Sunteți pe pagina 1din 56

S.C. FORMARE I PREGTIRE PROFESIONAL IMPACT S.R.L.

Curs: Coordonator de securitate i sntate n munc

Lucrare de absolvire
PLAN DE SECURITATE I SNTATE N MUNC
ANTIER
Canalizare Menajer, Comuna Valu Lui Traian, Judeul Constana

Lector:
OLTEANU GABRIEL

Absolvent:
GURGU DAN
Semnatura:

NOIEMBRIE 2015
1

CUPRINS
1. INFORMAII GENERALE
1.1. Informatii generale privind antreprenorul
a) numele i adresa antreprenorului
b) numrul estimat al lucrtorilor pe antier
c) numele persoanei desemnate s conduc executarea lucrrilor
d) durata lucrrilor, indicnd data nceperii
1.2. Scopul Planului de Securitate i Sntate
1.3. Obiectivele planului de securitate i sntate
1.4. Caracterul planului de securitate i sntate
1.5. Documente de referin
1.6. Domeniu de aplicare
2. INFORMAII ADMINISTRATIVE
2.1. Prile contractante
2.2. Informaii Generale privind proiectul
2.2.1. Obligaiile i sarcinile antreprenorului general
2.2.2. Raportari
2.2.3.Obligatiile si sarcinile prestatorilor de servicii
2.2.4.Responsabilitatile coordonatorului de montaj/coordonatorului de punere in functiune (sef de
lucrare)
2.2.5. Obligatii si sarcini ale tuturor angajatorilor aflati in santier
2.2.6. Documente interne santierului
2.2.7.Programul de realizare i recepie a lucrrilor
3. MASURI PRIVIND ORGANIZAREA DE SANTIER
3.1. Msuri generale de organizare a antierului
3.2. Msuri specifice de organizare de antier
4. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUIE CARE POT AFECTA SNTATEA I
SECURITATEA LUCRTORILOR I A CELORLALI PARTICIPANI LA PROCESUL DE MUNC PE
ANTIER
5. EVALUAREA RISCURILOR PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LUCRU, DE MATERIALELE
UTILIZATE, DE ECHIPAMENTELE DE MUNC FOLOSITE, DE UTILIZAREA SUBSTANELOR SAU
PREPARATELOR PERICULOASE, DE DEPLASAREA PERSONALULUI I DE ORGANIZAREA ANTIERULUI
6. MSURI PENTRU ASIGURAREA SNTII I SECURITII LUCRTORILOR, SPECIFICE
LUCRRILOR PE CARE SUBANTREPRENORUL LE EXECUT PE ANTIER, INCLUSIV MSURI DE
PROTECIE COLECTIV I MSURI DE PROTECIE INDIVIDUAL.
6.1. Msuri generale pentru asigurarea sntii i securitii lucrtorilor
6.2. Msuri specifice privind lucrrile executate
6.3. Msuri de protecie colectiv pe linie SSM
6.4. Msuri de protecie individual pe linie SSM
7. MSURI DE COORDONARE STABILITE DE COORDONATORII N MATERIE DE SNTATE I
SECURITATE I OBLIGAIILE CE DECURG DIN ACESTEA
8. INSTRUCIUNI DE SECURITATE I SNTATE A MUNCII
9. OBLIGATII CE DECURG DIN INTERFERENTA ACTIVITATILOR CARE SE DESFASOARA IN PERIMETRUL
SANTIERULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA

1. INFORMAII GENERALE
1.1. Informatii generale privind antreprenorul
a) numele i adresa antreprenorului
S.C. . S.R.L.
Str. , nr. .., Bl. .., Sc. , Ap, Constana
Administrator: ..
Sef santier: .
Responsabil SSM:
b) numrul maxim estimat al lucrtorilor pe antier: 100
c) numele persoanei desemnate s conduc executarea lucrrilor:
Sef santier:
d) durata lucrrilor, indicnd data nceperii acestora: 486 de zile de la data de 27.06.2014 iar perioada de
notificare a defectelor este de 182 de zile. Termenul limit de finalizare a lucrrilor este 26 octombrie 2015.
1.2. Scopul Planului de Securitate i Sntate
Planul de securitate i sntate are ca scop s prezinte demersul de prevenie al accidentelor i mbolnvirilor
profesionale ale personalului implicat n proiect.
Planul de securitate i sntate n munc este un document ce conine un ansamblu de msuri de prevenire a
riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional, ce decurg din activitatea desfaurat pe antier, de ctre
executantul lucrrii proiectate, precum i din interaciunea activitii proprii, cu alte activiti desfurate n santier.
1.3. Obiectivele planului de securitate i sntate
Obiectivul planului este acela de a predispune n antier o organizare capabil s asigure cele mai bune condiii
de lucru i s tuteleze integritatea fizic a muncitorilor, acesta urmnd s:
defineasc, dup stabilirea modalitilor de aciune, mijloacele cele mai sigure pentru efectuarea
lucrrilor i protejarea sntii ntregului personal de pe antier;
informeze i s stabileasc modaliti de punere n aplicare a acestor mijloace;
precizeze riscurile i msurile de prevenire legate de activitatea comun a diverilor executani n
cadrul perimetrelor de lucru n care i desfoar activitatea de antreprenorul.
1.4. Caracterul planului de securitate i sntate

este un document care a fost ntocmit de Antreprenor;


trebuie s fie adaptat la fiecare modificare adus proiectului;
poate fi oricand consultat de ctre partenerii contractuali, de reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi
specifice n domeniul securitii i sntii n munc, precum i de reprezentanii instituiilor abilitate
ale statului.

1.5. Documente de referin


1.

Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 (Directiva 89/391/CEE);

2.

Hotrrea Guvernului nr.1425/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii


securitii i sntii n munc nr. 319/2006, modificat i completat cu HG 955/2010;

3.

Hotrrea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele
temporare sau mobile ( Directiva 92/57/CE);

4.

Hotrrea Guvernului nr. 1876/2005 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii ( Directiva 2002/44/ CE);

5.

Hotrrea Guvernului nr. 1218/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru asigurarea
proteciei lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de prezena agenilor chimici, modificat i completat de
HG 1/2012;

6.

Hotrrea Guvernului nr. 601/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative din domeniul
securitii i sntii n munc;

7.

Hotrrea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n
munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc ( Directiva 89/655/CE; amendat de directivele nr.
95/65/CE i 2001/45/CE);

8.

Hotrrea Guvernului nr 461/2006 pentru modificarea Hotrrii Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea
condiiilor pentru introducerea pe pia a echipamentelor i sistemelor protectoare destinate utilizrii n
atmosfere potenial explozive;
Hotrrea Guvernului nr. 493/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot ( Directiva 2003/10/ CE), completat i modificat de
HG601/2007;

9.

10.

Hotrrea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de
sntate la locul de munc ( Directiva92/58/CEE);

11.

Hotrrea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de
ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc. (Directiva 89/656/ CEE);

12.

Hotrrea Guvernului nr. 1051/2006 privind cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea
manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare;

13.

Hotrrea Guvernului nr. 1058/2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii i protecia
sntii lucrtorilor care pot fi expui unui potenial risc datorat atmosferelor explozive (Directiva
99/52/CE);

14.

Hotrrea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de
munc (Directiva 1989/654/CE);

15.

Hotrrea Guvernului nr 1093/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru protecia
lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul de munc
(Directiva 2004/37/CE), modificat i completat de HG1/2012;
Hotrrea Guvernului nr 1136/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare
la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice (Directiva 2004/40/CE);
Ordin 594/2008 al ministrului muncii, familiei, proteciei sociale i persoanelor vrstnice pentru aprobarea
Listei standardelor romne care adopt standardele europene armonizate referitoare la echipamente
individuale de protecie publicat n M.Of. 209/12 aprilie 2013;

16.
17.

18.

Hotrrea Guvernului nr. 1092/2006 privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la
ageni biologici n munc (Directiva 2000/54/CE);

19.

H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sntii lucrtorilor modificat i completat prin HG 1/2012;

20.

Legea 265/2006 privind modificarea si aprobarea OUG 195/2005 privind protecia mediului;

21.

H.G. 856/2002 privind gestionarea deeurilor cu modificrile i completrile aduse de HG nr.210/2007


modificat prin HG nr. 210/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquisul comunitar n domeniul proteciei mediului (M.Of. nr. 187 din 19 martie 2007);
SITUATII DE URGENTA SI APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

22.

Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor cu modificarile i completrile aduse de
Rectificarea nr. 307 din 12 iulie 2006 i Ordonana de urgen nr. 70 din 14 iunie 2009;

23.

Ordin nr. 163 /2007 al ministrului administraiei i internelor pentru aprobarea Normelor generale de aprare
mpotriva incendiilor;

24.

Hotararea Guvernului Nr. 1088/2000 privind aprobarea Regulamentului de aprare mpotriva incendiilor n
mas;

25.

Hotararea Guvernului Nr. 537/2007 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele de prevenire
i aprare mpotriva incendiilor;

26.

Ordin nr. 3 din 6 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare i autorizare privind
securitatea la incendiu i protecia civil;

27.

Ordin MAI 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu;

28.

Ordin nr. 89/2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregtire i desfaurare a
activitii de prevenire a situaiilor de urgen executate de Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen
i structurile subordonate;

29.

Ordin MAI 786/2005 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului administraiei i internelor nr.
712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor de
urgen;

30.

Legea 481/2004 Lege privind protecia civil modificat i completat cu Legea nr. 212/2006;
1.6. Domeniu de aplicare

Prezentul plan de securitate i sntate n munc se aplic santierului Canalizare Menajera, Comuna Valu Lui Traian,
etapa III, Judeul Constana pe durata executrii Lucrrilor.

2.

INFORMAII ADMINISTRATIVE

2.1 Prile contractante


Titularul investiiei:
S.C. RAJA S.A.
Str. Clrai, Nr. 22-24, Constana
Tel: 0241 664 046
Fax: 0241 662 577
Beneficiarul investiiei:
S.C. RAJA S.A.
Antreprenor General
S.C. . S.R.L.
Str. ., nr. .., Bl. , Sc. .., Constana
Tel: 0241 515 233
Fax: 0241 515 233

2.2 Informaii Generale privind proiectul

Prezentul Plan de Securitate i Sntate n Munc face parte din documentele Contractului de lucrri i
societile aflate n relaii de nchiriere, prestare sau furnizare de servicii/materiale sau subcontractare fa de
Antreprenor, sunt obligate s l respecte;
Fiecare societate aflat ntr-unul din raporturile descrise anterior cu Antreprenorul, va intocmi un Plan Propriu
de Securitate i Sntate n munc, specific activitii desf urate i subordonat Planului de Securitate i
Sntate n munc al Antreprenorului;
Fiecare societate aflat ntr-unul din raporturile descrise anterior cu Antreprenorul, va avea un lucrtor
desemnat pentru activitile de securitate i sntate a muncii al societ ii respective care va fi responsabil cu
implementarea i respectarea planului propriu de securitate i sntate;
Planul de securitate i sntate va indica aciuni de prevenire i protec ie ce trebuiesc luate pentru a evita
accidentele posibile ce pot aprea la fiecare faz a procesului de execu ie a lucrrilor. Vor fi indicate de
asemenea aciunile de formare i instruire pe care personalul afectat trebuie s le primeasc i s le respecte;
Odat ce Planul de Securitate i Sntate al Antreprenorului a fost aprobat, acesta i asum responsabilitatea
de a asigura respectarea coninutului (aplicabil) de ctre toi cei afla i n raporturile descrise cu acesta (inclusiv
de ctre lucrtorii independeni). Un exemplar original al Planului de Securitate i Sntate va fi disponibil n
antier pentru consultare / verificare.

2.2.1. Obligaiile i sarcinile antreprenorului general


S ncheie convenii pe linie de SSM/SU i mediu cu prestatorii de servicii, sa solicite o copie dupa conventiile cu
subcontractorii acestora si lucratorii independenti si sa transmita o copie coordonatorului in materie de sanatate si
securitate in munca pe durata realizarii lucrarii, inainte de inceperea activitatii acestora;
sa redacteze planul general de organizare de santier (care va cuprinde si planurile prestatorilor de servicii) si sa
urmareasca respectarea si actualizarea lui cu transmiterea noilor date catre coordonatorul de securitate imediat ce
se modifica ceva in structura acestuia;
sa intocmeasca si sa urmareasca respectarea si actualizarea Procedurilor de lucru si de executie pentru lucrarile ce
urmeaza a le desfasura si sa transmita o copie catre coordonatorul de securitate, inainte de inceperea lucrarilor;
sa indeplineasca si sa urmareasca respectarea cerintelor planului de securitate si sanatate de catre toti lucratorii din
santier;

sa redacteze planul propriu de securitate si sanatate si sa-l transmita coordonatorului in materie de securitate si
sanatate inainte de inceperea lucrarilor pe santier;
sa informeze prestatorii de servicii cu privire la masurile de securitate si sanatate care trebuie aplicate pe santier si
sa puna la dispozitie acestora instructiuni adecvate;
sa tina seama de indicatiile coordonatorului in materie de securitate si sanatate sau ale beneficiarului si/sau
managerului de proiect si sa le indeplineasca pe toata perioada executiei lucrarilor;
sa efectueze controale in santier pentru verificarea indeplinirii cerintelor de securitate si sanatate in munca, SU si
mediu si sa aplice masurile corespunzatoare celor care nu le respecta;
sa informeze deindata coordonatorul in materie de securitate si sanatate si organele competente cu privire la
pericolele grave si iminente aparute in santier precum si masurile aplicate;
sa desemnaze personal autorizat pentru avizarea si evidenta permiselor (legitimatiile) de acces si a permiselor de
lucru precum si retragerea acestora atunci cand este cazul;
sa nu permita accesul lucratorilor si al utilajelor care nu au primit legitimatie de acces ;
sa solicite si sa urmareasca implementarea tuturor procedurilor de securitate si sanatate in munca.
2.2.2. Raportari
Antreprenorul va raporta: prestatorii de servicii, conventiile de securitate cu acestia, accesul/angajarea
personalului, utilizarea echipamentelor si dispozitivelor, materialele utilizate, productivitatea muncii, progresul
lucrarilor si incidentele speciale. Accidentele si cazurile de daune trebuie sa fie raportate la coordonatorul de
securitate imediat;
Anteprenorul vor anunta orice prestatori de servicii cu minimum trei zile calendaristice inainte de intrarea acestuia
in santier.
2.2.3.Obligatiile si sarcinile prestatorilor de servicii
Sa incheie conventii pe linie de SSM/ SU si mediu cu toti subcontractorii si lucratorii independenti si sa transmita o
copie a acestora la antreprenorul general, inainte de inceperea activitatii acestora;
1. Sa redacteze planurile de organizare de santier si sa urmareasca respectarea si actualizarea lor cu transmiterea
noilor date catre antreprenorul general imediat ce se modifica ceva in structura acestora;
2. Sa indeplineasca si sa urmareasca respectarea planului general si planurilor proprii de securitate si sanatate de
catre toti lucratorii din santier;
3. Sa redacteze planurile proprii de securitate si sanatate si sa le transmita coordonatorului in materie de
securitate si sanatate inainte de inceperea lucrarilor pe santier ;
4. Sa informeze subcontractorii cu privire la masurile de securitate si sanatate care trebuie aplicate pe santier si sa
puna la dispozitie acestora instructiuni adecvate;
5. Sa tina seama de indicatiile coordonatorului in materie de securitate si sanatate sau ale sefului de santier si sa
le indeplineasca pe toata perioada executiei lucrarilor.
2.2.4.Responsabilitatile coordonatorului de montaj/coordonatorului de punere in functiune (sef de lucrare):
1. Coordonarea sarcinilor de lucru pentru a fi executate intr-o maniera sigura si in timpul stabilit.
Responsabilitatile personalului autorizat pentru permisul de lucru:
2. Sa elibereze permisul de lucru atunci cand se executa lucrari ce necesita eliberarea lui;
3. Sa tina evidenta permiselor de lucru;
4. Sa retraga permisul de lucru;
5. Conducerea si implementarea tuturor procedurilor de securitate si sanatate in munca in conformitate cu
sistemul permisului de lucru.
2.2.5. Obligatii si sarcini ale tuturor angajatorilor aflati in santier
Responsabilitatile tuturor celor care se afla pe santier:
Sa se conformeze cerintelor de securitate si sanatate in munca si sa respecte, pe toata durata executiei lucrarii,
masurile de securitate si sanatate, in conformitate cu legislatia nationala;
1. Sa respecte dispozitiile minime de securitate si sanatate stabilite in prezentul Plan;
2. Sa-si desfasoare activitatea conform cerintelor de securitate si sanatate stabilite pentru santier;
3. Sa participe la orice actiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pe
santier;
4. Sa aleaga si sa utilizeze echipamente de munca, echipamente individuale de protectie conform riscurilor la
care sunt expusi lucratorii si ce indeplinesc conditiile de securitate si sanatate si CE;
5. Sa respecte indicatiile si sa indeplineasca instructiunile coordonatorului in materie de securitate si sanatate;
6. Sa anunte conducerea in caz de pericole, accidente, incidente, deficiente etc.

2.2.6. Documente interne santierului


1.
Proiectul lucrarii;
2.
Dispozitii de santier;
3.
Declaratia prealabila;
4.
Planul general de securitate si sanatate in munca;
5.
Planurile proprii de securitate si sanatate ale antreprenorului si prestatorilor de servicii;
6.
Registrul de coordonare;
7.
Dosarul de interventii ulterioare;
8.
Permisele de lucru.
2.2.7.Programul de realizare i recepie a lucrrilor
Durata total de realizare a lucrrilor n cadrul prezentului obiectiv de investiie este de 486 de zile, iar perioada
de notificare a defectelor este de 182 de zile. Termenul limit de finalizare a lucrrilor este 26 octombrie 2015.
Avnd n vedere condiiile naturale specifice zonei, n special cele de relief i climatice, executantul va trebui s-i
organizeze activitatea, astfel nct s se ncadreze n graficul de realizare a lucrrilor pe obiect, ct i pe categorii de
lucrri. n acest sens, se va avea n vedere programul de execuie i recepie a lucrrilor de baz, prevzndu-se cu
prioritate executarea lucrrilor. Recepia la terminarea lucrrilor ct i recepia final, la expirarea perioadei de garanie
se va efectua n conformitate cu prevederile "Regulamentului de recepie a construciilor i instalaiilor aferente
acestora", aprobat prin HGR Nr. 273/94.
Programul de lucru este urmatorul, cu respectarea prevederilor din Codul Muncii:
Vara (aprilie octombrie):
- de luni pana vineri, 07.00 19.00.
Iarna (noiembrie martie):
- de luni pana vineri, 08.00 17.00.
Conform sub-clauzei 6.5 din cap1. Conditii de contract, activitatea pe santier se va intrerupe in zilele
nelucratoare si in afara programului normal de lucru mentionat mai sus (prevazut in Anexa la oferta), cu urmatoarele
exceptii:
a) contractul contine alte prevederi;
b) exista acordul Inginerului;
c) Lucrarea nu poate fi evitata sau este necesara pentru protejarea vietii si a proprietatii sau
pentru siguranta Lucrarilor, caz in care Antreprenorul va informa imediat Inginerul.
Antreprenorul il va informa pe Inginer in privinta programului sau de lucru planificat pentru fiecare saptamana si
fiecare luna de executare a Contractului astfel incat Inginerul sa aiba posibilitatea de a planifica si asigura continuitatea
supravegherii lucrarilor pe parcursul fiecarei etape a executarii contractului (conform sect 1.2. Conditii de contract,
1.2.2. Conditii speciale, completare sub-clauza 6.5. programul de lucru).
3. MASURI PRIVIND ORGANIZAREA DE SANTIER
3.1. MSURI GENERALE DE ORGANIZARE A ANTIERULUI
La intrarea n antier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale antierului nregistrate la Inspectoratul
de Stat pentru Construcii. La aceeai poart de intrare n antier se va amplasa un panou general de semnalizare de
securitate. antierul va fi mprejmuit cu panouri de gard, inscripionate cu denumirea i sigla antreprenorului.
Se vor monta pe gard panouri de semnalizare de securitate i sntate a muncii conform HG 971 / 2006: purtare
obligatorie a ctii de protecie, intrarea interzis a persoanelor neautorizate, etc.
Se va face o analiza a solului nainte de nceperea operaiunilor pe antier pentru a evita expunerea lucrtorilor
la substane periculoase ( datorate utilizrii anterioare a terenului ).
La amenajarea organizrilor de antier de la toate punctele de lucru se vor respecta urmtoarele reguli :
dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal;
se va nivela i se va compacta inndu-se cont de destinaia ulterior a terenului : birouri, vestiare, depozite,
etc.
Personalul i va desfaura activitatea numai n zona de lucru a proiectului, acesta neavnd dreptul de a
executa alte lucrri care nu sunt cuprinse n autorizaia de construcie.
Mijloacele de transport, utilajele i echipamentele executantului vor primi un permis de acces de la un
reprezentant al antreprenorului, dup verificarea existenei i valabilitii documentului atestator al conformit ii
tehnice.
Conectrile i deconectrile ce presupun oprirea alimentrii cu energie electric sau a altor utiliti vor fi
realizate de instituiile abilitate la cererea antreprenorului cu aprobarea beneficiarului n conformitate cu msurile de
siguran a muncii i PSI.

Echipamentul de protecie necesar personalului, va fi asigurat de antreprenor. Prestatorii de servicii vor avea
responsabilitatea dotrii corespunztoare a lucrtorilor acestora, conform listei cu echipament de protecie stabilite de
ctre antreprenor.
Antreprenorul va asigura:
- Spaiile pentru activitile administrative (birourile) ct i cele pentru cazarea temporar (containere).
Amplasamentul antierului va fi mprejmuit cu un gard temporar, iar accesul pe antier va fi posibil numai
prin locuri indicate;
- Amenajarea depozitelor de materiale. Antreprenorul va aduce, descrca i amplasa birourile, vestiarele,
barcile dormitor, barcile de materiale i magaziile de substane periculoase;
- Energia electric trifazat prin racordare de la reea n tablouri electrice, tipizate, cu mpmntri
verificate prin buletine PRAM, ntrerupator general i prize 220 / 380 V - Tablourile electrice vor fi
semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare i pericol general, conform H.G. 971 / 2006;
- Surse curente de ap potabil prin branament de la reea. Se vor amplasa spltoare. Se vor organiza
depozitele de materiale i depozite de moloz;
- Se vor aduce i amplasa pichetele P.S.I. i se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006;
- Organizarea Punctelor de prim ajutor n biroul efilor de punct de lucru prin dotarea birourilor cu truse
de prim ajutor i semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor;
- Tot n birouri se va constitui Telefonul de urgenta , punndu-se la dispoziie telefonul mobil al efului
de punct de lucru;
- Amplasarea pubelelor pentru colectarea deeurilor municipale amestecate, de ctre o societate
specializat. Aceast societate se va ocupa i de golirea acestora;
- Montarea proiectoarelor, n numr suficient pentru iluminarea total, pe timp de noapte, a obiectivelor;
- Delimitarea perimetral a zonelor antreprenorului i prestatorilor de servicii / subantreprenorilor, dac
sunt adiacente, cu reele de polietilen orange.
Retragerea dotrilor de inventar, a materialelor rmase i / sau recuperate ca urmare a lucrrilor, se va face
dup un plan stabilit dinainte innduse seama de termenele contractuale, de poziionarea obiectivului i de apropierea
de ieirile din antier.
Conform legislaiei n vigoare, specificarea Organizrii de antier, sarcina de munc, organizarea activitii,
controlul medical i psihologic al lucrtorilor, autorizarea personalului i instruirea personalului fac obiectul Planului
propriu de securitate i sntate al antreprenorului.
Cai de acces i mijloace de transport rutiere / Identificare
Deplasarea personalului i a mijloacelor de transport n antier i /sau n organizarea de antier se va face
exclusiv pe traseele stabilite, fr abateri de la acestea;
Mijloacele de transport proprii vor respecta cu strictee regulile de circulaie referitor la viteza maxim de
deplasare stabilit prin indicatoarele de circulaie;
Este cu desvrire interzis depirea sarcinii maxime de ncrcare a mijlocului de transport pentru persoane
i /sau materiile prime i materialele transportate;
Sarcina de ncrcare a mijlocului de transport, va fi permanent asigurat mpotriva cderii, alunecrii sau
rostogolirii;
Mijloacele de transport proprii vor fi conduse numai de personal autorizat corespunzator i vor fi n
permanen asigurate mpotriva utilizrii de ctre personal necalificat;
Este cu desvrire interzis urcarea sau coborrea din mijlocul de transport n timpul deplasrii acestuia;
Nu se vor desfaura activiti de ncrcare/descrcare cu motorul pornit al mijlocului de transport.
Zona de lucru
Zona/zonele de lucru precum i amplasamentele pentru desfurarea activitilor sunt n limitele
amplasamentului.
Zone de interdicie
Zonele din antier unde personalul executantului are consemn de interdicie (nu are voie s intre sau s-i
desfsoare activitatea), vor fi semnalizate corespunztor i vor fi precizate n planul propriu de securitate i sntate al
executantului.
Identificarea personalului
Identificarea personalului se face n scopul de a recunoate orice persoan care i desfoar activitatea n
antier precum i societatea pe care o reprezint i are caracter de obligativitate.
Identificarea se face pe:
- salopete personalizate i dup caz ecusoane, csti etc.- n cazul identificrii pe cti se
specific culoarea acestora i funcia utilizatorului (de execuie, de conducere, lucrtorul
desemnat n domeniul securitii i sntii n munc, vizitatori etc.) dac este cazul conform
prevederilor contractuale;
3.2. MASURI SPECIFICE DE ORGANIZARE DE ANTIER
Obiectivul Organizare de Santier pentru Canalizare menajera, comuna Valul lui Traian etapa III, jud. Constana este o
constructie provizorie, cu destinaia de zona de depozitare (platforme depozitare marfuri cu prelata, si platforme

depozitare utilaje) si spatii administrative (birouri, vestiare, magazie). Terenul, in suprafata totala de 600 mp nu este
ocupat de constructii. Din aceasta o suprafata de 64 mp, o reprezint platforma depozit. Panta terenului este de cca.3%
avnd orientarea nord-sud. Diferenta de nivel fata de strada este nesemnificativa. Suprafata terenului este partial
acoperita de iarba.
Vecinatatile terenului sunt :
-la Nord : Drum comunal de pamant;
-la Est : proprietate primarie;
-la Sud : Drum exploatare si proprietate primarie;
-la Vest : proprietate primarie.
Organizarea de santier este constituita din constructii care asigura executia lucrarilor in conformitate cu proiectele
tehnice. Are un caracter provizoriu, motiv pentru care se recomanda o alcatuire astfel incat sa aiba o mobilitate ridicata
cu posibilitatea de deplasare de pe un amplasament pe altul ntr-o perioada mica. Alctuit din elemente demontabile, se
va executa in conformitate cu proiectul tehnic elaborat.
Constructiile si instalatiile se impart in trei grupe:
1. Administrativ, sociale;
2. Caracter productive;
3. Constructii si instalatii de santier de deservire.
Grupa unu asigura spatiile necesare pentru activitatea administrativ si conditiile de munca ale executantilor
( constructii si instalatile aferente pentru birouri, vestiare, grup sanitar).
Dimensionarea acestor constructii s-a facut in functie de totalul personalului angrenat pe perioada de varf la realizarea
lucrarilor, obtinut ca o insumare a personalului direct productiv, personalului de deservire i personalului TESA.
Indici de suprafate:
- Indici minimi 4,50 m2/persoana;
- La vestiar 0.90 m2/persoan;
- La grup sanitar 0.10 m2/persoana.
Grupa a doua este alctuit din magazii si platforme tehnologice pentru elementele prefabricate, ateliere de dulgherie,
tmplrie, confecii metalice. Acestea se dimensioneaz pe baza cantit ii de material, fabricate, prefabricate, piese
nglobate sau suprafa necesara pentru cofrat pentru perioada de vrf.
Grupa a treia, conine ca principale tipuri depozitele, nsa mai fac parte sistemul de alimentare cu apa - eventual
canalizare, drumurile si caile de acces, mprejmuirile. In func ie de specificul lor, dimensionarea acestora se face
inndu-se cont de necesarul de producie pe perioada ealonrii lucrrilor de baza.
Depozitele trebuie sa ndeplineasc unele condiii, care s asigure pstrarea calitativa si cantitativa a
materialelor din stoc, in funcie de pstrarea calitii putndu-se face urmtoarea clasificare:
- Depozite deschise - in care sunt stocate materiale care nu-i modific caracteristicile fizico-chimice
expuse la razele solare.
- oproane sau numai acoperis
- Magazii si depozite speciale in care sunt stocate si valori mari, depozite speciale pentru materiale care sunt de masa i
uor influenate de caracteristicile mediului (silozuri pentru ciment).
La alegerea amplasamentului se tine cont ca suprafaa ocupat sa fie uor de pzit, mprejmuit cu gard, greu inundabil
si sa fie dotat cu instalaie de stingerea incendiilor.
Pt = Pdp+Ptesa
unde:
Pt = personal total;
Pdp = personal direct productiv;
Ptesa = personal tehnic administrativ de alte specialitati;
Pdp = 40 persoane
Pdes = 5% x Pdp=0.05 x 40=2 persoane
Ptesa = 2 persoane
Pt = Pdp+Ptesa=40+2=42 persoane
Utilaje folosite:
- 2 excavatoare;
- 1 incarcator frontal;
- 2 autocisterne;
- 2 motocompresoare;
- 2 instalatii forat.
Dimensionarea suprafetelor din cadrul organizarii de santier:
Pentru organizarea santierului se utilizeaza containere tip ISO 6065x2435x2560 mm si avand o suprafata de 14.72 mp.
Aceste containere sunt echipate cu aparatura si mobilier in functie de necesitati.

