Sunteți pe pagina 1din 4

www.referat.

ro

Densitatea rocilor de zacamant


Rocile de zacamant, fiind corpuri solide poroase,
au densitati care depind nu
numai de compozitia mineralogica ci si de porozitatea si de fluidele care le satureaza.
Evident, conditiile de presiune si temperatura au influenta lor asupra densitatii rocii, ca si a
fluidelor.
Densitatea mineralelor componente ale rocilor de zacamant in conditii normale a fost
precizata in capitolul 2. Subliniem faptul ca sursele bibliografice, prea numeroase pentru a fi
citate aici, indica valori diferite, uneori semnificative pentru densitatea aceluiasi mineral.
Acest lucru se explica prin variabilitatea mineralelor, prin existenta impuritatilor, a solutiilor
solide sau asocierea cu cantitati importante de apa.
Pentru comoditate, datele privind densitatea mineralelor in conditii normale sunt
reluate in tabela 9.1.
Tabela 1.9.1. Densitatea mineralelor rocilor de zacamant
Denumirea mineralulului
si formula chimica
Calcit, CaCO3

Densitatea, kg/m3

Aragonit, CaCO3

2930-2950

Vaterit, CaCO3

3000-3500

Magnezit, MgCO3

2900-3100

Dolomit, CaMg(CO3)2

2850-2950

Siderit, FeCO3

3700-3900

Ankerit, CaFe(CO3)2

2950-3100

Rodocrozit, MnCO3

3450-3700

Ceruzit, PbCO3

6500-6700

Cuart, SiO2

2590-2670

Opal, SiO2

1900-2500

Sare gema, NaCl

2100-2200

2720-2740

Montmorillonit, Al4Si8O20(OH)4 .

2080

Hyalloisit, Al2Si2O5(OH)4

2500

Illit, Ky(Al4Fe4Mg4)(Si8-yAly)O20(OH)4.

2700

Cunoscand densitatea mineralelor componente si compozitia mineralogica a rocii prin


fractia volumica, se poate usor calcula densitatea scheletului mineral , m, ca medie aritmetica
a densitatilor mineralelor, mi, ponderata cu fractia volumica, vi.
(9.1.)
Roca, in ansamblu, are o densitate mai mica decat aceasta valoare datorita existentei
porilor. Densitatea rocii, fara a tine seama de fluidele care o satureaza este data de relatia:
(9.2.)
In ceea ce priveste porozitatea, m, aceasta trebuie sa fie, evident, porozitatea absoluta.
Pentru conditiile de zacamant, aceasta relatie este numai o aproximatie. Ea trebuie
corectata cu dilatarea termica a mineralelor si compresibilitatea rocii.
Densitatea rocii, asa cum se gaseste ea in scoarta terestra, adica saturata cu diverse
fluide, rs ,se calculeaza cu relatia:
(9.3.)
in care I este densitatea fluidelor, iar Si este saturatia in fluide (vezi cap. 14). Valoarea
saturatiei in apa tine seama si de apa existenta, de regula, in porii necomunicanti.
Pentru necesitati practice, cum ar fi evaluarea presiunii litostatice a unei coloane
stratigrafice, gradul de exactitate este limitat de necunoasterea exacta a litologiei rocilor, date
fiind importantele variatii de litofacies in formatiunile geologice sedimentare. La aceasta se
adauga dificultatea cuantificarii influentei presiunii si tempereturii asupra volumului
mineralelor si fluidelor, precum si cunoasterea starii de saturatie a rocilor.
Modificarea cea mai mare de densitate o sufera mineralele argiloase, si, evident,
rocile argiloase, datorita compresibilitatii lor excesive, dupa cum arata relatia (8.6.) si tabela
8.1.
Pentru a obtine o imagine edificatoare asupra ordinului de marime a densitatii rocilor
se dau cateva exemple in tabela 9.2.
Tabela 9.2. Densitatea unor roci de zacamant.
Denumirea rocii

Densitatea,

Denumirea rocii

Densitatea,

Gresie
Marna cuartitica
Marna calcaroasa

kg/m3
2200-3000
2600-2700
2200-2400

Calcar
Dolomit
Sare gema

kg/m3
2400-2700
2800-2900
2400-2500

Fig. 9.1. Limitele de variaie a densitaii rocilor cu adancimea.

Densitatea rocilor, ca tendinta generala, creste cu adancimea. Aceasta tendinta,


precum si limitele de variatie, sunt prezentate in figura 9.1. Cazul special al marnelor este
aratat in figura 1.9.2.

Fig. 9.2. Cresterea densitatii unei marne cu adancimea.

Cunoasterea densitatii rocilor din scoarta prezinta un interes mai general decit pentru
ingineria de petrol. Ne vom limita in a aminti ca anomaliile de densitate a rocilor pot
constitui surse importante de informatii pentru a pune in evidenta unele zacaminte de
minerale utile.
In toate situatiile in care este necesara evaluarea presiunilor litostatice, trebuie
estimata cu grija densitatea rocilor. Pentru forajul sondelor, densitatea rocilor dislocate
intervine, intre altele, in calculul evacuarii detritusului din sonda si a presiunii coloanei de
fluid de foraj care contine detritus.
Determinarea densitatii rocilor se poate face relativ simplu, cu picnometre sau
micropicnometre de mare precizie [18]. Important este sa se controleze bine starea de
saturatie a probelor in cursul determinarilor. In momentul cantaririi acestea trebuie sa fie
complet lipsite de lichide. Atunci cand se determina volumul brut, se vor lua masurile
indicate in capitolul 5 pentru determinarea porozitatii. Date referitoare la densitatea fluidelor
care satureaza rocile din scoarta se gasesc in volumul I al lucarii [63]
Intrebari si probleme.
1.
2.
3.
4.
5.

Cum este densitatea unei roci fata de cea a mineralelor componente?


De ce densitatea mineralelor creste cu adancimea? Dar a rocilor?
Cum se explica influenta mare a adancimii asupra mineralelor si rocilor argiloase.
Sa se estimeze presiunea litostatica la adancimea de 1000 m presupunand o coloana stratigrafica
uniforma, alcatuita, pe rand, din principalele tipuri de roci saturate numai cu apa.
Sa se calculeze densitatea unui nisip cuartos uniform pentru impachetarea cubica si cea
romboedrica in doua situatii: uscat si saturat cu apa. Se se comenteze rezultatele.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate