Sunteți pe pagina 1din 16

SPECTRUL SUNETELOR

Sunetul muzical este format dintr-o suprapunere de mai multe frecvente care
formeaza spectrul sunetului respectiv. Daca ar fi sa consideram sunetul ca fiind
alcatuit dintr-o singura componenta de frecventa, atunci l -am putea numi ton pur /
sunet pur. Daca ne referim la sunetele reale, spectrul acestora are in
componenta mai multe frecvente, cea minima fiind numita frecventa fundamental
(sau simplu : fundamentala). Pe langa aceasta, in spectru mai apar si multipli i ai
fundamentalei, multiplii si poarta denumirea de armonice. Armonicele pot fi pare
sau impare.
Din punct de vedere al reprezentarii grafice, semnalele periodice (printre care
si sunetele) pot fi reprezentate ca o suma de sinusoide ce poarta numele de s erie
Fourier.

Acea parte a fizicii care se ocup cu studiul fenomenelor privind producerea,


propagarea, receptia sunetelor precum si efectele acestora se numeste acustica sau
stiinta sunetului.Sunt considerate ca sunete si perturbatiile cu frecvente joase
(infrasunetele) sau cu frecvente nalte (ultrasunetele) care sunt receptionate de un
organ auditiv uman sau animal; se poate vorbi de sunet subacvatic, sunet n solide
sau sunet n structuri.
Acustica curpinde numeroase ramuri specializate, printre care: infraacustica,
electroacustica, acustica arhitecturala, acustica medicala, acustica muzicala,
bioacustica etc.
n figura de mai jos sunt reprezentate domeniile acusticii si disciplinele cu
care aceasta se asociaz. Primul inel arat subdiviziunile tradit ionale ale acusticii,
iar cel exterior prezint cmpurile tehnice si artistice n care se aplic a ceasta.

Clasificarea sunetelor
Undele sonore sunt unde mecanice longitudinale. Ele se pot propaga in solide, lichide si
gaze.
Dupa frecventa undelor, distingem:
a) undele sonore (sunetele)
- au frecventa cuprinsa intre 20 Hz si 200000 Hz
- sunt receptate de catre ureche si prelucrate de catre creier, dand senzatia de sunet
- se produc in diferite sisteme acustice: corzi vibrante (vioara, corzi vocale), coloane de
aer vibrante (orga, clarinet), placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor, toba)
b) undele infrasonore (infrasunetele)
- au frecventa mai mica de 20 Hz
- se afla sub limita de sensibilitate a urechii umane, deci nu sunt sesizate decat dupa
efectele secundare pe care le produc
- sunt generate de obicei de surse mari, de exemplu undele produse de un leagan aflat
in balans sau cele produse de un cutremur
c) undele ultrasonore (ultrasunetele)
- au frecventa mai mare de 20 000 de Hz
- pot fi produse prin vibratiile elastic ale unui cristal de cuart, induse la rezonanta de un
camp electric alternative aplicat (efect piezoelectric). In acest mod se pot produce
ultrasunete cu fredcventa pana la 600 MHz.
Sisteme acustice

Sistemele acustice sunt sisteme oscilante care genereaza unde sonore precum coarde,
tuburi, membrane, placi sonore sau receptoare de sunete. Urechea umana este un exemplu de
receptor sonor.
Sub aspect energetic, sursele sonore transforma energia mecanica oscilatorie in energie
acustica.
Formarea senzatiei de sunet presupune in afara sursei, a mediului de propagare si a
receptorului auditiv si prezenta creierului uman, care prelucreaza informatia receptata si o
transforma in senzatie de sunet. Prelucrarea presupune un process de analiza si sinteza dupa
frecventa, intensitate sau presiune, precum si dupa timbrul sonor.

A)

Coarda Sonora
Coarda sonora este constituita dintr-un fir elastic intins la ambele capete de catre
o forta exterioara, care creeaza in coarda o tensiune elastica. Coarda este confectionata
din metale, in special otel, din polimeri etc.
Pusa in vibratie, de exemplu printr-o ciupire, coarda devine sursa si totodata
sediul unor unde transversal care se propaga si formeaza unde stationare din coarda.
Aceste vibratii dau nastere la unde longitudinal in aerul inconjurator.
O coarda de lungime l fixate la ambele capete poate vibra cu frecvente date de
relatia:

unde

este viteza undelor transversale in coarda si este aceeasi pentru toate frecventele.
Pentru oricare dintre aceste frecvente, coarda va contine un numar intreg n de
fuse intre capetele sale. La capetele fixe ale corzii vibrante se formeaza noduri.
Frecventele corzii formeaza unspectru discret si se numesc frecvente proprii.

Frecventa cea mai joasa se numeste frecventa sau armonica fundamentala si are
expresia:

Frecnventele superioare de vibratii ale corzii se numesc armonici superioare (de


ordin n), astfel incat exista relatia:

Ansamblul tuturor frecventele emise de coarda formeaza o serie numita serie


armonica.
Instrumentele muzicale ne ofera o multitudine de unde sonore.Toate aceste
instrumente sunt acorate prin modificarea sursei de tensiune.
Faptul ca frecventa este invers proportionala cu lungimea coardei inseamna ca
pentru a obtine frecvente mici, coardele trebuie sa fie lungi, ceea ce se intampla la basii
pianului sau la contrabas. In schimb, pentru vioara, lungimile coardelor sunt mici.
Daca coarda sonora este libera la un capat, atunci la capatul liber se formeaza un
ventru, iar la capatul fix un nod, iar frecventele proprii se modifica.
B)

Tuburi sonore
Tuburile sonore sunt sisteme acustice care produc sunete prin vibratia aerului pe
care il contin, in urma unei actiuni externe.
Acestea sunt confectionate din anumite esente de lemn sau din metale si constituie
sursa principal de sunet a tuturor instrumentelor muzicale de suflat.
Sub aspect constructiv, un tub sonor cuprinde doua camere:
- camera de compresiune (C)
- camera de rezonanta (R)
In dreptul deschiderii (D) se afla lama vibranta a tubului, iar S reprezinta sursa de
vibratie.

Tuburile sonore functioneaza ca niste rezonatori, destinati sa intareasca prin


rezonanta sunetele cu spectru continuu produse la capatul lor si transmise lamei
vibrante prin camera de compresiune.
Tub sonor inchis
Un tub sonor inchis este inchis la un capat si deschis la celalalt. In tubul sonor
inchis se formeaza unde stationare, astfel incat la capatul inchis se formeaza un nod,
iar la capatul deschis se formeaza un ventru.

Frecventele sunetelor produse de un tub sonor inchis sunt date de expresia:

Tub sonor deschis


Tubul vibreaza astfel incat la ambele capete se formeaza ventre de interferenta.

Frecventele sunetelor produse de tuburile sonore deschise sunt date de relatia:

Tubul sonor deschis vibreaza pe frecvente mai mari, duble fata de tubul sonor inchis.
Receptarea sunetelor
Undele sonore sunt recepate de om prin intermediul urechii si prelucrate de creier.
Cunoasterea functionarii si a proprietatilor organului auditiv alomului este importanta pentru
stabilirea parametrilor constructive ai aparetelor electrocasnice (telefoane, microfoane, difuzoare
etc.).
Urechea umana determina intensitatea vibratiilor intr-o scara logaritmica si fecventele lor
in anumite limite.
Marimi fizice ce caracterizeaza senzatia de sunet
a) Energia sonora (w) dintr-o regiune a unui mediu reprezinta energia prezenta in acea
regiune a mediului datorita prezentelei undei sonore
b) Fluxul de energie sonora sau puterea sonora (P) reprezinta energia acustica care strabate
o arie S in unitatea de timp:

c) Intensitatea sonora (I) reprezinta fluxul de energie sonora care strabate unitatea de arie
asezata perpendicular pe directia de propagare a undelor sonore:

d) Nivelul de intensitate sonora:

undeI0 este intenisatea de referinta (pragul auditiv inferior)


Unitatea de masura: [L] = Beli (B)
e) Nivelul intensitatii senzatiei auditive (taria sunetului):

unde
descrie curba pragului auditiv inferior si
este o constanta de proportionalitate
care depinde de fecventa, fiind maxima intre 1000 si 3000 de Hz.
Unitatea de masura: [S]SI= phon
Cand sunetul nu se mai aude, nivelul intensitatii auditive este Smin = 0, iar cand sunetul
produce senzatia de durere, Smax = 140 phoni la frecvente de 1000 Hz. Pragul de durere este
perceput ca un efect al unei presiuni insuportabile.
In tabelul urmator sunt date valorile nivelului de intensitate maxima pentru diferite
sunete:

Caracteristicile sunetului
a) taria suntelui corespunde intensitatii acestuia
b) intaltimea sunetului reprezinta calitatea senzatiei auditive determinata de frecventa.
Datorita inaltimii, doua sau mai multe sunete de intensitati egale pot fi differentiate si
ordonate de la sunete joaste sau grave la sunete inalte sau acute corespunde unor
frecvente mici, respective frecvente mari
c) timbrul sunetului se asociaza unei armonici si este determinat de intensitatea si
frecventa armonicelor care o insotesc.
In concluzie, toate aceste trei calitti ale sunetului, nltimea,intensitatea, timbrul
sunt definite numai n prezenta organului auditiv uman. Studiile experimentale au
evidentiat faptul c exist si influente secundare ntre trie si frecvent ntre nltime si
intensitate iar timbrul este influentat de intensitate si frecvent.
Sunetul pur(ton) este caracterizat de o singura frecventa si o singura amplitudine
(ca in fig de mai jos). Sunetul pur este produs foarte rar in natura de catre sursele
naturale. Receptarea unui sunet pur este in general neplacuta, iar notiunea de timbru nu
exista pentru un astfel de sunet.

In natur, sunetele pure se pot obtine foarte rar: cel mai des pot fi obtinute n
laborator cu ajutorul generatoarelor de ton.

Sunetul muzical este compus dintr-un numar finit si mic de tonuri pure.

Zgomotul este limita unui sunet compus atunci cand componentele sale sunt foarte
numeroase, iar diferentele dintre frecvente cad sub limita de rezolutie a urechii umane. Zgomotul
este reprezentat grafic printr-o curba continua ce cuprinde un interval larg de frecvente.

10

Intervalul muzical
Organul auditiv uman poate aprecia dac dou sunete sunt de aceeasi nltime
cu toate c ele sunt produse de instrumente si intensitti diferite. Corespondenta de
cauzalitate dintre frecvent si nltime este stabil, astfel nct la aceeasi nltime,
adic acelasi sunet ca senzatie. Aceast proprietate de fidelitate a organului auditiv
uman fat de frecvent a fcut posibil existenta scrii muzicale si chiar a
muzicii.Astfel nltimea sunetului reflect sensibilitatea organului auditiv uman la
variatii ale frecventei; la tonuri pure apare o diferent de 0,2% n intervalul de
frecvent 400Hz 4000Hz care se manifest sub forma unei modificri a nltimii.
n afara intervalului de frecvent considerat, sensibilitarea scade cu variatia
frecventei.Aceast sensibilitate dependent de frecvent implic anumite restrictii
asupra etalonrii si reglrii frecventei aparatelor de radio, instrumentelor muzicale
sau electronice. Receptia nltimii sunetului se face logaritmic, iar diferenta de
nltime dup frecvent este determinat dupraportul frecventelor. Dup scara
nltimilor aceast frecvent dintre nltimile a dou tonuri cu frecvente diferite
poart denumirea de interval iar n muzic de interval muzical.Experimental ,
nltimea sunetului se determin pri n diferite metode dintre care mentionm metoda
nregistrrii si metoda btilor.

Metoda nregistrrii.

Se nregistreaz oscilograma sunetului a crui nltime dorim s -o determinm


si tot pe aceeasi band se nregistreaz si oscilograma unui pendul care bate
secunda. n acest fel se poate determina pe grafic numrul de perioade pe sec und al
sunetului cercetat.
-

Metoda btilor.

Frecventa btilor (f b )este egal cu diferenta frecventelor celor dou sunete


comparate, adic
fb = f2 - f1
unde sunetul de frecvent f 1 este cunoscut, cel de frecvent f 2 trebuie determinat iar
frecventa btilor fb se determin auditiv.

11

Introducere n acustica fiziologic

Producera si propagarea undelor elastice provenite de la o surs mpreun cu


receptionarea acestora sub form de sunete reprezint un proces continuu, legat,
indisolubil. Toate aceste informatii receptionate sunt preluate n timp real de ctre
creierul uman care creaz si senzatia de sunet. Astfel, pentru ca o und elastic
(mrime obiectiv) s fie transformat n senzatia de sunet (mrime
subiectiv)trebuie ndeplinite anumite conditii de frecvent si de sensibilitate
(limitele de frecventa si de durata).
Limitele de durat
Pentru ca sunetul s fie auzit, oscilatia care produce undele elasti ce trebuie
s aib o anumit durat minim. Aceasta este apreciat la 60ms ceea ce nseamn
pentru un sunet normal (f = 1000Hz) o persistent pe timpan de 60 de perioade.
Urechea uman poate s perceap ntre dou sunete 163diferente de durat de pn
la 10ms. Dac undele elastice incidente au o durat mai mic atunci acesta este
interpretat de ureche sub forma unui pocnet cu caracteristici nedefinite.

Spectrul sonor
Un spectru sonor constituie reprezentarea sunetului prin amplitudine sau prin faza
relativa a vibratiilor corespunzatoare fiecarei frecvente.
Grafic, pe axa verticala se afiseaza nivelul de intensitate sonora exprimat in dB, iar pe
axa orizontala frecventa exprimata in Hz sau in kHz. Imaginati-va un recipient in care turnati
diverse canitati de vibratii de frecvente diferite, le amestecati si veti obtine un sunet complicat.

12

Inregistrarea de spectre sonore utilizand placa de achizitie SensorDAQ/ National


Instruments activitate experimentala

13

14

15

Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Prof. dr.URSUTIU, Doru Acustica medicala, note de curs, Brasov 2008


http://www.kettering.edu/~drussell/Demos/Fourier/Fourier.html
http://lucrarelacomanda.com

http://education.inflpr.ro/
http://redactarelacomanda.ro
http://wikipedia.org/
Dobrescu, Corina Manual de fizica, clasa a XI-a, Ed. Nedion, Bucuresti 2006
Hristev, Anatolie Mecanica si Acustica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984

16