ineuviintarea pentru seltimbarea


denumirii Reuniunii de lectura in Sotietate bueovineanil
pentru literatura i cultura poporului romiln".

Innalle c. r. guvern al liaeriil

Adunarea generalae a Reuniunii romine de lepturae in


Cernaeuti a decis in siedintia sa de'ntr'a 14/26 Main 1863
sae prifacae aceastae Reuniune inteuae Sotietate bucovineanae pe'ntru literatura i cultura poporului romin"
Aceastae sotietate ar ave de scop, sae grijascae de laetirea
eulturei naeciunale, de in taerirea, sprijinirea i desvoltarea
ei in toate ramurile sciintiale prin studiu, prin elaeborarea
127

dacoromanica.ro

edarea de opuri, de traetaturi sciintiale, prin premii i


stipendii pe 'ntru diferitele specialitaeti de sciintiae, artae i
i alte asemene, i sae fie i un mijloc de inlesnirea studiilor
i un centru de adunare spre pertraetarea maeteriilor
avnd de mijloace caerti, foi periodece i tacsele anuale
i fondul sotietaetii.
Staetutele acestei sotietaeti, propuse de comitet, s'au
desbaetut i votat de adunintia generalae ; deci acum, spre
a realis aceastae dorintiae precit de urginte pre atita i de
fierbinte a adunaerii generale, se onoreadiae comitetul Heuniunii
a substerne Inaltului c. r. guvern al taerii aceste
staetute noaue, rugindu-1, a li se incuviintia binevoitoaria
aprobare.
Cernaeuti, Intfa

22 Main

3 Iuniu

, 1863.

Ion al lui G. Sbiera,

Georg' Hurmuzaehl,
vice-presedinte.

secretariu.

LX IV.
Bucuresti, 1864 Decemvrie, 10.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Domnul Cuza eiltril Constantin Hurmuzaelti.


II nume.ste senator.
Telegramma

Monsieur Constantin Hurmuzache,


Stat ion Roman.

Pour Dulceti

Je viens de vous nommer au Snat. Je sais que vous avez


de-la rpugnance a vous transporter, mais en mme temps
que je vous devais cette distinction je le devais au pays et
moi meme ; mes amitis.
PRINCE REI GNANT

128

dacoromanica.ro

Bueurefli, 1864, Deeemvrie 10.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Ministrul prerdinte M. CoOlniceanu eiitr Constantin Hurmuzaehi.

Ii eomunieil, eii a lost nurnit senator .0 11 roa95 sii se prezinte


la Bueure.,ti in ziva desehiderii Senatului.
Telegramma.
D-ului Costantin Hurmuzache,
Roman.

Innltimea Sa a bine voit a NA numi Senator. Senatul


inpreung cu adunarea electiv sunt convocate pentru zioa
de 6 Decembre. Bine voiti dar a veni in acea zi in Bucureti,

spre a depune in minele Innltimei Sale jurmintul Dv.


de senatoru. Prefectura are ordin de a pune la dispozitia
Dv. caii de poste trebuitori.
Presid. consiliului de Mini$tri.
Kogalnleeanu.

No. 1578.

BucurWi, 1864, Decemvrie, 22

Arh. fam. Hurmuzachi.

Ministrul prerdinte M. Cogiilnieeanu eiltrii Constantin Hurmuzaehi.


Ii eomunieil, eft Senatul I-a ales in absent,6 viee-prerdinte al s5u.

Telegramma.

Constantin Hurmuzachi, senator.


Roman.

Senatul Romniei respunzind la dorinta Mriei Salle,


Domnitoriului i a guvernului seu, va ales astezi In unanimitate vice preedinte al seu.
Prerdintele consiliului de minitri,
Cogiilnleeanu.

129

dacoromanica.ro

Bucuresti, 1864, Decemvrie, 23.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Domnul Cuza catril Constantin Hurmuzaehi.


Ii comunica i-1 felicita ea' a fost ales viceprepdinte al Senatului.
Telegramma.

Monsieur Constantin Hormuzaki,


Roman.

Le Senat vient de vous elire a l'unanimit vicpresident,


je vous en felicite et j'assure bien du senat, mes amities.
PRINCE COUZA.

CernAuti, 1865, Februarie,

1.

Arh. Buc. Dos. 1865.

Gheorghi Hurmuzachi comunica Administrallei Bueovinei

ea' au fost alei membri onorari ai Societa ii pentru


cultur" mai multi cetfiteni ai Romaniei.
Innalt presidiu c. r. al taerii l

Potriviit cu 11 al statutelor Socieftii pe'ntru literatura


0 cultura rominae in Bucovina, care dispune cumcae : Maedulari onorari se denumesc de adunarea generalae pe temeiul
dovedit de capacitate, de inaltae pusaeciune 0 de alte merite
personale" 0 luind in privire meritele cele mari, ce i-au caetigat pe'ntru literatura rominae Domnii Vasile Alecsandri,
Dimitri Bolintineanu, Constantin Hurmuzaki, A. Treboniu,
Laureanu i A. Papiu Ilarianu. Adunarea generalae a Sotietaetii pe 'ntru literatura 0 cultura rominae de'n Bucovina
-tinutae in 11/23 Ianuariu 1865 au denumit pe acesti renumiti baerbati romini de membri onorari ai Sotiefalii acesteia.
130

dacoromanica.ro

fiind c 6 al Statutelor sotietaetii cere pe'ntru primirea


cetaetenilor neaustriaci ca maedulari incuviintarea inaltului
c. r. guvern, ear' pomenitii baerbati sint supusi ai principatelor unite-romine, Comitetul Societaetii asa darae are
onoarea a pofti pre inaltul c. r. Presidiu al taerii, ce sae binevoeascae a invoi legiuita primire a acestor baerbati straemembri onorari ai Sotietaetii pentru literatura si
Luciti
cultura rominae de'n Bucovina.
Comitetul sotiettei.
ernaeuti, intea

20 Ianuariu,

1 Fauru,

1865.