In afara de containere se mai realizeaza constructii provizorii, usor demontabile si platforme utilaje in suprafata de 400
mp pentru parcarea vehicolelor.
VESTIARE
- vestiare: 0.9 mp/ Pdp+Pdes= 0.9x40=36 mp
Ca vestiare se folosesc containere tip ISO, un container avnad capacitate de 20 persoane.
Pdp/20=40/20=2 containere
- vestiare=29.40 mp ( 2 containere)
BIROURI
- birouri : 5.00 mp/Ptesa=5x2=10mp
Ca birouri s-au folosit containere tip ISO, un container avand capacitatea de 4 persoane.
Ptesa/4=2/4=1 container
- birouri=14.7 mp (1 container)
GRUP SANITAR
- grup sanitar: 0.10 mp/Pt=0.10x34=3.40 mp
- grup sanitar=3.40 mp
Ca grupuri sanitare se vor folosi containere chimice tip. Deoarece containerele personalului tesa
sunt echipate cu grupuri sanitare, din personalul total scadem personalul TESA (Pt- Ptesa).
DEPOZIT MATERIALE
- depozit materiale: - platforma de depozitare (acoperita cu prelata): 64 mp
Instalatia de stingere a incendiilor se va dota cu:
- stingator cu spuma chimica 2 buc;
- stingator cu praf 1 buc;
- lopata;
- lada cu nisip.
SPATII UTILAJE
- spatii necesare utilajelor
- atelier si intretinere : 2mp/utilaj=2x14=28 mp
- platforma : 22mp/utilaj=22x9=198 mp + (1 container magazie)
Dispunerea spatiilor:
Platforme : accesul principal n incinta se face prin poarta principala din partea de sud dinspre drumul de exploatare. In
interiorul organizarii este o platforma pentru utilaje realizata din piatra sparta pe o suprafata de 264 mp si o platforma
pentru depozitarea echipamentelor in suprafata de 64 mp. Pe lateralul dinspre partea de vest se amplaseaza containere
standardizate de tip organizare de santier - avand destinatia de vestiare, birouri, sala sedinta. In cladirea birou exista un
grup sanitar cu WC care se va lega la o fosa septica temporara, dar suplimentar se vor amplasa si WC ecologice. Incinta
constructiei va fi inconjurat cu un gard de protecie (panouri), prevzut cu acces printr-o poarta asigurat cu
ncuietoare de sigurana. In apropierea acesteia se amplaseaza o cabina poarta prefabricata.
Instalatia electrica interioara : Pi=17,22kW ; Pc=9,23kW (415V; 50 Hz)
luminatul artificial al platformei este asigurat de corpuri de iluminat IP65 de tip reflector montate pe gardul de
imprejmuire. Firida de bransament se va monta in zona containerului birou, iar din ea se vor alimenta tablourile de
lumina si prize ale tuturor containerelor si iluminatul exterior. Conductorii de alimentare ai corpurilor de iluminat si
prize vor fi din cupru, izolati in tuburi de protectie. Instalatia este de tip TN-C/TN-S.
Instalatia de incalzire: incalzirea containerelor se face cu electro-convectoare. Acestea se alimenteaza prin intermediul
prizelor existente.
Instalatia sanitara: Organizarea de santier se alimenteaza cu apa din conducta stradala printr-un camin de bransament
dotat cu apometru Dn 20 si o conducta de PEHD 25 mm, prevazuta in capat cu robinet dublu de serviciu.
Se identifica zona unde se va amplasa organizarea de santier (in capatul strazii Haltei). Se traseaza perimetrul ( L =
30,00 m l = 20,00 m), reprezentnd o suprafata de 600,00 mp.
Se evacueaza in zone autorizate materialele (deseurile) existente pe suprafata utila (daca este cazul), se depoziteaza
marginal pamantul vegetal.
Dupa terminarea operatiilor de identificare si trasare a perimetrului organizarii de santier,se trece la executarea
lucrarilor de baza, care constau din :
- sapaturi mecanice executate cu buldozerul;
- incarcare pamnt provenit din excavatii;
- transportul pamntului intr-un depozit indicat de beneficiar (D max. = 20 km);
- imprastierea si compactarea mecanica a pamntului;

10

- nivelarea cu autogrederul a suprafetei terenului (600,00 mp);


- strat de fundatie de piatra sparta de 15 cm grosime;
Operatia de sapatura se va executa cu buldozerul pe o suprafata de 600,00 mp cu o grosime a stratului de 0,20 m.
Pamntul rezultat va fi incarcat in autobasculante si va fi transportat local intr-un depozit unde se va efectua o
imprastiere si o nivelare.
Se niveleaza cu autogrederul si se compacteaza intreaga suprafata alocata organizarii de santier (600 mp);
Dupa efectuarea sapaturilor, evacuarea pamantului rezultat si pregatirea patului se va executa asternerea stratului de
fundatie din piatra sparta de 15 cm grosime, dupa care se face impanarea.
Fundatia din piatra sparta de 15 cm grosime se executa dintr-un singur strat, pe cat posibil orizontal fara denivelari, pe
intreaga latime.
Pentru execuia statului din piatr spart se utilizeaz piatr spart pentru drumuri, sort 40-63 mm, care se va impana cu
piatra sparta sort 15-25 mm sau savur.
Amenajarea platformei de 600,00 mp se va face fara a prejudicia in vreun fel salubritatea, ambientul, starea de sanatate
si confort a populatiei din vecinatate. In acest scop se vor avea in vedere urmatoarele :
Protejarea spatiilor verzi din vecinatate, cu rol antipoluant impotriva noxelor, zgomotului cat si estetic;
Protejarea drumurilor si terenurillor adiacente (daca e cazul);
Protejarea apelor de suprafata.
Se stabileste suprafata pe care se va executa sapatura.
Se pregatete zona de dispunere a organizarii de santier din Localitatea Valu.
Nu se vor deversa ape uzate menajere pe suprafetele laterale.
SEMNALIZAREA PE TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR PENTRU ORGANIZARE
Aceasta se va organiza si pune in aplicare in conformitate cu Norme metodologice privind conditiile de nchidere a
circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului, functie de situatia concret.
4. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUIE CARE POT AFECTA SNTATEA I
SECURITATEA LUCRTORILOR I A CELORLALI PARTICIPANI LA PROCESUL DE MUNC PE
ANTIER
Lucrarea se axeaza pe doua mari obiective:
Obiectivul 1 Reea de canalizare ape uzate menajere;
Reeaua de canalizare menajer s-a prevzut din tuburi PVC-KG SN8 Dn 250 mm cu muf i garnitur de
cauciuc, avnd lungimea de 6 m. Lungimea colectorului proiectat este de 37.512 m (din care 120 m subtraversri), pe
care s-au prevazut 741 cmine de vizitare.
S-au prevzut i racordurile pentru consumatori din tuburi PVC-KG SN4 Dn 160 mm. Numrul total al
racordurilor este de 2.418 bucti.
Obiectul 2 Staii de pompare;
Pentru a putea prelua apa uzat din ntreaga localitate este necesar montarea celei de a treia pompe n staiile de
pompare SP1, amplasat n zona interseciei strzilor Luncii cu Pcii i SP3 amplasat n zona interseciei strzilor
Cantonului cu Plugarilor.
Pentru situaiile cnd se ntrerupe energia electric, pentru staiile de pompare SP1 i SP2 s-a prevazut
achiziionarea unui grup electrogen pentru fiecare dintre aceste staii.
Se vor prevedea i instalaii de automatizare i transmitere la distan a datelor, de tip SCADA pentru fiecare
dintre staii.
In cadrul antierului se desfoar lucrri de: terasamente, montare armturi, turnare beton, zidrie, spare
tranee, asamblare a evilor, mbinarea evilor, umplerea parial a traneei, montarea armturilor, pieselor speciale i
execuia cminelor. n desfurarea activitilor pe antier, lucrtorii ct i ceilali participani la procesul de munc, pot
fi afectai pe linia securitii i sntii n munc de riscurile identificate i evaluate.
Pentru a realiza o buna analiza a proceselor tehnologice trebuie detaliate pe FAZE DE EXECUTIE:
A. EXECUTIA RETELELOR DE CANALIZARE DIN CONDUCTE DE P.V.C.
1.TRANSPORTUL, MANIPULAREA SI DEPOZITAREA CONDUCTELOR SI PIESELOR SPECIALE
o Transport
o Manipulare
o Depozitare
o Depozitarea pe santier
2. LUCRARI PRELIMINARE MONTAJULUI
o Trasarea
o Executia transeei
3. PUNEREA IN OPERA (realizarea efectiva)

11

o
o
o
o
o
o
o

Verificarea tevilor si componentelor conductei


Realizarea patului de pozare
Pregatirea conductelor si componentelor pentru lansare
Pozarea tuburilor in transee
Montarea, respectiv imbinarea
Realizarea umpluturilor
Realizarea sprijinirilor

4. REFACEREA TERENULUI SI ADUCEREA LUI LA FORMA INITIALA


o Structura rutiera pentru strazi clasa trafic mediu cu imbracaminte din mixturi asfaltice
- Lucrari pregatitoare
- Punerea in opera a mixturilor asfaltice
- Descarcarea si asternerea mixturii asfaltice
- Compactarea
o Structura rutiera pentru strazi clasa trafic mediu cu imbracaminte din impietruire (piatra sparta amestec
optimal)
o Structura rutiera pentru strazi cu pavaj
5. EXECUTIE CAMINE DE VIZITARE
o Camine din beton
o Camine din PEHD
o Capace de canalizare
6. EXECUTAREA SUBTRAVERSARILOR PRIN FORAJ ORIZONTAL DIRIJAT
7. RACORDURI
8. PROBE DE ETANSEITATE
o Pregatirea pentru proba
o Proba cu apa a caminelor de vizitare
o Proba cu apa a conductelor
9. RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE
B. MONTAJUL ECHIPAMENTELOR AFERENTE STAIEI DE POMPARE
- verificarea prii de construcii la montaj;
- execuia montajului echipamentelor;
- execuia montajului instalaiilor de conducte;
- efectuarea lucrrilor de verificri i probe;
- darea n exploatare a instalaiei.
C. EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE
-

Studierea documentaiei de execuie, respectiv confruntarea acesteia cu situaia din teren;


Verificarea cantitativ i calitativ a materialelor ce urmeaz a fi puse n oper;
Trasarea instalaiei;
Montaj tablouri electrice;
Montarea consolelor, diblurilor i a elementelor de fixare;
Montarea cablurilor sau a tuburilor;
Tragerea conductoarelor n tuburi;
Executarea legturilor electrice;
Recepia lucrrilor de montaj i efectuarea probelor i verificrilor necesare;
Punerea n funciune a instalaiilor.

Indiferent de natura activitii, orice proces de munc implic patru elemente majore aflate n strans
interdependen, constituind un sistem de sine stttor:
Executant omul implicat nemijlocit n procesul de munc, se regsete i indirect ca factor de concepie i
decizie n spatele celorlalte componente, sarcina de munc, mijloacele de producie i o parte din mediul de munc fiind
concepute i acionate de el.
Sarcina de munc reprezint totalitatea aciunilor pe care trebuie s le efectueze executantul n vederea
realizrii activitii. Executantul se raporteaz la sarcina de munc prin aptitudini, cunotine profesionale, deprinderi,
etc.
Mijloacele de producie cuprind totalitatea mijloacelor de munc (cldiri, instalaii, maini, unelte, mijloace
de transport) i a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare) utilizate n procesul de producie al bunurilor
materiale.
Mediul de munc reprezint ambiana n care executantul i desfoar activitatea, cuprinde mediul fizic
(spaiul de lucru, condiiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibraiile, radiaiile, noxele, etc) i social (relaiile cu
ali executani, raporturi pe orizontal i vertical n cadrul organizaiei).

12

A. EXECUTIA RETELELOR DE CANALIZARE DIN CONDUCTE DE P.V.C


1.TRANSPORTUL, MANIPULAREA SI DEPOZITAREA CONDUCTELOR SI PIESELOR SPECIALE
Elementele componente ale conductelor se protejeaza impotriva deteriorarilor ce pot aparea in timpul transportului,
depozitarii si manipularii.
Se va avea in vedere ca conducta de PVC-KG este expusa deteriorarilor prin zgariere fiind foarte sensibila la contactul
cu obiecte ascutite. In acest sens se vor lua masuri corespunzatoare, avand in vedere ca se accepta adancimi de
zgarieturi pana la 10% din grosimea peretelui de teava.
Transportul, manipularea si depozitarea se vor face in conformitate cu recomandarile furnizorilor de materiale.
1.1. Transport
Materialele neambalate se vor transporta in vehicule amenajate, cu platformele de asezare plate, curate, fara obiecte
taioase sau ascutite care pot produce deteriorari.
Transportul corect al tubulaturilor necesita un plan de prindere neted, lipsit de asperitati. Sarcina trebuie sa fie fixata cu
fasii si colivii nemetalice. In punctele de lucru de legare, in cazul tuburilor de grosime mica, se recomanda folosirea
suportilor de distributie a solicitarilor de legare.
Se are in vedere ca in timpul transportului tevile sa fie ferite de orice sursa de caldura sau emanatii de gaze. Pe timpul
verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, racordurile si piesele din PVC-KG se vor transporta, preferabil, acoperite.
Tuburile din PVC-KG se livreaza si se transporta orizontal, in pachete ambalate.
Fitingurile, armaturile, precum si alte materiale marunte se vor transporta in ambalajele originale, cu respectarea tuturor
masurilor de protectie anterior enuntate.
Transportul conductelor de PVC-KG se realizeaza in calote de lemn. Manipularea si depozitarea conductelor este
recomandat a se face tot in calote. Daca conductele se depoziteaza timp indelungat in spatiu liber este indicat acoperirea
acestora. Este interzis acoperirea lor cu folii subtiri transparente. In cazul depozitarii conductelor pe grinzi de lemn,
distanta dintre acestea sa nu depaseasca 1 m iar latimea lor sa fie minimum 75 cm.
1.2. Manipulare
La incarcare si descarcare si la alte diverse manipulari, mutari de santier, etc, tuburile nu vor fi aruncate, iar deasupra
lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea chingii de piele, cauciuc, nylon sau polipropilena, evitanduse astfel alunecarea tuburilor in pozitie inclinata si deteriorarea suprafetei exterioare.
Pachetele de tevi de dimensiuni mari se vor manipula cu motostivuitoare, corespunzator dotate.
Se interzice tararea sau rostogolirea tuburilor din PVC-KG.
La manipularea conductelor se foloseste franghie de canepa sau din material plastic. Este interzis utilizarea carligelor
si a cablurilor metalice. Inaltimea stivei poate fi de 2 m sau 7 randuri.
1.3. Depozitare
Depozitarea materialelor din PVC-KG in depozitele principale sau zonale se va face in conformitate cu recomandarile
producatorilor, tinand totusi seama de pericolul deteriorarii (deformari ale sectiunii transversale, ovalizari), precum si
de influenta variatiilor de temperatura sau a actiunii directe a radiatiilor solare.
Depozitarea se face functie de dimensiunile si de tipurile de material, precum si de durata depozitarii, Se va asigura
accesul la materiale in ordinea achizitionarii acestora, pentru a evita perioadele mari de stationare de natur s conduc
la degradarea in timp prin fenomenul de "imbatranire".
Tuburile trebuie depozitate in zone stabile si plane, lasandu-se cai de acces pentru scoaterea materialului.
Pentru a se evita contactul cu solul, se vor crea paturi de asezare din barne din lemn.
Tuburile de PVC-KG se vor depozita acoperite, protejate de radiatiile solare. Tuburile au o perioada de expunere la
mediul extern, de pana la 16 luni, dar trebuie totusi acoperite cu folii opace.
Fitingurile se vor depozita in spatii acoperite, in ambalajele cu care au fost livrate.
Conductele si fitingurile trebuie sa fie depozitate departe de:
surse de caldura
uleiuri hidraulice sau lubrefianti
benzina
solventi
alte chimicale cu reactie agresiva
Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburi (carburanti, uleiuri etc.).
Este indicata depozitarea tuburilor in stive, pe o fundatie plana, lipsita de asperitati;
Stivele de legaturi nu trebuie sa depaseasca o inaltime de 3 m.
Conductele libere pot fi depozitate si sub forma de piramide cu inaltimi de pana la 1m.
Elementele de imbinare se depoziteaza in ambalajul de furnizare sau in cutii. Garniturile de cauciuc se depoziteaza tot
in ambalajul de fabricatie. Pe ambalaj trebuie sa fie specificat dimensiunea garniturii. Chiar si in aceste conditii

13

garniturile se depoziteaza in loc inchis, iar montarea lor se face numai inainte de realizarea imbinarilor. Garniturile
deteriorate se inlatura.

1.4 Depozitarea pe santier


Pe santierele locale, conductele si fitingurile trebuie sa fie depozitate intr-o maniera care sa asigure pastrarea acestora
fara a le deteriora si sa fie accesibile livrarii lesnicioase la locul de munca.
Este esential sa se realizeze o depozitare corecta, de natur s usureze in mod sensibil viitoarele operatii de manipulare
a tubulaturilor.
Inainte de inceperea lucrarilor de montaj, executantul, pe baza proiectului, trebuie sa procedeze la executia unor
operatii preliminare, si anume:

de trasare;
de executie a transeei.

2.1. Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planselor din proiect,
marcand punctele caracteristice (varfuri de unghi, camine, etc) prin borne sau tarusi.
In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si
proiect, se vor solicita clarificari din partea proiectantului.
Operatiile de trasare permit:
sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor;
sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente (cum ar fi retelele de alimentare cu apa,
termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.)
Trasarea pe teren a retelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS 9824/0, STAS 9824/5. Se
vor respecta planurile cu coordonatele punctelor caracteristice din cadrul proiectului.
Executantul trebuie sa se asigure de concordanta dintre ipotezele proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor. In
cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului etc. sunt in discordanta cu
prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informat proiectantul general.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la coturi in plan
vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de
intersectie cu alte conducte).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa nu permita
degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.

2.2. Executia transeei


Saparea transeelor se va incepe numai dupa completa organizare a santierului, aprovizionarea cu tevi si celelalte
materiale necesare, astfel ca santurile sa ramana deschise numai pe timpul strict necesar.
Saparea santului se va face conform unui grafic detailat al executiei retelei, intocmit de constructor pe baza
posibilitatilor de lucru ale santierului.
Determinarea exacta a adancimii se va face cu rigle de nivel si cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect si
pante continue.
Transeele vor fi executate cu ajutorul masinilor de excavat sau manual in functie de zona amplasarii, conform
prevederilor proiectului.
Atunci cand trebuie sapata transeea sub o cale de circulatie, se recomanda, in primul rand, sa se decupeze drumul pe
ampriza transeei cu ajutorul unui ciocan pneumatic sau cu mijloace manuale pentru a nu degrada zonele invecinate.
Dimensiunile santului influenteaza marimea si distributia solicitarilor produse de pamant si de circulatia rutiera, in
consecinta, capacitatea portanta a conductei.
Talpa/ fundul santului va fi in conformitate cu STAS 3051/91, astfel:
In cazul colectorului principal va avea o latime egala cu diametrul exterior al tevii (250mm), plus spatiul de lucru
necesar (500 mm) plus 50mm sprijiniri pe ambele laturi, rezultand o dimensiune minima de 850 mm.
In cazul racordurilor la proprietati va avea o latime egala cu diametrul exterior al tevii (160mm), plus spatiul de lucru
necesar (500 mm) plus 50 mm sprijiniri pe ambele laturi, rezultand o dimensiune minima de 760 mm.
Toate operatiile pregatitoare se vor desfasura pe marginea transeei.
Santurile trebuie sapate pana la nivelul cerut prin proiect, astfel incat sa se respecte acoperirea minima a conductei la
inghet si totodata sa corespunda profilului hidraulic proiectat.
Fundul santului nu trebuie afanat. Solul afanat sau coeziv de pe fund trebuie indepartat si inlocuit cu un strat de sol
necoeziv sau chiar cu un pat de asezare. Solul eventual afanat din greseala trebuie reparat prin compactare. Daca solul
este pietros sau stancos, fundul santului trebuie adancit cu cel putin cu 0,1 m sub nivelul prevazut in proiect, iar stratul
astfel indepartat trebuie inlocuit cu pamant fara pietre. Daca fundul santului este din sol instabil cu continut mare de
apa, sau la trecerea prin zone de soluri cu caracteristici portante diferite, trebuie luate masuri pentru fixarea,
consolidarea conductei, de exemplu prin depunerea unui strat de pietris marunt pentru sustinerea tevii.

14

Saparea ultimului strat de 20-30 cm de deasupra cotei de pozare va fi executata numai manual.
Materialul excavat trebuie sa fie depozitat de-a lungul traseului conductelor si apoi utilizat, daca este posibil, pentru
lucrarile de umplutura.
In timpul executiei transeei, se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor prin sprijiniri. In plus, se vor indeparta
pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat sa se evite caderea lor accidentala pe conductele deja pozate.
Dupa terminarea sapaturii se va realiza un pat de pozare din material granular fin cu granulozitatea maxima de 20 mm.
Acest material va avea o grosime 15 cm sub conducta si 30 cm deasupra acesteia.
Terenul fiind sensibil la umezire, deschiderea transeii se va face pe tronsoane scurte de 50 60m, mentinandu-se
deschise pe intervale minime de timp.
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor se vor asigura urmatoarele conditii:
- terenul in jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
- pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 0.50 m de la marginea santului;
- se vor lua masuri de inlaturare rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental.
3. PUNEREA IN OPERA
Punerea in opera respectiv realizarea retelei de canalizare necesita mai multe faze de executie:

Verificarea tevilor si componentelor conductei


Realizarea patului de pozare
Pregatirea conductelor si componentelor pentru lansare
Pozarea tuburilor in transee
Montarea, respectiv imbinarea

3.1. Verificarea tevilor si componentei conductei


Inainte de montaj se vor verifica tevile si celelalte componente ale conductei pentru a descoperi eventualele deteriorari
aparute in cursul transportului si depozitarii.
Nu sunt admise la montaj tevile si alte componente, cu deteriorari ale suprafetei sau peretelui, cum ar fi: taieturi,
zgarieturi, cojiri, etc, cauzate de obiecte ascutite, care ajung la o adancime mai mare de 10% din grosimea peretelui.
Materialele si produsele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
Certificatele de calitate vor fi emise si semnate de catre producator.
Elementele componente ale unei conducte care vor fi supuse presiunii trebuie sa aiba aplicat marcajul, care sa coincida
cu certificatele de calitate aferente.
Utilizarea altor materiale, in afara celor specificate in proiect, se va face numai cu avizul proiectantului, care va stabili
si conditiile de acceptare.
Componentele de conducte (tevi, fitinguri, armaturi, etc.) vor fi in conformitate cu cerintele proiectului.
Inainte de a fi montate, tuburile si piesele din PVC-KG vor fi verificate vizual si dimensional.
La examinarea vizuala tuburile si piesele trebuie:
sa fie liniare;
sa fie colorate uniform;
sa prezinte suprafata interioara si exterioara neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri, arsuri, incluziuni sau
zgarieturi;
sa prezinte sectiunea transversala a peretelui tubului fara goluri de aer sau alte neomogenitati.
La examinarea geometrica tuburile si piesele trebuie:

sa nu prezinte abateri de la forma si dimensiuni;


sa aiba dimensiunile specificate prin normele ISO.
Procurarea materialelor din import se va face pe baza unui agrement tehnic.
Toate tuburile si piesele din PVC-KG necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se vor introduce in lucru.
3.2. Realizarea patului de pozare
Capacitatea de rezistenta si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului.
Patul are un rol important in fixarea tevilor. Pregatirea patului in conditii bune asigura datorita frecarilor de contact
reducerea la minim a dilatarii lineare a tevilor de PVC-KG.
Materialul pentru realizarea patului de pozare va fi din material granular fin (nisip) cu diametrul granulelor ce nu
depaseste 20 mm.
Materialul pentru patul tevilor se poate introduce in sant numai manual, prin lopatare.
Straturile vor fi compactate manual in straturi cu grosimea de 10 cm, iar compactarea in zona tevilor se va realiza cu
mai de lemn sau metalic cu colturi rotunjite.
Patul va fi nivelat manual, stropit cu apa pana la saturatie, in urma caruia patul se compacteaza in timp de 1-2 ore,
metoda ce poate fi folosita in cazul apelor freatice numai dupa ce tevile montate au fost fixate impotriva ridicarii.
In portiunile cu panta se vor lua masuri pentru stabilizarea patului de sustinere de pe fund, impotriva spalarii - de
exemplu prin montarea de ancore transversale. In caz de necesitate se va prevedea si o scurgere de drenarea apelor
accidentale.

