Sunteți pe pagina 1din 13

26.

Tumori maligne palpebrale


Epiteliom : cea mai frecventa tumora maligna a pleoapelor. Sunt doua tipuri :
-> Carcinom bazocelular : 90% din tumorile maligne ale pleoapelor, mai frecvent
localizat pe pleoapa inferioara si in unghiul intern. Are progresie foarte lenta si
extreme de rar determina metaastaze.
-> Carcinomul spinocelular : 5-10% din tumorile maligne ale pleoapelor, mai
frecvent localizat pe pleoapa superioara si in unghiul extern. Este mult mai agresiv
si poate determina metastaze.
Diag diferential : de certitudine intre cele doua forme, se stabileste doar pe baza
examenului histopatologic.
Melanomul malign cutanat: este cea mai grava tulburare maligna a pleoapelor.
Este o tumora pigmentara. Are extensie rapida si potential metastazant ridicat.
Tratamentul chirurgical : este tratamentul de elective pentru toate tumorile
maligne. Consta in excizie chirurgicala complete, in limitele oncologice, urmate de
procedee de reconstructive palpebrala. Rezultatele sunt bune cand tumora este
mica. In cazuri foarte grave, cand tumora invadeaza globul ocular sau tesuturile, se
impune ENULCERATIA (excizia globului ocular) sau EXENTRATIA (exiciza tesutului).
In tumorile inoperabile sau cu metastaze se recurge la radioterapie sau
chimioterapie.
27.Semne generale ale conjunctivitelor
Etiologie : bacteriene; virale, alergice prin mecanisme iatrogene, agenti
fizici/chimici; hipersecretie sebacee, vicii de refractive
Simptome : senzatie de corp strain, arsura, usturime, intepaturi, fotofobie
Modificari de culoare : se datoreaza hipereremiei vaselor conjunctivale si uneori
hemoragiilor subconjunctivale. Hipereremia conjuctivala din conjunctivite este
superficial, mai accentuate in zona fundurilor de sac si mai putin accentuate
perlilimbic. Edemul (chemozisul) conjunctivei bulbare se insoteste de secretie foarte
abundenta
28. Obstructia canalului lacrimo-nazal
Cea mai frecventa anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil. Apare ca
urmare a blocarii extremitatii inferioare a canalului, impiedicand drenajul lacrimal.
Clinic: aparoitia la nou-nascut a unei lacrimari persistente, cel mai frecvent
unilateral (87%) insotita de fenomene infectioase repetate. Prezenta secretiei in

unghiul intern al ochiului si refluxul acesteia la presiunea digitala in regiunea sacului


lacrimal.
Diagnostic : este cofirmat de absenta in cavitatea nazala a fluorescentei pe care am
instilat-o in fundul de sac conjunctival.
Tratament :toaleta locala cu antiseptic; masajul local favorizeaza drenajul deoarece
creaza o presiune asupra valvulei Hasmer care se poate deschide, daca tratamentul
conservator este inefficient, se rezolva chirurgical printr-o interventie numita
DACRIOCISTORINOSTOMIE (aceasta creeaza un sunt intre mucoasa sacului lacrimal
si mucoasa nazala prin rezectie osoasa localizata la nivelul aripii nasului si suturii
mucoaselor)
29. Dacriocistita acuta
Inflamatie a sacului lacrimal si conductului lacrimo-nazal
Clinic : tumefactie eritematoasa, dureroasa sub cantusul intern
: palparea sacului lacrimal poate determina refluxul puroiului prin punctele
lacrimale
: febra si alterarea starii generale
Tratament : antibiotic si antiinflamatorii ca tratament general
: antioptice si antibiotic (unguente) tratament local
: spalaturi cu antibiotic a cailor lacrimale
: in cazuri grave : incizie si drenaj
Complicatii : extensia infectiei : spre orbita (celulita orbitala), spre ochi (ulcere
corneene), fistula de sac lacrimal la piele sau fibrozarea acestuia.
30. Dacriocistita cronica
Reprezinta rezultatul unei infectii subclinice secundare obstructiei canalului lacrimal.
Obstructia este initial partial, ulterior totala si duce la stagnarea lacrimilor care se
amesteca cu secretia mucoasa a celulelor caliciforme din mucoasa sacului. Aceasta
retentive duce la dilatarea, uneori foarte importanta, a sacului lacrimal fara semne
de inflamatie. Exprimarea acestei tumefactii duce la eliminarea unei secretii
gelatinoase (mai poate fi albicioasa, translucida). Dupa evacuare, tumefactia
dispare, dar se reface in cateva zile. Tentativa de cateterism a cailor lacrimale
ramane fara success.
Tratament : masaj local; cateterism si lavaj repetat; dacriocistorinotomie
31. Dacriodenita acuta