Greortil Hurmuzachl.

Ambrosiu Dimitroviiae.
Secretariul Sotietatit.

LXIX.
Bucureti, 1865, Mai

17.

Arh. fain. Hurmuzachi.

Illinistrul N. Cretuleseu eiltril Constantin Hurmuzaehi.


comuniert, c a fost numit membru al eomisiei de examen

al avocatilor din Ia5i.


Depesa telegraficA.

D-lui C. Hurmuzaki,
Iai.

Prin decretu domnesc sunteti numitu membru al consitiului esaminator de advocati din lassy, impreun cu-D-nii
Damaschin Bojinca, Nicolae Docan, Al. ,5'endrea i Octava
Theodori.

V invitu s intrati grabnicu in lucrarea cu care sunteti


insercinatu.
Ministru, IV. Kretulesea.

No. 268.

131

dacoromanica.ro

Pitesti, 1865 Decemvrie, 12.

Arh. fam. Hurmuzachh.

Un mania de alegiltori din

eolegiul marilor proprietari


eomunieil lui Constantin Hurmuzaehi eil l-au ales re-

prezentant al lor in Corpurile legiuitoare.


Telegramma.

D-lui Coslache Urmuzachi recomandatg du-lui prefectu.


Roman.

Devotamentul ce ai manifestat pentru unir ea i Tronu

Ti-a creat un titlu la recunotinta noastr5 pe care Ti-o


esprim5m asfzi alegAndute in colegiul proprietarilor mari
din ce acest district (?) ca mandatar al Natiunei.
Teodor Bratianu, lefan Goleseu, Meolae Goleseu, Maior Mihaiu BrAtianu,
Nieolae Rossetti, Dragoeseu, George Eneseu, A. Borfineseu, Mihail NeguleseuC. Tartaseseu, George Peltlearu, Costaehe Pertiaru, Ion Nleolopulo, Ion Mien-

leseu, Pandde Popeseu, Nicolae Coeuleseu, Maior Iiiiireuleseu, Grigoreseu,


Nieolae Balata, George Leresa, Constantin Mortitu (?), Constantin Trepteanu,
Mihai Predeseu, Constantin Carabela, Meolae Goronel (?), Bogdan Mihail,
George Papadopo/o.

CernAuti, 1866, Octomvrie 25.

Ark Bucov. Dos. 1866. No. 2785,.

Ion G. Sbiera eomuniefi Administratiei Bueovinei eii a luat


In seamfi redaetia Foii soeietiitii".

Innalte C. F. Presidiu al twill

Incetnd eirea Foii Sotietaetii pe'ntru literaetura i cultura rominae in Bucovina" de 'n causa raepaeosaerii redaptorului i editoriului ei, D-rului A. Dimitrovitae, subscrisul
face cunoscut innaltului c. r. Presidiu al taerii amaesurat
132

dacoromanica.ro

- 10 de 'n legea presei de 'n 1862, cumcae numita foae de 'n


luna lui Noemvre incolo va ei earaeli tot sub acela-i nume,

cite uae datae pe lunae, in tipograefia domnului Rudolf


Eckhardt in Cernaeuti, insae sub redigerea i editura subscrisului. Ce se atinge de programae foaea va raemine ca i
pinae acuma un organ al Sotietaetii literarie pe 'ntru darea
de samae asupra lucraerilor comitetului, va caeut prin articule sae innaeinteze scopul Sotietaetii, carele este laetirea,
desvoltarea, intaerirea i sprijinirea culturei i a literaeturei
romine in Bucovina ; asemene va cuprinde in sine i produsuri literarie de 'n toate ramurile literaeturei i poate i. uae
revistae lunariae asupra intimplaerilor mai insaemnate politice.
Cernaeuti, fritea 25 Octomvre, 1866.

Ion al lul G. Sblera,


profesoriu suplinte de limba i literatura rominii
la gimnasiul plinariu In Cernaeuti.

LXXII.
Arh. fam. Hurmuzachl.

BucureW, 1868, Noemvrie, 5.

,Generalul Nicolae Golescu &ark' Constantin Hurmuzachi. Ii


comunica', ea a fost numit prim preledinte al Curtii de
Casatie din Bucure5ti.
Telegramm.

Domnului Hurmuzachi,
Wien.

Leopold Strasset, goldenes Lamm.

Domnitorul v' multumete pentru felicitrile ce-i faceti


-i NI' este recunoscAtor, am plAcere a vs anunta c" MAria Sa

v'a numit prim preedinte la Curtea de Cassatiune.


General Nleolae Goleseo.

133

dacoromanica.ro

LXXIII.
Bucure5ti, 1868, Noemwie 10.

Arh. fam. Hurmuzachi.

Ministrul Arion &aril Constantin Hurmuzachi.


roagfi 4'
vie in tarfi pentru a lua in primire postul de prim preedinte al Curtii de Casatie.
.111

Telegramm.
D-lui Constantin Hurmuzachi.
Wien,

goldenes Lamm.

Prin decretul Milriei Sale sunteti numit inaltul post de


prim preedinte curtei de casatluni i justitie in locul d-lui
Sturzea demisionat, comunicandu-Vd aceasta Va.' rog s bine

voiti a veni la post.


Minisiro Arlon.
No. 16354.

/34

dacoromanica.ro

INDICE
1. NUME DE PERSOANE.
BaIs Joita, 77.
Ban Costachl hatman, 81.
Ban Mihalaehl, 80.

Alexandri Iancu, 15.