15

Comportamentul tubului in sol este influentat si conditionat de modul de rezemare a acestuia pe fundul transeei, de
sprijinirea laterala si de umplutura.
Acestea intervin :
in repartizarea fortelor de reactiune ale solului;
in actiunea impingerii laterale a terenului;
in repartizarea continua a sarcinilor asupra tubului;
in protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor corpuri dure la
periferia sa.
Se intelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizarii patului de pozare acolo unde este cazul si umpluturii
transeelor.
Patul de pozare are ca prima functie asigurarea unei repartitii uniforme a incarcarilor asupra zonei de rezemare. Trebuie
deci, sa se pozeze tuburile in asa fel incat sa nu aiba reazem linear sau concentrat.
Sunt interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate, pentru a evita concentratiile locale ale fortelor
de incovoiere.
Este esentiala pozarea conductelor pe suport neted si continuu. Acest lucru se obtine prin indepartarea oricaror puncte
proeminente de pe fundul santului si inlocuirea lor cu material de umplutura de granulatie fina.
Cand egalizarea nu poate fi executata cu usurinta, denivelarile mici pot fi depasite prin amplasare de material
selectionat sau cu granulatie fina, intr-un strat de minim 5 cm grosime, compactat.
Ca urmare se disting doua situatii :
a. Pozarea pe sol existent fara coeziune
In cazul in care solul existent este sfaramicios (nisip sau pietris), pozarea directa poate fi luata in consideratie cu
conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a tubului in solul existent, astfel incat sa constituie o rezemare
uniforma pe toata lungimea sa.
b. Pozarea pe pat realizat din material adaugat
In linii generale, atunci cand fundul transeei nu se preteaza la realizarea in situ a patului de pozare, datorita naturii sale,
portantei sale, fortelor statice si dinamice, este necesar sa se sape transeea mai adanc, cu scopul de a se adauga material
granular.
Grosimea dupa compactare sub generatoarea inferioara a tubului va fi minim 15 cm.
Materialele adecvate pentru realizarea patului (umpluturii) includ nisip de drenaj, pietris si sol de natura friabila.
Granulatia nu trebuie sa depaseasca 20 mm la patul conductei.
Nu se vor folosi drept suport temporar pentru conducte bucati de caramida sau alt material dur.

3.3. Pozarea conductelor


Pregatirea conductelor in vederea lansarii si pozarii se poate realiza in 2 feluri functie de calitatea terenului si conditiile
existente pe santier:
Numai in cazul terenurilor moi se poate realiza metoda de pregatire si asamblare a tuburilor pe marginea santului, cand
conducta poate fi asamblata pe lungimi mari din elementele livrate. Tronsoanele conductelor lungi sunt asamblate din
bare de 12-18 m si apoi transportate la fata locului de montaj, pe marginea santului.
Aceasta metoda nu este indicata in cazul terenurilor stancoase, pietrisuri, bolovani ce pot zgaria si deteriora suprafata
exterioara a tevilor. In acest caz dupa asezarea in sant a conductelor pregatite aparatul de sudura impreuna cu personalul
de deservire se muta de-a lungul traseului pentru asamblare.
Tronsoanele de tevi cu diametre mari pot fi lansate in sant cu ajutorul automacaralelor sau mai simplu prin asezarea pe
niste traverse de lemn montate peste gura santului, ce se scot ulterior pe rand lasand teava in sant.
In mod curent tronsoanele de tevi sunt asezate in sant cu ajutorul unei macarale cu raza mare de actiune.
Tevile cu diametre mici livrate in tronsoane mai lungi pot fi lansate direct in sant pe masura terminarii sapaturii si a
patului.
Tevile pot fi taiate fie cu un cutit, fie cu un fierastrau cu dinti mici.
Intotdeauna trebuie asigurata perpendicularitatea taieturii pe axul tevii folosindu-se in acest scop un dispozitiv pentru
prinderea tevii pentru taiere.
Oricand se taie o teava, la stabilirea lungimii trebuie sa se tina seama de variatia viitoare datorata schimbarilor de
temperatura.
Montorii pot gasi si alte alternative de montaj dar trebuie sa tina cont de indicatiile furnizorilor, avand in vedere ca nu
este permis: rostogolirea tronsoanelor, prinderea tronsoanelor la distante prea mari, aplicarea rotilelor in miscarea
tevilor, neprotejarea sau protejarea defectuoasa in locurile de prindere, etc.
La pozare se vor respecta prevederile STAS 3051-91 Canale ale retelelor exterioare de canalizare si STAS 8591/97Amplasarea in localitati a retelelor subterane.
Inainte de pozarea conductelor, transeea se va verifica astfel incat sa se evite prezenta in patul de asezare sau in
umplutura a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite. Acestea pot produce fisuri in
cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a conductei;
Tronsoanele de conducte vor fi verificate pentru descoperirea eventualelor defecte si in acest caz se vor analiza si
separa de celelalte.
Daca conductele au fost depozitate la o temperatura diferita de cea a mediului ambiant se va avea grija ca inainte de
instalare in sant aceasta sa corespunda mediului de lucru.
Conductele vor fi coborate in mijlocul santului, avand grija sa nu fie deteriorate.

16

Este interzis contactul uneltelor de fier si a obiectelor grele cu tronsoanele de conducta.


Trebuie luate toate masurile de siguranta pentru a evita patrunderea materialelor straine in interiorul tevilor si
fitingurilor. In timpul montajului nu se permite introducerea in conducte a uneltelor sau a altor materiale.
Schimbari ale directiei tronsonului de conducta de PVC-KG nu pot fi permise de capacitatea de indoire a tuburilor. Cu
toate acestea trebuie mentinut tubul pozitionat central in sant prin compactarea corecta a materialului de umplutura de
pe margine.
Daca este necesara realizarea imbinarilor in interiorul santului, trebuie asigurat un mediu de lucru propice in ceea ce
priveste spatiul, temperatura si protectia impotriva intemperiilor.
Capatul liber al conductei in curs de montare va fi protejat cu un capac, care va fi deplasat inainte pe masura ce
progreseaza lucrarile. Atunci cand lucrarile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate
provizoriu cu un capac etans. Tronsonul va fi fixat in sant pentru a se evita plutirea lui in cazul in care santul este
inundat.
Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, acesta se va astupa la anumite distante ce nu vor depasi 250 m.
Aceste obstacole vor fi indepartate atunci cand operatiunile de montaj ajung in dreptul lor.
Este necesara tinerea unei evidente complete si clare a instalarii inainte de acoperirea conductelor.
3.4. Imbinarea conductelor
Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara recomandate de furnizori pentru
montarea acestor conducte.
Conductele prevazute prin proiect se imbina prin imbinare cu mufe (imbinare demontabila).
Pozarea conductelor se va incepe intotdeauna de la punctul cel mai adanc. Mufa va fi pozata in directia ridicarii pantei.
Capatul conductelor de racordat si mufele vor fi curatate cu grija de orice impuritati. Dupa aceasta operatie garnitura de
etansare va fi asezata intre nervura doi si trei. Trebuie sa ne convingem ca garnitura este asezata corect si nu este
rasucita. Dupa aceasta, partea interioara a mufei va fi unsa cu sapun sau cu alte materiale de ungere utilizate in tehnica
realizarii sistemelor de canalizare, dupa care conducta PVC-KG va fi introdusa in mufa cu ajutorul sculelor de montaj
cunoscute. Dupa introducere capatul conductei trebuie retras.
Legatura impecabila se poate realiza numai cu tevi cu nervuri nedeteriorate si cu capete nedeformate. In timpul
executiei este interzisa asezarea pe conducte.
3.5 Realizarea umpluturilor
Realizarea umpluturilor se va face pe 3 (trei) zone distincte si anume:
a) Zona I sau zona de conducta este zona patului de pozare, care se va realiza cu material de umplutura granular, cu un
grad de compactare de 95%. Acesta se va realiza pe o grosime de 30 cm deasupra conductei ;
b) Zona II se va realiza cu material rezultat din sapaturi, cu o compactare mecanica care va atinge un grad de
compactare de 98%.
In zona II nu este admisa umplutura prin basculare deoarece acest lucru ar putea provoca deformatii locale. Umplutura
se va face in straturi de 2025 cm cu o compactare mecanica cu utilaje usoare.
c) Zona III de umplutura se va realiza pe ultimii 25 - 30 cm, aflata sub sistemul rutier.
Pe aceasta zona se va realiza o compactare mecanica eficienta, care va atinge un grad de compactare de 98%.
Zona I trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie:
materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri sau materiale solidificate;
pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare, trebuie sa se utilizeze materiale
friabile de adaos (nisipuri, pietrisuri, pamant);
nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari ulterioare;
compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de max. 15 cm.
Compactarea se va face manual sau cu echipament usor pentru a nu periclita stabilitatea tubului. Zona II va fi
executata in general cu material similar celui folosit pentru acoperirea tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 20 cm astfel incat tuburile sa nu sufere nici o
deteriorare.
Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 40 mm este acceptata in procente foarte mici
pentru zona de umplutura III. In cazul in care exista si particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat.

3.5.1 Materialul de umplutura. Modalitate de dispunere


In afara de cazul in care este altfel specificat, umplutura de pamant va fi executata folosind material (pamant) excavat
selectat, atat cat este necesar ca material selectat si nu se va incadra in urmatoarele categorii :
pamant vegetal, radacini, ori alte materii vegetale ;
pamant cu un continut ridicat de umiditate ;
combustibil sau alte materii perisabile ;
orice alt material imposibil a fi bine compactat .
Materialele aprovizionate in santier ca materiale de umplutura (nisip, pietris, etc.) va fi neabsorbant, neinflamabil,
neperisabil si inert din punct de vedere chimic, materialul agregat cu continut fin limitat pentru a asigura drenajul liber
dupa compactare fara sulfati solubili in apa, materii organice si alte substante daunatoare. Materialul de umplutura va
consta din pietris, aparut in mod natural sau piatra sparta in limite normale.

17

Dupa compactarea primului strat de umplutura se pune banda de avertizare si se continua conform indicatiilor
anterioare.
Astuparea santului se realizeaza pe lungimi de 20-30m, intr-un singur sens.
Daca nu exista variatii de temperatura mai mari de 5C intr-un interval de 8 ore se poate efectua umplerea santului si pe
portiuni mai mari de 30 m.
Daca in sant exista apa sau gheata, acestea se indeparteaza inainte de umplerea cu pamant.
Materialul de umplere trebuie sa nu contina corpuri straine dure si sa fie tasat si sa indeplineasca conditiile din tabelul
urmator :
Umpluturi compactare
Conditii de lucru

Materialul prescris

%
din
densitatea
max.

Material pentru reumpleri

material granular

98%

Structura straturilor de pozare

material granular fin

95%

Suport din balast (piatra sparta)

material concasat

95%

Stratul final de umpl.al drumului

material granular fin


material granular fin
material nisipos

Strat de umplut. in general

material argilos
Strat de umpl. de baza
material granular fin
Controlul compactarii se va face prin minim 2 probe la fiecare 100 m traseu .

98%
98%
95%
93%
98%

3.6. Realizarea sprijinirilor


Sprijinirile sunt lucrari provizorii alcatuite de obicei din elemente refolosibile care montate in lucrare asigura formele si
dimensiunile necesare sapaturii, date prin proiect.
Avand in vedere adancimea de pozare a conductelor si natura terenului evidentiata in studiul geotehnic, toate sapaturile
vor fi realizate cu ajutorul sprijinirilor, pe intreaga inaltime a gropii.
Alegerea tipului sprijinirilor, a materialelor folosite revine in sarcina antreprenorului. Sprijinirile se vor executa in baza
unei documentatii elaborata de catre antreprenor, ce va fi aprobata de catre beneficiar si proiectant.
Aplicarea cerintelor din caietul de sarcini se face n corelare cu prevederile reglementarilor tehnice nationale conexe:
Sprijiniri simple
Sprijinirile simple sunt lucrari de sustinere cu caracter temporar, utilizate pentru sprijinirea excavatiilor.
Au forma unor pereti verticali neetansi.
Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi, care sunt cei care vin n contact direct cu
pamntul. Ei pot fi orizontali sau verticali. n primul caz, dulapii orizontali sunt montati dupa ce a fost realizata
excavatia (pe tronsoane).
Ei sunt utilizati atunci cnd pamntul se poate mentine la verticala nesprijinit pe adncimea unui tronson de excavare
(pamnturi cu coeziune suficienta). Dulapii verticali sunt introdusi n teren naintea realizarii sapaturii, fiind utilizati n
cazul pamnturilor necoezive.
Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regula din lemn si/sau metal.
Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea executiei si de costul relativ redus. Datorita faptului ca nu sunt etanse
nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane.
Sprijinirea cu dulapi orizontali este alcatuita din urmatoarele elemente:
dulapi orizontali, dispusi joantiv, n cazul pamnturilor cu coeziune redusa sau cu interspatii, daca pamntul are o
coeziune mai mare;
filate: elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe naltime;
spraituri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal sau nclinat, fixate prin mpanare.

18

Figura 1. Sprijinire cu dulapi orizontali


Dulapii si filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar spraiturile din lemn rotund (bile) sau elemente metalice.
Sprijiniri cu dulapi verticali
Sprijinirea cu dulapi verticali este alcatuita din urmatoarele elemente (Figura 2):
dulapi verticali, dispusi joantiv;
filate, elemente orizontale e solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe naltime;
spraituri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin mpanare.

Figura 2. Sprijinire cu dulapi verticali


Dulapii verticali sunt introdusi n teren prin batere, treptat, pe masura avansarii sapaturii, devansnd-o pe aceasta.
Vrful dulapilor trebuie ntotdeauna sa se gaseasca la cel putin 0.30 m sub nivelul fundului sapaturii.
Sistemul de sustinere din Figura 2 se utilizeaza n cazul unor sapaturi continue, n spatii nguste, a caror adncime nu
depaseste lungimea dulapilor. Pentru spatii largi, filatele si spraiturile se nlocuiesc cu cadre orizontale din bile sau
grinzi ecarisate legate pe verticala prin popi (Figura 3). Daca dimensiunile cadrelor sunt mari, ele se contravntuiesc n
plan orizontal (Figura 4).

19

Figura 3. Sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale

Figura 4. Sprijinire cu dulapi verticali i cadre contravntuite


Pentru excavatii de adncimi mari se utilizeaza metoda telescopica sectiunea sapaturii se reduce treptat pentru a se
asigura spatiul de batere pentru rndurile succesive de dulapi (Figura 5). Daca pamntul se evacueaza manual, se
amenajeaza platforme pentru depozitarea pamntului.

20

Figura 5. Sprijinire cu dulapi verticali metoda telescopic


4. REFACEREA TERENULUI SI ADUCEREA LUI LA FORMA INITIALA
Montarea conductelor de PVC-KG pentru realizarea colectoarelor de canalizare se executa pe strazi care sunt din
pamant, piatra sparta si asfalt. Umpluturile vor fi realizate pana la cota initiala si se va reface sistemul carosabil la
forma initiala.
Cota finala a capacelor caminelor de canalizare se va corela cu nivelul structurii carosabile existente.
4.1. Structura rutiera pentru strazi clasa trafic mediu cu imbracaminte din mixturi asfaltice
4.1.1. Lucrari pregatitoare
Asigurarea ca toate materialele care trebuie aplicate vor avea caracteristicile prevazute in proiect, inclusiv aprobarea
studiului de compozitie pentru mixturile asfaltice, cu respectarea tuturor standardelor si normativelor in vigoare.
Garantarea faptului ca toate materialele si echipamentele sunt aprobate de catre Dirigintele de santier inainte de a fi
puse in opera.
Realizarea amestecului de beton asfaltic, conform retetei de preparare aprobata in prealabil si produs in Statia de asfalt,
cu indeplinirea tuturor solicitarilor Documentelor Contractuale, care constau in calitatea agregatelor, betonului,
respectarea temperaturii de preparare si calitatea materialului final dupa amestec. Evidenta acestui proces va fi tinuta
intotdeauna de tehnicianul de laborator, inclusiv prelevarea de probe.
Asigurarea ca sunt indeplinite toate specificatiile pentru agregate si caracteristicile pentru mixtura asfaltica, rezultate ale
testelor si tolerantele de amestec pentru straturile de baza si de uzura.
Fiecare camion incarcat va fi insotit de un bon de livrare in care sa fie prevazute tipul de amestec, data incarcarii si
situatia lucrarilor, cu obligativitatea respectarii conditiilor de transport.
Inainte de aplicarea amorsei, toate suprafetele care vin in contact cu amestecurile de bitum vor fi curatate folosind
multifunctionala cu perie rotativa pentru a inlatura orice particula, clei sau murdarie. Un compresor cu aer va fi folosit
pentru a inlatura particulele de praf care au ramas.
Suprafata de suport trebui a sa fie uscata inainte de stropirea emusiei cu bitum si sa aiba temperatura minima pentru
punerea in opera a mixturilor asfaltice.

21

4.1.2. Descriere proces


4.1.2.1. Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Asternerea mixturilor asfaltice se va face in perioada martie octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10 grade C
in conditii de timp uscat. Extinderea perioadei de punere in opera se poate face numai pe baza acceptului scris al
beneficiarului si ai reprezentantilor acestuia in santier in conformitate cu normativele in vigoare. Asternerea mixturii
asfaltice se efectueaza mecanizat cu repartizoare, finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile
de clasa tehnica I, II, III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona caselor)
asternerea mixturilor se face manual.
Mixtura asfaltica este asternuta continuu pe fiecare strat pe toata lungimea de benzi programata a se executa in zona
respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in
amplasamentul repartizorului pana la 120 C, se scoate utilajul din zona de intrerupere, se compacteaza imediat
suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixtura ramase la capatul benzii. In acelasi timp se curata buncarul si
grinda vibratoare a repartizorului.
Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si
compactare urmatoarele temperaturi: liant bitum D60/80 temperatura mixturii asfaltice la asternere minim 145 iar la
sfarsit 110.
4.1.2.2. Descarcarea si asternerea mixturii asfaltice
Traficul, inclusiv vehiculele din zone de lucru vor fi tinute la distanta de suprafata de baza.
Asigurarea ca imprastierea bitumului se face dupa imprastierea emulsiei.
Descarcarea mixturii asfaltice se face tinandu-se cont de latimea necesara de imprastiere, grosimea si profilul proiectat
fara intinderea initiala sau segregare.
Masina de asternut asfaltul va trebui sa fie echipata cu un dispozitiv de nivelare. Grosimea stratului asezat va fi
monitorizata constant.
4.1.2.3. Compactarea
La compactarea mixturii asfaltice se aplica tehnologia care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare
prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si la fiecare strat in parte.
Compactarea mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede prevazute cu
dispozitive de vibrare adecvate astfel incat sa se obtina fiecare strat al imbracamintii conform SR 174- 1.
Pentru obtinerea gradului de compactare corespunzator se utilizeaza un compactor cu rulouri netede de 120 KN
executandu-se un numar de:
4 treceri minim pana la 12 treceri maxim pentru stratul de uzura;
4 treceri minim pana la 14 treceri maxim pentru stratul de legatura.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri executandu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la
marginea mai joasa spre cea ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza redusa la inceput pentru a evita invaluirea imbracamintii.
Locurile inaccesibile cilindrului compactor, in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de
vizitare, se compacteaza manual.
Compactoarele vor avea un dispozitiv pentru curatarea tamburilor si de asemenea, un sistem eficient pentru a le
mentine in perfecta conservare.
Cand se executa straturi succesive (straturile de baza), asezarea si nivelarea se vor executa separat pentru fiecare strat si
se va asigura o legatura perfecta intre straturi.
Sa se asigure ca suprafata finala va fi indreptata, cu o sectiune transversal corecta fara crapaturi sau denivelari.
Cand se incep lucrarile pe acelasi sens, zonele de aderenta sunt taiate pe toata grosimea stratului asternut, daca nu exista
cazuri cand straturile aditionale sunt executate in aceeasi zi.
Cand se realizeaza straturi succesive, zonele de legatura transversala sau longitudinala nu trebuie sa coincida.
Asigurarea bunei executii a zonelor de legatura (taierea si stropirea cu asfalt imprastiat anterior pe noua sectiune).
Amorsarea suprafetei nou create prin taierea si asezarea mixturii care depaseste zona de legatura de la 5 la 10 cm pentru
zona adiacenta. Excesul de mixtura imprastiata se va inlatura ca astfel zona de legatura sa fie vizibila.
Dupa executarea imbracamintii se procedeaza in anumite cazuri la inchiderea porilor prin raspandirea de 2 pana 3
kg/mp nisip cu dimensiunile 0 pana la 3 mm nisip bituminat, cu 2 pana la 3 % urmat de compactare.
Continutului asfaltului, sortarea agregatelor si mixtura bituminoasa vor fi testate zilnic.
Grosimea si densitatea straturilor se vor realiza prin masurarea inaltimii. Se va cere verificarea fiecarui strat si a ce
anume s-a realizat in fiecare zi.
4.2. Structura rutiera pentru strazi clasa trafic mediu cu imbracaminte din impietruire (piatra sparta amestec optimal)
4.2.1. Lucrari pregatitoare
Asigurarea ca toate materialele care trebuie aplicate vor avea caracteristicile prevazute in proiect.
Garantarea faptului ca toate materialele si echipamentele sunt aprobate de catre Dirigintele de santier inainte de a fi
puse in opera.

22

4.2.2. Descriere proces


Impietruirea cu piatra sparta amestec optimal se realizeaza pe o fundatie din balast.
Pe terasamentul recepionat se aterne stratul de balast astfel ca dup compactare s se obin un strat gros de 10 cm (se
vor realiza doua straturi de balast, compactat in grosime totala de 20 cm).
Stropirea cu ap se face uniform, evitndu-se supraumezirea local, cu o cantitate de ap stabilit pentru asigurarea
umiditii optime de compactare.
Dup executarea stratului inferior de balast se aterne stratul de piatr spart amestec optimal pe stratul inferior
umezit n prealabil i se compacteaz la uscat pn la ncletare, cu cilindri compresori netezi de 8t.
Operaiunea continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 t.
Dupa compactare stratul de piatra sparta va avea grosimea finala de 12 cm.
Verificarea calitii lucrrilor se execut de coordonatorul punctului de lucru cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu
care se strpunge stratul de piatra sparta amestec optimal.
Compactarea se consider corespunzatoare dac o piatr aruncat sub tamburul cilindrului este strivit fr ca stratul s
sufere dislocri sau deformri.
4.3. Structura rutiera pentru strazi cu pavaj
Materialele folosite la pavaje trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prescrise in standardele de materiale:
Piatra prelucrata existenta;
Nisip, conform STAS 662-2002;
Piatra bruta si bolovanii de rau existenti.
Dupa executarea incadrarilor si verificarea fundatiei, se asterne un strat de nisip cu grosimea 2-5 cm, care se niveleaza
si se piIoneaza , apoi se asterne un aI doilea strat de nisip afanat in care se aseaza pavelele sortate, fixandu-se prin
batere cu ciocanul.
Asezarea pavelelor normale i abnorme se face cel putin 3 cm mai sus decat cota finala a pavajului, respectiv cu 2 cm
mai sus in cazul pavajului cu calupuri.
Dupa asezarea pavelelor sau calupurilor, se face prima batere cu maiul, fara sa se stropeasca cu apa, batandu-se bucata
cu bucata, verificandu-se suprafata cu dreptarul si sabIonul si corectandu-se eventualele denivelari.
Se imprastie apoi nisip pe toata suprafata pavajului, se stropeste abundent cu apa si se freaca cu peria, impingandu-se
nisipul in rosturi pana la umplerea lor.
Dupa aceasta operatie se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza cu un cilindru compresor de (6..8) tone, dupa
ce s-a asternut un strat de nisip de (1-1,5) cm grosime.
Neregularitatile ramase dupa aceasta operatie se elimina prin scoaterea pavelelor si revizuirea grosimii stratului de
nisip, prin adaugare sau prin scoatere de material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de cca. 30 kg la pavelele normale si abnorme, respectiv cu unul
de 25 kg pentru calupuri.
Dupa terminarea tuturor operatiunilor de executare a pavajelor, rosturile pot avea urmatoarele latimi:

max. 10mm la pavajul din pavele normale calitatea 1;


max. 15mm la pavajul din pavele normale calitatea 2;
max. 20mm la pavajul din pavele abnorme;
max. 5 mm la pavajul din calupuri calitatea 1;
max. 8mm la pavajul din calupuri calitatea 2.

5. EXECUTIE CAMINE DE VIZITARE


Camine din beton
Caminele de vizitare sunt in conformitate cu STAS 2448/82 "Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare".
Caminele de vizitare se vor executa pe trasee rectilinii din 60 in 60 m, in punctele de schimbare a directiei, in punctele
de intersectii, la schimbarea pantelor si vor avea urmatoarele parti componente:

fundatie;
Executia fundatiei caminului se va incepe inaintea asezarii tuburilor si se va realiza din beton clasa C12/15
(B200). Dupa turnarea fundatiei se executa rigola al carui diametru va fi egal cu diametrul interior al tubului.
tuburi circulare;
Camera de lucru si cosul de acces al caminului se vor executa din tuburi prefabricate circulare din beton armat.
Se vor folosi tuburi cu Dn 800mm pentru cosul de acces si Dn 1000 mm pentru camera de lucru.
placa intre camera de lucru si cosul de acces;
Pentru trecerea de la diametru mai mic la diametru mai mare al tuburilor, intre cosul de acces si camera de
lucru se prevede o piesa prefabricata din beton armat realizata din beton clasa C16/20 (B300).
piesa pentru aducerea la cota;
Pentru aducerea caminului la cota se vor prevedea piese prefabricate din beton armat clasa C16/20 (B300).
trepte de acces;
Acestea se vor realiza din otel beton OB37, 20.
capac si rama.

