Sunteți pe pagina 1din 3

VITAMINA K

Scurt istoric
Vitamina K1 a fost identificat n 1929 de omul de stiinta danez
Henrik Noua vitamina K a primit numele cu initiala K deoarece
descoperirile initiale au fost raportate ntr-un jurnal german , n care
a fost desemnat ca Koagulationsvitamin .
Vitamina K sau vitamina coagulant aparine asemenea vitaminelor A D i E
de grupa vitaminelor liposolubile.Numita si antihemoragica, vitamina K este o
substanta liposolubila ce intervine in procesul de coagulare a sangelui. Este
alcatuita din doua componente naturale: vitamina K1, (fitochinona) si
vitamina K2 (farnochinona).
Se cunosc trei vitamine K: vitamina K1 (fitochinona) este sintetizata de
frunzele verzi si se gaseste in vegetalele verzi. Ea micsoreaza
permeabilitatea capilarelor si favorizeaza procesul de regenerare a
tesuturilor. vitamina K2 (farnochinona) este sintetizata de catre
microorganismele de putrefactie. vitamina K3 (menadiona) este un produs de
sinteza cu proprietatea ca este hidrosolubil (spre deosebire de celelalte).
Dozele mari de menadiona risca sa se acumuleze in organism, generand
distrugerea globulelor rosii, avand drept consecinta anemia.
Rolul vitaminei K:
O serie de substante din sange, cunoscute sub numele de factori ai
coagularii, sunt dependente de vitamina K, adica nu pot fi sintetizate si nu isi
pot exercita functiile decat in prezenta vitaminei K. Desi actiunea principala a
vitaminei K consta in coagularea normala a sangelui, ea are de asemenea un
rol aparte in calcifierea normala a oaselor, actionand in calitate de cofactor al
enzimei de carboxilare.Vitamina K este indispensabila pentru activarea
proteinelor necesare la coagularea sangelui si la fixarea calciului pe os. De
exemplu, la femeile aflate la menopauza, aportul suficient in vitamina K
contribuie la conservarea densitatii osoase corespunzatoare. Intestinele
noastre contin o bacterie care produce 80 la suta din necesarul in vitamina K.
Restul trebuie sa fie asigurat prin alimentatie.

Situatii in care apare carenta de vitamina


K:
Din cauza faptului ca aceasta vitamina se gaseste din abundenta in alimente,
iar corpul nostru sintetizeaza o parte, carentele sunt mai rare. In principiu,
lipsa vitaminei K este datorata mai degraba problemelor de absorbtie decat
slabului aport alimentar.
In organismul uman vitamina K este sintetizata permanent, in cantitai mici,
de bacteriile din colon, iar de aici ajunge direct in sange. O parte din
necesarul organismului de vitamina K provine si din alimentatie. Fiind o
substanta liposolubila (este solubila in grasimi, nu si in apa), absorbtia ei din
intestin si colon se face impreuna cu grasimile.

Anumite afectiuni care impiedica absorbtia grasimilor predispun la carenta


secundara de vitamina K si cresc riscul sangerarilor si hemoragiilor. O alta
situatie in care se produce carenta de vitamina K apare in urma folosirii
indelungate a antibioticelor ce distrug flora bacteriana din colon,
raspunzatoare de sinteza unei parti din necesarul zilnic de vitamina K.
La nou-nascuti, organismul nu produce suficienta vitamina K, lucru ce explica
diferitele hemoragii care apar frecvent in aceasta perioada, precum si
necesitatea instituirii profilaxiei cu vitamina K sub forma injectabila.
Produsele alimentare pentru copii contin 4 mg de vitamina K la 100 de calorii,
ceea ce, in conditii normale, este suficient pentru asigurarea necesitatilor
organismului.
Fara vitamina K, sinteza a cel putin patru proteine implicate in procesul de
coagulare sangvina ar fi in pericol. Legat de acest fapt, rolul acestei vitamine
mai consta si in asigurarea unei cicatrizari eficiente si impiedicarea unei
hemoragii excesive in cazul leziunilor. In asociere cu vitaminele A si D,
vitamina K participa la elaborarea proteinelor osoase si renale.

