Sunteți pe pagina 1din 4

Hidrokinetoterapie in AVC

Sectia de fizioterapie a Institului de Invatamant Superior din Catanduva a realizat in anii 2003-2004,
un studiu despre pacientii cu sechele AVC ce au avut parte de un program de recuperare prin
kinetoterapie, hidroterapie si pacientii ce nu au beneficiat de un astfel de program fizical. S-a urmarit in
special evolutia ADL-urilor. La studiu au participat 152 de pacienti de ambele sexe timp de 6 luni, timp in
care au facut sedinte de hidrokinetoterapie si kinetoterapie clasica de trei ori pe saptamana. Pacientii au
fost evaluati la 3 luni pentru a identifica gradul de dependenta. S-au inregistrat 118 cazuri de imbunatatiri.
Pentru a evidentia rolul hidrokinetoterapiei, pacientii au fost impartiti in trei grupe, astfel 72 (61%)
fac sedinte de kinetoterapie conventional, 32 (27,1%) fac hidroterapie urmata de kinetoterapie
conventional si

14 (11,9%) nu au participat la sedinte de fizioterapie. Grupurile ce au beneficiat de

kinetoterapie conventionala si de hidrokinetoterapie, au inregistrat o scadere a deficitului motor si a


gradului de dependenta.
Hidrokinetoterapie este indicata pacientilor cu hipotonie musculara, deoarece apa, prin legea lui
Arhimede, descarca o parte din greutatea corpului, astfel pacientii isi pot efectua programul de recuperare.
De asemenea, apa calda la temperaturi de 36-37 C scade tensiunea musculara, adjuvant important in
cazul pacientii cu spasticitate, previne blocarea articulatiilor, imbunatateste echilibrul, creste forta
musculara, creste amplitudinea articulara. S-au inregistrat rezultate pozitive chiar si in cazul pacientilor ce
nu au beneficiat de program terapeutic instituit la timp. [Nvea Liz Macedo Paizan, Rubens da Silva,
Moacir Alves Borges, Hidrotherapy: coadjuvant treatment to kinesiotherapy in patients with sequels
after stroke, Rev Neurocienc, pag. 314, 2009].
Un alt studiu evalueaza eficacitatea stimularii neuromusculare pentru consolidarea motrica a
extremitatii superioare a pacientilor post accident vascular cerebral acut. La studiu au participat 46 de
pacienti ce au fost impartiti in mod intamplator pentru a beneficia de stimulare neuromusculara, la nivelul
incheieturii mainii si degetelor pentru extensie, respectiv de placebo, cu stimulare la nivelul antebratului
paretic. Subiectii au fost exclusi daca aveau antecedente de aritmii cardiace severe, purtatori de
pacemaker, scleroza multipla, boala Parkinson, astfel au ramas 28. Subiectii au primit tratament o ora pe
zi timp de 15 sedinte.

Datele studiului realizat arata ca stimularea neuromusculara imbunatateste

recuperarea motorie a extremitatii superioare a pacientilor cu accident vascular cerebral. Cu toate acestea,
numarul subiectilor participanti la acest studiu a fost prea mic pentru a reliefa un efect semnificativ al
stimularii neuromusculare. [John Chae, Francois Bethoux, Theresa Bohinc, Loreen Dobos, Tina Davis,
Amy Friedl , Neuromuscular Stimulation for Upper Extremity Motor andFunctional Recovery in Acute
Hemiplegia, Stroke, publicat de American Heart Association, 1998].

Prin hidroterapie se poate institui un program terapeutic precoce deoarece forta


musculara depusa de pacient este mai mica pentru initierea unei miscari, evitand instalarea
spasticitatii.
Unul dintre cele mai importante obiective functionale realizate prin hidroterapie este
reeducarea mersului. In general, pacientii reusesc sa mearga independent in apa mai repede decat
pe uscat pentru ca in apa, forta musculara depusa contra gravitatiei este mai mica decat pe uscat,
greutatea depinde de viteza de mers;apa ofera timp mai mult pentru a corecta pozitia piciorului,
se poate reeduca mersul ipsilateral cat si cel contralateral. [Hesse, S., Treadmill training with
partial body weight support: influence of body weight release on the gait of hemiparetic
patients. J. Neuro. Rehab., 1997, pag 15-20 ].
S-a realizat un studiu ce compara efectele stimularii neuromusculare cu cele robotice, ale
robotului InMotion , asupra membrului superior al pacientilor post AVC. La studiu s-au inscris
12 subiecti, ce prezentau sechele post AVC de mai mult de 1 an. Conditia de inscriere a fost
minim gradul 1 de forta musculara a muschilor extensori ai antebratului si un scor mai mare de
10 pe scala Fugl-Meyer de masura a coordonarii. In functie de scorul obtinut pe scala FuglMeyer, pacientii au fost impartiti la unul din cele doua forme de tratament: robotic si recuperare
musculara (motor learning) sau stimulare neuromusculara si recuperare musculara. Durata
tratamentului a fost de 5 ore pe zi, 5 zile pe saptamana timp de doisprezece saptamani.