Inflamatia glandelor lacrimale, determinate de infectii endogene localizate sau


sistemice si foarte rar de infectii exogene (traumatisme deschise), frecvent
secundara parotiditei epidermice.
Clinic: senzatie de durere insotita de tensiune in partea supero-externa a pleoapei
superioare
: tumefierea, congestia si deformarea pleoapei superioare in forma literei B
orizontal
: usoara ptoza palpebrala
: usoara alterare a starii generale
: adenopatie preauriculara cu character inflamator
Tratament: scop : indepartarea infectiei cauzatoare si a fenomenelor inflamatorii
: antibiotic si AINS ca tratament general
: instilatii cu solutii antiseptic ca tratament local
: injectii subconjunctive cu antibiotic
: in supuratii se realizeaza incizie, evacuare si drenaj
32.Celulita preseptala
Localizata in fata septului orbitar, consecutive unor traumatisme sclerotic sau
supuratii dermo-epidermice ale regiunii periorbitale
Clinic se manifesta prin :
durere palpebrala;
edem inflamator al pleoapelor
-> roseate si caldura pleoapelor
-> reducerea miscarii pleoapelor
-> ptoza palpebrala
-> febra
33. Celulita orbitara
-> infectarea tesuturilor situate in spatele septului orbital cu implicarea globului
ocular, n. optic, elemetelor vasculare si nervoase, ceea ce determina gravitatea
extrema a acestor cazuri.

Etiologic : pot exista infectii : ENDOGENE: sinuzite, infectii ale fetei, abcese dentare,
furuncule nazale, chirurgie dentara. Exogene : traumatisme ale fetei cu sau fara
retentive de corpi straini.
Clinic: se manifesta prin :
Debut brusc cu dureri violente, edem palpebral inflamator marcat, chemozis,
exoftalmie, uneori diplopie, in timp atrofie de n. optic.
Tratamentul : este o urgent; are doua tinte : depistarea si tratarea cauzei, tratarea
infectiei orbitare si a complicatiilor
General : antibiotic cu spectru larg in doze mari de AINS
Local: comprese calde si drenajul colectiilor
34.Oftalmopatia tiroidiana
Afectiune autoimuna asociata disfunctiei tiroidiene in care se produce hipotrofia
muschilor extraoculari, infiltrarea tesutului interstitial cu limfocite, granulocyte,
mastocite, macrophage si hipertrogia grasimii periorbitale si a glandelor lacrimale.
Acestea conduc la crestea continului orbital si a presiunii intraoculare.
Clinic : simptome : senzatia de corp strain; lacrimare, fotofobie; discomfort
retrobulbar
Semne:
1. Retractia palpebrala : apare atat la pleoapa superioara cat si la cea inferioara.
2. Afectarea tesutului moale orbital se manifesta prin :
-> hipereremie conjunctivala mai accentuate in zona de insertie a muschilor
drepti orizontali
-> chemozis
-> edem palpebral mai accentuat dimineata
-> keratoconjunctivita limbica superioara
-> sindrom de ochi uscat

35.Cataracta
Def: Tulburare de transparenta cristaliniene
Pot fi : congenital -. Evolutive/neevolutive, totale/ partiale, dezvoltate in cursul
vietii intrauterine si constate la nasterea copilului sau mai tarziu