Alexandri Vasile, 15, 17, 26, 32-34, 109, 128.


Anagnosti Dimitraehe negustor, 85.
Andruseo Ursu negustor, 81.
Antimos patriarh de Ierusalim, 4.
Apostol Nicolal, 81.

Arion, ministru, 132.


Aritonovici Ariton, 84.
Arseni, monah, 82.
Avraam Grigorie, 45.
Axenti Iordaehe, 82.

Madge' Grigori, 78.


Bariliu Gheorghie, 30, 105-106.
Baria Catarina, 56.

Basota Andrei, 58.


Basotii Iordaehe, 12, 56.
Basotfi Salta, 12, 57.
Bem general, 16.
Bogdan loan, 80.
Bojined Damasehin, 19.
Bolintineanu Dimitrie, 32-33. 128.
Brfinzan familie, 6.

Brinzan Dumitm, 8.
Baloseseul Isaia arhim., 74, 75.

Hal, Alexandra, 12.


DaL Alecu sptar, 83.
Bals Alexandra vornic,
BaIs baron, 39.

Briinzan Gheorghie, 7.
Brilnzan Grigoras, 7, 8.
BrAnzan Ionit5, 8.
Brtizn Parasehiva, 8.

Briinzan Sandu, 7.
Britnzan Toader, 8.
Brdnzan Vasile, 8.

76.

Bals Constantin, 12.

BrAnzenestii, 8.

Bals Const. vornic, 38, 78.


Bals Gheorghe, 104.
Bale Iancu, 45, 46.
Bals Iordaehe, 5, 12, 38, 64, 78.
BM, Smarandita, 78.

Bucovina, ziar 1848, 28, 29, 169.

Balls Toderitti, 20.

Bute Iuon,

Bueneseu Iordaehi spItar, 77.


Buhus

ag5, 64.

Burghele familie, 77.


Burlan prefectul de Suceava,

67.

83.

135

dacoromanica.ro

Cogalnieean Mihai, 15, 17, 18, 23

C.

28,

Calimaehi

Alexandra

vornic,

Calineiue Ion profesor,


Canano loan, 45.
Canta Ilie, 45.

85.

32.

Canta Pintalie sardar, 40.

Canta Nicolae spatar, 64.


Cantaeuzino Alexandra, 12, 95.
Cantaenzino Constantin, 12.

Cantacuzino Costachl vist., 64.


Cantaeuzino Dimitrle, 12.
Cantaeuzino Dimitrie spatar, 76.
Cantacuzino
Cantaeuzino

Gheorghe, 80.
Gheorghe cneaz, 11,

115,

127.

Conta Dimitrie, 15.


Costin Muteneo familie,

6.

Cracaha, familia, 6.
Craealia Zoit a, 8.
Cracaliestil, 8.
Criste Stefanachi, 85.
Crupinsehi, 12.

Crupinschi Pasha spatar, 81.


Crivat Iustin episcop, 15.
Cumbati Anastasia, 45.
Cutureseo postelnic, 109.

Cuza Alexandra, 15, 25, 120, 123


126.

54-55.
Cantaeuzino Iordachi, 6, 64.
Cantaeuzino-Pascani Alexandra, 76.
Cantaeuzino-Paseani Constantin, 78.
Cantaeuzino-Paseani Mihal, 78.
Cantemir Dimitrie, 97.

Capo d'Istria, 47-49.


Carp Constantin, 5.
Carstian Constantin, 85.

Daunt arhim., 12,14, 86, 102.


Danu Salta 57.
Darma chi loan ban, 66.
Demianov Constantin, 12, 56.
Demianoviel Nieolae negustor, 79.
Diamandi eterist, 58.

Carusso Dimitrie negustor, 78.


Carusso Iosif medic, 77.
Casimir Panaioti, 5.
Casimir Petru, 15.

Dimitrovild Ambrosia, 32, 33, 129.


Dinastru Mihalaehi calla, 83.
Dits prefect de politie, Cernauti,

Casimir Pasha, 15.


Catiehi familie, 12.
Catiehi Iordaehi, 57.

Dobrovolsehi-Buchenthal, 10.
Docan Nieolai, 129.
Doneici Gheorghe chminar, 79.

Catichi Sandulache, 57.


C.avallar baron, 41.
Cazaleu Dumitru negustor, 85.

Doniel faneu, 81.


Dos Alexandra profesor, 82.
Dumitriu Constantin, 83.

Cazileeseu familie, 6.
Cazfieeseu Gavril, 8.
Clizaceseu Gheorghe, 8.
Cerneavsehl Mihalaehi, 42.
Ciupereoviel Leo, 123.

Dumitropolis

Clare Theodor caminar, 67-68.


Alexandra, 82.
Clement Anghelache, 57.
Chivare

Clara', bucovinean, 5.
Cocolicean Ilie, 57.

31.

Apostolo,

78.

Ebert Antonia, 88.


Ebert Rosalia, 87.
Eekandt Rudolf tipograf, 131.
Eficibasl Dimitro eterist, 58.
Epraxia monahl, 78.
Epureanu, 15.

136

dacoromanica.ro

Epureanu Manolaehi, 119.


Eterltii, 11.

Eterhtli lista celor trecuti In Bucovina,

58-62.

HaMin Bogdan, 26.


Heindl, 88.
Hereseul Die staroste de GeraAnti,
38.

Ho5tinar Gheorghe, 83.

Hriste Anastasi eterist, 69.


Hristodol Caso negustor, 80.
Hristodor Stefan negusor, 80.
Hurmuzaehi Alee'', 12, 28, 30, 31,

F.

69-71.
.Fe,til Dumitrachi medeln., 66.
Fermaki eterist,

31,

Fottia societfitil, 33, 130.

