Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calatori Poloni
Calatori Poloni
ROMANA
S TIT 1)1 T
ET
XVII
.cALA.Tom IPOLON1.
IN TARILE. ROMINE
DE
P. P. PANAITESCIT
LI
www.dacoromanica.ro
v GI-Pcuzw
601-A-41-et
r. p.
ACADEMIA ROMANA
STUDII $1 CERCETARI
XVII
CALATORI POLONI
IN VIRILE ROMANE
DE
P. P. PANAITESCU
BUCURE$TI
1930
www.dacoromanica.ro
fee4
INTRODUCERE
Importanta descrierilor de ccildtorii ca izvoare istorice. Intre
izvoarele externe ale istoriei romnilor, descrierile de cA1Atorii au o situatie aparte. Sant de sigur foarte atractive prin
elementul lor de pitoresc si de anecdotic. Importanta lor realA
pentru istorie stA ing in aceea cA ele cuprind observatii asupra
institutiunilor, monumentelor i obiceiurilor, despre cari adesea
lipsesc stiri in izvoarele interne, pentrucA un scriitor care trAeste
tinopol ; drumul soliei lor treceh mai totdeauna prin Moldova, ateodatA i prin Tara RomineascA.
Solii erau datori sA prezinte la intoarcerea lor o relatie cAtre
1) Cf. pentru cltorli striini in tirile noastre Al. Sadi-Ionescu. [Bibliografia
cdleltorilor streini in terile noastre. Bucuresti, 1916] lucrare neterminat, merge pani
la 165o si N. Iorga, Istoria Romtinilor prin cdlatori, ed. II, Bucuresti, 1928.
1*
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
cei mai multi snt din veacul XVII. Toate relatiile skit in
bimba polonk unele din ele au fost publicate in colectii de materiale istorice sau periodice, pentru acestea m'am multumit s"
dau numai in traducere partea care priveste tara noastr, altele
sfint inedite si am avut fericirea s le gAsesc intre manuscri-
www.dacoromanica.ro
tiile de alkorie cari n'au fost traduse Ora acum in romhneste si nici n'au fost utilizate de istoricii nostri 1).
1) Unele din relatiile de alltorie cuprinse in acest volum au fost utilizate, in
ceeace privete partea care vorbete de Bulgaria, de Hr. Keseacov, Ompii MT*
4HIA4 npia RSArapHA. Sofia, 1922.
www.dacoromanica.ro
Este cea mai veche descriere de alltorie polonA in Moldova. Erasm Otwinowski a insotit solia lui Andrei Bzicki,
castelan de Chelm, trimis in Turcia de regele SigismundAugust. Autorul jurnalului de alAtorie e cunoscut i printr'o
traducere in limba polonA a poemelor poetului persan Saadi.
Manuscrisul descrierii de algtorie se afl in biblioteca contelui H. Ilinski la Romano w in Wolhynia i a fost publicat
impreunA cu alte manuscrise de I. I. Kraszewski sub titlul
Podrdie i poselstwa polskie do Turcyi. (alltorii si solii polone
In Turcia). Cracovia 186o, cu o introducere in care se afl
ateva arranunte biografice asupra cAlAtorului nostru. 0 traducere in limba croat a acestei descrieri de cAlAtorie a dat
Nat kovid in, Rad jugo-slov. Akademii. Zagreb. 1891. C V.
15 bile ['557]. Joi. Ie0m din Camenita. Am pranzit la trecerea
Nistrului, la Hotin pe un deal inalt. ParcAlabii primesc pe sol 0 preOtesc cartier de noapte sub cetate.
I6 - Dup un pranz moldovenesc plec'm din Hotin. Dormim in
amp la Bolochowca, cin'm la Czenbrowca pe Prut.
17 - Dormim la Stepanowca [Stefaine0i], ad slugile castelanului
Cracoviei, moldoveni din Tarnow, mi-au dat numai o singur farfurie
de mincare 0 pe aceea au stricat-o, ceeace s'a intmplat foarte lesne,
aci solul n'a spus nimic la aceasta.
18 - Noaptea in satul Moczokowey') am f'cut rAndul meu de strajl
impreuni cu Wincenty Wieruski ca s plzim caii.
19 -Veverit [Wiewierzyca] boier moldovean ne-a osptat in satul
s5u, apoi noaptea am fost la Ia0. Alexandru Domnul Moldovei a primit
') Adia satul sotiei lui Motoc.
www.dacoromanica.ro
pe sol, dar mai intaiu a trebuit sa astepte multa vreme in fata curtii
erh racoare. Domnul nu 1-a poftit sa seaza. In aceeas zi ni s'a trimis
la gazd un bou din partea domnului, dar a doua zi au cenit inapoi
pielea. Am stat in tabara langl ora i erau acolo, asteptand, multe
care armenesti. Intre timp a fost acolo Bebek, boier ungur 1).