: dobandite cataracte primitive : cataracta senile (apare dupa 50-60 de


ani, nu prezinta nicio cauza evidenta)
- cataracte traumatice : prin actiune mecanica (contusive, cu
deschiderea capsule)
- prin agenti fizici (electrocutare, infrarosii, rad. ionizante)
- metabolic (diabetica)
- iatrogenica (cortizonica, postchirurgicala)
- patologica, de cauza locala (uveite, glaucoma, dezlipire de
retina, retinopatii pigmentare, tumori)
Clinic : scaderea acuitatii vizuale la distanta, cu imbunatatirea aparenta a vederii de
aproape
: vedere incetosata noaptea sau la lumina puternica
: aberatii in perceperea culorilor
Tratament chirurgical: indicatii : cataracta influenteaza negativ activitatea
pacientului
: aparitia unor complicatii
: e impiedicata supravegherea unor afectiuni ale
polului posterior
Tehnica : extractia extracapsulara a cristalinului ; facoemulsificarea
36.Acomodatia
Def: Acomodatia este proprietatea ochiului de a vedea CLARv un obiect la orice
distant intre infinit si ochi si se datoreaza capacitatii cristalinului de a-si modifica
raza de curbura, devenind mai refringent. Cristalinul este legat de partea
posterioara a muschilor ciliari prin zonula Zinn (Netter 100).
1)In stare normala, cand ochiul priveste la distanta un obiect fix, acomodatia este in
repaus, zonulele sunt intinse si cristalinul turtit.
2)Obiectul se apropie de ochi relaxarea zonulei si a muschilor ciliari + bombarea
cristalinului.
Punctul remotum R este punctual cel mai indepartat a carui imagine se
formeaza clar pe retina, ramane fix toata viata.

Punctul proxim P este punctual cel mai apropiat pe care omul il vede clar,
folosind maxim de acomodatie. VARIAZA CU VARSTA.
Acomodatia determina convergenta si mioza!
37. Tulburari ale acomodatiei :
Fiziologice : in ochiul emetrop punctual R ramane acelasi toata viata pe cand
punctual P se confunda cu punctual R la 75 de ani. Puterea de acomodare de a
cristalinului depinde de 2 factori : contractia muschilor ciliari (ramane aceeasi toata
viata); bombabrea cristalinului devine din ce in ce mai greu de facut. Aceasta
scadere acomodativa face ca la varsta de 45 de ani, ochiul sa nu mai poata vedea
clar un obiect la 25 de cm.
Patologice :1)astenopia acomodativa -> apare mai ales la hipermetropi care isi
suprasolicita acomodatia in efortul visual de aproape. Simptomatologie : cefalee,
somnolenta, dedublare contur litere, discomfort, daca se intrerupe lectura cu
privire spre infinit se poate relua, dar simpotomele vor aparea, incetosare vedere.
Tratament : 1)corectia viciilor de refractive, 2)reducerea amplitudinii acomodative
cu lentil convexe.
2)Spasmul acomodativ : tulburari de vedere la distanta si pastrarea
cvasinominala la aproape. Contractura permanenta a muschiului ciliar prin
fenomene iritative ale parasimpaticului, antrenand o crestere a puterii de refractive.
Tratament : corectia viciilor de refractie; 2) cateva picaturi de atropine 1% in sacul
conjunctiv in scopul paraliziei muschiului ciliar si disparitia
3)Paralizia acomodativa : scaderea partial / totala a amplitudinii acomodative
datorandu-se parezei / paraliziei complete a muschilor ciliar care nu se mai
contracta si face imposibilitatea turtirea cristalinului.
Etiologie : instilatii cu atropine, intoxicatii, difterie, sifilis, meningite TBC, tumori
cerebrale.
> Un miop va fi mai putin stanjenit.
> Un emetrop va fi stanjenit doar la lucrul de aproape
> Un hipermetrop va fi stanjenit atat la distant cat si la aproape.
Tratament : 1) de origine etiologica; 2) instilatii cu pilocarbina 1-2 %; 3) vit
grup B 4) lentile convergente.
38. Hipermetropia : Def, Simptome, Tratament
Def: Este un viciu de refractive in care imaginea unui obiect situat la infinit nu se
formeaza pe retina, ci inapoia ei Este metropia cea mai frecventa si apare la

copil in primul an de viata pe masura ce acesta creste, hipermetropia scade,


ochiul putand deveni emetrop sau chiar miop.
Simptomatologie :
cefalee frontal accentuate spre sfarsitul zilei sau dupa un efort visual
prelungit;
vedere clara la distanta dar inconfortabila in momentul In care trebuie sa
fixeze un obiect la distant un timp prelungit;
hipermetropia mai mare de 3-4 D determina vedere incetosata si la distant,
iar neclaritatea vederii se accentueaza si la lucrul de aproape;
senzatie de ochi incrucisati data de acomodatia exagerata. (la copii
acomodatia exagerata poate determina strabism )
Tratament : corectia se face cu lentil sferice convexe (convergente),
prescriindu-se lentil cea mai puternica cu care bolnavul vede bine, pentru a
relaxa acomodatia.