Fonda' religionar ortodox,


(i.
.GrAina

115-119, 121-123, 126-128,

Grigori negustor, 81.

Gardinberg (Gartenberg), general rus,

6-7, 37,

herghel

38.
Sandache,

12,

57.

Iaeobovlei Iosif, 45.


Iacobovici Valerian, 45.

Iamandi Toma, 6.

Ianovici Ion, 82.


Iasinski, 89.

77.

Gobdelas Dimitrie profesor, 12, 80

Grecul Stavri, 82.


Gviazdovschi Vasile,

84.
Gvlazdovsehl Ignaz, 84.

114.

I.

Chitul Costachl vechil, 54.

Creen Constantin vornic, 38.

100,

126, 129.

Chica Searlat, 79.

87, 90.
Gramatic Alec, 78.
Gramatie Gheorghie zugrav,

95,

Hurmuzaehl Eufrosina, 10.


Hurmuzaehi Gheorghe, 28, 32, 33,

Gheorghiu Coast. paharnic, 85.


Gheleman loan, 58.
Ghlea Alecu, 12, 76.
Ghica Dimitrachi, 66, 76.
Ghica Gheorghe, 12, 76.
-Ghika Grigori Domn, 17.
Cara,

130-132.
Hurmuzaelti Doxachi, 8, 10, 14, 16,

Hurmuzachi Eudoxiu, 107-108.

Gherghel Todoraehi, 58.


Gheorghio Dumitrachi, 80.

Gios

124.

34,

Hurmuzachi Alecu cdminar, 78, 86.


Hurmuzachl Constantin, 17, l,
21-28, 32-34, 108, 110-112,

4.

82.

llarion Papiu A., 32, 33, 128.


Ilschl boier, 74.
Imbault staroste de CernAuti, 7,
38.

loan Margarit negustor,


Ioneseu,

79.

15.

Iordaehi eterist, 69.


Ioseph Simian negustor, 57.
Ispilanti Alexandra, 10, 11, 5,0, 51,
53.

H.

Isae de

Costine41i,

6.

Istrati N., 21, 22.


HabsburgII, 3.

Haman Eugenie, 32.


Hag! Dumitru, 82.

Istrati Catrina, 85.


Eton Marla, 81.
Instill de Edessa episcop, 103.
137

dacoromanica.ro

K.

Kossuth, 29.

Kraus Iohann

prof.

de muzica,

12, 57, 80.

Kretulescu N. ministro,

129.

Musteata Aniea, 9, 92, 95.


Musteata loan, 9, 95.
Musteatii Maria 9, 91.
Nusteata Teodor, 4, 5, 7, 8, 37, 39.40-43, 46, 91, 95.
Mutinceasa (Costin) Anita, 8.

Laeatel Vacile, 81.

Nasim Aga

Lampi Kasandra, 82.


Laurian Treb. A., 32, 33, 128.
Lazo Dimitrie negustor, 79.

Neculec Smaranda, 54.

ture., 83.
Neculce Constantin 77.
Neculce loan, 12, 53, 79.
b an ., 77.

Lazonschi Iordaehi, 83.

Nedoba Gheorghe

Leon Ienachi,

Negri Costaehe, 15.


Negrut Gheorghl Order, 64.
Negrut Prohirita, 64.

57.

Leporides Gheorghe negustor, 79.


Leporitzo Lissi Nicolai negustor,
79.

Lepontzo Sterio negustor, 79.


Lochmann Johann larmacist, 12, 57.

Luis Maria, 79.

Mabeipsas Joan
Malulla Anastasi

eterist, 53.
maior rus, 97.

Nieolai Constantin, 82.


Nieolau Panaite frivt. gree,
Nicolici loan eterist, 58.
Nicolaiev, 52.

81.-

Olar Gheorghe, 82.

Manoli Deana, 83.


Manoli Stefan,

78.

preot, 80.

Menu Zamfirita, 77.

Papaeoste

Mareoviei Anita, 82

Pascal Dochile, 82.

Mateia, Gavrila, logoft, 6


blevrocordat vornuic, 64.
Mavrocordat Alecu, 45, 64.
Mavrocordat Catinca, 76.

Pavlovici Gheorghi eterist, 53.


Pav loovici Stoic eterist, 58.
Pavlovsehi Vence! croitor, 83.

Mavrojeni

Pentedeca Const ; eterist,


Petrino familie, 3, 4.
Petrino Alexandra, 10.
Petrino Angelica, 10.

121.

Mauromati loan, 12, 56, 78.


Meletie mitrop. bloldovei, 29, 103.
Miclescul Constantin, 57.
Miclescul Scarlet, 12, 56.

Mihalachi

secretar, Cernauti, 39.


Mironovici Angheli, caminar, 84.

Cristodor

Papazoglu Gheorghi, 12, 56.

Petrino Apostolo loan,

Moruzi Alexandra. 15.

43' 44, 80.


Petrino Aristea, 10.
Petrino Catarina, 10.
Petrino Dimitrie, 10.

Mustesta

Petrino Elena,

Moldovanul,

15.

familia, 3, 4.

138

dacoromanica.ro

10.

52,

53

9, 10, 12,

Petrino Eufrosina, 10.


Petrino Dristodulo loan, 9, 10, 12,

40-44, 46, 56, 78.


10.

Marla,

Petrino

Petrino Nieolai, 10.

Petrino Oto, 10.


Petrino Penelope,
Petrinio Petra, 10.

Rosetti Marioara, 83.


Rosetti Nicola% 5, 39, 40-1,.
Rosetti Petraehl, 77.
Rosetti liddueanu, 64, 76.
Rosetti Stefan, 15, 98.

Rosetti Zoim
Rosolino
Rosolino

10.

Petroviei Dimito eterist, 58.


Petra Stefan, eterist, 58.

S.

Pitoni Sultana, 81.


Poleovnie Gheorghi, 83.
Polihronie Moisie, 58.

Sadagorski vezi Gardiuberg


Sadler, 8.
Saniarea9 Aleen, 12, 77.

Popa Dumitru, negustor, 81.


Popeseu Leo, 123.

Sfivriseul, familie, 6.
SAviiscul $erhan, 7.

Poponi Nieolai, 83.

Popoviei Diego
Andrei,

Potlog

Potlog Manole,

Pri*sea/ Ion,

Sbiera Ion, 123 131.

eterist, 58.

Seorteseul Anastasie, 12, 57.

6.
6, 7.
6.

Mee Nleolae, 72.


Sion Gheorgihe, 15, 104. Sion Teodor, 15, 104.

Soefetatea pentru collard Cern'autir

R.

30, 32, 125, 128.

Sollas Maroros, eterist, 47-49.

Raeovitd Vasile profesor, 79.


Ralet Alexandra, 9, 91, 96.
Eta let Aleeu spdtar, 79.
Ralet Catrina, 96.

Ralet Dimitrie, 96,


Ralet

Soroceant Eeaterina,

115.

96.
Raidt Maria, 96.
Ralet Teodor, 15.
Riiseanu Const., 617.
Renney Oreste 123.

Sturza Grigora9, 77.

Sturza Ion Sande, 101.


Sturza liihai, 77.

Reuniunea de lepturd Cernanti, 30,


31, 122 124-5.
Rizu Lambro, 95.

13,

66,

Sturza Mihalachi, O.
Sturza Parasehive, 6.
Stoma Sandulaehe, 12, 76, 99.
Stutterheim guvernorul Bucovinei, 87-

15.

Rosnovan Catrina 77.


Rosetti (Russet, Iloset)

85.

Stan Iordaehl polcovnic, 66.


Stall Gheorghle, !avg. grec, 82.
Sturza Costaehi, 76.
Sturza Dimtirle, 13.
Sturza Grigori, 25-6.

Elena,

Romalo

54.

Iluxanda, 54.

Rumiantov general rus, 6, 37.

10.

Petroviei Anastasia,

77.

Cristina,

Sulu Mihai, 11.


Draeaehi

Sulu Nieolai,

109.

77.

Rosetti Iordaehi, 5, 40, 41.


Rosetti Lasearaehe, 38, 109.
Rosetti Manolache 97.

S.

5addei Tecla, 80.


apuna Andrei, 107.
139

dacoromanica.ro

endrea Alexandra, 129.


ehmelz Bernard, 80.
SehmerlIng, ministril,
Smiit, medic, 45.

VasIleo

Veniamin, mitrop, 12, 13, 15, 73-5,


79,

Teodori Octava, 129.


Teodorovici Dionisie, 84.
Tap;lat Constantin, 82.

familie, 6.
Catrina, 6.

86, 98.

Ventura Ralu, 10.


Vlad, famine, 6.
Vogoridi Nieolai, 20, 25.
Voleinsehl loan, 8.
W.

U.

Ursaehl,
Ursaehl
Ursachl
Ursachl

123.

66.

108.

T.

Nieolai,

Venediet, egumen man. Secu, 13,

1Vohlgemuth, general, 29, 11.0.

Gheorghl, 6.

Z.

Vaslie, (Varlaam), 6.

Zamfir Manole, eapitan de Cotmani, 6.


V.

Vames Anastasi, 82.


Wasilea a lui Matel, 78.

Zielinski Ignatz, 82.


Zosin Dumitrachi, 15.
Zota Mihai, 31.
Zugrat Anastasi, 82.

140

dacoromanica.ro

2. NUME GEOGRAFICE
Costana, sat, jud. Suceava, 12, 57, 79

Costesti, sat jud. Storojinet, 9, 93.CostInesti, sat, 6.


Crasna, sat, jud. Radauti, 64, 74.

Agentla austriacii din Ia9, 67.


Austria, 3.

Crimea, 50, 52.


Cozia inanast., 69.
Bahr!nest', sat, jud. Rdauti, 5, 9, 92.
Balosestl, sat, Moldova, 99.
Barnovschi, nvanast., 5.
Basarabla, 10, 46, 64, 94.
Belgrad, oras, 58.
Rolan, sat,
79, 80.

II.

Dorohol, oral, 12, 57, 58.


Draelnet, sat, jud. Cernauti, 4, 9, 93

jud. Ceranuti, 12, 53,

Bosance, sat, jud. Suceava, 12, 74,


75, 79, 98.

Botosanl, oral, 9, 12, 57, 92.


Braeasa, parau, Moldova, 92.
Brbest', sat, jud. Suceava, 58.
Braila, oras, 68.

Forum Nobillum din Cernauti (Tribunalul nobililor), 66.

Galata, manast., 5.

Buceeea, sat, tinut. Botosani, 5, 9, 91.

Golitta, 3.

Cirjoala (ZberenI), sat, Moldova 99.

Hellespont, 50.

Cernauca, sat, jud. Cernauti, 8, 12,


14, 16, 78.

Cernaull, oras, 6, 9, 15, 39, 66, 73,


75-80, 89.
Cernaull judet, 5, 7, 37, 38.

Iasi, oral, 3, 9, 12, 46, 54, 68, 99'.

Cetlitula manast., 5.

Iasi, judet, 7.

Cberson, 52.

lerusallm, patriarhie, 4.

Cornul-luncil sat, jud. Suceava, 71.

Ionliseni, sat, Moldova, 56.

lanIna, oras, Grecia, 58.

14}

dacoromanica.ro

Storojinet, oras, 12, 57.