20 Solul a fost a doua oara la domn.
23 In ziva Sfintei Mari Magdalena am iesit din Iasi, trecem peste
Prut, dormim in camp. Acolo erh satul Thetra, unde nu de mult a
fost ucis de moldoveni domnul lor, Stefan 2).
24 A doua noapte in camp pe malul unui rau, la vad.
25 Innoptnn pe malul lacului Roszow, parasim un cal bolnav.
26 Innoptam inteun sat la dou mile de Dunare.
28 Innoptam pe malul Duzarii in fata Oblucitei.
29 Trecem la Oblucita, vamesii turci ies inaintea solului cu o toba.
si o surla si au fost primiti la masa de sol. Cand un oarecare cioban
[czaban] ne opri trecerea carelor, vrand sa-si duca intai oile lui, ne-am
plans impotriva lui si indata I-au adus legat de picioare in fata solului
si 1-au btut cu batul la talpi. Aci la Oblucita ne-am odihnit o zi.
31 Dela Durare mergem o min.' pang la Babadag, In padure, unde
dormim. Aci e un loc de inchiraciune idolatra la mormantul unui
dervis sau calugar turc, anume Nicolae.
.r August. Petrecem noaptea in satul Tangribred.
2 Petrecem noaptea in satul Alczapi langa Bazargicul mic. Aci
sint ziduri cladite de imparatul Anastasie, cari se intind dela Marea
Neagri la Marea Alba (Marmara). Au fost zidite din cauza deselor
ravaliri ale bulgarilor i tatarilor In Grecia, mai stau In picioare pe o
intindere de sase mile...
Intoarcerea
I, p. 62.
Stefan, fiul lui Petru Rares, ucis de boieri in satul Tabitra in Septemvrie 1552.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
Solul trece si el cu restul carelor. Dormim inteun sat moldovenesc land. Dunare (la doua mile). Vremea e rea: fulgere i trasnete.
ne lase liberi Para stirea Domnului. Dar deoarece eram in camp, ne-a
lsat la satul Paszty [Posta ?], care era la o milk' deprtare, langa padurea numita Bucovina. Sosind acolo, a lsat deosebit carele armenilor
si a poruncit ca pe unii armeni sa-i lege, ca unii ce au fugit de vama.
Armenii, vazand c solul nu spune nimic la aceasta, desi mai inainte
niciodat nu pltisera vama and mergeau pe langa o solie, au dat 400
de talen, rugand pe vames
primeasca, ceeace a facut cu greu, pentruc se cuveneh mai mult pentru mrfuri. Am ramas acolo si Miercuri
seara, pentruca armenii nu se intelegeau cu vamesii, cari voiau sa le
intoarca iar carek inapoi. Ei s'au plans solului cu lacrimi in ochi pentru
paguba suferita, spunand el le-ar fi venit mai ieftin, repet cuvintele
www.dacoromanica.ro
dela
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
Trei solii ale lui Lavrin Piaseczynski la Kazi Girei hanul ttarilor de
Perecop. (rezumate de K. Pulaski dupa mssul bibliotecii din
St. Petersburg)
(Rezumat)
www.dacoromanica.ro
xx
fiul lui Alexandru 1). Se poate sa fie un asemenea proect printre cazaci, i deaceea solul previne pe Ieremia Voda.
Inteo discutie cu turcii la Cetatea Alba, acestia amintesc solului
cum polonii au calcat dreptul gintilor in Tara Romaneasca, ucigand
un sol turcesc. Pleac apoi spre Crimeia.
Intoarcerea (Tulle). Solul se intoarce impreuna cu Trifon, solul moldovean. Trec limanul cu o corabie si sosesc la 4 22 Iulie la Cetatea
Alba, la 23 in drum pana la Ciubarciu, 24 pe camp noaptea 25 Lapupa, 26 Tutora, 27 Iasi . A doua zi solul e primit de domn. Scrie
lui Constantin de Ostrog a a auzit In Crimeia ca ttarii i turcii fac
mari pregatiri pentru recuperarea Moldovei i Munteniei si cum el
a fost tratat cu dusinanie
Dupa ce-si ia ramas bun dela domn, solul iese din Iasi la 30 Iulie.
La z August primeste in drum spre Hotin o scrisoare dela loan Potocki, care er la tKiebrinceni . t Ai nostri in Muntenia sant gata
de lupta, deji cei doi Radu 2) si stile nemtesti sant in %ar. Polonii
nostri se abtin inca dela lupta, asteptandu-ma pe mine. Peste cateva
zile lucrurile se vor hotari #. Dela Hotin solul trece la Camenita.
a lui Simion Movill, fratele domnului Moldovei, impotriva caruia se ridicase Radu
Serban-Voda.