23

Pentru caminele de vizitare amplasate in terenuri sensibile la umezire vor fi luate masuri speciale de protectie impotriva
exfiltrarii apei din camine.
Camine din PEHD
Caminele din PEHD se vor folosi pentru caminele de racord.
Patul de asezare al bazei caminului se pregateste conform SR EN 1610. Solul trebuie sa fie stabil si plan. Pentru
aceasta, se aplica un strat adecvat de nisip compactat cu o grosime de minim 10 cm.
Baza caminului se pozitioneaza conform conductelor de racord.
Inaintea introducerii tuburilor in baza caminului, garniturile de racord se verifica cu privire la pozitia corespunzatoare si
se curata de eventualele impuritati. Capetele cu vrf se acopera cu lubrifiant si apoi se realizeaza racordul prin
impingerea bazei caminului, respectiv impingerea tuburilor. Capetele cu vrf si mufele se imping la maxim.
Baza caminului se planeaza conform proiectului. Locasul garniturii se acopera cu lubrifiant.
Astfel este facilitata amplasarea inelului de etansare. Garnitura DN 1000 se monteaza in cel mai de sus locas si se
acopera uniform cu lubrifiant.
Montarea inelului caminului, si, respectiv, a conului acestuia sunt facilitate prin cele patru inele de sustinere situate la
exterior. Ambele componente ale caminului se planeaza si se imping la maxim.
Pentru a asigura orientarea corecta a scarii de acces, se respecta ambele marcaje longitudinale situate la exterior.
Ca material de umplutura se utilizeaza G1 sau G2, granulatie maxima 32 mm (material cu granulatie rotunda), respectiv
maxim 16 mm (material spart). Materialul de umplere trebuie aplicat cu atentie pe lungime, pe grosimi ale caminului de
20 pna la 40 cm si pe o latime de minim 40 cm (respectiv minim 60 cm la montarea caminelor in apa freatica) conform
prevederilor SR EN 1610.
In zona carosabila, trebuie atins un grad minim de compactare de DPr = 97 %.
Conul caminului se livreaza pe santier fara a fi scurtat si trebuie ajustat la fata locului, la gura de acces.
Se scurteaza in zona nervurilor, care se afla la o distanta de 1 cm.
Zona taiata se debavureaza.
Umplerea/incastrarea constructiei caminului se realizeaza cu pna la 5 cm sub marginea superioara a conului scurtat.
Garnitura guler a gurii de acces DN 625 se tensioneaza fix pe marginea superioara a conului scurtat si se acopera cu
lubrifiant.
Inelul de pozitionare din beton se monteaza central. Inelul de pozitionare din beton transmite mai departe sarcinile din
trafic spre structura soselei. Trebuie evitat contactul direct dintre capac si camin.
Acest lucru se realizeaza prin suprapunerea dintre conul caminului si inelul din beton, de aproximativ 5 cm intre
marginea superioara a conului si inelul de pozitionare din beton trebuie sa se mentina un spatiu de aproximativ 4 cm,
care asigura faptul ca, dupa amplasare, solicitarile din trafic nu sunt conduse direct catre camin.
Capacul se aseaza pe inelul din beton (daca este cazul, se utilizeaza mortar de nivelare, de exemplu, mortar pentru ap
si se evit sarcinile punctiforme).
Pentru amplasarea centrala facila, se pot utiliza inele cu surub.
Capace de canalizare
Capacele sunt confectionate din compozit, avand o durabilitate foarte mare. Suprafata exterioara este tratata special cu
materiale ce asigura durabilitate in timp indiferent de conditiile climaterice.
Procesul de fabricatie este in concordanta cu normele europene EN-124.
Sarcina de rupere corespunde cu Standardul European EN124, clase de rezistenta B125 si D400.
Produsele nu necesita conditii speciale de manipulare si transport.
Durata de viata a produsului este estimata de producator la 50 de ani.
Avantaje comparativ cu capacele similare din fonta ductila:

materialul nu este reciclabil, deci furtul este inutil;


mai putin zgomotoase decat capacele din fonta la trecerea autovehiculelor datorita atributelor materiei prime.
rezistenta la rugina;
greutate mica;
usor de manevrat;
rezistenta ridicata la actiunea agentilor chimici;
rezistenta la orice temperatura.

Principalele caracteristici ale materiei prime:


nu exista riscul de furt
rezista la socuri (testari facute de firma producatoare conform standardelor TS 1478 EN 124);
materialul este rezistent la la temperaturi de -40 C si +80 C
Variante constructive: Capacele vor fi doar de tip carosabil, model:
Capac si rama FRP EN124 D400 (carosabil) cu mecanism de inchidere cu surub, diametru capac 650mm.
La montarea acestora trebuie sa se aiba in vedere ca, cota capacului caminului sa fie aceiasi cu cota sistemului rutier.
Toate caminele care fac obiectul acestei predari, sunt figurate in functie de adancimea caminului, de numarul de intrari
iesiri ale conductelor si de diametrele acestora, in planurile de situatie si profilele in lung.

24

Executia caminelor se va face in conformitate cu prevederile proiectului. Conditiile suplimentare necesare a fi


respectate din punctul de vedere al adaptarii la teren, sunt prezentate in continuare.
Consideram deosebit de importanta receptia terenului de fundare. Avand in vedere numarul foarte mare de camine,
geotehnicianul va fi prezent pe santier numai la primele 3-4 amplasamente pentru fiecare echipa de lucru, precum si in
toate situatiile speciale semnalate de constructor sau beneficiar. Functie de tipurile de teren geotehnicianul va face la
primele deplasari un instructaj in legatura cu realizarea conditiilor de fundare corecte.
Sapatura pentru camine se va executa, la fel ca pentru intregul traseu, cu sprijiniri si respectarea cu strictete a normelor
de protectia muncii.
Umplutura se va executa numai dupa efectuarea si receptionarea probei de etanseitate.
Umplutura se va face in straturi de max. 20 cm uniform de jur imprejurul caminului.
Ramele si capacele caminelor de vizitare vor fi personalizate cu inscriptia RAJA. Inainte de a fi comandate, acestea
vor fi aprobate de catre beneficiar.
6. EXECUTAREA SUBTRAVERSARILOR PRIN FORAJ ORIZONTAL DIRIJAT
6.1 Tehnologia de executie
Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ hidrodinamic, dirijat si axat pe trei principii
tehnologice de baza:
1.
2.
3.

Utilizarea unei sape de foraj avand forma unui sfredel cu dalta in lance;
Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza de injectii sub presiune inalta a
unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila bentonitica (datorita proprietatilor tixotropice ale acestui tip
de argila, noroiul de foraj indeplineste si rolurile de stabilizator al gaurii de foraj si agent de ungere);
Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj, cu ajutorul unui emitator de
unde electromagnetice plasat in interiorul sapei, care transmite in permanenta parametrii, precum si adancimea
la care se afla sapa, inclinarea sapei in % si orientarea varfului sapei in sistem orar. Aceste informatii sunt
primite la suprafata terenului de un receptor-emitator portabil, care le afiseaza in orice moment si le pune la
dispozitia persoanei care dirijeaza executia forajului pilot. Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor
fix instalat pe echipamentul de foraj, unde apar pe ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele
de mai sus, sonda din interiorul sapei mai transmite informatii cu privire la temperatura mediului in care se
afla si gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza datelor primite, navigatorul (persoana care
dirijeaza executia forajului pilot) transmite in permanenta operatorului instructiuni de orientare si inaintare a
sapei, permitand astfel respectarea traseului proiectat si evitand contactul cu retelele subterane cunoscute si
iesind la suprafata in punctul prestabilit, precizia fiind de 5-20 cm.

6.2 Etape tehnologice:


Procedeul de foraj orizontal dirijat cuprinde trei etape tehnologice consecutive:
Etapa initiala, a forajului pilot cuprinde forarea terenului la diametrul descris de sapa de forare la inaintare, presarea
laterala a materialului desprins si fixarea acestuia in pereti, gaura de foraj ramanand in permanenta plina cu noroiul de
foraj injectat.
Etapa a 2-a, a forajului de largire, cuprinde demontarea sapei de foraj la extremitatea indepartata a forajului, inlocuirea
cu un cap largitor de diametru superior sapei cu cca. 30% si retragerea la punctul initial de plecare (unde se afla
echipamentul de foraj) a tijelor de forare impreuna cu largitorul. Odata cu retragerea coloanei de sprijin impreuna cu
largitorul, coloana se completeaza in urma cu sprijin de foraj, astfel incat, desi largitorul se aproprie in permanenta de
echipamentul de foraj, lungimea intregii coloane ramane constanta, extremitatea opusa echipamentului fiind mereu la
suprafata. Aceasta operatiune se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari, pana se ajunge la diametrul
necesar pentru pozarea tevii. Conform tehnologiei forajului orizontal dirijat, acest diametru trebuie sa fie cu cca. 30%
mai mare decat diametrul tevii care se pozeaza.
Etapa a 3-a, a pozarii conductei in subteran, cuprinde executarea unei ultime largiri cu largitorul final la care se ataseaza
un dispozitiv de prindere a tevii ce urmeaza a fi pozata in teren. Intreg ansamblul format din: sprijin, capul largitor,
capul de prindere a tevii si teava este tras prin deschiderea executata in capul primelor doua etape, catre echipamentul
de foraj. Cand intreg ansamblul este scos la suprafata, la amplasamentul echipamentului, dispozitivele de largire si
prindere sunt detasate de teava, aceasta ramanand in subteran, in acest fel atingandu-se scopul intregii operatii. A doua
largire executata la tragere are rolul de a impinge in peretii gaurii de foraj materialul sapat si de a-l compacta, astfel ca,
datorita acestei operatii si a noroiului de foraj cu rol de stabilizare si lubrefiere, peretii gaurii nu se prabusesc si forajul
isi pastreaza diametrul o perioada relativ lunga de timp (de ordinul a cateva zile), suficienta pentru a permite tragerea
tevii fara pericol. Dupa pozarea tevii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei din compozitia noroiului de
foraj, materialul excavat in timpul forajului si peretii gaurii vor tinde sa ocupe intregul spatiu ramas, astfel incat, in
final, teava pozata va fi in contact direct cu pamantul pe intreaga suprafata.
Intregul proces de executie a lucrarii va cuprinde:
a) Radiodetectie in verificarea planurilor de situatie puse la dispozitie de beneficiarul lucrarii si/sau efectuarea
investigatiilor de teren cu ajutorul echipamentului georadar, pentru depistarea obstacolelor existente;
b). Prelucrarea informatiilor obtinute;
c). Alegerea traseului forajului, impus de obstacolele depistate si de materialul tevii si aprobarea lui de catre proiectant;
d). Executia forajului propriu-zis, conform etapelor tehnologice descrise si pozarea tevii;

25

e). Controlul adancimii pozarii conductei se face fie cu ajutorul aparatului de detectie fie prin efectuarea de masuratori
directe in gropile intermediare, intocmindu-se procese verbale intre constructor si beneficiar (diriginte).
f). Receptia lucrarii.
6.3. Executia gropilor de pozitie
Pentru realizarea subtraversarii vor fi executate gropi de pozitie (groapa de lansare si groapa de capat). Scopul gropilor
de pozitie este urmatorul:
colectarea noroiului de foraj,
spatiu de cuplare decuplare scule foraj,
utilizarea ulterioara a gropilor in vederea lansarii tubului de protectie.
Gropilor de pozitionare se vor realiza cu ajutorul sprijinirilor, realizate concomitent cu sapatura.
7. RACORDURI
Pentru racordarea proprietatilor la sistemul de canalizare s-a prevazut prin proiect piesa de racord (teu redus 250/16045 si teava PVC-KG - KG 160 cu capac PVC-KG pana la limita proprietatii).
Toate racordurile se vor face la unghi de 45.
Lucrarile necesare pozarii conductei de racord sunt similare cu cele ale colectorului principal.
8. PROBE DE ETANSEITATE
Scopul probelor de etanseitate pentru sistemele de conducte fara presiune, este acela de a asigura ca tuburile au fost
pozate la nivel, ca vor avea o curgere satisfacatoare si ca sunt etansate la fiecare imbinare, fiting sau camin.
Tipul de proba de etanseitate va fi supus aprobarii Beneficiarului.
Proba de etanseitate va fi realizata cu apa (proba hidrostatica). Se pot utiliza probe diferite pentru conducte si pentru
caminele de vizitare si de racord.
8.1. Pregatirea pentru proba
In timpul instalarii, verificarea si supravegherea atenta asigura ca tuburile sa fie pozate pe traseul si la nivelul corect.
Daca nu este specificat, tronsonul de conducta trebuie sa fie inspectat pentru a asigura ca toate deschiderile de pe
conducta situate dupa varful tronsonului de testat sunt etanse in timpul probei. Capacele de inchidere din interiorul
retelei trebuie sa fie asigurate pentru a rezista la presiunea hidrostatica.
8.2. Proba cu apa a caminelor de vizitare
Verificarea etanseitatii caminelor de vizitare din beton se face astfel:
se va umple caminul cu apa dupa care se va face o marcare;
testul va incepe la o ora dupa umplerea caminului;
pierderea de apa intr-o perioada de 30 de minute va fi masurata prin adaugarea de apa la intervale regulate de
10 minute pentru a se mentine nivelul initial al apei si pentru inregistrarea volumelor adaugate.
Caminul va trece testul de etanseitate daca volumul de apa adaugata nu depaseste 0.12 l/h.
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.

8.3. Proba cu apa a conductelor


Proba cu apa se va desfasura conform STAS 3051/91 Sisteme de canalizare - Canale ale retelelor exterioare de
canalizare - Prescriptii fundamentale de proiectare cu pierderile admise in tab. 3.
Proba se va efectua inainte de executia umpluturilor, pe portiuni.
Lucrarile pregatitoare in vederea incercarii cu apa:
-

umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere;


inchiderea etansa a tuturor orificiilor;
blocarea extremitatilor canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul
probei.
Proba se va realiza pe tronsoane intre doua camine, tronsoanele se umplu cu apa iar pierderile vor fi cele admise in
tabelul 3 din STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii
fundamentale de proiectare cu pierderile admise in tab. 3.
In cazul in care proba se va executa pe tronsoane de canalizare ce includ si caminele de vizitare, se vor masura
pierderile de apa si in cazul in care acestea nu vor depasi suma valorilor specificate mai sus, proba este admisa.
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.
B. LUCRRI DE MONTAJ ECHIPAMENTE
1. Verificarea prii de construcie la montaj
2. Montajul echipamentelor
2.1. Montajul electropompelor
Se monteaza doua electropompe, in statiile de pompare SP 1 si SP 2.
Montarea electropompelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:

26

a) - organizarea lucrrilor de montaj, care cuprinde:


- amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii i verificrii prilor componente ale echipamentelor, precum
i deconservarea lor naintea nceperii montajului);
- accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de depozitare pn la locul de
montaj precum i condiiile necesare pentru ajungerea personalului la locul de montaj);
- locul de montaj (care trebuie s asigure condiiile necesare realizrii montajului n mod corespunztor din punctul de
vedere al calitii lucrrilor executate, al normelor de protecie a muncii i al condiiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentului (cot suport, unitate pompa-motor, ghidaj) n conformitate cu documentaia de montaj si
crtea tehnic a echipamentului, verificarea strii de conservare (conform crii tehnice), verificarea i preluarea
certificatelor de calitate i ntocmirea formelor de preluare la montaj;
c) - naintea instalrii, se va spla echipamentul pentru a nltura inhibitorul de coroziune sau alte materiale strine ce s-ar
fi putut acumula n timpul transportului, depozitrii i manipulrii. Se va utiliza o soluie slab alcalin la 80 0 C
sau un solvent petrolier eficace;
d) - curirea suprafeelor plcii de baz ce vin n contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solveni deoarece reziduul
poate mpiedica aderena;
e) - premontarea plcii de baz (cotului suport) si ghidajului, efectundu-se totodat controlul planeitii placii de baza
(cu ajutorul nivelei) si verticalitatii ghidajului cu ajutorul firului cu plumb;
Orizontalitatea se va realiza prin strngerea piulielor uruburilor de fundaie. Se verific n permanen orizontalitatea
reajustnd ct este necesar cu ajutorul unor by-lagare, pn cnd piuliele sunt complet strnse i placa de baz
este orizontal;
f) - montarea unitatii pompa-motor pe cotul suport i verificarea corectitudinii pozitiei de montaj a cotului suport si
ghidajului prin manevre de scoatere si introducere a pompei;
g) - intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu beneficiarul i asistena tehnic);
h) - pregtirea pentru injectie/betonare - dupa cum placa suport a cotului pompei se fixeaza direct de radierul chesonului
sau pe o fundatie din beton armat ancorata de armaturile din radierul chesonului, injectarea/betonarea,
verificarea prizei betonului marca C 16/20 (dup perioada prescris) conform NE- 012 99;
Alinierea precis a cotului suport al pompei si ghidajului este indispensabil pentru corecta funcionare si exploatare a
pompei.
i) - conservarea echipamentelor, ncepnd cu perioada de asamblare n instalaie i pn la terminarea montajului.
2.2. Montajului instalaiei de conducte
n principiu, montarea instalaiilor tehnologice cu conducte implic parcurgerea urmtoarelor etape:
- studierea documentaiei de montaj i organizarea execuiei montajului;
- verificarea strii fizice a conductelor (tuburi, fitinguri) si armaturilor (robineti) i identificarea acestora n
conformitate cu desenele de montaj, implicit verificarea materialelor dup certificatele de calitate emise de furnizori;
- trasarea, debitarea, filetarea tronsoanelor de tuburi, alinierea i centrarea traseelor de conducte, ntocmirea
fielor de msurtori;
- premontarea elementelor de conducta si armaturilor conform desenelor de montaj;
- verificarea fielor de msurtori i montarea definitiv urmat de montarea suporturilor provizorii, apoi
verificarea realizrii pantelor tehnologice;
- blocarea suporturilor i pregtirea circuitelor n vederea efecturii probei hidraulice;
- efectuarea probei hidraulice de etaneitate, n scopul depistrii i remedierii eventualelor defecte constatate;
- conservarea materialelor de baz i auxiliare ncepnd cu perioada de asamblare n instalaie i pn la
terminarea montajului.
Amintim c toate lucrrile de montaj se vor executa cu materiale noi, omologate, ce corespund standardelor n
vigoare, nsoite de certificate de calitate, recepionare i depozitare conform prevederilor n vigoare.
Tronsoanele de conducte necesare conectarii noii pompe la instalatiile existente vor fi din otel zincat in ateliere
specializate.
Asamblrile demontabile cu organe de asamblare (suruburi, piulite, saibe, garnituri) si prin infiletare, vor fi
executate cu personal calificat pentru asemenea operaiuni.
2.3. Efectuarea lucrrilor de verificri i probe
Aceast etap cuprinde:
- verificarea vizual a realizrii montajului echipamentelor si conductelor n conformitate cu proiectul de
montaj;
- efectuarea probei de presiune cu ap;
- efectuarea remedierilor eventualelor defeciuni evideniate n timpul efecturii probelor.
3. EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE
Ordinea de execuie a lucrrilor prevzute n proiect este urmtoarea:
- Studierea documentaiei de execuie, respectiv confruntarea acesteia cu situaia din teren;
- Verificarea cantitativ i calitativ a materialelor ce urmeaz a fi puse n oper;
- Trasarea instalaiei;
- Montaj tablouri electrice;

27

Montarea consolelor, diblurilor i a elementelor de fixare;


Montarea cablurilor sau a tuburilor;
Tragerea conductoarelor n tuburi;
Executarea legturilor electrice;
Recepia lucrrilor de montaj i efectuarea probelor i verificrilor necesare;
Punerea n funciune a instalaiilor.

Fixarea cablurilor pe perete (forta si comanda) se va realiza cu cleme din polistiren. Distanele maxime ntre
elementele de fixare a cablurilor trebuie s fie:
- 50 cm, la montajul orizontal i 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate montate aparent;
- 80 cm, la montajul orizontal i 150 cm, la montajul vertical, pentru cabluri armate.
Cablurile se fixeaz la maximum 10 cm de intrarea n doze sau n aparate.
Golurile din elementele de construcie trebuie s aib un diametru mai mare cu 1/4 dect diametrul exterior al
cablului.
Protectia cablurilor care coboara la prize, intreruptoare si la tablourile de comanda se va realiza cu tuburi PVC-KG
pana la inaltimea de 2 m fata de nivelul pardoselii finite in spatiile tehnice.
Dozele de derivaie vor fi instalate aparent pe perete. Dozele pot fi comune pentru circuitele de iluminat si prize
monofazate, dar se vor folosi doze separate pentru circuitele prizelor trifazate.
Protectia cablurilor care alimenteaza motoarele electrice se va realiza cu tuburi PVC-KG flexibile cu d=1,5xdext
cablu.
Protectia cablurilor de la termistoarele motoarelor electrice se va realiza cu tuburi PVC-KG flexibile cu d=20mm.
Legturile electrice ale conductoarelor ntre ele, la aparate sau tablouri, se execut prin metode i mijloace prin
care s se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezisten de trecere minim, sigure n timp i uor de verificat.
Alegerea metodelor i mijloacelor de executare a legturilor electrice se face n funcie de materialul i seciunea
conductoarelor i de caracteristicile mediului de montare.
Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau derivaii se face numai n accesoriile special
prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur, etc).
Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul tuburilor sau evilor de protecie,
plintelor, golurilor sau trecerilor prin elementele de construcie.
In instalaiile electrice va fi respectat codul culorilor conform Normativ I-7, respectiv
- verde/galben conducta de protectie;
- albastru deschis conducta nul de lucru;
- alb sau cenuiu deschis conducte mediane sau neutre;
- rou, albastru nchis, mov conductoare de faz.
Pentru cabluri se vor respecta la conductorii ce i formeaz, codul culorilor din fabric.
Protectia impotriva socurilor electrice
- Protecie mpotriva atingerilor directe:
Protecia mpotriva atingerilor directe trebuie s fie asigurat printr-o construcie corespunztoare a tabloului
electric precum i prin msuri suplimentare luate n timpul instalrii; aceasta poate impune furnizarea de informaii de
ctre productor n instruciunile de utilizare.
Prile active trebuie acoperite complet cu o izolaie care s nu poat fi ndeprtat accidental.
Aceast izolaie trebuie realizat cu materiale electroizolante corespunztoare capabile s suporte n timp
solicitrile mecanice, electrice i termice care pot apare n utilizare.
Toate barierele i carcasele trebuie fixate ntr-un mod sigur. innd seama de materialul din care sunt
confecionate, de dimensiunile i de dispunerea lor, acestea trebuie s prezinte o rezisten mecanic i o durabilitate
suficient pentru a suporta solicitrile care apar n funcionarea normal, fr reducerea distanelor de izolare sub
valorile admise.
Atunci cnd este necesar s se ndeprteze o barier, s se deschid un tablou electric sau s se scoat pri ale
acestuia (ui, casete, capace, etc.) trebuie ca una din prescripiile urmtoare s fie ndeplinit:
a) ndeprtarea, deschiderea sau scoaterea trebuie executate prin utilizarea unei chei sau a unei scule;
b) toate prile active care pot fi atinse neintenionat dup deschiderea uii trebuie izolate nainte de deschiderea
acesteia;
c) prevederea unor etichete avertizoare.
- Protecia mpotriva atingerilor indirecte:
Pentru asigurarea proteciei mpotriva atingerilor indirecte, un tablou electric, trebuie s fie prevzut cu un circuit de
protecie compus fie dintr-un conductor de protecie separat, fie din prile conductoare ale structurii, fie din ambele.
Acesta trebuie s asigure:
protecie mpotriva consecinelor defectelor n interiorul tabloului electric;
protecie mpotriva consecinelor defectelor n circuitele exterioare alimentate din tabloul electric.
Trebuie luate msuri constructive pentru a asigura continuitatea electric ntre prile conductoare expuse ale
tabloului electric i ntre acestea i circuitele de protecie ale instalaiei.
Continuitatea circuitelor de protecie trebuie asigurat prin interconexiuni efective.

28

Atunci cnd o parte a unui tablou electric este scoas din carcas, de exemplu pentru lucrri de ntreinere normal,
circuitele de protecie ale restului tabloului electric nu trebuie s se ntrerup;
Pentru capace, ui, plci de nchidere i alte pri analoge, conexiunile metalice cu uruburi i buloane utilizate n
mod curent (balamale metalice) se consider suficiente pentru asigurarea continuitii, cu condiia ca nici un
echipament electric s nu fie ataat acestora;
Trebuie luate msuri de asigurare a continuitii circuitelor de protecie n cazul n care pe capace, ui, plci de
nchidere, etc. sunt amplasate aparate avnd o tensiune ce depete valorile limit ale tensiunii foarte joase. Aceste
pri trebuie s fie prevzute cu un conductor de protecie (PE) a crui seciune s corespund seciunii maxime a
conductorului de alimentare a echipamentului fixat i s fie conform tabelului 3A din SR EN 60439-1;
Toate prile circuitului de protecie din interiorul tabloului electric trebuie astfel concepute nct s fie capabile s
suporte cele mai mari solicitri termice i electrodinamice care se pot produce acolo unde este instalat dulapul de
automatizare;
Atunci cnd carcasa tabloului electric este folosit ca parte a circuitului de protecie, seciunea carcasei trebuie s
fie echivalent, din punct de vedere electric, cel puin cu seciunea specificat n tabelul 3 din SR EN 60439-1;
Masele, care nu pot fi conectate la circuitul de protecie prin mijloacele de fixare ale aparatului, trebuie racordate la
circuitul de protecie al tabloului electric pentru echipotenializarea proteciei printr-un conductor a crui seciune se
alege conform tabelului 3A din SR EN 60439-1;
Toate prile circuitului de protecie din interiorul tabloului electric trebuie astfel concepute nct s fie capabile s
suporte cele mai mari solicitri termice i electrodinamice care se pot produce acolo unde este instalat dulapul de
automatizare;
Atunci cnd carcasa tabloului electric este folosit ca parte a circuitului de protecie, seciunea carcasei trebuie s
fie echivalent, din punct de vedere electric, cel puin cu seciunea specificat n tabelul 3 din SR EN 60439-1;
Masele, care nu pot fi conectate la circuitul de protecie prin mijloacele de fixare ale aparatului, trebuie racordate la
circuitul de protecie al tabloului electric pentru echipotenializarea proteciei printr-un conductor a crui seciune se
alege conform tabelului 3A din SR EN 60439-1.

5. EVALUAREA RISCURILOR PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LUCRU, DE


MATERIALELE UTILIZATE, DE ECHIPAMENTELE DE MUNC FOLOSITE, DE UTILIZAREA
SUBSTANELOR SAU PREPARATELOR PERICULOASE, DE DEPLASAREA PERSONALULUI I DE
ORGANIZAREA ANTIERULUI
Evaluarea riscului - reprezint un proces global de estimare / proximizare a mrimii riscului i de decizie
asupra faptului c riscul este sau nu este tolerabil;
In activitatea de elaborare a proiectului Canalizare Menajer, Comuna Valu Lui Traian, etapa III,
Judeul Constana pentru realizarea obiectivului s-au respectat precizrile din Anexa nr.2 din H.G. 300/2006, iar
factorii de risc cei mai frecveni posibili pot fi:
Componena
sistemului de
munc
MIJLOACE DE
PRODUCIE

Factori de
risc
identificai
Factori de
risc mecanic

Forma corect de manifestare a factorilor de risc


Rsturnarea mijloacelor de transport auto, sau a
utilajelor de spat i ridicat, datorit poziionrii
(calrii) necorespunzatoare fa de sptur.
Deplasri necontrolate ale mijloacelor de
transport i utilajelor (ridicat, spat) din cauza
asigurrii necorespunztoare mpotriva
deplasrilor accidentale.
Rostogolirea pieselor cilindrice neasigurate
mpotriva deplasrilor necontrolate (eav,
butelii de oxigen, acetilen).
Recipient sub presiune recipient de aer
comprimat, butelii de oxigen i acetilen.
Suprafee alunecoase platforme metalice, ci
de acces - datorit scurgerii de lubrifiani,
ploilor, ngheului n timpul iernii.
Cdere liber a sarcinilor de la nlime, datorit
ruperii accidentale a cablurilor de legare n
crligul de ridicat.
Balansul sarcinilor ridicate i transportate cu
mijloace de ridicat i devierea de la traiectoria
normal.
Curgeri de fluide surprinderea accidental prin
creterea brusc a debitului de ap uzat n

29

Consecina
maxim
previzibil
Deces

Clas
gravitate
7

Frecven
2

Nivel
parial
de risc
4

Deces

Deces

Deces

ITM 3-45
ZILE

Deces

Inv gr. III

Deces

Factori de
risc termic
Factori de
risc electric

Factori de
risc chimic
MEDIU DE
MUNC

Factori de
risc fizic

Factori de
risc biologic

EXECUTANT

Caracterul
special al
mediului
Aciuni
greite

Omisiuni

canale, cmine.
Cdere liber de piese, materiale, scule de
ntreinere, reparaii, aflate la nlime.
Surpare, prbuire a terenului prin spargerea
unor canale colectoare din zon.
Flcri, flame pericol de incendiu
Electrocutare prin atingere direct a cablurilor
electrice cu izolaia mbtrnit i deteriorate (la
aparatele de sudur electric).
Electrocutarea prin atingere indirect lipsa
legturilor la instalaia de mpmntare a
echipamentelor de munc acionate electric.
Apariia accidental a tensiunii n zona de lucru.
Scpri de gaz combustibil nesesizat, la
mbinrile neetane ale conductelor de
alimentare, intoxicaii, explozii - arsuri
Temperatur ridicat sau sczut a aerului,
funcie de anotimp, la lucrul n aer liber.
Curenii de aer prin deschiderea uilor i
ferestrelor, ncperilor sau la lucrul n exterior
Calamiti naturale viscol, ploi toreniale,
furtuni, prbuire de cldiri, inundarea
fronturilor de lucru.
Posibilitatea de formare a atmosferei explozive,
n timpul lucrrilor de sudur n spaii nchise.
Microorganismele n suspensie n apa uzat
mbolnviri.
Contaminarea datorit prezenei insectelor i
roztoarelor n spaiile pentru servitul mesei.
Lucru n spaii nchise - cmine de vizitare,
camer de intersecie.
Utilizarea greit a mijloacelor de protecie din
dotare (centuri de siguran, cti de protecie,
mnui de protecie etc.).
Fixarea racordurilor furtunelor de oxigen i
acetilen fr a folosi coliere de strpungere.
Nesincronizarea la lucru n echip (porniri,
opriri de echipamente de munc prea devreme
sau prea trziu fa de normal).
Deplasri cu pericol de cdere de la acelai
nivel prin dezechilibrare, mpiedicare, alunecare
(suprafee denivelate, alunecoase).
Deplasri ale lucrarilor cu pericol de cdere de
la nlime prin pire n gol, dezechilibrare,
alunecare.
Manipularea buteliilor de oxigen i a
portsuflajului cu minile murdare de grsimi.
Realizarea operaiunilor de sudur fr a asigura
toate condiiile de prevenire a incendiilor i
exploziilor.
Deplasri, staionri n zone periculoase,
staionarea n zona de aciune a utilajelor de
ridicat, spat i a mijloacelor de transport.
Servirea mesei direct la locul de munc, cu
minile murdare i fr schimbare EIP
(mbolnvire, intoxicare).
Neutralizarea mijloacelor i echipamentelor de
protecie din dotare specifice meseriei.
Surparea malurilor datorit neefecturii
sprijinirilor sau realizarii incorecte a
sprijinirilor.
Omiterea efecturii unor operaiuni detectarea
gazelor toxice prezente n fronturile de lucru.

30

Deces

Deces

Deces

Deces

Deces

Deces
Deces

7
7

1
2

3
4

ITM 3-45
zile
ITM 3-45
zile
Deces

Deces

Inv gr III

ITM 45-180
zile
Deces

Inv gr III

Deces

Deces

ITM 3-45
zile

Deces

Deces

Deces

Deces

ITM 3-45
zile

Inv gr III

Deces

Deces

SARCINA DE
MUNC

Neutilizarea echipamentelor de protecie


colectiv (platforme electroizolante, panouri de
sudur).
Omiterea verificrii vizuale
(zilnic) a echipamentului electroizolant (cizme)
i a echipamentului specific meseriei.
Efortul prea mare al personalului muncitor.

Deces

ITM3 zile

Operatii de lucru gresite.

ITM 3-45
zile
Deces

Operatii de lucru fortate.

Deces

ITM 3-45
zile
ITM 3-45
zile

Ritm mare de lucru.


Solicitarea muncitorului peste posibilitatile
acestuia.

7. MSURI PENTRU ASIGURAREA SNTII I SECURITII LUCRTORILOR, SPECIFICE


LUCRRILOR PE CARE ANTREPRENORUL/PRESTATORUL DE SERVICII /
SUBANTREPRENORUL LE EXECUT PE ANTIER, INCLUSIV MSURI DE PROTECIE
COLECTIV I MSURI DE PROTECIE INDIVIDUAL

6.1. Msuri generale pentru asigurarea sntii i securitii lucrtorilor


Nr.
Crt

Msuri pe linie SSM

Termen

1.

Lucrtorii pe toat perioada desfurrii activitilor n antier, vor purta


echipamentul individual de protectie;
Deplasarea lucrtorilor n antier se face numai dac sunt echipai corespunztor cu
casca de protectie;
Echipamentele, materialele i orice alte elemente din antier care pot afecta
securitatea i sntatea lucrtorilor, se vor fixa ntr-un mod adecvat i sigur;
Instalaiile utilizate n antier trebuie s aib certificate de conformitate (de
garanie), iar acestea vor fi exploatate n condiii normale fr a prezenta pericol de
incendiu sau de explozie;
Cile i ieirile de urgen din antier trebuie s conduc ntr-o zon de securitate, i
se vor menine n permanen libere;
Cile i ieirile de urgen trebuie semnalizate n conformitate cu legislaia naional
care transpune Directiva 92/58/CEE, iar panourile de semnalizare, vor fi amplasate
n locuri corespunztoare; n caz de pericol, toate posturile de lucru din antier
trebuie s poat fi evacuate rapid i n condiii de securitate maxim pentru
lucrtori;
Sediul administrativ ct i fronturile de lucru din antier ale antreprenorului, vor fi
echipate i dotate cu mijloace tehnice de prevenire i stingere a incendiilor
DGPSI-003; acestea vor fi n permanen ntreinute i meninute n stare perfect
de funcionare;
Fumatul se realizeaz n pauze organizate i numai n locurile special amenajate de
ctre Antreprenor n incinta organizrii de antier sau pe amplasamentul Lucrrilor;
interzis a se fuma n spaii nchise sau n alte locuri fa de cele menionate n
prezentul document;
Pentru ncperile sediilor administrative ale antreprenorului ct i ale prestatorilor
de servicii / subantreprenorilor se vor lua msuri pentru asigurarea lucrtorilor cu
aer proaspt i n cantitate suficient;
Toi lucrtorii din antier vor fi informai i protejai mpotriva expunerii la riscuri
particulare: zgomot, gaze, vapori, praf etc; se interzice lucrtorilor s lucreze n
spaii nchise i expuse la o atmosfer cu risc ridicat;
n timpul programului de lucru, temperatura trebuie s fie adecvat corpului uman;

Permanent

Fronturile de lucru, ncperile i cile de circulaie de pe antier trebuie s dispun


de lumin suficient natural i dup caz i cu o lumin artificial corespunztoare

Permanent

2.
3.
4.

5.
6.

7.

8.

9.

10.

11.
12.

31

Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent

Cine
rspunde
eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier

Imediat

Lucrtor
desemnat
cu SSM

Permanent

eful de
antier

Permanent

eful de
antier

Permanent

eful de
antier

Permanent

eful de
antier
eful de
antier

13.

14.

15.
16.
17.

18.

19.
20.
21.

22.

23.
24.

25.

26.
27.
28.

29.

30.
31.
32.

33.
34.
35.

i suficient;
Fronturile de lucru si caile de circulatie la care lucratorii sunt expusi la riscuri in
cazul intreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie s fie prevzute cu
iluminat de siguran de o intensitate suficient;
Cile de circulaie, inclusiv scrile mobile, scrile fixe, rampele de ncrcaredescrcare vor fi calculate, plasate i amenajate i accesibile astfel nct s fie
utilizate uor, n deplin securitate i n conformitate cu destinaia lor;
Cile de circulaie trebuie s fie semnalizate, verificate periodic i ntreinute;

Permanent

eful de
antier

Permanent

eful de
antier

Permanent

eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier

Suprafaa posturilor de lucru trebuie s fie suficient, astfel ca lucrtorii s aib


libertate de micare pentru activitile lor;
Organizarea de antier a antreprenorului ct i a prestatorilor de servicii /
subantreprenorilor, va conine n mod obligatoriu Punctul de acordare a primului
ajutor. De asemenea se vor organiza puncte de acordare a primului ajutor pe fiecare
sector de lucrri, n situaia convenirii asupra unei asemenea mpriri a Lucrrilor;
Sediile de antier ale antreprenorului, prestatorilor de servicii ct i ale
subantreprenorilor vor fi dotate cu vestiare, dulapuri pentru mbrcminte, duuri,
chiuvete, cabine de WC-uri i chiuvete;
Intrrile, perimetrul antierului i ale fronturilor de lucru, vor fi n permanen
semnalizate astfel nct s fie vizibile i identificabile n mod clar;
Lucrtorii vor dispune de ap potabil la sediile administrative amplasate n antier
i de ap mineral la fronturile de lucru;
Cutiile mobile de distribuie a energiei electrice la fronturile de lucru, vor fi n
permanen ntreinute de personal specializat (electrician autorizat), ncuiate
(sigilate) i semnalizate pe linie de SSM;
Cnd sunt linii electrice aeriene n suprafaa fronturilor de lucru, acestea vor fi
scoase de sub tensiune sau deviate n afara suprafeei posturilor de lucru. Aceast
activitate se va efectua de ctre lucrtori calificai n acest sens. Dac acest lucru
este posibil, trebuiesc instalate bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca
vehiculele s fie inute la distan fa de instalaii;
Lucrtorii vor fi protejai mpotriva influenelor atmosferice care le pot afecta
sntatea;
Cderile de la nlime vor fi prevenite cu mijloace materiale, n special cu ajutorul
balustradelor de protecie solide, suficient de nalte i avnd cel puin o bordur, o
mn curent i protecie intermediar, sau cu alt mijloc alternativ echivalent;
Toate activitile la nlime se vor desfura cu ajutorul echipamentelor
corespunztoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecie colectiv cum sunt
balustradele, platformele sau plasele de prindere;
n alte situaii impuse de condiiile locului de munca, trebuie prevzute mijloace
sigure de ancorare;
Schelele i scrile folosite n antier vor fi concepute, construite i ntreinute astfel
nct s se evite prabuirea sau deplasarea lor accidental;
Platformele de lucru i scrile schelelor trebuie s fie construite, dimensionate,
protejate si utilizate astfel incat lucratorii sa nu cada sau sa fie expu i caderilor de
obiecte;
Schelele si scarile vor fi controlate de catre sefii de santier inainte de utilizarea lor,
zilnic si dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pamant ori alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea;
Scarile folosite in santier trebuie sa aiba o rezistenta suficienta, corect intretinute si
utilizate corespunzator conform destinatiei lor;
Schelele mobile trebuie sa fie rigidizate de elemente fixe ale constructiei si
asigurate impotriva deplasarilor involuntare;
Instalatiile de ridicat folosite in santier trebuie sa corespunda cerintelor ISCIR R12003, iar lucratorii care exploateaza aceste instalatii de ridicat s fie autorizai
conform PT CR5 - colecia ISCIR;
La fiecare front de lucru se vor autoriza cte un legtor de sarcin;

Permanent

Toate instalaiile i aparatele sub presiune vor fi verificate i supuse ncercrilor i


controlului periodic;
La executarea lucrrilor de excavaii subterane se vor lua msuri de:
- prevenire a riscurilor de ngropare prin surpare a terenului cu ajutorul unor
sprijiniri, taluzuri sau altor mijloace corespunztoare;
- asigurarea unei ventilaii suficiente a tuturor posturilor de lucru;

Permanent

32

Imediat

Imediat

eful de
antier

Permanent

eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier

Permanent
Imediat
Permanent

eful de
antier

Permanent

eful de
antier
eful de
antier

Permanent
Permanent

eful de
antier

Permanent

eful de
antier
eful de
antier
eful de
santier

Permanent
Permanent
Permanent

Seful de
santier

Permanent

Seful de
santier
Seful de
santier
eful de
antier

Permanent
Permanent
Imediat

Permanent

eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier

36.
37.
38.
39.
40.

41.

42.

prevenire a pericolelor legate de cderea persoanelor, materialelor sau


obiectelor, de iruperea apei;
- adpostire a lucrtorilor ntr-un loc sigur, n caz de incendiu, irupere a apei
sau cdere a materialelor;
Toate instalaiile i aparatele sub presiune vor fi verificate i supuse ncercrilor i
controlului periodic;
nainte de nceperea terasamentelor trebuie luate msuri pentru reducerea la
maximum a pericolelor datorate cablurilor subterane i a altor sisteme de distribuie;
Se vor asigura ci sigure pentru intrarea-ieirea lucrtorilor din zona de excavaii;
Grmezile de pmnt, materialele i vehicolele n micare trebuie inute la o distan
suficient fa de excavaii; eventual se vor construi bariere corespunztoare;
La desfurarea activitilor de demolare se vor lua msuri de prevenire
corespunztoare pentru a proteja lucrtorii mpotriva pericolelor datorate
nesiguranei i instabilitii temporare a lucrrii;
Cofrajele, suporturile temporare i sprijinirile trebuie s fie proiectate i calculate,
realizate i ntreinute astfel nct s poat suporta, fr risc, sarcinile la care sunt
supuse;
La fronturile de munc unde sunt iruperi de ap i de material, se folosesc batouri i
chesoane. Acestea vor fi construite, realizate din materiale corespunztoare solide,
de o rezisten adecvat.

Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent

eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier
eful de
antier

Permanent

eful de
antier

Permanent

eful de
antier

Antreprenorul, respectiv prestatorii de servicii, efectueaz evaluarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire
profesionala pentru locurile de munca si pentru propriile activitati pe care urmeaza sa le deruleze in santier, in
conformitate cu prevederile legale.
Antreprenorul, respectiv prestatorii de servicii, pentru riscurile identificate decid:
- asupra masurilor tehnice si organizatorice care trebuie luate;
- asupra echipamentului de protectie ce trebuie utilizat;
- pentru acordarea materialelor igienico-sanitare si a alimentatiei de protectie (dupa caz), corespunztoare
activitatilor desfasurate si in concordanta cu prevederile legale in vigoare.
Prin persoana desemnata (sef lucrare sau conducator loc de munca), antreprenorul: va supraveghea purtarea de catre
lucratorii din subordine a E.I.P adecvat functiei exercitate, pe intreaga durata a realizarii lucrarilor; va asigura serviciile
medicale preventive pentru personalul propriu; va asigura ca acordarea primului ajutor sa se poata face in orice moment
de catre personal propriu, pregatit in acest scop.
Pentru riscurile identificate, masurile de prevenire, metodele si mijloacele folosite si responsabilitatile care-i revin fiecarui
agent economic, vor avea ca baza obligatiile angajatorului, asa cum sunt ele definite de Legea nr.319/2006 , privind
securitatea si sanatatea in munca.
6.2. Msuri specifice privind lucrrile care expun lucrtorii la:

Riscul de a fi ngropai sub alunecri de teren i cderea de la nlime:

n cazul executrii unor excavaii (spturi) cu adncimi peste 1.5 m, conductorii locurilor de munc, vor lua
msuri de asigurare cu sprijinire a malurilor, nct s poat suporta, fara risc, sarcinile la care sunt supuse;
- Scrile i schelele mobile care sunt folosite n procesul muncii, trebuie s fie certificate, s aib o rezisten
suficient, asigurare mpotriva deplasrilor involuntare, i echipate cu balustrade i elemente de mpiedicare a
cderii n gol al lucrtorilor;
- Toate locurile cu pericol de cdere de la nlime vor fi mprejmuite cu material sau panouri de semnalizare pe
linie SSM;
- Lucrtorii care lucreaz la nlime trebuie s aib avizul medical periodic i psihologic pentru lucru la
nlime;
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

Riscurile la care sunt expui lucrtorii, privind expunerea la substanele chimice sau biologice

Lucrtorii vor fi instruii de ctre conductorii locurilor de munc despre coninutul fielor de securitate ale
substanelor chimice, i vor respecta msurile specifice de securitate privind transportul i manipularea
acestora;
- Vaccinarea lucrtorilor antitific-paratific i antitetanic, la intervale stabilite de medici;
- Folosirea EIP, curirea periodic a acestora, i splarea pe mini periodic i n special nainte de servirea
mesei;
- Eliminarea la locurile de munc i n spaiile pentru servitul mesei a insectelor i a roztoarelor;
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

33

Riscurile la care sunt expui lucrtorii, la lucrrile n apropierea liniilor electrice de nalt tensiune

Nu se efectueaz lucrri sub linii electrice de nalt tensiune;


Lucrrile se efectueaz dup deconectarea reelei electrice de nalt tensiune;
Dup caz, liniile electrice de nalt tensiune vor fi deviate n afara fronturilor de lucru;
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

Riscurile care expun lucrtorii la risc de nec

Lucrtorii nu se vor apropia la o distan mai mic de 1 m fa de bazinele de captare, aerare a apei reziduale
ct i de cele biologice i digestoare;
- Lucrtorii nu vor avea acces n apropierea zonelor mltinoase i a lacurilor;
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

Riscurile la care sunt expui lucrtorii, la lucrri de terasamente subterane i tuneluri

Folosirea echipamentului individual de protecie a muncii ct i a celor de protecie colectiv;


Folosirea controlat a utilajelor i a vehiculelor de transport;
Poziionarea i calarea utilajelor n locuri de teren stabil i tare;
nainte de nceperea activitilor n cmine, se vor verifica cu aparate de detectare a gazelor;
Lucrtorii ce i desfoar activitatea n tuneluri vor fi supravegheai n permanen la suprafaa de ctre
lucrtorii bine instruii i vor acorda primul ajutor pentru situaii de urgen;
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

Riscurile la care sunt expui lucrtorii la lucrri cu tuburi cu aer comprimat

Folosirea n procesul muncii a instalaiilor de aer comprimat si a recipientilor sub presiune avnd verificarea
periodic la zi pe linie ISCIR, ct i a aparatelor de msur i control avand verificarea periodica a
laboratoarelor de metrologie autorizate;
- Recipientele tip butelii, trebuie s fie amplasate la cel putin 1 metru distan de radiatoarele de nclzire sau
alte aparate nclzitoare i la o distan de cel putin 10 metri fa de surse de cldur cu foc deschis sau sobe;
- Pe o distan de 10 m n jurul depozitului cu butelii se interzice pstrarea oricror materiale inflamabile;
- Este interzis depozitarea buteliilor n locuri umede sau n mediu cu aciune coroziv asupra materialului din
care este construit butelia;
- Este interzis a se depozita recipientele butelii n spaii libere accesibile, pe scri, n culoare, ganguri sau
locuri de circulaie a persoanelor;
- Este interzis transportul lucrtorilor n vehicole care transport butelii ncrcate;
- Pe timpul transportului i manipulrii buteliilor trebuie s se ia msuri mpotriva cderii, lovirii sau murdririi
acestora;
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

Riscurile la care sunt expui lucrtorii, la lucrri de montare i demontare a elementelor prefabricate
grele:

Elementele prefabricate grele se vor deplasa cu ajutorul instalaiilor de ridicat i nu pe deasupra lucrtorilor;
Legarea elementelor prefabricate grele se face cu ajutorul cablurilor de legare a sarcinilor verificate ISCIR de
ctre legtorii de sarcin care sunt autorizai pe linie ISCIR;
- Lucrtorii care lucreaz la demontarea i montarea elementelor prefabricate grele vor purta casc de protecie,
mnui de protecie, combinezon, centur de siguran;
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

Riscurile la care sunt expui lucrtorii, la lucrrile de montare i demontare a macaralelor:

Montarea i demontarea macaralelor la fronturile de lucru se execut n baza deciziilor scrise date de angajator
i n conformitate cu documentaia tehnic a acestora;
Montarea macaralelor se face numai pe teren tare i tasat cu utilaje specifice;
Activitatea de montare i demontare a macaralelor la fonturile de lucru este condus de conductorul locului
de munc numit prin decizie de ctre angajator;
La activitatea de montare a macaralelor particip numai lucrtori cu experien i nominalizai de conductorul
locului de munc;

34

nainte de nceperea activitii de montare i demontare a macaralelor, conductorul locului de munc


efectueaz instruirea lucrtorilor pentru aceast activitate care se termin cu demonstraii practice;
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier
6.3. Msuri de protecie colectiv pe linie SSM:
Instruirea lucrtorilor pe cele trei faze de instruire;
Prezentarea tuturor lucrtorilor a riscurilor identificate i a msurilor ce trebuiesc luate la fiecare loc de munc
pe linie de securitate i sntate n munc;
- n procesul muncii se vor folosi numai lucrtori care sunt verificai de medicul de medicina muncii i sunt
declarai api de munc;
- Materialele i echipamentele de munc folosite n procesul muncii trebuie s aib certificate de conformitate;
- Lucrtorii de antier vor efectua vaccinarea antitific-paratific i antitetanic, la intervale stabilite de medici;
- Asigurarea mprejmuirii exterioar a fronturilor i a zonelor de lucru;
- Locurile cu pericol de cdere n gol vor fi semnalizate, mprejmuite cu panouri metalice i dup caz acoperite
cu materiale rezistente;
- Instalaiile de ridicat i sub presiune folosite n procesul de munc trebuie s corespund pe linie ISCIR;
- Prevederea de balustrade de protecie la scri, platforme de lucru i meninerea n stare de curenie;
- Asigurarea dispozitivelor antiderapante pe treptele scrilor;
- Folosirea de ctre lucrtori n procesul muncii a echipamentelor de protecie colectiv n stare complet.
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

6.4. Msuri de protecie individual pe linie SSM


Asigurarea c fiecare lucrtor are nsuite cunotine minime pe linia securitii i sntii n munc;
Acordarea pentru toi lucrtorii a echipamentelor individuale de protecie;
Echipamentul individual de protecie se va menine n permanen n stare bun de ntreinere i completare;
Folosirea de ctre lucrtori a echipamentului individual de protecie;
Pe timpul deplasrilor pe cile comune ale antierului se va purta casc de protecie pe cap;
Exploatarea de ctre lucrtori a echipamentelor de munc certificate, i n condiii maxime de securitate i
siguran;
Lucrtorii vor folosi i exploata echipamente de munc numai pentru care au fost instruii i autorizai;
Lucrtorii vor lua urmtoarele msuri pentru a nu fi expui pericolului contactrii unor boli infecioase:
Curirea echipamentului i a sculelor, imediat dup terminarea lucrului, punerea lor la uscat i
pstrarea n locurile special amenajate pentru acestea;
Pstrarea mbrcminii n dulapuri individuale repartizate, pentru hainele de strad i pentru
echipamentul de munc;
Splarea la ieirea din schimb;
Interzicerea servirii mesei cu minile nesplate sau purtnd echipamentul cu care s-a lucrat;
Interzicerea de a duce minile murdare la ochi, nas sau gur;
Curirea zilnic a minilor cu alcool medicinal.
Termen : permanent
Raspunde : eful de antier

7. MSURI DE COORDONARE STABILITE DE COORDONATORII N MATERIE DE SNTATE I


SECURITATE I OBLIGAIILE CE DECURG DIN ACESTEA
Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului plan de securitate, precum i pentru minimizarea
riscurilor care pot aparea n timpul desfurrii activitilor pe antier, antreprenorul i prestatorii de servicii vor
ntocmi planuri proprii de securitate i sanatate i vor descrie n proceduri/instruciuni activitile generatoare de riscuri,
care s prezinte succesiunea operaiilor, riscurile i msurile de protecie adecvate.
Se vor avea n vedere i se vor specifica urmtoarele:
- Condiiile de manipulare a diverselor materiale, n particular, n ceea ce privete interferena instalaiilor de
ridicat aflate pe antier sau n vecintatea acestuia; se vor folosi instalaii de ridicat numai cu certificate tehnice
corespunztoare i cu operatori autorizai;
- Limitarea manipulrii manuale a sarcinilor;
- Condiiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deeurilor i a materialelor rezultate: materialele rezultate
din demolri vor fi depozitate temporar pe o platforma betonat n afara zonei de lucru, pe categorii, n
vederea reciclrii / reutilizrii sau eliminrii.
- Condiiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
- Utilizarea mijloacelor de protecie colectiv; pentru lucrul la naltime se vor folosi schele conforme cu
cerinele minime de securitate, care posed marcajul de conformitate CE; acestea se vor inspecta zilnic, nainte
de inceperea lucrului.

35

Verificri zilnice ce se vor face de ctre eful de antier / ef de punct de lucru


nainte de nceperea lucrului:
- asigurarea c toate consolidrile, sprijinirile, susinerile temporare sunt n stare corespunztoare;
- asigurarea c toate mijloacele PSI sunt operaionale;
- asigurarea c toate materialele periculoase au fost ndeprtate din zona de lucru;
- verificarea eliberrii cilor de acces i a marcrii lor;
- verificarea ca toi lucrtorii s poarte EIP din dotare, corespunztor riscurilor.
La terminarea zilei de lucru:
- se verific dac toate cile de acces n situaii de urgen sunt clar marcate i libere;
- se verific dac mprejmuirea amplasamentului este n bun stare, pentru a nu putea ptrunde n antier
persoanele neautorizate;
- se verific dac drumurile de acces ctre amplasament nu sunt blocate cu materiale i c toate riscurile sunt
semnalizate;
- Inspecii sptmnale ale antierului d.p.d.v. al respectrii regulilor de SSM
O vizit sptmnal de inspecie a antierului va fi efectuat de catre Coordonatorul SSM pe durata de
realizare a lucrarii - mpreuna cu Conducerea Antreprenorului/ Prestatorilor de servicii, eful de antier (de lucrare),
Lucrtorii desemnai pe linie de SSM ai Antreprenorului / Prestatorilor de servicii.
Aceste inspecii sptmnale vor fi programate.
Att observaiile pozitive ct i cele negative nregistrate n urma inspeciilor vor fi centralizate i analizate,
pentru a se asigura c factorii care nu se conformeaz sunt ateniona i i vor lua toate msurile pentru rezolvarea
deficienelor.
Sedine sptmnale cu tematica de securitatea i sntatea muncii
Managerul de proiect mpreun cu Coordonatorul SSM i cu reprezentanii Antreprenorului (eful de antier,
Inginer ef Constructor, Lucrtorii desemnai pe linie de SSM) vor participa la aceste sedine.
La aceste sedine se vor dezbate toate aspectele relevante de securitatea muncii din sptmna anterioar
sedinei.

