ASISTENA

MEDICAL IN
CRIZA
EPILEPTIC

Epilepsia este un sindrom care este

datorat unor descarcari
hipersincrone a unui grup de
neuroni la nivel cerebral.

In caz de prima criza trebuie

clarificat anamnestic:
- Este criza epileptica sau nu?
- Exista semne neurologice de focar ?
- Care este cauza crizei ?

Se considera criza epileptica daca:

1. Debutul / sfarsitul crizei a fost brusc, de
obicei fara semne premonitorii, cu durata
scurta pina la 1-2 minute.
2. Criza consta din fenomene neurologice
focale sau generalizate.

Diagnostic diferential
- Lipotimie, Sincopa
- Hipoglicemie
- A I T- (Atac Ischemic Tranzitor)
- Crizele psihogene: - atacuri de panica
- crize de conversie
- pseudosincope
- crize de furie
- agitatia psihomotorie

Simptomatologie care pledeaza pentru o

criza epileptica
-Muscarea

laterala a limbi
-Marca traumnatica
-Mioclonii
-Clipit frecvent
-Incontinenta sfincteriana, la sfirsitul
crizei
-Somn profund postcritic
-Stereotipia, daca crizele se repeta sau
si atunci cand bolnavul este singur

Simptomatologie care NU pledeaza

pentru o criza epileptica

-Debut dupa stres

-Cadere autoprotejanta
-Opune
rezistenta
la
pleoapelor
daca are spectatori
- Muscarea limbi la varf

ridicarea

CLASIFICARE
Crizele epileptice pot fi: - partiale (focale)
- generalizate
Crizele focale pot fi:
- Motorii - localizate limitat, jacksoniene, versive,
fonatorii
- Senzitive - jacksoniene
- Senzoriale - vizuale, auditive, gustative,
vestibulare
- Cu semne vegetative, psihice complexe automatisme motorii, gestuale, verbale, etc.

- Focale (partiale) implica o emisfera,

constienta pastrata / alterata (se pot
generaliza secundar)
- Genaralizate ambele emisfere,
pierde constienta

Crizele generalizate pot fi:

1) convulsive = grand mal
2) neconvulsive = petit mal sau
absente

Crizele generalizate pot fi:

- Absente tipice, atipice
- Tonice, clonice, tonico-clonice, atone
Convulsia tonica:
contractia bilaterala tonica a tuturor
muschiilor,
picioare intinse, bratele flectate,
maxilarul inclestat,
ochii se dau peste cap, pupilele se dilata si
devin fixe

Starea de rau epileptic

sau statusul epileptic

- Este

determinat de crize succesive (doua sau

mai multe), fara revenire la starea initiala,
dinaintea primei crize sau criza epileptica care
dureaza peste 30 de min.
- Cauza poate fi multipla, uneori chiar
necunoscuta.
- Rar poate fi prima manifestare a epilepsiei.

EPIDEMIOLOGIE

- 5-10 % din populati - gen. o criza in

viata
- Epilepsia 1%
- Dupa TCC semnificativ, frecv. crescuta
de 12 ori mai mare la dupa 1 an
- Nou nascuti la termen 0,7 2,7
- Nou nascuti prematuri 57,3 132

Criza epileptica generalizata tonicoclonica se caracterizeaza prin:

- Este precedata de aura sau nu
- Faza prodromala: migrena, nevralgii, stare de rau
nedefinita, tulburari de comportament.
-Cu tipat sau fara, pierderea stari de constienta,
cadere
-Contracti in flexie-extensie, apnee dupa un expir
lung, cianoza de aprox. 20 secunde
- Convulsii clonice aprox.30-60 secunde, inspir
profund
-Devierea capului si /sau a globilor oculari
-Coma, somn profund, sindrom confuzional de
durata variabila poate lipsi
-Dupa revenire: amnezie, posibil oboseala cefalee,
dureri musculare

Clinica- crize neconvulsive

generalizate
Crizele mioclonice si tonice:

- Contractii bruste de mici grupuri

musculare
Fara pierdere de constienta
Crizele atone:
- tot

corpul este implicat cadere =

drop attack

Problemele pacientului epileptic

In criza:
- Risc de sufocare, oprirea respiratiei
- Risc de traumatizare
- Incontinentele
-
Alterarea perceptiei senzoriale
Deficit de cunoastere

Problemele pacientului epileptic

In perioada dintre crize:

- Dificultatea de asi asuma un rol
social
- Dificultate in a se realiza profesional
- Perturbarea stimei de sine
- Depresie
- Deteriorare psihica progresiva