E vorba probabil de un fiu al lui Alexandru cel Rau, domn al Tfirii Romanegti
(1592-1593).
Cei doi Radu sant Radu Serban i Radu Mihnea.
www.dacoromanica.ro
12
P. P. PANAITESCU
In observatiile dela urma asupra soliei: Am aflat ea tarul [de Perecop] a fgIduit turcilor sa recupereze Muntenia, Moldova si Ardealul.
triva toate treburile Ardealului merg dup spusa lui, iar Basta Il venereaza
ajuta pe sub mna, dar e greu s tii adevarul .
Din relatia solului catre Than Zamoiski: Radul fiul lui Mihnea
voevodul Trii Romnesti, care a fost inainte de Mihai 2) vine in.
Muntenia Cu Barovski (Buzestii ?) i cu nemtii. Simion a fugit si nu
se stie ce s'a intmplat Cu oamenii nostri. Radul a scris lui Ieremia,
numindu-se pe sine hospodar i voevod al Trii Romanesti din mila
lui Dumnezeu i cu voia cezarului si-i cere s declare imediat dac
este favorabil cezarului i lui, amenintndu-1 ca are ostire pe care n'o
poate retine mult vreme. Pasa de Timisoara e la Waradin cu Moise
Sekeli i alti nobili ardeleni, cari voesc s indeparteze din Ardeal pe
Basta si pe nemti
A treia solie. Inainte de plecarea solului, regele Poloniei trimite o
scrisoare tarului de Perecop prin Iusth, vamesul domnului Moldovei
Sigismund Bathory invins de Mihaiu Viteazul o de George Basta la Gorasldu
(r6or).
Milmea Turcitul (1577-1583
1585-1591).
www.dacoromanica.ro
13
(7 Septemvrie 1602) anuntandu-i venirea solului. La 4 Octomvrie regele serie si lui Ieremia Movila, cerandu-i sa primeasca si s'A ajute pe
sol. Domnul Moldovei raspunde din Suceava la 31 Octomvrie ca' e
gata sa-I primeasca si ca solul tafiresc a trecut pnin Botosani.
din Lozian, s'a' ia masuri s'A fie condusi la Iasi. Solul la Iasi scrie lui
Emanuel Paleolog, curtean al donmului si lui Lacki, pisarul domnului,
si primeste raspuns dela amandoi in scris. Abia la 14 Ianuarie 1603
solul porneste inainte, caci intarziasera instructiunile regelui. La Iasi
solul discuta chestia soldatilor poloni, cari luptaser in Muntenia si
urmau sa primeasca leafa dela Simion Movil, dar nu primisera nimic.
Tot acolo aflase a soldatii nemultumiti vor s'A* prade Ustia, care apartine lui Constantin Movila. In adevar la 31 Ianuarie se afla c soldatii
sunt la Buczacz, 4-5 mile de Ustia. Piaseczynski trimite catre
daqii un om al
www.dacoromanica.ro
14
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
15
Din ambele parti tritonii in api ne ureaza drum bun si tot astfel
si vremea frumoasa. Aproape chiar de malul moldovenesc este castelul
frumos al Hotinului, care se vede pe o stanca uriasa, de care se sparg
valurile Nistrului, raul care se coboara repede din muntii Carpati. Ad
toati solia, inteo ordine frumoasa, isi aseaza tabara. La mijloc sant
corturile ridicate ale ducelui; pe laturi, In ordine sirurile infanteriei
unguresti. [Marginal: A trebuit s'O avem mereu tabra asezata in acest
chip din pricina tallariilor moldovenesti si turcesti.]
Seara trecem prin tabere parasite de anul trecut 1), unde abii cu
greu ne facem culcus grozav prin iarba neumblata, odinioara camp
{le lupa', astazi cuib de talhari.
Pan azi se pot vedeh in acele santuri atatea trupuri: oasele albe,
altele mai vechi cari se fac cenuse, toate prada animalelor, Virtutile
lor inca vii erau demne de o piraznida, si curajul lor demn de rasplata
Cu aur.
A doua zi, cand zorile dirninetii au alungat umbra, pornim la drum.
Mai intaiu pornesc carele, si ne-a fost dat sa trecem prin tabara turceasca. i ad pe camp corpuri pe junatate descompuse si oase se transforma in cenuse. Peste o ora trecem Prutul in vad. Vedem din sus dela
tefnesti (Stepanowiec) pe don-in venind cu dota regimente alese de
moldoveni cu caii imbracati de parada.