De asemenea, vitamina K intervine in producerea de energie pentru celule.


Ea participa si la fabricarea neuro-hormonilor, acei mesageri biochimici care
transfera informatiile catre creier. Vitamina K este foarte utila atat tubului
digestiv, cat si pielii.

Persoanele cu risc marit sunt:


- cele care nu absorb corespunzator materiile grase (boli hepatice,
mucoviscidoze s.a.);
- cele care iau antibiotic perioade foarte lungi, care distrug flora intestinala;
- bebelusii ale caror intestine, la nastere, nu poseda bacterii ce sintetizeaza
vitamina K.

Simptomele manifestate in caz de carenta


Sangele celor care sufera de lipsa vitaminei K nu se coaguleaza in mod
normal. Sangerarile sunt de lunga durata si pot antrena grave hemoragii
externe sau interne. De asemenea pot aparea urmatoarele manifestari:

- tristete;
- hiperactivitatea zonelor expuse la soare;
- sangerarea gingiilor;
- anemie.

Aportul recomandat de medici


Cantitatea zilnica de vitamina K nu este cunoscuta cu precizie, dar se stie ca
ea trebuie sa fie foarte mica. Specialistii recomanda: pentru un adult - 45 de
micrograme pe zi; pentru un bebelus - 3-10 micrograme pe zi.
La o persoana sanatoasa, necesarul cotidian de vitamina K este asigurat prin
alimentatie si printr-o biosinteza naturala care se efectueaza in partea
terminala a intestinului, sub actiunea fermentatiilor bacteriene. In schimb,
aportul devine indispensabil daca exista tulburari intestinale grave care nu
permit aceasta biosinteza. Aportul se face prin vitamina K3 sintetica, ca si in
cazul unor hemoragii importante.

Se recomanda prudenta
Ca toate vitaminele liposolubile, vitamina K poate fi stocata in corpul nostru.
Persoanele care iau suplimente cu aceasta vitamina ar trebui sa aiba grija sa
nu consume alimente bogate in vitamina K si sa nu ia multivitamine care
contin si vitamina K. Cardiacilor care iau anticoagulante, un nivel crescut in
vitamina K le poate schimba efectul medicamentelor.In caz de tratament este
indicata utilizarea formei naturale K1 decat a celei sintetice K3. Daca
pacientii prezinta o patologie hepatica grava, ulcer de stomac sau duoden
sau hipotensiune, specialistul decide cu atentie tratamentul cu vitamina K.
Vitamina K trebuie luata sub control medical
Surse alimentare de vitamina K:
Cele mai bune surse naturale de vitamina K sunt legumele cu frunze verzi,
lucerna, iaurtul, galbenusul de ou, uleiul de soia, de sofran, untura de peste si
algele marine Alte surse : legume verzi (spanacul, broccoli, varza, salata,
loboda, cereale, urzicile, mararul, leusteanul, ceapa verde, morcov, sfecla,
mazare si conopida), ficat, galbenus de ou, tomate, branzeturi, carne, peste,
lumina soarelui, margarina si lapte, unt. Ouale, ficatul, carnea de pasare,
pestele contin si ele vitamina K. Necesarul este asigurat, deoarece o dieta
echilibrata a unui adult poate furniza 3-4 grame de vitamina K. De exemplu, 2
oua, 100 de grame de spanac si o portie de carne permit acoperirea nevoilor
in vitamina K.
https://en.wikipedia.org/wiki/Vitamin_K
http://healthy.kudika.ro/articol/healthy~preventie/9543/vitamina-k-remediupentru-menstruatia-abundenta.html#ixzz3rjN5Akej
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-k_2652
http://www.health-andthecity.ro/healthy/alimente-minune/vitamina-k-ajuta-infixarea-calciului-si-coagularea-sangelui.html