39. Hipermetropia: Clasificare


Din punct de vedere etiologic :
Axiala : axul antero-posterior al ochiului este mai scurt; cea mai frecventa
De curbura : diminuarea curburii corneei; cea mai rara cauza
De indice : datorita diabetului zaharat, scaderea capacitatii de refractive a
cristalinului
Din punct de vedere al gradului :
Mica : pana la 3D
Mijlocie : pana la 6D
Mare: > de 6D
40. Miopia: Clasificare
Def: Miopia este un viciu de refractie la nivelul caruia imaginea unui obiect se
formeaza inaintea retinei.
Etiologic: axiala -> prin cresterea axului antero-posterior al globului ocular
Curbura - > prin marirea curburii suprafetei refringente
Indice -> cresterea indicelui de refractive al mediului (cornee, umoare
apoasa, cristalin, corp vitros )

Din punct de vedere al gradului :

Mica : pana la 3D
Mijlocie : 3-6D
Mare: 6-9D
Forte: >9D

41. Miopia simpla


Miopia simpla (benigna) apare la 6-7 ani si se dezvolta in perioada de scolarizare.
Clinic : vedere buna aproape si vedere slaba la distant. Caracter slab evolutiv.
42. Miopia forte (maligna) este de natura genetic cu transmitere poligenica si
rep. 1-4% din totalul miopiilor. Caracter evolutiv progresiv, atingand valori de 2040D. Se asociaza cu diminuarea functiei vizuale si a fundului de ochi.
Obiectiv. Modificarile patologice intereseaza toate structurile ocular:
Distensia sclerala intereseaza in special polul posterior, este neuniforma
datorita rezistentei inegale a sclerei, realizandu-se stafiloame posterioare.
Zona de atrofie coroidiana sub forma unei semilune de partea temporala a
papilei
In regiunea maculara se observa o attrofie coroidiana cu hemoragii repetate
in aceasta regiune, cu migrari secundare de pigment, aspect cunoscut sub
numele de pata Fucks. Fundul de ochi apare depigmentat, palid.
Complicatiile miopiei maligne : dezlipire de retina, cataracta complicate, luxatie
de cristalin.
Tratament miopie : corectie optica cu lentil sferice divergente (concave), pe care
miopul le va purta permanent, indicandu-se cea mai slaba lentila care permite
pacientului sa vada bine. La copii tineri se prescrie aceleasi lentil si pentru
aproape si pentru distant. La adulti se prefera corectie totala pentru distanta si
partiala pentru aproape. Miopia maligna tratament: igienodietetic si
medicamentos (iluminare corecta, limitarea eforturilor vizuale, vasodilatatoare,
vitamine din grupele A,B,C,E)
Subiectiv : diminuarea acuitatii vizuale; campul visual prezinta scotoame,
tulburari in perceperea culorilor : galben si albastru.
43. Astigmatismul : Clasificare
Def: este un viciu de refractive in care razele paralele venite de la infinit, dupa ce
au traversat mediile ocular nu se reunesc intr-un focar unic pentru ca ochiul nu are
in toate meridianele aceeasi refractive. In majoritatea cazurilor astigmatismul este
cornean.

Astigmatismul este:
Regulat : are aceeasi refringenta in toate punctele unui meridian
Neregulat: cand apare refringente in meridian + in acelasi meridian
A. Astigmatismul simplu, cand unul din meridianele principale este emetrop, iar
celalalt este miop sau hipermetrop. Corectia se face cu lentil cilindrice aezate
perpendicular pe meridianul astigmat. Lentila va fi convergenta sau
divergent.
B. Astigmatismul compus, atunci cand ambele meridiane sunt hipermetaope/
mioape
C. Astigmatismul mixt, unul din meridiane este miop iar celalalt este
hipermetrop.
44. Astigmatismul: simptome, tratament

Apare astenopie acomodativa;


Incetosare vedere;
Cefalee accentuate cu efortul vizual;
Pacientul incearca sa compenseze prin : ingustarea fantei palpebrale sau
prin apropierea textelor de citit de ochi.

Tratament:
Astigmatism regulat :
Lentile aeriene : in astigmatism simplu-> se folosesc lentile cilindrice
convergente/divergente, plasate perpendicular pe meridianul afectat;
In astigmatismul compus sau mixt -> se folosesc lentile
sferocilindrice;
Lentile de contact : sunt cilindrice sau sferocilindrice. Cele sferocilindrice cu
raza de curbura diferite pe cele doua meridian principale.
Indicatii pentru corectia chirurgicala : in astigmatismele care genereaza
anizometropii.