Jutdlnirea Cu Tomfa 2) voevodul Moldovei
www.dacoromanica.ro
P. P. PANA1TESCU
mina cel dintiiu, dar si ducele este atent ca s nu fie atinsa demnitatea lui. De trei ori caii se ating, pin ce in sfirsit, stringindu-si
calul, domnul intinde mina, ceeace face si ducele. [Marginal: Un mol-
trecem peste multe cimpii si ajungem la Ureke 2), unde se vad santurile din vremea regelui Albert 3), mormintele pline de arme, puterile
dc odinioarh'. ale Poloniei bogate. De acolo, tristi ne odihnim pe malurile
Jijiei albastre. Valurile ei turburi, obosite de ploi c zapezi poart pina
azi singele acelei tinerimi vii, care a fost nimicia in mod nedemn impreuna cu Potocki acum cfitiva ani 4). Domnul, ins, care nu suporth
oboseala unei nopti sub cerul liber, s'a intors seara la Iasi, ca s poata
liberh pe Veveli din inchisoare si s poat pregti pentru a doua zi merinde c primire cuviincioasa. [Marginal: Pin acum daduser merinde
foarte putine, din pricina e rsboiul din anul trecut pustiise tara].
Batiste Veveli, negustor si diplomat grec, a jucat un rol insemnat in incheierea
pAcii dela Hotin intre poloni i turci la 1621. Prieten i sustingtor al lui Radu
Mihnea.
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
i8
P. P. PANAITESCU
caci stia bine inca de acasa dela Batiste [Veveli] a Toma se mentinea
In aceasta tarl cu sprijinul lui. Deaceea a inceput sa.-1 laude si sa.-1 vor-
www.dacoromanica.ro
indeajuns s'a dovedit indatoritor Otre rege i ctre dansul. Deci domnul
foarte fericit de vestile ce aflase se intoarce Otre Iasi. Noi ne indreptm
tabka spre Vaslui, a doua zi lOsOm Barladul si trecem peste Siret, aci
drumul nostru trebuia s'A treacO prin Tara Munteneascl din pricina
aprovizionkii mai usoare, dei peste campii era drumul mai drept.
Granita intre aceste dou
moldovenesti o formeazI un mic parau,
care curge la Focsani orlsel muntenesc, unde glsim pe sptarul trimis
inainte de Radu, domnul acelei tari 1). (Amandou aceste tki sant
cunoscute de scriitori sub numele de Moldavia, una Cisalpina, unde
sant muntenii, cealalt. Ulterior, unde sant valahii [Wolosza], spitarul este hatmanul lui Radul domnul muntenesc). Spkarul arat
plAcerea domnului sOu de a ne primi si iubirea lui ara gres pentru poporul polon. Aceasta s'a dovedit prin primirea si pregkirile gsite de
duce chiar in acea sear, desi domnul era bolnav. Ne asezm tablra
chiar in acel loc, la Focsani, inteo campie minunaa. atre miazzi
[!sic] se vd muntii aspri ai Transilvaniei. De dimineati pornim de
acolo c'alre Tecuci, si apoi la Ramnic, orIsele mici muntenesti, pe unde,
www.dacoromanica.ro
20
P. P. PANAITESCU
de Diarbekir, cei doi eroi isi iau ramas bun dupa multe vorbe
frumoase i abi ii retin lacramile in ochi din cauza dragostei ce au
unul pentru altul. Deci domnul s'a intors inapoi, iar noi pornind am
ajuns la Afumati, cetatea de odinioara.' a lui Mihai-Voda, stapanitor
care ar fi fost neinvins de n'ar fi incercat puterile Poloniei, Trecem
apoi de Bucuresti, oras vestit al Prii-Muntenesti, trecem peste raurile
Neajlov i Calniste [Niezul y Kielniste] i ajungem la Calugreni,unde
In ostroave Mihai-Voda a sdrobit o suta de mii de turci. Trecem apoi
www.dacoromanica.ro
21
publicate de Kantecki. (W. Czermak. Introducere la, Scriplores rerum Polonicarum. XIX, Cracovia 1907, pp. IX i urm.)
Autorul rsmne deci necunoscut. Atat stim despre clAnsul
din scrierea lui c4 er un curtean al lui George Krasinski pod-
www.dacoromanica.ro
22
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
23
sant putini la fel intre ai lui, dar deoarece nu-1 &lam la Hotin, nu
aflaram acolo nici o bunavoint. In orasel este o biserica armeneasca.
