Reducerea de capital social (curs nr.

4)

Sunt trei căi de reducere:

1. rambursarea (restituirea) unei părţi din capitalul social acţionarilor
2. acoperirea pierderilor
3. alte modalităţi (răscumpărarea acţiunilor proprii şi amortizarea capitalului
1.Intervine atunci când capitalul este supraproporţionat faţă de volumul activităţii când se
scad investiţiile dintr-un sector de activitate sau când unii acţionari îşi retrag capitalul (dacă
Adunarea Generală a Acţionarilor îşi dă acordul).
Scăderea are loc fie prin: -scăderea numărului de acţiuni
–scăderea valorii nominale a acţiunilor
Două operaţii contabile:
∗ evidenţierea scăderii capitalului social şi a obligaţiilor de plată către acţionari
1012 = 456
∗ plata efectivă către acţionari a capitalului retras
456 = 5121

2.Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor. Pierderile unui exerciţiu

financiar sunt acoperite din profitul reportat din exerciţiul precedent, din profitul curent sau din
rezerve.
Când pierderile nu pot fi acoperite pe aceste căi şi când sunt de volum important are loc
scăderea capitalului social.

6=% 100
%=7 80
121=6 100
7 = 121 80

6= clasa

_______121___________

100 80
20 Sold creditor (pierdere)

117 = 121 20

Legea prevede ca această pierdere să fie acoperită în următorii 5 ani. Dacă nu, atunci scade
capitalul social.
1112 = 117

3.Răscumpîrarea la bursă a acţiunilor

poate fi făcută cu acordul acţionarilor care votează şi deţin 2/3 din capitalul social fie cu
scopul dea anula acţiunile proprii răscumpărate sau de a vinde acţiuni noi unor salariaţi sau altor
persoane. Acţiunile răscumpărate sunt evidenţiate în contul 502 „acţiuni proprii” la preţul de
răscumpărare. Diferenţa dintre preţul de răscumpărare şi valoarea nominală a acţiunii dacă este în
plus ( preţul de răscumpărare mic) majorează prima de ………….., iar dacă este în minus
majorează rezervele.
Se răscumpără o acţiune la preţul de 22 lei, VN = 20 lei
a.Răscumpărarea acţiunii proprii
502 = 5121 22lei
 b.Anularea acţiunii
% = 502 22
1012 20
1068 2
Dacă diferenţa era în plus ( preţ de răscumpărare = 19 lei şi VN = 20 lei ) atunci operaţia 2
devine:
1012 = % 20
502 19
1041 1

Răscumpărarea la bursă a acţiunilor proprii pentru a fi vândute

Sunt răscumpărate la preţul de răscumpărare şi vândute la preţul de vânzare care diferă ca
mărime de preţul de răscumpărare.
Dacă preţul de vânzare este mai mare decât preţul de răscumpărare, diferenţa de valoare în
plus se contabilizează ca venit financiar în contul 764 „ Venituri……..
Invers, diferenţa în minus se evidenţiază cu 664 „ Cheltuieli privind investiţii financiare
cedate”.
Se răscumpără o acţiune la preţul de răscumpărare 30 lei.

502 = 5121 30 lei

Acţiunile se vând unor acţionari noi la preţul de vânzare de 35 lei

5121 = % 35 lei
502 30 lei
764 5 lei
Dacă preţul de vânzare este mic, atunci operaţia 2 devine:

% = 502
5121
664

Amortizarea capitalului

Amortizarea capitalului se efectuează în virtutea unei dispoziţii statutare sau printr-o

decizie a Adunării Generale a Acţionarilor.
Constă în rambursarea către acţionari a capitalului depus de aceştia, fără să se reducă mărimea
capitalului social. Se modifică doar forma capitalului vărsat din capitalul neamortizat în capital
amortizat.
Rambursarea se face fie prin rezervele disponibile (1058), fie prin profit reportat (117).
Orice societate comercială poate să-şi amortizeze capitalul social.
Amortizarea este specifică societăţilor cu durată de viaţă limitată (cazul exploatărilor de
zăcăminte). Deşi se rambursează capitalul social, ei primesc în continuare dividende la nivelul
acţiunilor deţinute la capitalul vărsat.
Operaţii contabile
1.Evidenţierea obligaţiei de plată către acţionari a capitalului amortizat
117 (1068) = 456
2.Plata efectivă către acţionari
456 = 5121
3.Modificarea formei capitalului vărsat
-----------------------------------------------------------------------------------------------
 Consecinţa amortizării capitalului

La lichidarea societăţii toate componentele capitalului propriu, cu excepţia capitalului

neamortizat, se impozitează când se restituie acţionarilor cu 10%.