8. INSTRUCIUNI DE SECURITATE I SNTATE A MUNCII


Dispunerea, manevrarea si depozitarea materialelor
Responsabilitatea pentru modul de depozitare a materialelor de constructii si pentru ridicarea deseurilor revine
sefilor de punct de lucru. Depozitarea materialelor in santier cat si in depozite definitive impune urmatoarele:
- se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor, prefabricatelor sau a utilajelor in depozite, pe
santier sau pe langa lucrarile in curs de constructie;
- depozitarea materialelor trebuie facuta cu grija in spatii inchise sau deschise, astfel nct sa poata fi usor
accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excluda pericolul de accidentare, incendii sau explozii;
- depozitele de materiale trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si sanitare in vigoare, astfel incat amplasamentul,
constructiile, magaziile, drumurile de acces, instalatiile aferente sa asigure deplina securitate a muncii in
interiorul depozitelor;
- se recomanda ca la toate punctele de lucru si la calile de acces din depozite sa se monteze panouri, plancarde si
tablite avertizoare;
- terenurile pe care se depoziteaza materialele sau se amplaseaza magazii de materiale precum si platformele de
instalare a utilajelor trebuie sa fie perfect plane;
- la depozitele de materiale de tip deschis se recomanda masurile de protectie, constand din saparea unor santuri
de scurgere in jurul acestora pentru a opri patrunderea apei in depozite i a evita astfel deteriorarea sau
rasturnarea materialelor;
- in cazul organizarii lucrului pe timp de noapte, rampele de depozitare, trecerile pentru oameni, utilajele,
magaziile, precum si toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi bine luminate. Se interzice lucrul in
locurile neiluminate sau insuficient luminate, precum si accesul lucratorilor spre acele locuri;
- mprejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor strine de depozite este obligatorie.
In cazul n care mprejmuirile sunt vecine cu ci de acces intens circulate, gardurile vor avea la partea
superioar o vizier (msur de protecie la gard folosit pentru a opri intrarea prin efracie n depozit a
persoanelor strine). La stivuirea materialelor n ncperi greutatea stivelor nu va depi sarcina maxim
admisibil a planeului, afiat la loc vizibil;
- toate materialele depozitate n magazii vor fi sortate pe feluri i dimensiuni folosindu-se n acest scop stelajele
sau rafturile. Depozitarea materialelor se va face astfel nct stelajele sau rafturile sa nu fie solicitate peste
limita de rezisten care va fi nscris obligatoriu n locuri vizibile pentru evitarea deteriorrii materialelor i
accidentrii muncitorilor care le manipuleaz;
- intre rafturi sau stelaje se vor lasa spatii de circulatie suficient de mari pentru asigurarea manevrarii
materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor de manevra se va face in functie de gabaritele
materialelor care se depoziteaza in aceste magazii;
- se interzice sprijinirea materialelor de garduri sau de peretii constructiilor provizorii din lemn;

36

materialele depozitate in spatii deschise vor fi aranjate in stive avand peretii drepti i inaltimi variabile in
functie de natura materialelor;
pentru a se evita imprastierea materialelor in vrac se recomanda ca depozitarea acestora sa se faca in boxe,
buncare, silozuri etc. In cazul in care aceasta nu este posibil, materialele ca: nisipul, pietrisul etc. se vor aseza
in gramezi avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa unghiul taluzului natural al
materialului respectiv;
manipularea materialelor depozitate in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a gramezii, fiind
interzisa manipularea acestor materiale prin saparea la baza gramezii;
la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucratorii vor fi astfel asezati inca deplasarea materialului sa
se faca in directia vantului (vantul din spate);
se interzice manipularea caramizilor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea i prinderea lor in maini;
toate materialele si piesele in forme geometrica regulate se depoziteaza in stive stabile avand randurile
intretesute iar inaltimea stivei nu va depasi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta inaltime va putea fi depasita
daca se asigura masuri speciale de rigidizare;
cand depozitarea se face paletizat pe o suprafata plana si orizontala, inaltimea stivei se va stabili in conditiile
asigurarii stabilitatii stivei;
piesele sau materialele de mici dimensiuni, avand forme geometrice neregulate se depoziteaza numai in lazi
sau containere;
inaintea descarcarii cherestelei conducatorul procesului de lucru are obligatia de a verifica stabilitatea
incarcaturii pe platforma mijlocului de transport, determinand astfel modul descarcarii. Descarcarea trebuie
facuta treptat pe randuri orizontale incepand cu randul superior pentru evitarea caderii incarcaturii;
se recomanda ca materialele in suluri (carton, covor pvc, etc) sa se depoziteze "n picioare" intr-un singur rand.
Pot fi asezate si in doua randuri verticale punand scanduri intre randuri;
stivuirea colacilor de otel beton, sarma etc. se va face in locurile de depozitare, pe dimensiuni, inaltimea stivei
nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 0.8 m.;

Depozitarea substantelor periculoase


Materialele i / sau produsele care, datorit caracteristicilor chimice i / sau fizice (cum ar fi probabilitatea de a
provoca toxicitate, iritaii, coroziune, etc.), prezint pericole speciale din cauza metodelor de manipulare i depozitare,
solicit o atenie special.
Pentru acestea se vor nfiina, n mod obligatoriu, magazii pentru substante periculoase. Aici se vor depozita
substantele periculoase precum si ambalajele in care au fost substante periculoase.
Responsabilitatea pentru modul de depozitare a substantelor periculoase si pentru ridicarea ambalajelor
substantelor periculoase revine sefilor de punct de lucru ce utilizeaza aceste substante. La depozitarea substantelor
periculoase se vor respecta urmatoarele reguli:
- se interzice depozitarea substantelor periculoase in magazinele generale de materiale. Pentru aceste substante
se vor amenaja magazii speciale rezistente la foc cu pardoseli necombustibile avand rigole de scurgere si
instalatii de ventilatie conform normelor P.S.I.;
- magaziile trebuie amplasate la distanta de locuinte precum si de locurile unde se executa lucrari de constructii
montaj;
- incaperile in care se depoziteaza aceste substante vor fi incuiate cu cheia si vor avea afisate tablite avertizoare
de securitate;
- se interzice manipularea materialelor corozive si caustice de catre lucratorii care nu sunt instruiti in acest scop
si nu sunt dotati cu echipament de protectie corespunzator;
- instalatia electrica de iluminat va fi prevazuta cu corpuri de iluminat antiexploziv;
- carbidul (daca va fi utilizat) se va depozita in incaperi uscate bine aerisite si necombustibile;
- Acoperisul incaperii va fi construit din material ignifug si ignifugat iar pardoseala inaltata fata de terenul
inconjurator pentru a preintampina inundarea incaperii. Incaperile nu vor fi prevazute cu instalatii de incalzire,
apa si canalizare.
Dispunerea deseurilor
Toate deseurile vor fi adunate intr-o zona de colectare din care vor fi transportate regulat. Lucratorul desemnat
in domeniul securitatii i sanatatii n munca va organiza si verifica curatenia periodica.
Deseurile nu vor fi aruncate de la nivelele superioare catre nivelele inferioare sau catre pamant.

Excavatiile, sapaturile, consolidarile si alunecarile de teren


In timpul evaluarii riscului implicat de sapaturi, vor fi luati in considerare urmatorii factori:
natura si stabilitatea materialului excavat;
efectele sapaturilor asupra structurilor din apropiere;
nevoia sustinerii temporare a peretilor sau acoperisului sapaturii;
proximitatea instalatiei mobile;
asigurarea protectiei marginilor impotriva caderii persoanelor sau materialelor;
intrarea si iesirea;

37

inundatiile;
nainte de nceperea activitilor de terasamente, se va identifica pozitia exacta a retelelor de utilitati;
proximitatea unor instalatii subterane.

Masurile de protectie pentru sapaturi sunt urmatoarele:


toti angajatii vor fi protejati cu echipament de protectie personal pentru protectia capului (casca);
cand lucreaza un echipament mobil in apropierea unei sapaturi sau cand un asemenea echipament este necesar
sa se apropie de marginea unei sapaturi si operatorul nu are o vedere clara si directa asupra marginii sapaturii,
va fi folosit un sistem de avertizare precum baricade, semnale mecanice sau manuale, sau daca este posibil
opritori;
- n sapaturile cu o adancime mai mare de 1,5 m vor fi amplasate mijloace de iesire de siguranta precum: scari
sau rampa;
- n cazul executrii unor excavaii (spturi) cu adancime peste 1,5 m, conductorii locurilor de munc, vor lua
msuri de asigurare cu sprijinire a malurilor, nct s poat suporta, fara risc, sarcinile la care sunt supuse;
- este interzisa intrarea persoanelor intr-o excavatie cu o adancime mai mare de 1,4 m, fara a fi asigurat de la
nivelul solului;
- scrile i schelele mobile care sunt folosite n procesul muncii, trebuie s fie certificate, s aib o rezisten
suficient, asigurare mpotriva deplasrilor involuntare, i echipate cu balustrade i elemente de mpiedicare a
cderii n gol al lucrtorilor;
- lucratorul desemnat in domeniul securitatii i sanatatii n munca va face inspectii zilnice la locul sapaturilor. In
cazul in care se constata posibilitatea unor crapaturi sau alunecari, lucrul va inceta pana sunt luate masurile
necesare pentru protectia angajatilor.
- angajatii vor fi protejati impotriva materialelor sau echipamentelor care ar putea constitui un pericol prin
caderea acestora sau rasturnarea lor in groapa. Protectia va fi asigurata prin plasarea si pastrarea unor astfel de
materiale si echipamente la cel putin 50 de cm de marginea sapaturii;
- lucrtorii ce i desfoar activitatea n transee vor fi supravegheai n permanen la suprafaa de ctre
lucrtorii bine instruii i vor acorda primul ajutor pentru situaii de urgen;
- se vor lua msuri impotriva surprii malurilor la anuri, prin utilizarea de sprijiniri,conform Caietului de
Sarcini.
Sprijinirile sunt lucrari provizorii alcatuite de obicei din elemente refolosibile care montate in lucrare asigura
formele si dimensiunile necesare sapaturii, date prin proiect, cat si stabilitatea malurilor.
Avand in vedere adancimea de pozare a conductelor si natura terenului evidentiata in studiul geotehnic, toate
sapaturile vor fi realizate cu ajutorul sprijinirilor, pe intreaga inaltime a gropii.
Alegerea tipului sprijinirilor, a materialelor folosite revine in sarcina Antreprenorului. Sprijinirile se vor
executa in baza unei documentatii elaborata de catre antreprenor, ce va fi aprobata de catre Beneficiar si Proiectant.
In caietul de sarcini sunt prezentate diverse tipuri de sprijiniri ce pot fi folosite.

Operatiunile de ridicare
In timpul executarii lucrarii, operatiile de ridicare vor fi indeplinite cu ajutorul macaralelor si a altor
echipamente de ridicare.
Macaralele cat si accesoriile acestora vor fi inspectate periodic. De asemenea, se vor utiliza numai macarale
autorizate si verificate ISCIR, cu autorizaie de funionare valabil.
Lucratorul desemnat in domeniul securitatii i sanatatii n munca va pastra in amplasament copiile
certificatelor pentru toate instalatiile de ridicat, ca si alte acte necesare conform legislatiei ramanesti, privind utilizarea
in siguranta a unor astfel de echipamente.
Cablurile de legtur trebuie s fie marcate i verificate.
Urmatoarele masuri de protectie vor fi urmrite pentru a fi aplicate, att in cazul folosirii
echipamentului de ridicare cat si in cazul operatiilor de ancorare:
Legatori de sarcina autorizai
Anterior inceperii operatiilor de ridicare vor fi stabiliti coordonatorii de ridicare, pentru a se asigura ca toate
operatiile de ridicare cu macaraua sunt coordonate si indeplinite in siguranta. Coordonatorii de ridicare vor fi desemnati
de supraveghetor si aprobati de Lucratorul desemnat in domeniul securitatii i sanatatii n munca
Echipamentul de ridicare. Atenonri:
- principala responsabilitate a operatorului este aceea de a se asigura ca echipamentul nu este supraincarcat;
- verificati intreg echipamentul de ridicare inainte de utilizare;
- nu depasiti niciodata capacitatea admisa a cablurilor, blocurilor, funiilor sau a altor echipamente de ridicare.
Pastrati cablurile de sarma si partile mobile lubrifiate cu lubrifiant de cablu;
- nu stationati langa liniile de tensiune electrica;
- nu stationati in bucla unei linii de tensiune electrica (acolo unde linia face o bucla sau se intoarce asupra unui
bloc sau scripete);
- tensionati treptat cablurile;

38

desemnati o singura persoana pentru a da semnale operatorilor de echipament de ridicare;


atasati clipsuri metalice in forma de U la capatul mort al franghiei;
centrati greutatea incarcaturii inainte de ridicare, ridicarea din lateral a corpurilor fiind interzisa;
asigurati-va inaintea fiecarei ridicari ca nodul este la partea de jos a carligului;
asigurati-va ca opritorul de siguranta este la locul adecvat inainte de a ridica o incarcatura;
a nu se folosi niciodata o teava sau un alt obiect drept trisor pentru a opera o ridicare;
a nu se repara carligele sau lanturile prin sudura.
Cablurile de sustinere si de ghidaj. Atenionri:
inspectati sufele (cablurile de sustinere) si cablurile de ghidaj zilnic. Utilizati sufe de diametru si rezistenta
corespunzatoare. Nu utilizati niciodata doua sufe in paralel pentru a obtine rezistenta dubla;
nu folositi lanturi drept sufe (cabluri);
nu pozitionati mana astfel incat sa poata fi prinsa intre incarcatura si obiectele invecinate atunci cand se
ghideaza incarcatura. Atasati franghii pentru ghidarea manuala a incarcaturii si nu pentru sustinere;
a nu se folosi franghia pentru incarcaturi fierbinti sau in preajma unui foc;
protejati franghiile pentru a nu fi taiate de margini ascutite.
Ancorarea. Atenionri:
utilizati o bara pentru ghidarea cablului spre tamburul macaralei. Nu utilizati mainile sau picioarele pentru a
ghida cablul !
montati lanturi cu eclise pe carlig prin presiune manuala. A nu se utiliza ciocanul pentru a monta un lant cu
eclise pe carlig;
a nu se lipi sau repara lanturile prin imbinarea ecliselor;
utilizati coliere sau alte obiecte de inchidere (blocaj) pentru a fixa echipamentul de ridicare.

Macaralele. Atenionri:
nu va fi admisa pe santier nici o macara fara certificat tehnic corespunzator;
numai personalul autorizat va intra in cabina macaralei sau va opera macaraua;
operatorul va verifica starea de functionare a macaralei inainte de o folosi;
personalul care manevreaza macaralele va fi competent pentru a opera un astfel de echipament;
bratele macaralei vor fi coborate si retrase atunci cand sunt in tranzit;
dispozitivele de protectie vor fi amplasate pe scripeti, tamburi, roti volante sau alte astfel de echipamente de
rotatie acolo unde persoanele pot fi expuse unui posibil pericol;
operatorul va pune la statia sa de control indicatori de capacitate, avertizari si instructiuni cu privire la tot
echipamentul astfel incat acestea sa fie vizibile;
parapetii, punctele de priza pentru maini, scarile sau alte mijloace de ajutor vor fi montate pe macarale pentru
facilitarea accesului catre cabina de operare;
operatorul trebuie sa fie pe pozitie, in cabina de control, inainte de a incepe manevrarea macaralei. A nu se
incerca manevrarea macaralei in timp ce operatorul se afla in afara cabinei;
operatorul trebuie sa se asigure ca tot personalul este in afara campului de actiune a macaralei inainte de a
incepe pornirea si/sau miscarea macaralei;
a nu se ridica incarcatura fara pozitionarea consolei in pozitie de ridicare;
este necesara o stransa colaborare si intelegere a semnalelor intre operatorul macaralei si persoana care il
dirijeaza. Operatorul nu va face nici o miscare daca semnalul nu este clar inteles;
se vor evita pornirile si opririle bruste;
viteza de balansare trebuie sa fie controlata incat sa nu permita balansarea incarcaturii in afara campului de
actiune in care poate fi manevrata in siguranta;
pozitionati bratului macaralei cu varful inspre incarcatura care este ridicata. A nu se folosi bratul macaralei
pentru a trage incarcatura din lateral;
niciodata nu se permite incarcaturii sa loveasca bratul, consola sau corpul macaralei;
este interzisa transportarea si ridicarea incarcaturilor pe deasupra personalului. Evitati transportarea si ridicarea
incarcaturilor pe deasupra oricarui echipament, atunci cand este posibil;
operatorul nu trebuie sa paraseasca locul sau din cabina de comanda in timp ce incarcatura este suspendata;
este interzisa urcarea pe macara in timp ce aceasta este in miscare;
nu circulati niciodata pe sub incarcatura;
macaraua trebuie manevrata intotdeauna la o viteza moderata;
observati obstacolele de deasupra in timpul manevrarii unei macarale.

Cabluri, cleme de sustinere si eclise. Atenonri :


ncarcarile sigure pe cabluri de sarma vor fi determinate dupa capacitatile indicate de catre producator;

39

capetele scurte iesite inafara trebuie matisate si acoperite;


cablurile nu trebuie asigurate prin noduri;
mbinarile in ochi nu trebuie asigurate cu noduri;
o imbinare in ochi trebuie sa aiba cel putin trei ture complete;
cablul de sarma trebuie sa constea dintr-o singura piesa continua fara noduri sau alte imbinari;
clemele sau nodurile nu trebuie sa formeze ochiuri (bucle) in colierul cablului;
aplicarea frecventa a unui lubrifiant corespunzator pe exteriorul cablului ajuta la pastrarea lubrifiantului
original in cablu;
scripetii de marime nepotrivita sunt principala cauza pentru multe defectiuni (rupturi) de cablu. Sub nici o
forma nu trebuie sa lucrati cu un cablu pe un scripete (troliu) mai mic decat diametrul critic al cablului. O
incovoiere brusca are ca rezultat deplasarea toroanelor de fire si supra - tensionarea cablurilor;
canelurile (santurile) din scripeti trebuie sa fie de dimensiune adecvata cablului. Canelurile prea mici
determina ciupituri care mananca efectiv cablurile si bucsele. Folosind scripeti cu caneluri prea mari,
franghia devine turtita (plata) si distorsionata;
nainte de inceperea lucrului trebuie determinate incarcarea sigura pentru eclise;
toate clamele de eclisa (sigurantele) trebuie sa fie stranse si toate clamele de tip surub trebuie sa insurubate
complet (fara rezerve);
ancorajele din nylon vor fi protejate de contactele cu acizi, substante caustice, caldura degajata de la operatiile
de sudura si ardere;
orice componenta cu defectiuni va fi scoasa din uz si va fi distrusa;
echipamentul care nu este in uz va fi indepartat din zona in care se lucreaza si va fi depus in zone de
depozitare special amenajate.
Schelele. Atenionri

Urmatoarele reguli de siguranta vor fi urmrite pentru a fi aplicate in construirea, utilizarea si demontarea
schelelor si a platformelor pentru lucrul la inaltime, care sunt folosite in timpul proiectului:
- fiecare schela si fiecare parte a acesteia va fi bine construita, din material corespunzator si cu o rezistenta
corespunzatoare scopului initial;
- cheresteaua folosita pentru construirea schelelor va fi rezistenta si neprelucrata, zgrunturoasa si fara alte
defecte care sa ii afecteze rezistenta si durabilitatea;
- partile metalice care sunt folosite pentru construirea schelelor vor fi de buna calitate si in stare buna, fara
coroziuni sau alte defectiuni care ar putea afecta rezistenta materialului;
- toate schelele si platformele de lucru vor fi construite, schimbate si demontate de catre personal competent si
experimentat sub atenta supraveghere a unui supraveghetor competent;
- fiecare schela va fi intretinuta corespunzator si fiecare componenta a acesteia va fi fixata intr-o pozitie sigura
astfel incat sa previna pe cat posibil desprinderea accidentala;
- este esentiala o baza sigura, de aceea, pamantul sau podeaua pe care va fi pozitionata schela trebuie examinate
cu atentie. Nisipul sau podeaua ar putea avea nevoie de consolidare pentru a se asigura ca nu se vor crea gauri.
Astfel de baze cum ar fi: podele, acoperisuri, etc. ar putea necesita ancorarea de dedesubt.

Desprinderea oricarui picior de sustinere va fi prevenita prin urmatoarele:


scufundand piciorul in pamant la o adancime suficienta; sau
pozitionand piciorul pe o baza plata corespunzatoare, in asa fel incat sa se evite alunecarea;
acolo unde schelele sunt construite pe suprafete solide precum betonul, mici placi de cherestea pot fi folosite
in locul planseelor pentru a preveni spargerea placilor de baza;
fiecare schela va fi ancorata corespunzator sau suspendata, iar acolo unde este necesar, i se va asigura un
contrafort sau traverse, pentru a asigura stabilitatea;
schelele vor fi fixate cu ajutorul unor traverse centrale sau diagonale, sau cu ajutorul amandurora, pentru a
asigura componentele laterale verticale; traversele centrale vor avea lungimea corespunzatoare astfel incat sa
alinieze si sa impreuneze automat membrele verticale pentru a asigura stabilitatea si rigiditatea schelei. Toate
traversele de legatura vor fi executate in conditii de siguranta;
ramele sistemului schelei vor fi pozitionate una deasupra celeilalte cu suruburi fixatoare pentru a asigura
alinierea verticala corespunzatoare a picioarelor.
Orice schela mobila sau orice schela ce poate fi mutata pe roti sau pe sina va fi:
construita astfel incat sa se aiba in vedere stabilitatea, si daca este necesar pentru stabilitatea ei, se va plasa o
greutate la baza;
folosita pe o suprafata ferma si neteda, si nu pe o suprafata inclinata astefl incat sa se creeze riscul instabilitatii
schelei sau a incarcaturii de pe aceasta;
ancorata in conditii de siguranta astfel incat sa se evite miscarea atunci cand o persoana lucreaza pe schela;
miscata numai prin impingerea bazei.

40

Franele vor fi blocate atunci cand nu sunt in miscare. Turnurile vor fi eliberate de persoane, materiale si
instrumente inainte de a fi miscate.
Instalatia electrica
Vor fi folosite pentru serviciile de constructii din proiect atat instalatii electrice temporare cat si permanente.
Sunt necesare a fi respectate urmatoarele standarde de siguranta:
- toate instalatiile electrice vor fi in conformitate cu normele nationale din Romania;
- ntrerupatoarele de circuit de tip curent de fuga vor fi folosite pentru toate serviciile electrice temporare acolo
unde este nevoie;
- prelungitoarele vor avea cablul intreg cu izolatia exterioara intacta. Refacerea izolatiei exterioare trebuie
facuta astfel incat sa se asigure ca este la fel de rezistenta ca si cea initiala, in aceeasi masura ca si a
materialului original;
- cablurile sau prelungitoarele de orice tip ce trec prin zona in care se lucreaza vor fi ridicate la o inaltime de
minim 2.2 m sau vor fi protejate astfel incat sa se evite deteriorarea conductorilor, precum si eliminarea
oricaror altor pericole;
- atunci cand sunt expuse piese ale echipamentului electric ce sunt incarcate electric vor fi afisate semne de
avertizare corespunzatoare;
- tablourile temporare de camp electric vor fi semnalizate cu semne de avertizare si vor fi protejate cu bariere
corespunzatoare;
- numai personalul specializat este autorizat sa reseteze declansarea intrerupatoarelor;
- transformatoarele vor fi protejate cu carcase izolate individual sau vor fi imprejmuite cu garduri. Accesul la
echipament va fi asigurat prin incuietori sau alte centuri ce necesita folosirea unor instrumente pentru a le
deschide. Semne de avertizare a pericolului vor fi afisate in incintele acestora;
- toata instalatia temporara va fi impamantata;
- nu sunt permise intreruperile de curent electric ale circuitelor de iluminare temporare;
- cutiile mijloacelor de deconectare vor fi asigurate la suprafata pe care sunt montate si vor fi acoperite cu
capace;
- fiecare instrument pentru deconectarea motoarelor, aparaturii, alimentatorului de serviciu sau circuitului de
ramura, in locul in care isi are originea, va trebui sa fie vizibil marcat incat sa indice scopul, doar daca nu este
pozitionat sau aranjat in asa fel incat sa fie foarte evident scopul.
Tot echipamentul electric de pe santier va fi verificat de catre unul din supraveghetorii electricieni ai
antreprenorului. Rapoartele acestor inspectii periodice vor fi inregistrate.

Lucrarile de montare si demontare a elementelor prefabricate


Elementele prefabricate grele se vor deplasa cu ajutorul instalaiilor de ridicat i nu pe deasupra lucrtorilor;
Legarea elementelor prefabricate grele se face cu ajutorul cablurilor de legare a sarcinilor verificate ISCIR de
ctre legtorii de sarcin care sunt autorizai pe linie ISCIR;
Lucrtorii care lucreaz la demontarea i montarea elementelor prefabricate grele vor purta casc de protecie,
mnui de protecie, combinezon, centur de siguran;

8. OBLIGATII CE DECURG DIN INTERFERENTA ACTIVITATILOR CARE SE DESFASOARA IN


PERIMETRUL SANTIERULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA
Obligaiile participanilor la procesul de munc privind interfaa activitilor se refer Ia reglementarea
accesului n perimetrul ngrdit i semnalizat, obligaiile bilaterale n cazul unor activiti comune, respectarea regulilor
de acces i deplasare pe cile comune de acces, depozitare i transport
Antreprenorul va concepe un Regulament Intern de circulaie i transport n incint cu intrri i ieiri
obligatorii pentru oameni i vehicule, urmrirea delimitrilor proprii executanilor pe care s-l pun la dispoziia
acestora cu modificrile ulterioare.
Pentru protecia zonelor de vecintate antreprenorul se oblig s realizeze n cel mai scurt timp mprejmuirea
general a investiiei cu caracter provizoriu, conform proiectului, pentru protecia lucrtorilor. Atunci cnd se realizeaza
lucrri suprapuse de ctre antreprenorul general si prestatorii de servicii / subcontractori / personalul independent, se va
realiza un protocol de sanatate si securitate a muncii cu respectarea instruciunilor proprii pentru fiecare activitate,
personalul implicat fiind instruit si evaluat periodic precum si la schimbarea locului de munca .
10. MASURILE GENERALE PENTRU ASIGURAREA MENTINERII SANTIERULUI IN ORDINE SI IN
STARE DE CURATENIE CARE VOR FI ADOPTATE, SUNT:

se vor ndeprta din zona de lucru toate materialele rezultate din demolri sau din procesul de lucru;
se va asigura ca toate cile de acces n situaii de urgen s fie clar marcate i libere;

41

se va asigura ca drumurile de acces ctre amplasament s nu fie blocate cu materiale rezultate din demolare;
se vor stabili locuri de fumat n incinta antierului, ce va fi amenajat i semnalizat corespunztor;
pentru deeurile rezultate din lucrare, se va amenaja un spaiu de depozitare pe categorii (n containere
conforme pentru fiecare tip de deeu);
la fiecare punct de lucru se vor amplasa recipienti de colectare conformi pentru colectarea selectiva a
deeurilor.

11. INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI


PERSOANELOR SI MASURI DE ORGANIZARE IN ACEST SENS.