Tot acolo am revazut acele transee, cari erau sal:ate in jurul taberii
noastre in anul mai sus pomenit, and ne-am luptat cu sultanul turcese Osman. Si azi se vad ele destul de bine si campiile acoperite atunci
www.dacoromanica.ro
24
P. P. PANAITESCU
niceni [Kryniczany] am trecut podul peste rani Jijia, care acum erk
uscata cu totul, dar adesea ins este plink' intre malurile ei i la cea mai
mica crestere a apelor se revars. Acest ran este vestit prin infrangerea lui
Potocki de care Toma, care erh atunci domn al Moldovei 1). Cel din-
ocazia infrangerii lui Potocki Toma prinzand pe Stroici, boier moldovean, care cu mai multi oameni se aliase cu noi, a pus sa fie taiat im-
www.dacoromanica.ro
25
rurile domnului, nu a primit cu nici un chip sa intunece in mod public demnitatea regelui si a hatmanului pentru daruri private. Aceasta
nu puteh cleat sa infurie si mai mult pe domn, vazand c nici unul
din siretlicurile lui nu isbutise.
Stand ad. in Iasi toata aceh zi de Pasti, am fcut de dimineat liturghie i dupa amiaza am intrebuintat-o la vizitarea orasului, care desi
este capitala, sau oras de scaun al trii Moldovei, sediul domnilor, totus nu are nici o intarituf in jurul sau, peste tot se poate intr i ies.
Intinderea lui este ash de mare incat se zice Ca are mai mult de sapte
www.dacoromanica.ro
26
P. P. PANAlTESCU
mii de case, ceeace e de crezut dup circumferinta lui, care este destul
de mare, si dup' desimea caselor. Cele mai multe sant mizerabile
acoperite cu stuf, afara de cateva cursi boieresti. Castelul eri mai inainte
vreme destul de slrcicios, dar domnul actual pentru a avei locuintl
www.dacoromanica.ro
27
prin aceasta plc:lure (dei nu chiar in acest loc). Atacat in mod tradator
de te fan, inconjurat de ostire dusmana care arunch asupra polonilor
trunchiuri de copaci, regele Albert a suferit o mare infrangere, pier-
zand multi oameni, cum arat mai pe larg cronicele polone. Ne asteptam si noi sa avem vreo neplacere in acei padure, caci aci este deobiceiu locul de intalnire al tuturor banditilor, dar din mila lui Dumnezeu o strabaturam fail nici o tulburare si la iesirea din codru indata
ne-am asezat pentru noapte in satul Scanteia [Skintsyi], la trei mile
de Iasi. Acest sat erh mai de mult foarte mic si in el locuiau numai ban-
diti, acum ins s'a marit mult, s'au asezat in el multi oameni gospodui si s'a cldit o biserica nou frumoasa de zid.
25 De dimineata iesind din acel sat, am mers pang la conacul des-
natului ski Constantin Movili si impotriva virului acestuia Mihailas la 1607, dar
lupta nu s'a dat la Vaslui, ci la tefinesti (Miron Costin, o. c., PP. 456-7). Wis.2nlowiecki ja parte si la a doua expeditie a doamnei Elisabeta Movila la z616 si
aware in Iasi (ibidem, p. 466).
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
28
sub cerul liber cu fiica unui oarecare Skurkiel, de neam grec 1). La
o mila departare de locul unde pranzisem, am trecut in vad Siretul,
rau mare cu maluri inalte, care dei acum nu er adanc, cand ins se
umfl se revarsh departe pe mare intindere. Dela acel rau am mai mers
drum de doua mile pe o campie frumoas si se intunecase bine and
am intrat in Focsani. Acest orsel este chiar pe granita Moldovei cu
Muntenia, pe cari le desparte un parau sau mai bine zis o balta, peste
care este cldit un pod de piatra. Atat podul cat si oraselul sant pe
jumatate a Moldovei, cealalta jumatate a Trii Romanesti [Multan].
Vrand noi sa dormim in lin4te dupa atatea neplaceri ce avusesem in
1) De fapt e vorba de nunta lui Alexandru Coconul, fiul lui Radul Mihnea. Nunta
are loc la Tecuci la sat la Movileni )), in 1624, In prezenta lui Radul Mihnea domnul
Moldovei, Alexandru Coconul fiind domnul TArii Romneti. Mireasa er fata lui
Scarlet om vestit intre tArigrIdeni s (Miron Costin, o. c., p. sio).
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
P. P. PANAITESCU
mos cldit deck Iau1, desi este mai mic. Aproape toate casele au aco-
inteun loc frumos inconjurat de apele raului Dambovita, care strbate orasul. Biserica din aceast manstire e foarte frumoas ca arhitectur i zugrIveal si o alta mai frumoas sau mcar asemntoare
www.dacoromanica.ro
3r
Castelul in care locueste domnul este inteo vale intre riuri, pe dinafara nu e urit, dar nu are insa nimic deosebit.
2 In timpul noptii solul s'a imbolnavit foarte rau de picior, deaceea
nu a putut merge la domn in ace zi.