Obiective
In criza:
- A avea o respiratie eficienta
- A fi ferit de leziuni, traumatice
Intre crize:
- Cunoastere in prevenirea si rarirea
crizelor
- Ameliorarea adaptari psiho-sociale
- Prevenirea complicatiilor

Obiective pe termen lung

Sa i se reduca crizele ca frecventa si

intensitate
Sa-si amelioreze adaptarea psiho-sociala
Sa-si amelioreze depresia
Sa stie sa-si urmeze medicatia
Sa fie capabil sa recunoasca semnele
prodromale

Interventii in criza:
- Supravegherea respiratiei

- In timpul crizei NU se va incerca

deschiderea gurii, nu se vor pune obiecte in
gura - pericol de aspiratie
- Postcritic in timpul comei sau a
somnolentei se poate pune o pipa orofaringiana
Atentie la cei cu varsaturi!
- Pozitionarea bolnavului - decubit lateral
- Desfacerea cravatei, curea, nasturi,
sutien etc.

Interventii in criza:

- Protejare de traumatisme

NU se va incerca imobilizarea fortata, se

lasa desfasurarea normala a crizei.
- Daca se depisteaza o cauza a crizei atunci se
va trata imediat.
-Teste da laborator - glicemie, uree,
hemoleucograma, etc.
-Monitorizarea functiilor vitale, ECG la
nevoie
-Se asigura semiobscuritate, liniste.

Neuroimagistica este urgenta daca:

-Se suspecteaza TCC, AVC, meningita,
encefalita,
sindrom HIC.
-Pacientul a avut in antecedente bolile de mai
sus
sau cancer
-Prezenta semnelor de focar
-Criza a fost focala
-Bolnavul este sub tratament cu
anticoagulante sau are coagulopatie.

DE RETINUT
Prima criza epileptica nu necesita
tratament specific daca nu se
repeta, insa pacientul necesita
dispensarizare.

Interventii dupa criza:

- Asigurarea permeabilitati cailor
respiratorii superioare, se curata cavitatea
bucala la nevoie
- Se verifica sursa eventualelor sangerari
- Se incalzeste pacientul in caz de
hipotermie
- Hipertermie- antipiretice la indicatia
medicului
- Se face igiena lenjeriei si a pacientului,
dupa caz
- Se ajuta pacientul sa se orienteze
- Se corecteaza dezechilibrul
hidroelectrolitic
- La nevoie se administreaza sedative,

Se face intre crize.

Educatia
pacientului

- Este sfatuit sa traiasca un

regim de viata cat mai
normal posibil
-Sa ia cu regularitate
medicatia prescrisa
-Sa evite activitatile
periculoase condus masina,
inot, alpinism, etc.
-Sa evite consumul de alcool
- Sa aiba un program normal
de odihna
- Sa nu ramina mai mult
timp posibil singur
- Sa consulte la nevoie un

- Monitorizarea functiilor vitale - TA, puls,

temperatura, respiratie
- Prinderea unei lini venoase, de preferat
doua
- Sedative, benzodiazepine
- Depletive cerebrale in caz de edem
cerebral
- Medicatie specifica antiepileptica
barbiturice, si derivati, derivati de
benzodiazepine, derivati de siccinimida,
derivati de hydantoin, timoleptice, derivati
de acizi grasi (acid valproic), alte
antiepileptice
( lamotrigine, gabapentinoizi,
levetiracetam)

Este foarte important ca de la

inceput sa se insiste pentru
depistarea si tratamentul
cauzei starii de rau:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

abandonarea medicatiei
febra
infectii
diaree,
parazitoze, mediu toxic
boli metabolice si de nutritie
varsaturi, etc.

Tulburari psihice in epilepsii

Prevalenta tulburarilor psihice la
epileptici este de 30-40%
1. Tulburari legate de crizele epileptice
- Tulb precritice
- Anxietate, tensiune, iritabilitate
- Tulb intracritice
- Psihosenzoriale iluzii, halucinatii
-Afective - anxietate
-Cognitive si psihomotorii gandire
impusa, confuzia, automatisme motorii
- Tulb postcritice
- Tulburari de constiinta
- Stari confuzive
-Automatisme morale, dromomanie

Tulburari psihice in epilepsii

2. Tulburari psihice nelegate de crizele
epileptice
- Tulburari de personalitate sobrietate,
suspiciozitate, lipsa simtului umorului,
dependenta afectiva, impulsivitate,
tulburarea bordeline
- Depresia este de doua ori mai
frecventa la epileptici (Trimble, 1996)
- Anxietatea sexul feminin este mai
afectat
- Suicidul mai frecvent de 5 ori
- Psihozele

MULTUMESC DE
ATENTIE !