Sunteți pe pagina 1din 1

Gelozia la copiii mici

In prima copilarie, repertoriul emotional al copilului se imbogateste si se nuanteaza. Dupa


ani,
copilul
devine
instabil
afectiv.
Gelozia este o traire emotionala normala si apare intre 1 an si 6 luni si 4 ani (spre 4 ani,
apare gelozia latenta din cadrul complexului Oedip). Pentru copil este absolut necesar sa simta si
sa
manifeste
gelozie.
Cand apare gelozia ? In ce contexte ?
2

La
1
an
si
6
luni
copilul
isi
acapareaza
total
mama,
se
dezvolta
atasamentul
fata
de
ea.
Apare astfel gelozia fata de o a treia persoana-intrus ce intervine in relatia de afectiune
mama-copil. Gelozia se manifesta in conditiile in care mama acorda atentie altui copil sau
daca
lui
nu-i
acorda
suficienta
atentie.
E firesc ca micutul sa aiba reactii de gelozie cand urmeaza sa vina pe lume un fratior.
Copilul vede ca in centrul atentiei paintilor este un alt copil si deseori exprima aceasta
suferinta intr-un mod inadecvat si enervant pentru adult : vrea tot timpul in brate, arunca si
loveste lucrurile celui mic, tipa si plange din orice, musca, nu vrea sa manance decat
lactate,
incepe
sa
faca
din
nou
pipi
in
pat.
De ce apar toate aceste conduite regresive ? Copilul se simte neglijat. Incearca astfel sa
atraga atentia parintilor asupra lui, imitandu-l pe cel mic (bebelusul) si regresand in
dezvoltarea sa personala, pentru a nu pierde atentia parintilor. Prin aceste
comportamente, copilul arata ca sufera si daca nu reuseste sa se faca inteles, urla, tipa,
protesteaza, devine anxios (pentru ca se teme, imaginar, ca pierde dragostea parintilor).
De multe ori parintii raspund asemenea, lasandu-se prinsi in acest cerc vicios. Copilul se
simte lipsit de valoare si nedreptatit, din moment ce parintii admira acum pe altcineva si
acest sentiment al lipsei de valoare, nejustificat de altfel de realitate, ii starneste gelozia.
Parintii pot eticheta gresit aceste reactii, aparent de neinteles, ca "rasfat", dar cheia iesirii
din aceste situatii este intelegerea a ceea ce se intampla. Situatia se poate agrava, daca
parintii nu intuiesc si nu reflecteaza asupra cauzei acestor reactii inadecvate si mai ales
daca nu discuta cu copilul aceste probleme.
Spre 4 ani, incepe perioada oedipiana, ce implica gelozia latenta
fata
de
mama
(la
fetita)
si
fata
de
tata
(la
baieti).
Complexul Oedip este un fenomen inconstient. Copilul manifesta iubire exclusiva si
posesiva fata de parintele de sex opus si vede in parintele de acelasi sex un rival pe care
doreste
sa-l
inlature,
nutrind
fata
de
el
gelozia.
De exemplu, fetita intra intr-o lupta emotionala cu mama, manifestand o gelozie latenta si
atitudini aparent de neinteles. Incearca sa acapareze toata dragostea si atentia tatalui, se
comporta fata de tatal ei ca o indragostita tandra, cocheta, seducatoare.
Baiatul isi iubeste posesiv mama si rivalizeaza cu tatal. Cunoasteti desigur situatii in care o
fetita (sau un baiat) va spune ca se va casatori cu tatal (mama) cand va creste mare.
Normalitatea dezvoltarii afective implica rezolvarea complexului Oedip pana la 7-8-9 ani :
copilul se va identifica cu parintele (rival initial) si accepta apartenenta de sex, insusindu-si
comportamentele si atitudinile adecvate (fetita se identifica cu mama, iar baiatul cu tatal) si
isi pastreaza dragostea fata de parintele de sex opus.