Domnul trimisese dupl dansul ca sa-I aduca cu o careta frumoasa
trasa de sase cai si cu o gar& de o suta de oameni. Deci am mers eu
in careta scuzand pe sol, care er bolnav. Fiind primit cu dragoste
de domn, am priceput din convorbirile ce avuram marea lui iubire
fata de regele, stapftnul nostru si de republica; am aflat si ura lui impotriva turcilor i dorinta de a desrobi pe crestini de sub jugul paganilor. Deoarece el nu ar putea-o face numai cu propriile lui puteri,
doreste sa contribuie cel putin cu averile sale, cari sAnt foarte mari.
Anume daca ostirea polona s'ar incumet s inceapa rasboiul, si el doreste ca republica noastra s ingaduie acest lucru, el ar putea tine pe
cheltuiala lui toata aceasta ostire. Vorbindu-mi in taina, mi-a spus aceste
www.dacoromanica.ro
32
P. P. PANA1TESCU
pe sol care intra in camera, a inaintat dela tronul lui catre dansul si I-a
primit cu dragoste. Dupa aceasta asezandu-se fiecare la locul ce i se
cuvenea, solul a transmis domnului din partea regelui complimente si
urari. Li s'a poruncit apoi tuturor boierilor de sfat [dumnym bojarom]
si dregatorilor sa treaca in alta camera, iar noi am trecut in camera
In care doarme domnul. Acolo staturin mai bine de o ora, tratand
chestiuni ce-1 priveau pe el si republica noastra. Intre altele el se plangea a regele si republica noastra se hotaresc asa de greu sa-1 primeasca
pe el sub protectia lor, prin aceasta el ar putea fi mult mai primejdios
pentru pgani. Solul i-a dat asigurari formale in aceasta privint si
dupa aceea despartindu-se cu dragoste, ne-am intors in camera cea'aka. Acolo inainte de despartire domnul a pus pe umerii solului in
semn de prietenie o hain lung [caftan] de catifea rosie.
In timpul pranzului au venit la sol, dup obiceiul acelei OH, tobosari, cantreti din caval, jongleuri, precum si alti muzicanti si scamatori; solul i-a multumit pe fiecare dupa cum se cuvine.
4 Vineri. De dimineata am pornit catre Silistra si ne-au insotit
multi boieri imbracati frumos, precum si sase steaguri de osteni mai
mult de un sfert de milk' afara din oras. Noaptea am ramas dupa un
drum de cinci mile inteun sat care se numeste in chip deosebit: unii
ii zic Cioran, altii Murgesti.
5 Plecand de-acolo de dimineata am stat noaptea dupa." un drum
de patru mile in satul Ciocanesti, care este pe un brat al Dunarii.
6 Am trecut acel brat al Dunrii pe un pod bine zidit si am trecut
printeun ostrov al fluviului, unde sant multe paraie, sau mai bine zis
brate ale Dunrii. Mergand astfel trei mile sosiram la insus malul Dunarii, unde ne asteptau caice mari si frumoase, cu cari trecuram raul
mai repede decat am fi crezut. Indata ne intampinara pe mal muzicanti turci cari ne inveselir cu muzica si cantarile lor, insotind cu
gesturi muzica lor turceasca. Dupa ce toate carele au trecut, a trecut
si solul cel din urma. I-ai iesit atunci in cale din nou alti muzicanti proas-
www.dacoromanica.ro
33
Romaszkiewicz er un armean din Lemberg, care, cunsand limbile orientale, er intrebuintat ca tAlmaci in soliiie
1) Taal lui Radu Mihnea eri Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585-1591).
Unii din fiii acestuia trecur la religia mahomedanA odat cu tatal lor. Cf. N. lorga,
Frati pdgdni ai lui Radu Mihnea. Revista IstoricA s, X, 1924, Pp. 8i-82:
3 P. P. Panaitescu,latori poloni In Tdrile Romine.
www.dacoromanica.ro
34
P. P. PANAlTESCU
sdptdnuini: o a venit veste dela Matei, domnul muntenesc, cAtre cApitan bap al mArii, prietenul sgu, cum c'd a invins pe moldovean, care
abii de a fugit cu doi oameni la BrAila *1). Imediat i se dau scrisorile
de plecare. A doua zi se pecetluefte casa caimacamului. ImpAratul a spus
caimacamului: Tu m'ai asigurat cg domnul muntenesc va ced de
buni voie scaunul sAu celui moldovean i cA acesta se va aezh in capitala munteanA fAr rlsboiu i vArsare de sAnge, iar acum tu ai dat
o gmiry* (act de invoke) acestui ghiaur s: ridice rgsboiu impotriva
1) E vorba de lupta dela Ojogeni in care Matei Basarab fu invingAtor asupra
lui Vasile Lupu.
www.dacoromanica.ro
35
Wojciech Miagtkowski 3) (unele msse au ortografia Miaszkowski) a fost trimis ca sol de regele Poloniei Vladislav IV.