Astigmatism neregulat
Se datoreaza unei suprafete complet neregulate, sunt necesare procedee
chirurgicale pentru a reguliza suprafata corneei si apoi corectia viciului de
refractive constant
Lentil de contact dure aplicate pe suprafata corneei
Procedee de epikeratoplastie

Transplant perforant de cornee (keratoplastie profunda)


Tratament : lentil cilindrice puse perpendicular cu lentila convergenta (miopie)
45. Diagnostic diferential al ochiului rosu
Ochiul rosu poate fi :
-> cu debut acut dureros unilateral
-> cu debut acut dureros bilateral
- arsuri chimice cu acizi, baze;
- purtarea LC;
- ochi uscat;
- reacie alergic;
- boal ocular tiroidian.
-> cu debut acut nedureros unilateral
Cauze:
- conjunctivite;
- hemoragie subconjunctival;
- episclerite;
- reacie alergic.

-> cu debut acut nedureros bilateral

Cauze:
- conjunctivita;
- blefarita;
- reacie alergic;
- boal ocular tiroidian.

Divergent (hipermetropie)

Complicatii : mecanice (traumatizare epiteliu); anoxice (edem cornean epithelial;


eroziune corneana; vascularizatie corneana periferica); toxice si alergice
(hipereremie conjunctivala; defecte epiteliale; infiltrate corneene)
46. Plagi oculare (palpebrala, conjuctivala,cornee, sclerala)
-> Plagile sclerale : perforarea globului ocular cu obiecte
contondente/poiectile/contuzia globului, caz in care sclera se rupe anterior in
vecinatatea limbului (de cele mai multe ori) sau in spatele insertiei muschilor drepti,
acolo unde sclera are cea mai mica grosime.

Plagile sclerale anterioare: pot fi insotite de plagi corneene


rezultand plagi mixte, (corneo-sclerale), ce intereseaza si corpul ciliar,
cu hemoragii intraoculare ample si risc crescut de atrofie de glob.
Plagile sclerale posterioare: nu pot fi evidentiate direct, dar exista
semne de probabilitate:
hemoragie subconjunctiva masiva, proeminenta;
Glob ocular hipoton;
Camera anterioara adanca;
Hemoragie vitreana.

Examenele paraclinice in aceste cazuri sunt -> ecografia oculo-orbitara si


tomografia computerizata care pot evidential rupturi ale sclerei si prezenta
envetualilor corpi straini intraoculari sau intraorbitari, mai ales in situatia in care
examenul oftalmoscopic nu poate fi efectuat (hemoragie vitreana masiva).

->Plagile conjunctive: cu hemoragie subconjunctivala pot ascunde o plaga


sclerala.
->Plagile corneene perforante : sunt provocate de obiecte ascutite (aschii,
proiectile). Pot fi:
Punctiforme: pastreaza profunzimea camerei anterioare, se coapteaza rapid
si pot trece; neobservate; penetreaza cristalinul in special la copii, uneori
penetrand pana in vitros ;
Intinse : penetreaza cristalinul in special la copii, uneori penetrand pana in
vitros ;
Intinse : golesc umoarea apoasa din camera anterioara (producand atalamie),
prin plagi herniaza irisul.
Conduita in fata unei palgi oculare:
Anamneza (imprejurarile accidentului), verificarea acuitate vizuala, profilaxie
tetanica, antiemetic intravenous, se evita orice presiune pe globul ocular si
se acopera ochiul cu un scut protector rigid, fixat la rebordul orbitar.

Tratament. Chirurgical : anestezie; explorare plaga, rezectia membranelor


herniate, extragerea corpilor straini si sutura plagii.