Sueeava, oras, 12, 78, 80, 82.
Sueeava, prefecturg, 98, 103.
endrIeenl, sat, jud. Dorohoi, 12, 57.
5erliutl, slobozi, jud. Cernuti, 8.

-Lemberg, oras, 5, 89.

Macedonia, 4.
Mamornita, sat, jud. Gen-1411/i, 88.

Manzlitesti, sat, jud. Iasi, 7.


Moldova, tara, 3, 4, 67, 75, 94.

T.

Taganrog, 52.
Titrgoviste, oras, 11.
Teisoara, sat. jud. Botosani, 5, 9, 92.
Telsoara, parau, Moldova, 92.

Tesalia, tar, 58.

Neamt, oras, 70.


Nicsani, sat, Moldova, 9, 91.

Toporlitgl, sat, jud. CernAuji, 4, 9,


79, 93.

Tristiana, sat, jud. Cernuti, 4, 9, 93,

Turin, sat, jud. Cernuti, 80.


Ocna, sat, jud. Cernuti, 76.
Odesa, oras, 48, 50, 52, 57.

V.

Valeva, sat, jud. Cernuti, 79.


Varsovia, oras, 8.9

P.

Vaschuti pe Cermus, sat, jud. CerMiuti, 5, 9, 10, 12, 40, 44, 46, 80.
Vasehuti pe Sirete, sat, jud. Rlluti
4, 9, 92.
Viena, oras 3.

Polarota mnst., 4.
R.

Illidliuti, oras, 57, 80.


Brulfiuti, episcopie, 6.

Bohozna, sat, jud. Cernuti, 6,

Viena, universitate, 17.


7,

38, 93.

Rujnita, sat. jud. Blti, 10.


Rusia, 52.

Viadnie, sat, jud. las, 46.


Voleinet, sat, jud. Rduti, 4, 9,92.
Voloca pe Ceremus sat, jud. Storojinet, 9. 40.

S.

IV.

Sadagura, trg, jud. Cernuti, 6, 9,


37, 78-79, 91, 93.
Slirbia, tar, 58.
.Secu, mnst, 65, 66, 69.

Wallachey, 51.

SIbilu, oras, 110.

Zadubriuca, sat, jud.

Sirete, oras, 12, 57, 58, 78.


Slatina, mnst., 71.

Z.

CernAuti, 5

40, 93.

Zvineace, sat, jud. Cernruiti, 8

142

dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pagina

3-10

FamlIllie Mustea(rt I Petrino

Izolarea Bucovinei de restul Moldovei, 3. Teodor Musteata in


Moldova, 4. Teodor Musteata trece In Bucovina, 5. Tovarasia
pentru eumpararea mosiilor boeresti din Moldova, 5. Trecutul
mosiei Rohozna, 6. Inceputul targului Sadagura, 6. T. Musteata se aseaza In Sadagura, 7. Pravdlia de coloniale din Iasi

a fratilor Hristodor si Apostolo Petrino, 9. Fratii Petrino


cumpara mosia Vascauti din Bucovina, 10.
RefuglaIi moldovenl dela null 1821 $l 1848
Ipsilanti, 10. Cneazul Gheorghe Cantacuzino, 11, Jafurile Eteristilor si ale Turcilor, 11. Boerii moldoveni se refugiaza in

10-17

Bucovina, 12. Primirea amicala din partea Romanilor din


Bucovina, 14. Guvernul Bucovinei invita pe refugiati s'a Oraseasca Bucovina, 14. Refugiatii moldoveni dela anul 1848, 15.
Multi din ei petrec la Cernauca lui Doxachi Hurmuzachi 16.
17-27
S. Constantin Hurmuzaehl
C. Hurmuzachi trece In Moldova, 17. Comitetul Unirii, 18. C
Hurmuzachi face propaganda politic, 19. Pasivitatea politica a
Unionistilor, 21. C. Hurmuzachi, seful biroului de corespon-

dent, 21. N. Istrati, 21-22. C. Hurmuzachi membru al Divanului ad-hoc al Moldovei, 23. C. H. documenteazd Indreptatirea dorintelor Moldovei formulate de M. Cogalniceanu, 23.
C. H. raportor al chestiilor generale, 24. C. H. sprijineste can-

didatura printului Grigorie Sturza, 25. Hajdau si Alecsandri


critica pe C. H., 26-27.

27-34

4. Electo btnefilefitoare

Ziarul Bucovina, 28. Alecu Hurmuzachi cauta corespondenti


30. Reuniunea de leptura, 30. Constituirea ei, 31. Societatea pentru cultura, 32. Cursul de istorie nationala, 33.
Foaie societatil pentru cultura, 33.
143

dacoromanica.ro

ANEXE.

Pagina

1796, 151XI.
Uricul trgului Sadagura
1798, 24/111Teodor Musteatti, cumprAnd mosiile fondului
religios situate In Moldova, prirneste ca amanet dela

32

Nicolae i Iordache Ruset mosiile Vascauti 5i Zadubriuca, asl-

gurAnd astfel statul austriac de banii ce-i mai datoreste


1808 301V.

39

Teodor MusteatA vinde lui Hristache loan Pe-

trino mosia VascAuti pe Ceremu5 5i 1/4 de Voloca . . . .


Fratii Hristodulo 5i Apostolo Petrino se inteleg,
ca la pravAlia din Iasi ce o poartii In comun, Hristodulo sA

40.