Asupra acestor evenimente cf. Miron Costin, Cronica in, Opere complete, ed.
V. A. Ureche, I, p. 552.
Nu poate fi vorba de Constantin Movill, care murise demult, ci de un frate
al lui, Alexandru sau Bogdan, prinsi de turci la 1616 si turciIi. Sotia voevodului de
Sandomir este Maria fiica lui Ieremia Movili, care lui ca so; in a doua disitorie
pe Nicolae Firley, voevod de Sandomir.
Luptase in Podolia cu turcii si fusese sol si in Germania. t 1648. Niesiecki,
Herbarz, VI, p. 380.
3*
www.dacoromanica.ro
36
P. P. PANAITESCU
un atac
al lor contra Poloniei. Drumul soliei a fost descris de trei ori: dat de solul insus in ziarul su, altadata
iar de sol in raportul sau care dieta si in al treilea rand de
www.dacoromanica.ro
37
Drumul erh rau, adesea acoperit cu plante, dealuri cu povarnisuri lunecoase. Ne-am oprit in satul Saniani [ ?] (mile patru). Tot acolo am
starostele de Felin, mai sus numit, trecuse Nistrul si Prutul in Moldova si nu voih sl se intoarca in Polonia. Acest lucru a impins spre
mormant si pe Golski voevodul Rusiei, care a murit peste cateva zile
la Camenita, caci nu puteh sa' ajute pe Potocki, cumnatul sat', in intreprinderea aceasta nefericita i stateh la Nistru in fata Hotinului.
Am mers in graba pang la Iasi trei mile. Domnul a trimis in intampinarea mea pe fratele sau, lliatmanul 2), i cu dregatorii i boierii
1) Despre aceste evenimente vezi mai sus la alfitoria lui Cristofor de Zbara z
p. i6 nota 4.
1) Gavril, hatmanul fratele lui Vasile Lupul.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANA1TESCU
38
www.dacoromanica.ro
39
/9. La Rimnic un ger mare 0 un vint rece ne-a tinut pe loc, cici
eu m ingrijeam cu medicamente pentru sciatici, care-mi cuprinsese
coapsa i piciorul drept, ai de tare ?neat nu putui scipi de boali
de necaz timp de trei siptimini. Am triznis pe un preot franciscan
Cu scrisori catre domn. Tot acolo a fost i un cutremur de pimint catre
ceasul al douizecelea 0 mi-au spus unii ci a fost de trei ori in acei zi.
20. 0 zi mai caldi, drumul bun 0 intins, m'a cAlAuzit un steag de
cAlAreti. In drum mi intilnii cu Constyn fratele fostului hatman al
Moldovei, indigenul nostru 2), care mi-a adus multe veqti: moartea
1) Despre aceastri asfitorie vezi mai sus solia lui G. Krasinski, p. 28 nota r.
I) Ghiorma exit fost mare ban al Craiovei.
8) E vorba de un frate al lui Ioan Costin hatmanul, tad' lui Miron Costin, care
cApitase indigenatul polon. Cunoastem pAni acum un singur frate al lui Costin
www.dacoromanica.ro
40
P. P. PANAITESCU
regelui Persiei si a hanului ttarilor. La jumtate drum ne-a intmpinat cu un steag de osteni buni Pilar supremul econom al Trii Romnesti 1). Dupi ce trecurAm in vad un ru mare si repede, BuzAul,
ne oprirAm in orselul Buzu.
21. Din cauza strii rele a snttii mele zAboviem acolo, osptnd
[Am rmas] tot acolo pentru slujba religioasl, care a avut loc
In bisericuta catolia locall in ziva Bunei Vestiri. [In Bucuresti se afl]
o mnstire bogat cIldit de Radul voevod si un castel de zid. Rul
Dimbovita trece prin mijlocul orasului. A trecut Achmet aga venind
din Constantinopol i mergnd la domn dupg haraciu. Am mai stat
ad cAteva zile din cauza sciaticei, care m chinua,
30. Dup ce &dui ateva pachete de scrisori armenilor cameniteni,
am iesit din Bucuresti. Zece steaguri de clgrime bunk' i alte zece steahatmanul, Dumitru postelnicul,e poate personajul despre care vorbeste alltorul
nostru. (Cf. Sever Zotta, Dumitru Postelnicul, fratele lui Costin Hatmanul in s Revista
www.dacoromanica.ro
41
Zi friguroasa. Am trecut peste doua rauri inteo campie frumoasa. S'a artat un iezer foarte mare si rauri, sau brate largi cari se
desta'ceau din Dunare. Noaptea in satul Werszez [sic] dupl trei mile
de drum.
z April. Dumineca Floriilor, zi vesela, vreme frumoasa cu vant usor.
dela ora pranzului pang la un ceas din noapte, and ultimii au sosit
la curtea frumoasl i impodobita, care mi-erh destinata mie in cetate.