47. Corpi straini intraoculari


Sunt consecinta unui traumatism soldat cu o plaga perforate. Corpi straini bine
tolerate: plumb, aluminiu, sticla, plastic. Corpi straini toxici : fier, otel, cupru, zinc.
Marimea uzuala a unui corp : 0,25-3mm. Localizarea corpilor straini depinde de
energia lor in momentul impactului si de traiect. 70% se opresc la nivelul
segmentului posterior, 15 % raman fixate in cornee sau camera anterioara, 8 % in
cristalin, 7% orbita.
Simptomatologie : estea cea a unei plagi corneene sau sclerale. In spatele corneei
perforate poate fi : zona de iridoliza sau o zona de ruputura a capsule cristaline care
determina hernierea maselor cristaline in camera anteriaora. Cand cristalinul este
transparent se poate obsserva : prezenta corp in vitros si hemoragie vitreana.
Confirmarea prezentei si localizarea corpului strain se face prin : radiografie,
examen CT.
Complicatii corpi straini : endoftalmita, oftalmie simpatico, cataracta, glaucoma
Neglijarea unui corp strain intraocular magnetic (fier, otel, nichel, crom) duce la
pierderea ochiului prin sideroza ocular (cataracta toxica rosie-caramizie, midriaza
unilateral, heterocromie iridiana). Neglijarea corpului strain de cupru duce la calcoza
ocular : compusii cuprului dizolvati in globul ocular dau irisului si cristalinului o
coloratie verde.
Tratament : chirurgical. Corpii straini magnetici se extrag cu ajutorul
electromagnetului, iar cei nemagnetici cu pensa, eventual dupa vitrectomie.
48. Arsuri chimice ocular
Produse de agenti chimici (acizi, baze) sau fizici (termici, electrice, prin radiatii
ultraviolet sau infrarosii). Arsurile ocular intereseaza ; pleopele, conjunctiva si
cornea si secundar alte structure.
Clasificare:
Grad I (arsuri usoare): senzatie de usturime si constrictive a tegumentelor
fetei, pleopelor, senzatie de corp strain, lacrimare, fotofobie. Evolutie
favorabila in 2-3 zile. Obiectiv : usoara congestive a tegumentelor,
hipereremie conjunctivala difuza moderata, zona de fina dezepitelizare
corneeana, rar discrete opacifieri corneene subendoteliale. Sensibilitatea
corneei este pastrata.

Grad II (arsuri moderate): Subiectiv : simptomele din arsurile de gradul I mai


intense, pacient agitat, sensibilitate corneana scazuta sau anestezie
corneana, acuitate vizuala 1/10. Obiectiv : inrosire edematoasa a
tegumentelor cu/fara : forme de flictene, afectare par, conjunctiva bulbara.
Corneea e tulbure, cu luciu pierdut, edematiata.
Gradul III (arsuri grave): Subiectiv : dureri ocular intense, vedere foarte
scazuta. Obiectiv: necroza la nivelul pleopei superioare, secretie lacrimala
este mult scazuta, conjunctiva bulbar transformata intr-o membrane uscata,
friabila, alba datorita ischemiei generalizate, cu absenta durerii si sangerarii
la ciupire, cornea se opacifiaza in structurile superioare sau total. Complicatii
frecvente: perforatie glob, iridociclita, glaucoma secundar.
Gravitatea arsurii depinde de : cantitate, concentratie sit imp de actiune!
Arsurile prin agenti chimici. Clasificare:
1. Arsuri cu acizi :sulfuric, azotic,clorhidric, acetic. Produc o necroza de
coagulare. Proteinele coagulate creeaza un effect de bariera in calea
patrunderii agentului chimic si astfel contribuie la limitarea leziunilor.
2. Arsuri cu baze: soda caustic, var, ammoniac. Bazele produc o necroza de
lichefiere a albuminelor tisulare, disociaza si emulsifica lipidele din structua
membrane celulare si intra rapid in celule pe care le distrug (penetrabilitate
baza mult mai mare in suprafata si in adancime). Hemoragiile prin lezarea
peretilor vasculari sunt mai frecvente decat la arsurile cu acizi.
Tratament: instituit de urgent si cu blandete. Obiectiv: neutralizarea agentului
caustic, calmarea durerilor si sedarea bolnavului, prevenirea infectiilor ocular,
restabilirea integritatii fundurilor de sac si a pleoapelor, prevenirea si combatea
complicatiilor, tratamentul sechelelor.
1)
2)
3)
4)

Spalare abundenta cu apa/ ser fiziologic la locul accidentului


Transport spital
Inlaturarea resturilor de substanta chimica la nivelul corneei, conjunctivei
Administrare de bicarbonate de sodium 2% pentru acizi, baze- acid acetic 12%

Etapa 2: profilaxia infectiilor cu antibiotic, antiinflamatoare steroidiene in cura


scurta (7-10 zile) apoi antiinflamatoare nesteroidine
Etapa 3: tratament tardiv al sechelelor la 6luni 1 an (plastii palpebrale, plastii
conjunctivale, keratoplastii)