AJUTOR,

EVACUAREA

In cazul producerii unui accident, pentru intervenia imediata, se vor parcurge urmtoarele etape:
analiza situaiei; examinarea victimei; protejarea victimei; anunarea accidentului sefului de santier si daca este
cazul la institutiile specializate; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei si ateptarea echipei
medicale;
- salvatorul, fara a se expune pe el nsui, va identifica sursele de riscuri reale sau presupuse in situaia vizata si
va observa daca persista un risc de: strivire; incendiu sau explozie; electrocutare; asfixiere; alt risc.
Seful de Santier va desemna un numar de persoane pe tura pentru a asigura primul ajutor. Persoanele
respective vor fi pregatite de catre un medic de medicina generala. In cazul in care personalul responsabil cu primul
ajutor considera necesar, se va efectua transportul victimei la spitalul de urgenta.
La data intocmirii prezentului plan, din partea antreprenorului persoanele pregatite de medic si desemnate sa
acorde primul ajutor in santier sunt: Stan Cosmin, Ivanov Ionut, Chirila Marian.
Aciunile salvatorului depind de starea victimei si va aciona astfel :
a) daca victima nu vorbete (este incontienta) dar respira si-i bate inima (are puls) sunt necesare :
- aezarea in poziie de sigurana;
- acoperirea victimei, alarma;
- supravegherea circulaiei, a strii de contienta, a respiraiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.
Poziia lateral de siguran:
- Permite drenarea secreiilor din cavitatea bucal a pacientului incontient, care respire adecvat i care nu este
un caz de traum, n exterior.
b) daca victima nu rspunde, nu respir - dar ii bate inima, sunt necesare :
- degajarea, eliberarea cailor respiratorii;
- respiraie gura la gura sau gura la nas.
Respiraia artificial:
- Pensai nasul victimei;
- inei-i brbia ridicat;
- Inspirai adnc;
- ncercai s aplicai ct mai etan buzele pe cele ale victimei.
c) daca victima sngereaz abundent se aplica :
- compresie manuala locala;
- pansament compresiv;
- compresie manuala la distanta (subclavicola sau inghinala).
d) daca victima prezint arsuri provocate de :
foc sau cldura - Arsurile se trateaz dup gravitatea lor. Cnd se formeaz roea fr bici sau rni deschise
(gr. I) se ung cu unguent special (jecolan) i se bandajeaz. Dac se formeaz bici sau se distruge epiderma (gr. II) sau
se formeaz rni deschise acestea se ung cu unguent special (cu jecolan) i se aplic bandaje sterile, dup care
accidentatul este trimis medic.
Arsurile i opririle, dac afecteaz mai mult de o treime din suprafaa corpului, sunt considerate accidente grave.
n general arsurile se vindec greu din cauza distrugerii esutului pielii.
La insolaii sau oc termic, se izoleaz bolnavul ntr-un loc rcoros, i se d s miroas amoniac i se cheam
medicul, sau se transport la un punct sanitar.
- substane chimice - se face splare abundenta cu apa (nu se ncearc neutralizarea acidului cu baza si invers)
e) daca victima vorbete dar nu poate efectua anumite miscari :
- oricare ar fi semnele se va aciona ca si cum victima ar avea o fractura, evitnd sa o deplaseze si respectnd
toate eventualele deformri la nivelul: membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
f) victima poate sa prezinte :
- plgi grave: aezarea victimei intr-o poziie adecvata, ngrijirea segmentului amputat daca e cazul,
compresie pentru oprirea sngerrii, etc.
- plgi simple : curirea si pansarea plgii.
Pansamente si bandaje

42

Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a absorbi sangele si a
preveni contaminarea si infectarea acesteia.
Primul pansament facut la locul accidentului nu va fi decat un pansament provizoriu, destinat sa protejeze
plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul accidentului si cel in care rana este vazuta de un specialist.
- ATENTIE ! Nu se pune niciodata vata direct pe rana !
Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana. Se va acoperi
complet rana si se vor intinde marginile pansamentului dincolo de limitele ranii.
NU indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin pansament, lasati pansamentul
neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.
Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a mentine
compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.
Aplicati bandajul suficient de strans pentru a va asigura ca sangerarea este controlata sau ca imobilizarea este
bine realizata. Daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este aplicata prea strins produce durere si impiedica
circulatia sangelui.
Plgi. Hemoragii
Prin plaga (rana, leziune) se nelege orice ntrerupere a continuitatii unui esut (a tegumentelor, mucoaselor
sau a esuturilor mai profunde).
Principalele obiective ale acordrii primului ajutor in ngrijirea plgilor sunt urmtoarele:
- combaterea hemoragiei;
- prevenirea infeciei;
- combaterea durerii;
- prevenirea si combaterea socului.
Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa se manifesta dupa cca. 6 ore si
este complet instalata in 24 ore. De aceea, dupa acordarea unui prim ajutor eficient si corect, tratarea calificata a
plagilor trebuie realizata in primele 6 ore.
Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor: se curata zona cu ajutorul unei
comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur (NU se utilizeaza vata la aceste manevre);
se dezinfecteaza plaga prin turnarea de apa oxigenata care, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii corpi
straini; corpii straini care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata (ex. aschie infipta, cutit in rana, etc) se lasa pe loc din
cauza pericolului de singerare; doar corpii straini superficiali se vor extrage cu ajutorul unei pensete sterile sau cu
degetele, dupa o buna dezinfectare.
Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii, inteparii
sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau
Orice hemoragie constituie o urgenta medicala!
Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:
a. Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase mici, dar NU se utilizeaz daca in rana se
afla corpuri strine ascuite.
b.Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei afectatepe un plan osos situat intre inima si artera
(presupune pregatirea corespunzatoare a salvatorului) cu varful degetelor, cu ajutorul unuia sau mai multor degete sau
chiar cu ajutorul pumnului
c. Compresiunea circulara a tesuturilor: reprezinta compresiunea realizata prin strangerea circulara a
membrului care sangereaza, cu ajutorul unui garou, pana la oprirea hemoragiei. Garoul se utilizeaza numai in cazul
ranirii membrelor; garoul nu se aplica direct pe piele, ci peste un invelis textil (pinza); garoul trebuie folosit doar in
ultima instanta sau pe timpul curatirii si pansrii plagii. Garoul NU se aplica la antebrat sau gamba!
Masuri de prim ajutor in funcie de tipul plgii si localizarea acesteia
Contuzii, vnti: produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare. Primul ajutor consta in
aplicarea de comprese reci sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15 min). Nu aplicai punga cu gheata direct pe piele
!
Plgi minore cu sngerri: pot fi splate cu apa daca sunt murdare, apoi vor fi terse cu tifon steril si
acoperite cu pansament.
Plgi grave cu sngerare abundenta: necesita o apasare continua si directa. Daca rana este mai mare si
marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale inainte de a apasa.
Plgi cu un corp strin nfipt: necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate sa comprime vasele de
sange retezate in adancimea ranii. Nu modificati pozitia si nu scoateti obiectele ce sunt adanc infipte in rana; bandajati
rana de jur imprejurul obiectului pentru a impiedica deplasarea lui, si pentru a impiedica o ranire suplimentara.
Plgi prin nepare: este posibil sa nu prezinte sangerare externa abundenta, dar ele pot provoca sngerare
interna. Se va controla sangerarea si se da primul ajutor pentru rni.
Plgi prin strivire: esuturile sunt distruse pe ntindere mare iar organele interne pot fi rupte, pot fi agravate si
prin fracturi. Plgile grave prin strivire pot produce complicaii grave, ajungnd pina la soc si insuficienta renala. Chiar
daca rnitul nu prezint semne si simptome de soc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat
imediat pentru a mpiedica instalarea si agravarea socului, astfel: protejati victima fata de alte circumstante posibile de
accidentare, opriti singerarea (singerarile), aplicai pungi de gheata pe zona ranita, tratai mpotriva socului.
Transportul accidentailor
Nici un accidentat nu va fi transportat nainte de a fi adus in starea de a suporta in bune condiii transportul,
adic nainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul ajutor.

43

Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de la locul accidentului, ridicarea
ei de la sol, transportul ei, aezarea ei in pat trebuie executate in mod difereniat, in funcie de circumstanele in care s-a
produs accidentul, de gravitatea si tipul leziunilor (vatamarilor) provocate, cat si de numrul salvatorilor prezeni.
Tehnica de intervenie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava si a nu complica
vatamarile produse de accident.
Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat segmental format din cap-gattrunchi-bazin, sa ramana nemicat, ca un bloc rigid.
In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura securitatea victimei.
Transportul accidentailor se face astfel:
- a) cu brancarda
Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea accidentatului nu pare sa
fie ngrijortoare. Victima va fi aezata ntotdeauna cu capul ctre direcia de deplasare pentru a putea fi permanent
supravegheata de salvatori. Indiferent de obstacolele ntlnite in cale trebuie meninuta poziia orizontala a trgii. Cnd
victima este agitata sau cnd transportul se face pe un teren foarte accidentat, bolnavul trebuie fixat de targa cu 2-3
chingi speciale sau improvizate.
- b) fr targ
Este obligatoriu sa se foloseasc o targa improvizata cnd starea generala a bolnavului o impune. Poate fi
improvizata din doua bare trecute prin mnecile a doua vestoane aezate in oglinda.
Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci cnd starea generala a accidentatului este buna,
leziunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau cnd victima trebuie deplasata prin spatii foarte nguste
sau ntortocheate (scri de bloc, etc.), unde brancarda nu poate ptrunde.
Pana la sosirea echipei de specialitate se vor urmri :
- semnele vitale ale victimei : prezenta respiraiei, a pulsului, starea de contienta si se va supraveghea in
continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraiei si circulaiei, oprirea hemoragiilor, starea
pansamentelor, imobilizarea fracturilor, poziia de sigurana, etc;
- se vor asigura interveniile necesare daca survin modificri in starea victimei;
- se va nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul; evoluia strii victimei; alte informaii despre
victima.
La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor comunica medicului toate informaiile obinute
despre accident si despre starea victimei.
12. MODALITATI DE COLABORARE INTRE ANTREPRENOR, PRESTATORII DE SERVICII,
FURNIZORI, ETC, PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
UTILIZAREA
GENERALE:

MIJLOACELOR DE PROTECTIE COLECTIVA SI A INSTALATIEI

ELECTRICE

Antreprenorul are obligatia mentinerii in buna stare a acceselor, amenajrilor si mijloacelor de protectie
colectiva folosite in activitatile/procesele proprii;
Este interzisa desfiintarea partiala sau totala, de ctre Antreprenor, a acceselor, scarilor, balustradelor,
podinelor sau a oricaror mijloace de protectie colectiva, care sunt folosite in comun, fara instiintarea prealabila
a coordonatorului SSM pe durata realizarii lucrarii;
La locurile de munca la care normele PSI impun obtinerea permisului de lucru cu foc deschis, Antreprenorul
este obligat sa obtina permisul si sa asigure toate conditiile de prevenire si stingere a incendiilor impuse de
norme si permis
Lucrarile cu foc deschis (sudare, taiere, lipire) efectuate de Antreprenor se vor face numai de persoane
calificate, autorizate, experimentate si instruite;
Antreprenorul va executa operatiuni cu foc deschis numai dupa ce s-a asigurat ca au fost luate toate masurile
pentru instruirea personalului propriu, pentru pregatirea locului unde se desfasoara operatiunea cu foc deschis
si a controlului dup terminarea lucrrii;
Antreprenorul este obligat s utilizeze echipamente si aparate pentru efectuarea lucrarilor cu foc deschis aflate
n buna stare de functionare;
Toate echipamentele si aparatele de sudura folosite la efectuarea operatiunilor cu foc deschis trebuiesc
ntretinute si verificate n conformitate cu instructiunile furnizorului conform prevederilor art. 102 din Ordinul
nr 163 din 28 februarie 2007 privind Normele Generale de stingere a incendiilor;
Conectarile si deconectarile care necesita intreruperea surselor de alimentare cu energie electrica, la tablourile
electrice de distributie, se vor efectua numai de catre persoanele autorizate;
Conectarile si deconectarile care necesita intreruperea surselor de alimentare cu energie electrica, la statiile de
distributie ale SC RAJA SA Constanta, se vor efectua numai de catre persoanele autorizate, in prezenta
beneficiarului (conducatorul locului de munca respectiv);
Antreprenorul va verifica periodic si va intretine corespunzator instalatia de distributie a energiei electrice din
dotarea santierului;

44

Pentru lucrarile de sapatura manuala si mecanizata, Antreprenorul va elabora instructiuni proprii pentru a
evita accidentele provocate de surparea peretilor sapaturii;
La solicitarea in scris a Antreprenorului, Beneficiarul va preda acestuia planurile cuprinznd traseele de
conducte si liniile de energie electrica existente in zona de lucru. Aceasta nu va exonera Antreprenorul de
obligaia de a efectua nainte de nceperea oricror lucrri propriile sondaje, pentru identificarea exact a
traseelor reelelor utilitilor i nici de obligaia a deine i a utiliza suficiente detectoare de conducte / cabluri
pentru localizarea conductelor i a cablurilor ngropate, precum i personalul specializat pentru utilizarea lor n
conformitate cu instruciunile productorului;
Daca in zona de sapare/excavare exista alte retele de utilitati publice (cabluri electrice sub tensiune, cabluri de
telefonie, conducte de gaz, conducte de termoficare, etc.), Antreprenorul va instrui lucratorii participanti la
lucrare asupra metodelor ce trebuie folosite pentru a fi feriti de accidente, iar lucrarile se vor desfasura sub
supraveghere tehnica permanenta a persoanei desemnate sa conduca lucrarile si a reprezentatilor furnizorilor
utilitatilor respective;
Pentru zonele de lucru in care localizeaza cabluri electrice sau conducte de gaze, Antreprenorul va contacta
inainte de inceperea lucrarii propriu-zise, reprezentantii unitatilor care le au in exploatare, astfel incat
lucrarile sa se desfasoare sub supravegherea acestora in vederea evitarii accidentelor, exploziilor sau
incendiilor;
Daca in timpul executiei sapaturii descopera existenta unor instalatii subterane neprevazute, Antreprenorul va
intrerupe imediat lucrarile pana la identificarea acestora si va lua toate masurile de protectie ce se impun - cu
anuntarea tuturor factorilor implicate;
nainte de inceperea sapaturilor, Antreprenorul va ntreprinde toate masurile n vederea indepartrii apelor de
suprafata, pentru a se evita eventuala prabusire a malurilor;
Pentru lucrarile de sapatura pe care le executa in zone publice aglomerate (strazi, piete, bulevarde),
Antreprenorul va monta indicatoare de avertizare si va folosi ingradiri cu parapeti de cel putin 1m inaltime
(aceste ingradiri vor fi iluminate in timpul noptii);
La subtraversari de cai publice si strazi, Antreprenorul va avea grija sa efectueze sprijinirile peretilor si va
controla zilnic aceste zone, inclusiv starea podurilor sau podetelor. Pentru pietoni Antreprenorul va asigura
pasarele de trecere ingradite cu parapeti de ambele parti. Antreprenorul va pune indicatoare de avertizare cu
inscriptii de prevenire a accidentelor si restrictii de viteza a autovehiculelor si se va ingriji ca zona de
circulatie sa fie dirijata de lucratori special instruiti in acest scop iar noaptea aceste locuri vor fi illuminate;
Antreprenorul va verifica zilnic starea terenului iar daca constata aparitia de crapaturi longitudinale, paralele
cu marginea sapaturii, muncitorii si utilajele vor fi evacuati imediat si se vor lua masuri de consolidare, dupa
care se va relua lucrul;
Executarea sapaturilor pe cale manuala pe dedesubt in galerie este interzisa;
Pentru coborarea lucratorilor proprii in santuri va folosi scari mobile rezemate. Este interzisa coborarea pe
spraituri sau pe consolidarile sapaturii;
Antreprenorul va avea grija ca pentru sapaturile executate in terenuri slabe (nisip, pietris, loess), cu umiditate
ridicata sau in apropierea unor umpluturi care nu s-au tasat complet sa se faca cu pereti sprijiniti, controlati in
permanenta;
Saparea santurilor cu adancime mica cu pereti verticali poate fi executata fara sprijiniri, in terenuri cu
umiditate naturala, in care nu exista ape freatice, pana la urmatoarele adancimi maxime:
- teren usor (nisip, umpluturi) pana la 0,75 m;
- teren mijlociu (care se sapa cu cazmaua si partial cu tarnacopul) pana la 1,25 m;
- teren tare (care se sapa cu cazmaua si cu tarnacopul) pana la 2 m;
- teren foarte tare (care se lucreaza cu ranga, tarnacopul, spitul, barosul) pana la 2 m.
Antreprenorul va avea grija ca pentru santurile cu o adancime maxima de 5 m sa realizeze sprijinirea
sapaturilor din dulapi si lemn rotund, tinand cont ca :
- dulapii folositi pentru sprijiniri sa aiba grosimea de cel putin 5 cm iar latimea intre 20-24 cm, lipiti de
peretele sapaturii si presati la fiecare 1,5-2 m cu proptele asezate in aceeasi sectiune perpendicular si
orizontal;
- dulapii verticali sa iasa din sant cu cel putin 15 cm, pentru a forma un parapet care sa previna caderea
materialului si a pamantului in groapa.
Antreprenorul va avea grija ca pentru o adancime mai mare de 5 m sprijinirile sa fie facute dupa proiecte
special intocmite, calculate sa reziste eventualelor impingeri ale terenului;
Antreprenorul va realiza sapaturile in terenuri saturate cu apa (terenuri curgatoare) numai conform proiectelor
special calculate, in care se vor prevedea metodele de consolidare a peretilor, coborarea artificiala a panzei
freatice, astfel incat lucrarile sa se poata efectua in conditii de securitate;
Antreprenorul va avea grija ca sprijinirile sa fie continuu controlate si intretinute, luandu-se masuri imediat ce
apar alunecari, crapaturi, deformatii periculoase sau slabirea spraiturilor;
Antreprenorul va avea grija ca inainte de montarea sprijinirilor sa se verifice verticalitatea peretilor santului.
Nu este permis a se monta sprijiniri la santuri care se largesc spre fund deoarece exista pericolul prabusirii
intregii sprijiniri;

45

Antreprenorul va avea grija ca indepartarea sprijinirilor din santuri sa se faca sub stricta supraveghere a
conducatorului lucrarii;
Antreprenorul va avea grija ca in cazul evacuarii apei din sapaturi prin pompare sa fie respectate urmatoarele:
- pompele trebuie montate pe postamente bine fixate, fara posibilitatea rasturnarii in timpul exploatarii,
la o distanta suficienta de marginea sapaturii;
- locul unde se afla amplasata pompa va fi ingradit cu balustrade metalice sau de lemn;
- furtunul de aspiratie al pompei trebuie bine ancorat si sustinut.
Antreprenorul la exploatarea pompelor va folosi numai personal calificat si va respecta toate masurile de
SSM specifice prevazute pentru astfel de utilaje (tablouri de distributie, legare la pamant, conductori izolati).

MASURILE CARE PRIVESC INTERACTIUNILE PE SANTIER:

Antreprenorul, respectiv prestatorii de servicii/subantreprenorii, trebuie s redacteze planurile proprii de


securitate i sntate i s le transmit coordonatorului n materie de securitate i sntate;
Antreprenorul, respectiv prestatorii de servicii/subantreprenorii, sunt obligati s in seama de dispozitiile
coordonatorului n materie de securitate i sntate sau ale efului de antier si sa le duca la ndeplinire
pe toat perioada execuiei lucrrilor;
n vederea meninerii securitii i sntii pe antier Antreprenorul trebuie:
o sa-i desfoare activitatea conform cerinelor de securitate i sntate stabilite in Planul de
securitate si sanatate pentru antierul respectiv;
o sa participe la orice aciune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare i imbolnavire
profesional pe antier;
Personalul Antreprenorul nu are voie sa paraseasca locul de munca delimitat, sa se abata de la traseele de acces
indicate, sa intre in instalatiile tehnologice, mecanice, energetice ale altor participanti la lucrare (prestatori de
servicii/subcontractori) si sa efectueze manevre la instalatiile acestora, fara autorizare scrisa;
Personalul Antreprenorul, cu exceptia persoanelor imputernicite de acesta, nu are voie sa patrunda in suprafata
preluata de un alt participant la lucrare (prestator de servicii / subcontractor), decat in baza unui document
scris care sa ateste acest lucru (proces- verbal);
Pentru lucrarile realizate in incinta SC RAJA SA Constanta, traseele pentru accesul personalului,
aprovizionarea cu materiale, circulatia mijloacelor de transport si a utilajelor furnizorului/prestatorului de
servicii se vor stabili de catre beneficiar, impreuna cu Antreprenorul. Traseele stabilite vor fi afisate la punctele
de lucru.
o Accesul unui participant la lucrare la utilitatile apartinnd altui participant la lucrare se face numai
cu acordul partii care detine aceste utilitati;
o Exploatarea si intretinerea instalatiilor care asigura utilitatile comune se vor face numai de catre
unitatea careia ii apartin, urmand ca identificarea partii din instalatie la care se va lucra, verificarea
lipsei tensiunii si legarea la pamant, delimitarea materiala a zonei de lucru si alte masuri tehnice de
securitate a muncii, sa fie realizate de partea care trebuie sa realizeze lucrarea;
o Pe santier va exista un plan al retelelor existente, electrice, de apa, gaze, comunicatii supraterane sau
subterane, a caror amplasare poate interfera cu lucrarile prevazute prin proiect.

La elaborarea planului propriu de securitate i sntate prestatorii de servicii/subantreprenorii trebuie s in


seama de informaiile furnizate de ctre antreprenor i de prevederile planului de securitate i sntate al antierului.
nainte de nceperea lucrrilor pe antier de ctre antreprenor/prestatorul de servicii/subantreprenor, planul
propriu de securitate i sntate trebuie s fie consultat i avizat de ctre coordonatorul n materie de securitate i
sntate pe durata realizrii lucrrii, medicul de medicina muncii i membrii comitetului de securitate i sntate sau de
ctre reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor.
Planul propriu de securitate i sntate trebuie s fie actualizat ori de cte ori este cazul. Un exemplar
actualizat al planului propriu de securitate i sntate trebuie s se afle n permanen pe antier pentru a putea fi
consultat, la cerere, de ctre inspectorii de munc, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate i sntate n
munc sau de reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor.
13. PROCEDURI DE LUCRU
Pentru acele activitati de constructie cu riscuri mai mari decat cele normale, in ceea ce priveste securitatea
muncii personalului implicat, antreprenorul va redacta si isi va asuma proceduri de lucru scrise care vor fi atasate la
Instructiunile de lucru.
Toate procedurile de lucru scrise ar trebui sa identifice foarte clar obiectivul, succesiunea operatiilor, pericolele
care pot fi prevazute, masurile de precautie si protectie cerute, toate acestea trebuind sa fie usor de inteles de catre
personalul care va indeplini munca.
Planurile proprii privind securitatea si sanatatea muncii ale prestatorilor de servicii/subantreprenorilor
Antreprenorul se va asigura ca planul de securitate si sanatate este inmanat tuturor prestatorilor de
servicii/subantreprenorilor si ii va instrui sa adopte si sa aplice continutul acestuia in timpul derularii proiectului.

46

Antreprenorul le va impune acestora sa prezinte planurile proprii de securitate si sanatate si procedurile de lucru, pe
care le va aviza numai dac sunt ntocmite cu respectarea planului de securitate i sntate al antierului, respectiv
metodologia de execuie a lucrrilor aprobate.
13.1. Implementarea planului de securitate si sanatate a muncii pe santier
Pentru a aplica eficient toate cerintele stabilite in planul de securitate a muncii si pentru a oferi conditii de munca in
siguranta pentru tot personalul de pe santier, antreprenorul va avea urmatoarele obligatii:
- antreprenorul va avea in vedere ca toate scarile si schelele sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa
se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala;
- antreprenorul va avea in vedere ca toate platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor sa fie construite,
dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte;
- antreprenorul va avea in vedere ca pentru utilizarea schelelor sa desemneze o persoana competenta, care se va
preocupa ca acestea sa fie controlate astfel:

inainte de utilizarea lor;

la intervale periodice;

dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pamant ori in
alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea.
- antreprenorul va avea in vedere ca toate scarile sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute, corect
utilizate (in locuri corespunzatoare) si conform destinatiei lor;
- antreprenorul va avea in vedere ca toate schelele mobile sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare;
- antreprenorul va avea in vedere ca toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, sa fie:

bine proiectate si construite si sa aiba o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia ii sunt destinate;

corect instalate si utilizate;

intretinute in stare buna de functionare;

verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor legale in vigoare;

manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare.


- antreprenorul va avea in vedere ca toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare sa aiba marcata in
mod vizibil valoarea sarcinii maxime;
- antreprenorul va avea in vedere ca toate instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor sa nu poata fi utilizate in
alte scopuri decat cele pentru care au fost destinate;
- antreprenorul va avea in vedere ca toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor
trebuie sa fie:

bine concepute si construite, tinandu-se seama, in masura in care este posibil, de principiile
ergonomice;

mentinute in stare buna de functionare;

utilizate in mod corect.


- antreprenorul va avea in vedere ca toti conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si
manipularea materialelor sa aiba pregatirea necesara;
- antreprenorul va lua toate masurile preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in apa a vehiculelor si a
masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor;
- antreprenorul va lua toate masurile ca masinile pentru excavatii si manipularea materialelor sa fie echipate cu
elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al
caderii de obiecte;
- antreprenorul va lua toate masurile ca instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau
fara motor sa fie:

bine proiectate si construite, tinandu-se seama, in masura in care este posibil, de principiile
ergonomice;

mentinute in stare buna de functionare;

folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;

manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare.