1808, 1/VI.

participe cu 2/3, lar Apostolo Cu 1/3 din cheltueli i venit,


lar mosia VascAuti pe Ceremu5 ce se va cumpAra s'o stpAneascA Hristodulo, obligAndu-se a despAgubi pe fratele sAu

cu o treime din pretul mo5iei


Fratii Hristodor i Apostol Petrino desfiinteazA
1814, 24/XI.
toviirA5ia. Hristodor ramane stApAnul mo5iel VascAuti pe Cer.,

iar Apostol stApnul pravliei din la5i, pe care Ora acuma

au purtat-o
1816, 12/111.

in comun

44

Se incheie o Intelegere fare fratii Hristodor si

Apostol Petrino. Apostol primeste mosia VascAutii pe Cere-

mus, lar Hristodor mosiile Vladnic 5i Urechestii din Moldova oi mosiile din Basarabia
1821, 9/II. Green' Maroros Sollas cAtr secretarul contelui
Capo d'Istria. RoagA sA i se permitii a intra in corespondentii
directit cu Capo d'Istria.
1821 9/11.
Grecul Maroros Sollas ciitra contele Capo d'Istria
RoagA sA i se trimita bani pentru a putea pleca la Petersburg,
avand a face comunicAri importante
1821, primAvara. Un necunoscut &aril' A. Ipsilanti. Face comunicAri asupra entuziasmului care a cupiins pe Grecii de la

46

47

49

5a

Odessa

1821, primavara.
Un necunoscut cAtrA A. Ipsilanti. Comunic ce rezultate a dat propaganda militar fAcutii intre Grecii
din Rusia
Alexandru Ipsilanti trimite in Moldova pe C
1821, 51IV.
Pendedeca
1821, Aprilie.
Const. Pendedeca trimite in Moldova pe loan

51
52

Mabeipas pentru a organiza armata eteristii


1821, 12/IV.

Domeniul Boian comunicA Administratiei din Cer-

nAuti lista persoanelor din Aloldova refugiate In Bucovina .


1821, 19/V.
Gh. Cantacuzino comunica populatiei Moldovei
cA a reaprut cu armata sa pentru a asigura avutul . . . .

144

dacoromanica.ro

53
54

Pagina

1821, 19/V. - Gh. Cantacuzino comunicg guvernului din Moldova cg a reapgrut pentru a asigura linistea
1821 29/V. - Lista persoanelor refugiate din Moldova, aflg-

toare in Tereblecea

55

56

1821, 15/VI. - Lista persoanelor care din cauza turburgrilor din


Moldova s'au refugiat In Bucovina pe la pichetul Singuti In

zilele de 1-12 lunie 1821

56

1821, 10/VIII. - Lista eteristilor refugiati In Bucovina pe la pichetul Dornei In zilele de 31/VII-1/VIII 1821

58

1821, 18/IX. - Un numgr de boieri moldoveni se piing prefectului

de Suceava cA la hotarul Bucovinei se vdnd pe un pret de


nimic lucrurile lor furate de rAufAcgtori
1821, 20/IX. - Administratia Bucovinei elibereazg boerului din
Basarabia Gheorghi Negrut. permisul de petrecere In Bucovina

pe timp de cloud luni

62

64

1821, 7/X. - CAtiva boeri moldoveni roagg ca eteristii afliitori


In Bucovina sg fie interogati pentru a se sti cine i-a lndemnat
65

a ocupa mAngstirea Secu

1821, 23/X. - Vornicul Dracachi Roset cgtrg Agentia austriacg


din Iasi. Roagg ca egumenul mgngstirii Secu, Venedict, sA fie
oprit la Cernguti pentru a da socotealg asupra juvaerelor pre-

date lui
1821, 30/X. - Cgminarul Tudorachi Ciure informeazg pe comisarul austriac dela Suceava Burlan asupra situallei militare
din Moldova

66

67

1821, Octomvrie. - Eteristul Hriste Anastasi comunicg in ce f el


a fost asediatg de Turci mAngstirea Secu
1822, 20/III.- Lista scrisordor, adresate refugiatilor moldoveni,
confiscate la cetAteanul moldovean Nicolae Sica
1822, 17/IX.- Consistoriul ortodox din Bucovina cAtrA Administratia Bucovinei. Roagg sA i se permitg a ggzdui In casele
episcopale dela Cernguti pe mitropolitul Moldovei Veniamin
1822, 25/XI.- Arhimandritul Isaia Balosescul cAtrA Administratia Bucovinei. ComunicA cg mitropolitul Moldovei a vizitat
mAngstirile din Bucovinai
1822, 171XII.- Mitropolitul Veniamin cAtrg Administratia Bucovinei. Roagg sA i se permitg a mai rgingnea o lung In Bucovina

69

72

73

74

75

1823, 2/II.- Lista boierilor moldoveni refugitai In Bucovina


cu indicarea localitAtilor unde s'au asezat
1823 9/11. - Guvernorul Bucovinei Stutterheim invitg pe mitropolitul Veniamin sg se inapoieze In Moldova sau et' piece
In interiorul Austriei

76

86

145

10

dacoromanica.ro

Pagina

1823, 6/V.. Directorul scolii centrale dela Iasi Dimitrie Gobdelas cab% Guberniul din Lemberg. Cere urmarirea i pedep-

sirea sotiei sale Rosalia care 1-a parasit


1825, 19/IX. Testamentul lui Teodor Musteat
Lista persoanelor care au sosit in Sadagura ve1825 19/XI.
nind din Moldova impreund cu doamna Maria Ralet . . .
1825, 20/XL Marele Vornic Stefan Rosetti catra imparatul
austriac. Solicita' cetatenia austriaca
1826, 27/I. Mitropolitul Moldovei Veniamin roaga s i se Ingaduie a mai riimane in Bucovina
1826, 26/1V. Sandulache Sturza, fiind fugar la Cernuti, comunica log. &A va trimite vechil cu scrisorile trebuitoare la
cercetarea ce se va face pentru mosia Zbereni (Crjoaia)