2.2.Contabilitatea primelor de capital

Contul 104 ( vezi carte)
2.3.Contul rezervelor de reevaluare
Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale
Imobilizările sunt evaluate la costul lor: cost de achiziţie, de producţie, valoarea de piaţă
sau justă.
Ulterior evaluării iniţiale (la finele exerciţiilor financiare), potrivit Standardului
Internaţional de Contabilitate ( IAS – 16) evaluarea se face astfel:
∗ dacă se aplică tratamentul contabil de bază, evaluarea se face la costul
imobilizării – amortizarea cumulată aferentă – pierderile cumulate din
deprecieri ( din ajustarea la inflaţie)
∗ dacă se aplică tratamentul alternativ permis ( în situaţia de inflaţie),
evaluarea ulterioară se face la valoarea reevaluată (valoarea justă) diminuată
cu amortizarea ulterioară cumulată aferentă şi cu pierderea ulterioară din
depreciere aferentă.
Reevaluarea la nivelul valorii de piaţă, se face de către evaluatori atunci când există o piaţă
activă a imobilizărilor corporale. Dacă nu există o piaţă activă, evaluarea se face la costuri de
înlocuire – amortizarea corespunzătoare.
În starea de inflaţie, reevaluările trebuie efectuate cu frecvenţă, de regulă anual, cu
excepţia anumitor imobilizări care sunt evaluate al perioade mai mari (3 – 5 ani).
Reevaluarea poate fi efectuată în mod centralizat ( reglementată prin acte normative) la
nivelul unei economii, unei ţări; sau descentralizat la latitudinea fiecărei întreprinderi.
În prezent, în ţara noastră reevaluarea se face în mod centralizat prin hotărâre de guvern.
În urma reevaluării unei imobilizări poate rezulta un plus de valoare, dacă valoarea justă
este mai mare decât valoarea contabilă netă, sau un minus de valoare în situaţia inversă.
Plusul sau minusul de valoare se contabilizează în debitul sau în creditul conturilor de
imobilizări.
În mod corespunzător, plusul sau minusul se contabilizează după caz în contul 105
„Rezerve din reevaluare”, 688 „Cheltuieli din ajustarea la inflaţie” şi 788 „ Venituri din ajustarea la
inflaţie”.
Surplusul rezultat din reevaluare (soldul creditor al contului 105) este trecut la rezultat
reportat (105 = 117) atunci când el este realizat:
∗ fie în întregime la scoaterea din funcţiune a imobilizării sau la vânzarea
acesteia
∗ fie treptat se -------------------------------------------------------------------

Surplusul trecut la rezultat reportat în mod eşalonat = diferenţa între amortizarea

corespunzătoare valorii contabile reevaluate şi amortizarea corespunzătoare valorii contabile
iniţiale.
Pentru calculul şi contabilizarea rezervelor din reevaluare şi a amortizării cumulate la data
reevaluării se pot folosi 2 metode:
∗ reevaluarea prin creşterea valorii contabile brute şi a amortizării cumulate, care
presupune recalcularea acestora pe baza indicelui de preţ
∗ reevaluarea prin creşterea valorii contabile nete care presupune eliminarea
amortizării din valoarea contabilă brută şi calculul valorii contabile nete în
funcţie de nivelul indicelui de inflaţie sau la nivelul valorii stabilite de
evaluatori.
 Un exemplu (N), o întreprindere cumpără o instalaţie de 1000 lei. Instalaţia are o durată de
5 ani, a fost amortizată timp de 2 ani ( N şi N+1); iar la 31 decembrie N+1 are loc reevaluarea prin
creşterea valorii contabile brute cu un coeficient de 1,5 % (indice preţ).
(N) 213 = 404 1000 lei
În primii 2 ani s-a contabilizat amortizarea
N; N+1 → 681 = 281 400( 20% X 1000 X 2 ani)

1.Valoarea contabilă brută

1000 lei X 1,5 = 1500 → Diferenţa de 500 lei
2.Recalcularea amortizării
400 X 1,5 = 600 → 200
3.Valoarea contabilă netă
1000 – 400 = 600
600 X 1,5 = 900 → 300 lei ( 900 reprezintă valoarea contabilă reevaluată)
La 31 decembrie N+1
Considerăm că reevaluarea a avut loc pentru prima dată

213 = % 500
105 300 ( plus de valoare)
281 200
Ulterior la reevaluarea următoare rezultă un minus de valoare în limita plusului anterior
(260 lei). Minusul de valoare netă de 260 lei va diminua rezerva constituită iniţial.

% 213
105 260
281
Minusul de valoare la următoare reevaluare depăşeşte rezerva existentă ( 340 lei – netă)

% 213
105 300
688 40
281
Diminuăm rezerva de reevaluare cu 300 lei şi până la 340 majorăm cheltuielile cu ajustare
la inflaţie şi ce rezultă în 281.

Ipoteza 2
Eliminarea din valorile contabile a amortizării cumulate din reevaluare; proprie
imobilizărilor de natura construcţiilor.
_________213___________
1000 400
300
281 = 213 400
La data reevaluării se elimină din valoarea contabilă amortizarea calculată de 400 lei.
Saltul contului 213 = valoarea contabilă netă la data reevaluării
Dacă reevaluarea are loc prima dată şi dacă este plus de valoare ( ex. 300 lei), acest plus se
calculează ca diferenţă dintre valoarea contabilă nouă reevaluată minus valoarea contabilă iniţială.

213 = 105 300

Operaţiile contabile sunt cele în spiritul arătat ( minusul de valoare anterioară se

contabilizează în limita rezervei).
 2.4.Contabilitatea rezervelor; contul 106 ( vezi cartea)

2.5.Contabilitatea rezultatului reportat

Rezultatul reportat este rezultatul financiar sau partea din rezultatul financiar a exerciţiului
curent, a cărei repartizare (profit) sau recuperare (pierderi) a fost amânată de Adunarea Generală a
Acţionarilor.
Contabilitatea se realizează cu ajutorul contului 117 „ Rezultat reportat” detaliat pe conturi
de grupa II ( 1171 – 1175)
1171 „Rezultat reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea
nerecuperată.

1.La finele unui exerciţiu, întreprinderea obţine profit. Acesta apare calculat şi evidenţiat
ca sold creditor al contului121. la finele unui exerciţiu, profitul sau partea din profit care se
repartizează pentru exerciţiul următor se contabilizează prin operaţiile:
129 = 117
În exerciţiul următor, profitul reportat poate fi utilizat:
∗ pentru majorarea rezervelor 117 = 106
∗ pentru dividende de plată 117 = 457
∗ pentru participarea salariaţilor la profit 117 = 424

2.Pierderea reportată
117 = 121
În exerciţiul următor ea poate fi acoperită din profitul curent 129=117; din rezerve
106=117 sau poate reduce capitalul social 1012 = 1017.