Subiect folosind robotul de


reeducare pentru umar si
cot.
Rezultatele

obtinute

in urma tratamentelor au
fost diferite astfel subiectii
ce

au

fost

tratamentului
InMotion

supusi
cu

si

reeducare

musculara au inregistrat o
crestere a fortei musculare,
a coordonarii si a amplitudinii miscarilor active ale membrului superior. La controlul de rutina,

dupa 6 luni de la terminarea studiului, efectele benefice ale tratamentului persistau. [Janis J.
Daly, Neville Hogan, Elizabeth M. Perepezko, Hermano I. Krebs, Jean M. Rogers, Kanu S.
Goyal, Mark E. Dohring, Eric Fredrickson, Joan Nethery, Robert L. Ruff, in Journal of
Rehabilitation Research & Development , Response to upper-limb robotics and functional
neuromuscular stimulation following stroke , Volume 42, Number 6, Pages 723736 ,
November/December 2005 ].
Datorita deficitului motor instalat, post AVC, la nivelul membrului superior ce limiteaza
sever mobilitatea, s-a realizat un studiu pentru a evidentia efectul electromiografiei declansate de
stimularea neuromusculara, privind controlul muscular al incheieturii mainii si al muschilor
extensori ai degetelor pe pacienti cei au suferit un AVC in urma cu un an sau chiar mai mult.
Teoretic, rolul electromiografiei declansate de stimularea neuromusculara este de a recruta si
activa caile neuromotoare alternative ce inlocuiesc caile eferente distruse de AVC. Activitatea
EMG a fost inregistrata cu electrozi situati pe suprafata musculaturii
La studiu au participat 11 indivizi, ce au fost impartiti aleatoriu in doua grupuri: grupul
experimental format din sapte subiecti si grupul de control alcatuiti din patru subiecti. Gradul de
functionalitate al musculaturii a fost evaluat prin cinci masuratori independente: trei teste clinice,
cum ar fi: Box and Block timed manipulation, scala Fugl- Meyer, Motor Assessment, si doua
teste de laborator, in cadrul unei contractii izometrice se masoara timpul de reactie si durata de
sustinere a contractiei.
Lotul experimental a beneficiat de stimulare neuromusculara in timpul celor doisprezece
sedinte de tratament, iar lotul de control dupa ce au finalizat cele doisprezece sedinte in care s-au
efectuat miscari de extensie a manii si a degetelor fara vreun ajutor exterior, subiectii lotului au
urmat inca doisprezece sedinte de stimulare neuromusculara.
Rezultatele studiului au fost evaluate prin testul Box and Block si prin durata de
sustinere a unei contractii izometrice. In urma acestor teste, grupul experimental a inregistrat
dexteritate mai buna si o forta izometrica mai mare. Tratamentul de stimulare neuromusculara a
redus semnificativ gradul de disfunctionalitate imbunatatind astfel capacitatile motorii ale
pacientilor post AVC. [ James Cauraugh, Kathye Light, Sangbum Kim, Mary Thigpen , Andrea
Behrman, Stroke, Chronic Motor Dysfunction After Stroke : Recovering Wrist and Finger
Extension by Electromyography-Triggered Neuromuscular Stimulation , American Heart
Association, 2000 ]

Bibliografie
1. [ Cauraugh J., Light K., Sangbum K., Thigpen M. , Behrman A., Stroke, Chronic Motor
Dysfunction After Stroke : Recovering Wrist and Finger Extension by ElectromyographyTriggered Neuromuscular Stimulation , American Heart Association, 2000 ]
2. [Chae J., Bethoux F.,

Bohinc T., Dobos L., Davis T., Friedl A. , Neuromuscular

Stimulation for Upper Extremity Motor andFunctional Recovery in Acute Hemiplegia,


Stroke, publicat de American Heart Association, 1998]
3. [Daly J. J., Hogan N., Perepezko E. M., Krebs I. H., Rogers M. J., Goyal S., Dohring E.,
Fredrickson E., Nethery J., Ruff L., in Journal of Rehabilitation Research & Development
, Response to upper-limb robotics and functional neuromuscular stimulation following
stroke , Volume 42, Number 6, Pages 723736 , November/December 2005 ].
4. [Paizan N., Silva R., Borges M. A., Hidrotherapy: coadjuvant treatment to
kinesiotherapy in patients with sequels after stroke, Rev Neurocienc, pag. 314, 2009].