87
91

96
96
98

99

1827, 21X1. loan Sandu Sturdza, considerand marile merite


nationale ce si le-a castigat Doxachi Hurmuzachi, confera
acestuia rangul de vel aga."
1828, 14/V. Arhimandritul Daniil multumeste Administratiei
Bucovinei pentru tratamentul uman, care i s'a acordat In
timpul petrecerei sale In Bucovina
1848, 30/111. Autorrtatile militare cat% Administratia Bucovinei. Comunica ea au permis refugiatilor moldoveni intrarea
In Bucovina

1848, 13/IX. Ep. lustin de Edessa roaga Administratia Bucovinei sa-i permita a petrece in Bucovina
1848, 24/XI
Refugiatii moldoveni Ggeorghe Bals, Teodor si
Gheorghe Sion primesc pasapoartele vizate pentru Franta . .
1849, 21/VI. Un corespondent din Cernauti comunica In ce fel
a fost tratat de autoritatile rusesti Gheorghe Barit . . . .
1849, 20/VII. Ep. Saguna roag pe comisarul Bach sa ocroteasca poporul roman din Ardeal
1850, 10/III. Cancelarul austriac Schmerling catr Guvernorul

100

101

102
103

104
105

107

Bucovinei. Roaga s caute pe Eudoxiu Hurmuzachi care a Jost

numit membru al Comisiei insarcinata cu traducerea In romaneste a legilor austriace


1850, 3/IV. C. Hurmuzachi este numit membru al Comisei
invtaturilor publice
1850, 26/1X. Guv. Ardealului, gen. Wohlgemuth, roaga Administratia Bucovinei s controleze scrisulu ziarului Bucovina"

107
108

109

1852, 9/II. C. Hurmuzachi este numit membru al Comisiei


legislative

1853, 6/VI.Diploma de avocat a lui C. Hurmuzachi eliberata


de guvernul Moldovei
146

dacoromanica.ro

111

Pagina

1855, 28/IV. Domnul Moldovei cordera lui C. Hurmuzachi


rangul de vomic
1856, 26/111. Domnul Grigore A. Ghica cordera lui Doxachi
Hurmuzachi rangul de vornic
1856, 1/IV. C. Hurmuzachi este numit membru al Comisiei

113
114
115

juridice

1856, Aprilie. C. Hurmuzachi prrmeste calitatea de cetatean


al principatului Moldovei
1859, 8/11I. C. Hurmuzachi este numit Ministru de Justitie al
al Moldovei

116
119

1861, 18/1. C. Hurmuzachi este numit Ministru de Justitie al


120

Moldovei

1861, 23/IV. C. Hurmuzachi este numit Ministru de imante


ad-interim al Moldovei
1861, 4/V. Domnul Cuza multumeste lui C. Hurmuzachi pentru serviciile aduse
1862, 1/I. Un numar de intelectuali romani comunica Administratiei Bucovinei ca s'a format un comitet provizor pentru
infiintarea unei Reuniuni de lectura
1862, 13/1. Domnul Cuza catra C. Hurmuzachi. Ii doreste ins'anatosare grabnica

121
121

122
123

1862, 27/III. Sturdza cara C. Hurmuzachi. Regreta absenta


lui dela constituirea corpurilor legiuitoare
1862, 2/V. Alex. Hurmuzachi comunica Administratiei Bucovinei ea' comitetul Reuniunit de lectura s'a constituit . . .
1862, 3/V1. Alex. Hurmuzachi trimite administratiei Bucovinei statutele Reuniunei de lectura
1863, 1/VI. Gh. Hurmuzachr comunica administratiei Buc
ca comitetul Reuniunii de lectura s'a constituit pentru anul

123

124

124

125

1864
1863, 3/171.

Gh. Hurmuzachi roaga incuviintarea pentru


schimbarea denurnirii Reuniunii de lectura In Sotietatea
bucovineana pentru literatura si cultura poporului minan"
1864, 10/XII. Domul Cuza catre C. Hurmuzachi II numeste
senator
1864, 10XII. Ministrul presedinte M. CoganlIceanu catre C
Hurmuzachi. Ii comunica, coa a fost numit senator si Il maga
sa se prezinte la Bucm esti In ziva deschiderli senatului. . .
1864, 22/XII. Ministrul presedinte M. Cogalniceanu catea' C.
Hurmuzachi. li comunica ca Senatul 1-a ales In absenta vicepresedinte al sau
,67. 1864, 23/X11. Domnul Cuza cata C. Hurmuzache Ii comunica s1-1 felicita ca a fost ales vicepresedmte al Senatului . .

125

126

127

127

128

147

dacoromanica.ro

Pagina

1865, 1/H. Gh. Hurmuzachi comunicA Administratiei Bucovina' cA au fost alesi membrii onorari ai SocietAtii pentru
culturA" mai multi cetAteni ai RomAniei
1865, 17/V. Ministrul N. Cretulescu cAtrA C. Hurmuzachi. Ii
comunicA, cA a fost numit membru al comisiei de examen al
avocatilor din Iasi
1865, 12/XII. Un numAr de alegAtori din colegiul marilor proprietari comunicA lui C. Hurmuzachi cA 1-au ales reprezentant
al lor in Corpurile legiuitoare

1866, 25/X. Ion G.

Sbiera

comunicA

129

130

Administratiei Buc.

cA a luat in seamA redactia Foii societAtii"


1868, 5/XI. Gen. Nicolae Golescu cAtrA C. Hurmuzachi li comunicA, cA a fost numit prim preseclinte al Curtei de Casatie
din Bucuresti
73-. 1868, 10/XI. Ministrul Arion cAtrd G. Hurmuzachi. Il roagA
BA

12&

130

131

vie In tarA pentru a lua in primire postul de prixn

presedinte al Curtii de Casatie

01,10TE04
- MUNICIPIULUI -

cuRE*1`

148

dacoromanica.ro

132_