Istoria ciocolatei

Istoria ciocolatei ncepe cu dou mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de
cacao era practicat n America de Sud.

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele
de cacao din Lumea Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea
mare atenie, deoarece nimeni nu tia la ce folosesc.

n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma,

conductorul aztecilor, obinuia s bea o butur preparat din semine de
cacao, numit "chocolatl". Montezuma obinuia s bea aproape cincizeci de cni
pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur regal, pe care acesta a
gsit-o cam amar pentru gustul su.

Spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i

scorioarei. n plus, au descoperit c butura este mai gustoas servit fierbinte.

Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s aprecieze miraculosul preparat, servit cu

precdere de aristocraie. Ei nu au dezvluit Europei secretul acestei buturi timp
de un secol. Clugrii spanioli au fost cei care au fcut public modul de preparare
a acestei buturi ce a fost rapid apreciat la Curtea Regal din Frana i apoi din
Marea Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei n civilizaiile moderne se datoreaz aromei sale

inimitabile, dar i unei aure magice transmise de-a lungul timpului. ntr-adevar,
cacohuaquatl n limba inca nseamn "cadoul grdinarului paradisului ctre
primii oameni", adic a zeului Quetzalcoatl.

La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire

mai sczut dect cea a corpului uman. Aadar, ciocolata se topete n gur i la
figurat, dar i la propriu. Ciocolata neagr se topete la 34 - 35 grade Celsius, n
timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatur mai sczut cu
cteva grade. n prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cutat sortiment,
ciocolata neagr fiind apreciat doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui
produs.