Sunteți pe pagina 1din 44

ORGANIZAREA

MATERIALULUI GENETIC

Din punct de vedere funcional se disting trei


niveluri de organizare a materialului genetic:
-genic
-cromozomial
-genomic

U.M.F IAI

STRUCTURA GENOMULUI UMAN


GU = un genom nuclear (complex, 99,5% ADN) +
un genom mitocondrial (simplu i mic, 0,5%).

35.000 gene

In genomul uman exist mai multe tipuri de ADN, diferite prin repetiia secvenelor
nucleotidice:

ADN nerepetitiv, (60%) este alctuit din secvene unice per genom la nivelul
cromozomilor se gaseste in benzile eucromatice, la nivel genic se gaseste in exoni

ADN moderat repetitiv (30 %) este alctuit din secvene scurte repetate de zeci i sute
de mii de ori i dispersate n genom. Se gaseste in:
elemente retrotranspozabile din clasa LINE-elemente lungi de spaiere
elementele SINE- elemente mici de spatiere
gene care codifica ARNr si ARNt

ADN nalt repetitiv (10 % din genom) este alctuit din secvene foarte scurte repetate n
tandem (), de milioane de ori; ele nu sunt transcrise. Se clasifica in:
ADN satelit din regiuni heterocromatice, pericentromerice si la nivelul telomerelor
ADN minisatelit cuprinde secvente polimorfe si sunt localizate la nivelul telomerelor
ADN microsatelit este reprezentat de numarul repetarilor intr-un anumit locus si cel
mai bine caracterizat este cromozomul Y.

Caracteristici

Genom nuclear

Genom mitocondrial

Mrime

3200 Mb

16,6 Kb

Numr de molecule de ADN


diferite

23 (la celulele XX) sau 24 (la


celulele XY)

O molecul circular de ADN

Asocierea cu proteine

Mai multe clase de histone i


proteine nehistonice

Neasociat cu proteine

Procentul de ADN codant

10 %

97 %

Numr de gene

35.000 gene

37gene: 13 gene structurale, 22


gene ARNt si 2 gene ARNr

Introni

Prezeni n cele mai multe gene

Abseni

Ereditate

Mendeliana pentru genele de pe


autosomi i cromosomul X;
paternal pentru secvenele de
pe Y

Exclusiv matern

In cromozomii
eucariotelor, ADNul reprezinta 1316 %, ARN -ul 12
-13 % iar
proteinele
histonice si non
histonice 68 -72
%.

HISTONELE
H1 - bogata in
lizina
H2A - bogata in
leucina
H2B - bogata in
serina
H3
- bogata in
arginina si cisteina
H4
- bogata in
arginina

Histonei H10 (numit i H5)


care lipsete n celulele care se
divid i apare n celulele
difereniate

Histona H2AZ, cu rol important


n reglarea transcripiei.

CENP-A este o protein


nrudit cu H3 care are rol
major n activitate
centromerilor.

NON HISTONELE
DNA

HMG high mobility


group
SARs ( scaffold
associated regions).
HMG-box domain

CROMATINA
Prezinta diferite grade de condensare si se prezinta
sub doua tipuri morfofunctionale distincte :
eucromatina si heterocromatina ( clasificare facuta
de E.Heitz in 1928).
Heterocromatina
este de doua feluri : constitutiva si facultativa
( clasificare facuta de S.Brown in 1975).

Caracteristici

EUCROMATINA

HETEROCROMATINA

Condensare

Fin dispersat

Puternic condensat

Compoziie chimic

Predomin p.b. C - G;
ADN nerepetitiv;
proteine nehistonice

Predomin p.b. A - T;
ADN repetitiv; proteine
histonice

Colorare

Slab

Intens

Activitate genetic

Activ

Inactiv

Replicare n faza S

Precoce

Tardiv

Heterocromatin constitutiv

Heterocromatin
facultativ
- ex cel mai tipic l
constituie cromatina
sexual

Heterocromatina

Eucromatina

NUCLEOZOMUL

Nucleozomul contine cantitati aproximativ egale de


AND si histone. Masa moleculara a nucleosomului
este de cca 262 000 de daltoni, fiind alcatuita astfel :
H1
= 24000
H2A X 2 = 28000
H2B X 2 = 28000
H3 X 2 = 30000
H4 X 2 = 22000
Deci in total histonele reprezinta 132000 de daltoni si
AND diferenta de 130000 de daltoni ( cca 200 pb).

Prin microscopie
electronic s-au
identificat nucleozomii
de aprox.11 nm n
diametru i 6 nm n
nlime, legati ntre ei
prin fire subiri de acid
dezoxiribonucleic.

Etape n structurarea fibrei nucleosomice:


A. Alcatuirea miezului
histonic (cate 2
molecule din H2A,
H2B, H3, H4).

B. O secventa de
ADN (de 146 pb)
se infasoara de in
jurul miezului
histonic

C. Histona H1 leaga doi nucleozomi vecini

SOLENOIDUL
pasul de 6
nucleozomi
diametrul de
30nm
compactare
de 5 ori

filament de nucleozomi
10 nm

filament de solenoid
30 nm

BUCLE LATERALE

20-100kb
diametrul de 300nm
buclele sunt ataate la
un "schelet" sau matrice
proteic regiunile de
ataare la matrice"
( SAR) sunt bogate n AT
proteinele non histonice
Sc1 si Sc2 ( scaffold)

- hipercondensare
- fibra bucleiforma se
rasuceste
suplimentar(grad
compactare 20)
- 30 proteine non
histonice
- nr rasuciri la cr 1 ar fi
de 29-33 rotatii
- cromatida unui
cromosom cu diametrul
de 700nm

Structura
cromozomilor
metafazici
2 cromatide
unite
printr-un
centromer

OM
- 46
MAIMUTA
- 42
CIMPANZEU - 48
BOVINE
- 60
CAINE
- 78
PISICA
- 38
CAL
- 64
SOARECE
- 40
DROSOPHILA 8
CRAPUL
-104

Metode de obtinere a
cromozomilor
Tehnici citogenetice clasice

Sisteme de Cariotipare

Cariotipul
Cariotip aranjarea sistematizata a cromozomilor unei celule
ISCN (International System for Human Cytogenetics Nomenclature) a
stabilit o serie de abrevieri
Formula de baza are 3 itemi separati de virgula:
primul precizeaza nr de cromozomi (46);
al doilea constitutia cromozomilor sexuali (XX, XY);
al treilea anomaliile de nr si structura ale autozomilor ;
Ex: 46,XX,t(9;22),+8
In urma tehnicilor de bandare fiecare brat cromozomial poate fi
divizat in mai multe regiuni, iar o regiune in benzi si subbenzi.
Ex : 1q21.1 cromozom 1, brat lung, regiunea 2, banda 1,
subbanda 1.

Cariotip-bandare GTG

Tehnici de citogenetica moleculara


Hibridizarea n situ cu fluorescen (FISH) este o
metod de citodiagnostic molecular n care, are loc
hibridizarea, pe baz de complementaritate, ntre o
secven specific din ADN-ul cromozomului analizat
(ADN int) i o sond de ADN.
Tipuri de sonde:
centromerice
telomerice
specifice unui intreg cromozom
Testele FISH se pot efectua pe
nuclei interfazici din celule ale lichidului amniotic
celule ale vilozitilor coriale
limfocite, celule din mduva osoas, tumori solide

HIBRIDIZARE FLUORESCENTA IN SITU (FISH)

Aspect normal al nucleului interfazic(sex


feminin)

Aspect normal al nucleului interfazic(sex


masculin)

FISH n sindromul Down

FISH la sindromul Edwards