- antreprenorul va lua toate masurile ca instalatiile si aparatele sub presiune sa fie verificate si supuse incercarilor
si controlului periodic;
- asigurarea personalului si a vizitatorilor cu echipament de protectie corespunzator;
- amplasarea panourilor de avertizare, posterelor si celorlalte obiecte conexe folosite pentru imbunatatirea
informatizarii supraveghetorilor si a muncitorilor - in ceea ce priveste securitatea si sanatatea muncii;
- semnalizarea perimetrului de desfasurare a lucrarilor;
- stabilirea si semnalizarea corespunztoare a cilor de acces;
- asigurarea truselor de prim - ajutor; semnalizarea locurilor de amplasare a acestora;
- efectuarea controlului medical al muncitorilor inainte de angajare si ulterior a celui periodic, pe durata execu iei
lucrrilor;

47

- organizarea de sesiuni lunare de pregatire si informare a personalului;


- asigurarea masurilor necesare pentru realizarea sprijinirii malurilor astfel incat sa poata suporta fara risc sarcinile
la care sunt supuse;
- asigurarea sistemului de prevenire a incendiilor si furnizarea echipamentului de protectie impotriva acestora;
- asigurarea unor condiii de lucru igienico-sanitare corespunztoare;
- asigurarea unor condiii de lucru pentru grupurile sensibile (exemplu: femei gravide, tineri sub vrsta de 18 ani);
- stabilirea si semnalizarea corespunztoare a zonelor de parcare a utilajelor.
13.2 Inspectiile pentru securitatea muncii
Personalul de conducere si supraveghere al antreprenorului precum si cel al prestatorilor de
servicii/subantreprenorilor este obligat sa supravegheze permanent securitatatea muncii, zi de zi la, locul de munca si sa
ia masuri imediate pentru a remedia orice defectiuni sau orice practici nesigure pe care le observa.
Inspectiile pentru securitatea muncii, care au ca scop identificarea defectiunilor, conditiilor si practicilor care
nu prezinta siguranta, precum si incalcari ale regulamentelor de securitate a muncii, vor fi indeplinite saptamanal de
catre coordonatorul de securitate si sanatate a muncii.
Toate inspectiile pentru securitatea muncii vor constitui subiectul unui raport scris, intocmit cat de curand
posibil dupa inspectie si se vor dispune masuri de remediere cu termene de realizare a neconformitatilor.
Coordonatorul SSM va dispune masuri de remediere a neconformitatilor, remedierea acestora fiind in sarcina
antreprenorului, n termenul indicat sau dac acesta nu exist ct mai curnd posibil.
Daca sunt identificate nereguli in timpul inspectiei, coordonatorul SSM se va asigura ca neregulile constatate
au fost remediate cu promtitudine si in mod satisfacator in termenul precizat in raport.
Se admite ca furnizarea informatiilor cu privire la securitatea muncii pentru toate nivelele de angajati prezinta
o contributie vitala la eficienta unui program de prevenire.
De aceea, semnele relevante de avertizare, procedurile de urgenta si salvare, cat si instructiunile de siguranta
vor fi afisate in punctele strategice ale birourilor, atelierelor, cat si in aria lucrrilor.
13.3 Instructajul si supravegherea
Antreprenorul are obligatia ca in interiorul santierului sa amenajeze un loc special pentru instructajul referitor
la sntate si securitate in munc. Locul va fi dotat cu biblioteca cu documentatia adecvata (brosuri, regulamente, etc.),
afise si regulamente interne .
La prezentarea la locurile de munca ale santierului toti lucratorii vor avea asupra lor Fisa de instruire
individuala privind securitatea si sanatatea in munca si Fisa de instruire individuala n domeniul situatiilor de
urgenta. Coordonatorul SSM va verifica inscrierea in fisele individuale a instructajelor generale la angajare si la locul
de munca.
In prima zi de lucru pe santier, coordonatorul SSM va efectua tuturor lucratorilor un instructaj suplimentar
privind securitatea si sanatatea in munca, cu durata de 8 ore.
Rolul acestui instructaj este de a-i familiariza pe lucratori cu particularitatile si conditiile specifice ale noilor
locuri de munca / posturi de lucru.
- Inainte de inceperea activitatii, antreprenorul va efectua instruirea personalului propriu asupra masurilor privind
Sanatatea si Securitatea in Munca si PSI ce trebuie respectate in timpul desfasurarii activitatii, in vederea
asigurarii impotriva riscurilor identificate;
- Instruirea lucratorilor cu privire la asigurarea starii de sanatate si securitate in munca se efectueaza pentru
angajatii proprii, in conformitate cu prevederile Legii nr.319/2006, si a Legii nr.307/2006 privind prevenirea si
stingerea incendiilor;
- Antreprenorul are obligatia de a instrui proprii conducatorii auto si de utilaje asupra respectarii codului rutier pe
drumurile publice, cu privire la accesul in santier, respectarea restrictiilor de viteza in santier, modul de
organizare a activitatii de paza si cea de prevenire a incendiilor;
- Antreprenorul va prelucra propriilor lucratori prevederile prezentului Plan SSM cu privire la securitatea si
sanatatea in munca;
- Instruirea va fi consemnata in Fisa de instruire colectiva, de catre conducatorul punctului de lucru unde se
presteaza activitatea;
- Fisa de instruire colectiva se incheie in doua exemplare: un exemplar se va pastra la conducatorul punctului de
lucru unde se presteaza activitatea si un exemplar se pastreaza la angajatorul lucratorilor instruiti;
- Antreprenorul are obligatia sa instruiasca lucratorii entitilor cu care se afla in relatii contractuale si care
desfasoara activitati in amplasamentul prevazut in contractul de lucrari, asupra riscurilor specifice locului de
munca/lucrarii, cu consemnarea instructajului in fisa de instruire colectiva conform HG 1425/2006;
- Lista cu personalul pentru care Antreprenorul i asum responsabilitatea (i deine documentele atestatoare)
efecturii instruirii specifice locului de munc, va fi pusa la dispozitia coordonatorului SSM pe durata realizarii
lucrarii, din partea SC RAJA SA Constanta;
- Antreprenorul are obligatia sa informeze lucratorii independenti cu privire la masurile de securitate si sanatate
care trebuie aplicate pe santier si sa puna la dispozitia acestora instructiunile adecvate;

48

Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea a carui lucratori sunt
instruiti. Acesta tematica va contine in mod obligatoriu:
prezentare santier, cuprinzand:
o organizarea de santier;
o acces in santier;
o cai de circulatie si reguli pentru mentinerea curateniei pe caile de circulatie;
o masuri la nivelul noului loc de munca / post de lucru privind acordarea primului ajutor
si stingerea incendiilor;
o localizare punct de prim-ajutor;
o localizare pichet P.S.I.;
o dotarile social-sanitare ale santierului.
informatiile privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locurilor de munca /
posturilor de lucru;
prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta;
modul de raportare al incidentelor / accidentelor;
prezentarea planului de alarmare.
Toate documentele privitoare la instructajele de protectie a muncii vor fi pastrate pe santier, de catre lucratorul
desemnat cu SSM al antreprenorului/prestatorilor de servicii/subantreprenorilor, pe toata durata proiectului.
Documentele privitoare la instructajele personalului prestatorilor de servicii vor fi disponibile la biroul acestora.
Coordonatorul de securitate si sanatate a muncii va controla periodic completarea lor corect.
Vizitatorii vor primi instructajul cu elementele necesare de securitatea si sanatatea muncii i vor fi suravegheati
in permanen pe durata prezenei lor n antier de un reprezentant al antreprenorului.
Managerii si supraveghetorii, vor oferi muncitorilor si personalului de care sunt responsabili instructiuni cat
mai clare si neambigue referitoare la lucrare, astfel incat sa se asigure c toate operatiile sunt executate in conditii de
siguranta, iar riscurile ce pun in pericol sanatatea sunt minime.
Instructiunile vor include descrierea obiectivului, succesiunea operatiilor, riscurile ce implica asemenea
operatii precum si masurile de prevenire ce trebuiesc adoptate.
Antreprenorul are - in conformitate cu art. 56. din H.G. 300/2006 obligaia ca pe toata durata realizarii
lucrarilor, s asigure respectarea de ctre toi angajatorii si lucrtorii independenti prezen i n antier, a obligatiilor
generale ce le revin in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, in
special in ceea ce priveste:
a) mentinerea santierului in ordine si intr-o stare de curatenie corespunzatoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinand seama de conditiile de acces la aceste posturi;
c) stabilirea cailor si zonelor de acces sau de circulatie;
d) manipularea in conditii de siguranta a diverselor materiale;
e) intretinerea, controlul inainte de punerea in functiune si controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, in
scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor;
f) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare si inmagazinare a diverselor materiale, in special a materialelor sau
substantelor periculoase;
g) conditiile de deplasare a materiilor si materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deseurilor si a materialelor rezultate din daramari, demolari si demontari;
i) adaptarea, in functie de evolutia santierului, a duratei de executie efectiva stabilita pentru diferite tipuri de lucrari sau
faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori si lucratorii independenti;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizeaza in cadrul sau in apropierea santierului.
Pe toata durata execuiei lucrrilor Antreprenorul:
- va respecta obligatiile ce ii revin in ceea ce priveste mentinerea santierului in ordine si intr-o stare
corespunzatoare de curatenie;
- va respecta cu strictete obligatiile privind caile de acces din santier, asigurarea masurilor de prevenire a
incendiilor in zonele de lucru, precum si interzicerea fumatului in alte locuri decat cele special amenajate in acest
scop;
- se va asigura ca personalul propriu respecta cu strictete caile de acces sau de circulatie din incinta S.C. RAJA
S.A. , indicate de ctre Beneficiar;
- va duce la indeplinire notificarile scrise in Registrul de Coordonare de coordonatorul SSM, privind nerespectarea
masurilor din Planul de Securitate si Sanatatea al santierului, PSI si Protectia Mediului sau a deficientelor in
aplicarea prevederilor prezentului Plan;
- va asigura atat semnalizarea riscurilor de la locurile de munca cat si semnalizarea rutiera, pentru activitatile
proprii;
- se va asigura ca toate caile de circulatie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe si rampele de incarcare sa fie
accesibile, sa fie calculate, plasate si amenajate astfel incat sa poata fi utilizate usor, in deplina securitate si in
conformitate cu destinatia lor, iar lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie expusi riscului
de electrocutare sau riscului de a fi loviti de autovehicule;

49

se va asigura ca toate caile care servesc la circulatia persoanelor si/sau a marfurilor, precum si cele unde au loc
operatiile de incarcare sau descarcare sa fie dimensionate in functie de numarul potential de utilizatori si de tipul
de activitate;
pentru cazul in care sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulatie, va asigura o distanta de securitate
suficienta sau mijloace de protectie adecvate pentru ceilalti utilizatori ai locului;
va asigura semnalizarea, verificarea periodica si intretinerea cailor de circulatie;
se va asigura ca toate caile de circulatie destinate vehiculelor sa fie amplasate astfel incat sa existe o distanta
suficienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari;
va semnalizata in mod vizibil zonele periculoase si va lua masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii sa
patrunda in zonele periculoase;
va delimita pentru fiecare parte participanta la lucrare (prestatori de servicii si beneficiar) va delimita, pe un
plan de situatie, zonele in care sunt interzise lucrarile cu foc deschis.
Antreprenorul va lua masurile necesare, inainte de executarea lucrarilor in spatiile cu pericol de explozie.

13.4 Raportul lunar referitor la securitatea muncii


Responsabilul in domeniul securitatii i sanatatii n munca al antreprenorului va pregati raportul lunar cu
privire la securitatea si sanatatea muncii. Raportul va include detalieri ale accidentelor si incidentelor periculoase
aparute, instructajele efectuate cu privire la SSM, intalnirile comitetului de securitate si sanatate a muncii, inspectii si
alte probleme aferente.
Acest raport i se va transmite managerului de proiect desemnat si coordonatorului SSM.
13.5 Raportarea accidentelor si incidentelor
In cazul ranirii unei persoane sau in cazul unui accident cu urmari serioase sau fatale asupra muncitorilor sau
lucrarii, supraveghetorul responsabil pentru persoana sau operatia respectiva va informa imediat seful ierarhic din
unitatea care aparine.
In cazul in care accidentul trebuie raportat la Inspectoratul Teritorial de Munca Constanta, eful de antier va
raporta problema imediat Coordonatorului de securitate si sanatate a muncii i Managerului de proiect. Acest raport
poate fi verbal, dar va fi confirmat de un raport scris catre Inspectoratul Teritorial de Munca, dar si de o copie a acestuia
catre Managerul de Proiect, in termenul cel mai scurt.
13.6 Primul ajutor
Antreprenorul va amenaja o camera pentru acordarea primului ajutor. Aceasta va fi dotata cu:
O trusa de prim ajutor, marcata cu o Cruce Rosie/Verde pe un fundal alb, in conformitate cu prevederile legale;
echipament de monitorizare; echipament de salvare.
Un tabel continand numele si numerele de telefon ale persoanelor competente (asistente, doctori) care pot fi
contactate in cazul accidentelor si urgentelor; echipament de comunicare.
Instructiuni generale in cazul tratamentului de urgenta.
Seful de Santier va desemna un numar de persoane pe tura pentru a asigura primul ajutor.
Persoanele respective vor fi pregatite de catre un medic de medicina generala. Cazurile serioase vor fi
transportate la spitalul de urgenta.

13.7 Echipamentele de protectie pentru personal


Acordarea echipamentelor de protectie pentru personal reprezinta o masura de protectie care este adoptata in
stransa legatura cu evaluarea situatiilor, iar antreprenorul decide asupra necesitatii adoptarii sale si implicit este cel care
raspunde de alegerea corespunzatoare a E.I.P. pentru a fi utilizat cu cerintele aplicabile avand in vedere riscurile
existente.
Pentru toate activitatile desfasurate pe antier, purtarea echipamentelor individuale de protectie este
obligatorie, fiind cu desavarsire interzisa desfasurarea oricarei activitati fara utilizarea acestora conform riscului
identificat;
In vederea protectiei proprii, vizitatorii cat si lucratorii care efectueaza controale (coordonatorul SSM etc.)
beneficiaza de aceleasi echipamente individuale de protectie ca si lucratorii antreprenorului conform riscurilor existente
la locurile de munca;
Toate echipamentele individuale de protectie utilizate vor respecta prevederile legislaiei interne i
internaionale n vigoare (n special, HG 1048/2006 privind cerinele minime de SSM pentru utilizarea de ctre lucrtori
a EIP la locul de munc).
Antreprenorul este responsabil pentru existena i folosirea in santier a echipamentelor de protectie adecvate
pentru uzul personalului si vizitatorilor.
Pentru toate activitatile desfasurate pe antier, purtarea echipamentelor individuale de protectie este
obligatorie, fiind cu desavarsire interzisa desfasurarea oricarei activitati fara utilizarea acestora conform riscului
identificat;
Prestatorii de servicii/Subantreprenorii vor furniza propriul lor echipament de protectie pentru personalul
angajat.

50

Antreprenorul va lua masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si asigurarea echipamentelor de protectie
prevazute de legislatia specifica.
Personalul va fi instruit in ceea ce priveste utilizarea adecvata a echipamentului de protectie.
n funcie de natura riscurilor, pot fi utilizate urmtoarele E.I.P.:
Protecia capului - Casc de protecie;
Protecia picioarelor - Pantofi de protecie:
o Bocanci cu talp antiperforaie si bombeu metalic;
o Cizme pentru ap-noroi;
Protecia minilor - Mnui de protecie;
o Mnui de protecie chimica;
o Manusi speciale pentru sudura;
Protecia corpului - Costum salopet;
o Jachet de protecie;
o Vest reflectorizant:
o Pelerin de ploaie;
o Jacheta matlasata impotriva frigului;
Protecia ochilor si a feei - Ochelari de protecie;
o Masc cu vizor;
o Masc de sudare;
Protecia respiratorie - Semimasc respiratorie;
o Masc de protecie;
Protecia auditiv - Antifoane:
o Dopuri de urechi.
Echipamentul de protectie va fi asociat cu potentialele riscuri de pe santier. In functie de natura activitatii,
tipurile de echipament de protectie care vor fi cerute pentru proiect vor include (dar nu se vor limita):
Casca de protectie: Toate castile de protectie vor fi in conformitate cu standardul national sau cu echivalentul unui
standard international. Acolo unde personalul este expus conditiilor de vant, castile vor fi prevazute cu barete. Castile
de protectie sunt obligatorii in toate zonele de lucru care ar putea cauza accidente la cap.
MODELE DE CASCA DE PROTECIE

Protejarea ochilor: Se vor purta ochelari pentru protejarea vederii. Tipul de echipament furnizat poate varia: ochelari
de protectie, ochelari, viziera de protectie pentru toata fata, dar in fiecare caz se va tine cont de standardul aprobat.
Aparatoare pentru urechi: Personalului expus la zgomote i se va asigura echipament de protectie adecvat. Tipul de
protectie asigurat poate fi dopuri de urechi, dar in ambele cazuri se va asigura o atenuare suficienta in ceea ce priveste
riscul punerii in pericol al auzului persoanei in cauza.
Echipament de sustinere: Muncitorilor care lucreaza la o inaltime mai mare de 3 metri deasupra pamantului li se va
cere sa poarte o centura cu franghie de siguranta in cazul in care nu exista facilitati de protectie impotriva caderii.
Fiecare persoana care este nevoita sa lucreze la inaltime si trebuie sa poarte centura de siguranta, va fi instruita asupra
utilizarii corecte a echipamentului de protectie impotriva caderii inainte de inceperea lucrului.
Ghetele de protectie: Personalul care lucreaza in domeniul constructiilor va purta incaltaminte rezisten, cu bombeu
metalic.
Cizme cu inserie: Personalul care lucreaza la depozitarea deseurilor va purta cizme cu insertie metalica impotriva
taierilor, intepaturilor, si talpa antiderapanta.
CIZME CU BOMBEU METALIC SI INSERIE METALIC

51

Manusile: Personalul cu risc de posibile accidente la mana va fi dotat cu manusi de protectie adecvate, pentru a preveni
ranile cauzate de folosirea unor materiale ascutite, abrazive, toxice sau substante periculoase.
Fiecare persoana care are in dotare echipament de protectie este responsabila pentru pastrarea lui si controlarea
periodica pentru a se asigura ca este corespunzator pentru scopul initial. Antreprenorul se va asigura, de asemenea, ca
propria conducere si prestatorii de servicii/subcontractorii sai supravegheaza in mod regulat folosirea si starea
echipamentului de protectie din dotarea personalului.
Nefolosirea de catre angajati in mod necorespunzator a echipamentului de protectie din dotare va fi sanctionata ca atare.
Circulaia pe santier
Antreprenorul se va asigura ca pe santier limita de viteza prevazuta de lege este semnalizat i respectata. (De ex., vor fi
instalate semne de reducere a vitezei pe drum, la apropierea de intrarea in santier).
Toate suprafetele de circulatie de pe santier vor fi pastrate in conditii de siguranta si ori de cate ori va fi posibil acestea
vor fi largite, pentru a permite trecerea in siguranta a vehiculelor in directii opuse. Vor fi evitate pe cat posibil drumurile
in panta, colturile fara vizibilitate si drumurile abrupte.
Conducatorii autovehiculelor, incluzand mecanismele mobile, vor poseda permis de conducere valabil pentru clasa de
vehicul pe care o conduc.
Vehiculele vor avea certificat tehnic de calitate valabil. Soferilor li se poate cere certificatul tehnic al vehicului si
permisul la control in orice moment Lucratorul desemnat cu SSM va pastra o copie a permisului de conducere si a altor
certificate relevante ale conducatorilor si ale vehiculelor.
Traseele de circulatie ale vehiculelor in interiorul santierului sunt stabilite si tasate.
Este responsabilitatea tuturor conducatorilor de vehicule de a circula strict pe rutele stabilite si de a nu utiliza traseele
de operatii ale depozitului, atunci cand exista trasee separate pentru operarea vehiculelor.De asemenea, este interzis
altor vehicule, cu exceptia celor apartinand santierului, sa utilizeze traseele de santier, acolo unde acestea sunt definite,
fara permisiunea controlorilor de trafic.
Conducatorul autovehiculului este obligat sa urmeze strict indicatiile controlorului de trafic si, de asemenea, precum si
semnele de circulatie, care trebuie instalate si ele la sus-mentionatele puncte de intrare in santier.
Controlorul de trafic este numit de antreprenor i va fi adus la cuno tin a tuturor prestatorilor de
servicii/subantreprenorilor, coordonatorului SSM etc.
13.8 Semnalizarea de securitate
Semnalizarea de securitate se asigura atunci cand masurile tehnice si organizatorice nu sunt suficiente pentru a preveni
in totalitate producerea accidentelor de munca si/sau a imbolnavirilor profesionale.
Semnalizarea de securitate se asigura in functie de conditiile de munca si riscurile identificate si evaluate din santier,
prin utilizarea urmtoarelor:
Panouri de semnalizare
o panouri de interzicere

Interzicere stingerea cu ap

Accesul interzis persoanelor neautorizate

Fumatul i focul deschis interzise

A nu se stinge

panouri de avertizare
MODEL PANOU DE AVERTIZARE

52

o
pa
ouri
de
obligativitate
MODEL
PANOU DE

OBLIGATIVITATE

o
o
o
o
o

panouri de salvare si acordarea primului ajutor


MODEL PANOU DE SALVARE SI ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR

53

o panouri privind materialele sau echipamentele de munca pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
MODEL PANOU PRIVIND MATERIALELE SAU ECHIPAMENTELE DE MUNCA PENTRU PREVENIREA
SI STINGEREA INCENDIILOR

Semnalizare pe recipiente si pe conducte-se utilizeaza semnalizarea prin panouri sau etichete;


Semnalizarea obstacolelor si a locurilor periculoase si marcarea cailor de acces. Se realizeaza prin banda
alternanta cu inclinatie la 450 , culori uzuale (rosu cu alb sau galben cu negru);
Semnalizarea luminoas;
Semnalizare acustica;
Semnalizarea prin comunicare verbala;
Semnalizarea prin gesturi semnal;

Echipamentele de munca
Toate echipamentele de munca utilizate n desfurarea lucrrilor vor respecta prevederile legislaiei n
vigoare (n special Hotrrea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc).
Antreprenorul va organiza inspectii pentru a se asigura ca orice instalatie sau echipament aduse pe santier sunt
in bune conditii de functionare. In acest sens, se vor asigura urmtoarele:
La livrarea lor pe santier, seful de santier se asigura ca fiecare componenta a instalatiei sau echipamentului este
in bune conditii de functionare;
Fiecare componenta a instalatiei va fi supusa unui program de intretinere preventiv, pentru a se asigura buna
functionare a instalatiei sau echipamentului;

54

Proprietarul echipamentului trebuie sa semneze un act care sa confirme ca echipamentul a fost revizuit si este
potrivit pentru utilizare.
Toate testele, examinarile si controalele se vor desfasura in conformitate cu legile si regulamentele pentru SSM
care sunt in vigoare in Romania, si in conformitate cu inregistrarile pastrate; aceste inregistrari vor fi deschise oricarui
control al coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca.
Pe tot timpul perioadei de utilizare, echipamentul va fi verificat zilnic (inaintea inceperii lucrului), pe baza unei
liste de inspectie intocmite de Lucratorul desemnat cu SSM - specifica fiecarui echipament. O lista formala de
verificare va include: dispozitive de siguranta ale echipamentului, instalarea corecta a echipamentului si avertismente
(texte sau pictograme) privitoare la potentialele riscuri care apar in timpul functionarii. Lucratorul desemnat cu SSM va
verifica intretinerea corespunzatoare a echipamentului, conform cu graficul de intretinere al echipamentului si cu
recomandarile producatorului.
Lucratorul desemnat cu SSM va pastra inregistrari ale documentelor sus-mentionate.
Antreprenorul se va asigura ca toti operatorii utilajelor si echipamentelor folosite n cadrul lucrrilor, sunt
competenti si pregatiti in mod corespunzator. Atestatele i orice alte documente profesionale echivalente, doveditoare
ale calificrilor operatorilor utilajelor i echipamentelor, vor fi pastrate de catre Lucratorul desemnat in domeniul
securitatii i sanatatii n munca, fiind disponibile oricror aciuni de control.
13.9 Prevenirea incendiilor
Seful de santier va desemna un numar corespunzator de angajati drept responsabili, pentru a asigura o
preventie si evacuare eficienta in cazul incendiilor. Numele responsabililor in caz de incendiu precum si zonele pentru
care sunt raspunzatori vor fi introduse in planul de evacuare afisat in zonele corespunzatoare. Lista va cuprinde de
asemenea si numarul de telefon al celei mai apropiate brigade de pompieri. Responsabilii in caz de incendiu vor fi
informati asupra locurilor in care exista pericol de incendiu si vor fi instruiti in ceea ce priveste utilizarea extinctoarelor
portabile Tot personalul de birou al santierului va primi instructajul asupra procedeelor importante de prevenire a
incendiilor, ca parte a instructajului introductiv.
Riscurile de incendiu sunt generate in principal de:
utilizarea instalaiilor care prin exploatare anormal pot genera incendii (instalaii electrice, aparatur de
climatizare, birotic, etc.);
utilizarea incorect a substanelor care prin proprietile lor fizico-chimice pot genera incendii (depozitarea n
locuri neamenajate a substanelor inflamabile produse petroliere);
fumatul n locuri nepermise;
executarea unor lucrri cu foc deschis, fr luarea msurilor de protecie care se impun n astfel de situaii;
alte surse de riscuri.
Toate facilitatile de pe santier cum ar fi birouri, magazii, ateliere, tabere si baraci vor fi dotate cu extinctoare
adecvate ce vor fi amplasate in locuri strategice, semnalizate prin indicatoare. Dotari similare vor fi facute in zonele de
depozitare unde sunt pastrate substantele inflamabile.
Pichetele cu echipamentul PSI vor fi dotate dupa cum urmeaza:
materiale rezistente la foc (nisip), lopeti, galeti, etc.,
Numerele de telefon ale celei mai apropiate brigazi de pompieri.
Personalul din cadrul santierului de constructii va avea urmatoarele obligaii :
a) s realizeze integral i la timp msurile de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu respectarea
prevederilor legale aplicabile acestora;
b) s asigure luarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul executrii lucrrilor, precum i la organizrile
de antier;
c) s asigure funcionarea mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor prevzute n documentaiile de execuie la
parametrii proiectai, nainte de punerea n funciune.
Fiecare lucrtor va avea, la locul su de munc, urmtoarele obligaii principale:
a) s respecte regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, aduse la cunotin, sub orice form, de
administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
b) s utilizeze, instalaiile, aparatura i echipamentele, potrivit instruciunilor tehnice, precum i celor date de
administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
c) s nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de aprare mpotriva
incendiilor;
d) s comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munc orice nclcare a normelor de aprare
mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum i orice defeciune
sesizat la sistemele i instalaiile de aprare mpotriva incendiilor;
e) s coopereze cu salariaii desemnai de administrator, dup caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat - care are
atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, n vederea realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor;
f) s acioneze, n conformitate cu procedurile stabilite la locul de munc, n cazul apariiei oricrui pericol iminent de
incendiu;
g) s furnizeze persoanelor abilitate toate datele i informaiile de care are cunotin, referitoare la producerea
incendiilor.

13.10 Dezinsectia
Toate spatiile de birou si oficiile vor fi dezinfectate la intervale ce nu vor depasi 3 luni in perioada de vara si,
respectiv 6 luni, in perioada de iarna, pentru a elimina parazitii.

55

Toate deseurile vor fi scoase din spatiile de birou si din oficii si vor fi transportate in cea mai apropiata zona de
depozitare agreat cu autoritile locale.

14. MSURI PRIVIND PROTECIA MEDIULUI


Respectarea cerintelor Legii 265/2006 privind modificarea si aprobarea OUG 195/2005 privind protectia
mediului, hotararile de guvern si ordinele ce reglementeaza aplicarea acestei legi.
Recomandri:
Toate deseurile rezultate din activitatea antierului vor fi sortate direct la sursa (la locul de producere) si
depozitate pe tipuri si categorii in recipientii/containerele puse la dispozitie de beneficiar.
Deseurile provenite din activitati menajere vor fi colectate si depozitate in ecopubele.
Sunt cu desavarsire interzise: nesortarea deseurilor si depozitarea acestora in alte locuri decat cele mentionate
anterior;
In vederea protectiei solului se interzic cu desavarsire: deversarile de uleiuri, vopsele, combustibili, diluanti,
precum si activitatile care au impact semnificativ asupra acestuia;
In vederea protectiei atmosferei (aerului) se interzice cu desavarsire orice operatie de incinerare (ardere) a
materialelor.

15. CAZURI DE FOR MAJOR


In cazul cand se constata existenta unui pericol iminent de producere a accidentelor de munca, a imbolnavirilor
profesionale precum a incidentelor periculoase care pot genera victime si/sau pagube materiale, se va contacta de indata
Antreprenorul/Beneficiarul, cat si Inginerul.
Antreprenorul va intocmi un Plan de evacuare in caz de urgenta al santierului care va fi adus la cunostinta
lucratorilor, vizitatorilor, cat i a organismelor publice n legtur cu urmtoarele aspecte:
caracteristicile i locaia antierului ;
pericole poteniale existente ;
sistemele de prevenire existente ;
definirea posibilelor scenarii de urgen ;
definirea scenariilor i interveniei n situaii de urgen ;
definirea principiilor, standardelor i regulilor generale pentru scenariile identificate;
stabilirea comunicrii cu entitile externe.
Planul de evacuare n caz de urgena al antierului va fi intocmit astfel incat sa faciliteze o intervenie rapid,
n cazul unui accident, prin intervenia unor echipaje de ambulana, pompieri, etc.
Toi lucratorii cu funcii specifice n cadrul planului de evacuare in caz de urgenta vor beneficia de training
corespunztor care s permit confruntarea i reactivitatea corespunztoare oricror scenarii de urgen care s-ar putea
produce. Acesta instruire specifica va fi pus la dispoziie de ctre lucratorul desemnat in domeniul securitatii i sanatatii
n munca al antreprenorului, respectiv prestatorului de servicii/subantreprenorului fiecare pentru proprii lucratori.
Lista numerelor de telefon pentru servicii publice si de urgenta va fi afiata n loc vizibil pe pichetele P.S.I. ale
antierului i pe usa birourilor sefilor punctelor de lucru
16. CONSULTAREA I PARTICIPAREA LUCRTORILOR
Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora privind masurile de securitate si
sanatate se vor realiza conform legislaiei naionale care transpune Directiva 89/391/CEE.
Atunci cnd este necesar, innd seama de gradul de risc i de importanta antierului, consultarea i
participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor entitilor care i desfoar activitatea pe acelai antier, se va realiza
cu o coordonare adecvat.
n scopul consultrii i participrii lucrtorilor, se va pune la dispoziia acestora sau, dup caz, a
reprezentanilor lor o copie a planului de securitate i sntate i a eventualelor modificri ulterioare la acesta.

56