Intoarcerea
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
42
I Iulie. Dumineci, am stat pe malul Dunirii langi Galati, multumind lui Dumnezeu in bisericuta catolici locall ci scipasem de Ispir
si eram in sfirsit in tara Moldovei. Ceausii au trecut si ei Dunk-ea
dui:4 mine.
fost la dinsul.
Am plecat din Iasi. Noaptea am stat la satul Cirniceni pe o movili, care acopereA pe ai nostri ce pieriri in acest loe cu Stefan Potocki,
cum s'a amintit mai sus. Acum ciinii si porcii au desgropat in mare
parte oasele si capetele lor.
IO. Dupi slujba sfinti pentru sufletele lor, am plecat la Stefinesti.
Prima ploaie in aceasti cilitorie.
.z.r. La Ridiuti pe Prut, unde am asteptat si treaci lucrurile mele
si prizonierii mai sus amintiti.
www.dacoromanica.ro
43
Abi dupg trei ani [dela numirea ca soil, indatg ce luai porunca de
plecare dela rege i din vistierie m'am grgbit sg mg indrept spre Lemberg cgtre granitg i m'arn pus pe drum cgtre acel tiran, teroare universal*, Amurat cel crud, invinggtorul Persiei. Am plecat in ziva Lgsatei
Secului, pe ger i furtung (in chiar aceh zi grozavg otirii regale i-a
scgpat din mang o victorie strglucitg impotriva oardei fltare in Ucraina,
din cauza vremei). Am strgbgtut zgpezile din Rusia i Podolia cu cele
www.dacoromanica.ro
44
P. P. PANAITESCU
mijloace de transport. Am pornit spre Tara Romaneasca prin Bucovina pe un drum greu i fiind infometati. In Muntenia am dat din
nou de zapezi i vanturi mari. Atunci m'a lovit pe mine si boala. Am
fost bine primit si bine tratat cateva zile de catre cei mai de frunte
dregatori ai Tarii Romanesti, trimisi de Care Matei-voda, care atunci
se aflh la Targoviste sub muntii Transilvaniei. Am iesit din Bucuresti
insotit de o mie de calreti si de un polc [regiment] de infanterie muntean si am sosit in Dumineca Floriilor la pranz la Dunare, in fata
Silistrei. La mal ma asteptau turcii cu caice i cu mirare am trecut
Dunk-ea inteun sfert de ceas in ziva aceea linistita i frumoas, carele
si caii au fost transportati pana la un ceas din noapte sub castelul
Silistrei, cldit odinioara de greci...
Intoarcerea. M'am intors [dela Varna] la Bazargic, unde din nou am
stat infometati dou zile, caci acum nu puteam obtine alimente nici
pe bani. Dupa aceea ne-au l'Asat [turcii] sa-inainam incetul cu incetul,
numai cate doua mile pe zi. PAmantul erh uscat, ars de soare, incat
nu vazuram trei zile fir de iarba verde, ape rare, rauri de loc, rar cite
o bala. Ajunseram in sfarsit la Dunare la oraselul Macin, unde saturam in tabara si din nou ne-au interzis s trecem. Ispir-Pasa [de
Silistra] astepth un raspuns dela Poara, dorind i uneltind cu Lupul
al Moldovei s ma intoarca inapoi sau s'A ma inchida undeva. Dadeau
de stire vizirului c sant cazaci pe mare, a ostirea regelui e sub Camenita i c insus regele este in drum. Afland de acestea. i vazand CA
turcii nu aveau oaste langa noi, m'am despartit pe furis de ei si am
pornit, avand in fata pe malul cellalt Braila. Am mers astfel pentru
a aveh loc mai bun de trecere, patru mile pe malul Dunarii si am stat
In tabaa in fata Galatilor, orasel moldovenesc. Indat moldovenii
mi-au dat caice i bacuri, de am pus sa fie trecuti intaiu prizonierii
carele mai grele i dupa aceea, Care seara, am trecut eu insumi Dunarea,
rara ca paznicii turci s prinda de veste. In aceeas zi i-a sosit lui IspirPasa la Varna dojana scrisa dela Poarta pentruca ma tineh pe loc. Vizirul
i-a poruncit s'A m'A lase imediat in pace: O. adauge un al treilea ceaus,
care sa m'A calauzeasca prin Moldova. Din drum, dela Dunare a plecat
in graba al treilea ceaus la Iasi cu bujardun ordin dela vizir, ca Lupul
www.dacoromanica.ro
45
ca un sat, nu este nici o cas mai mare. Toti slujitorii nostril i caii
ramasera noaptea sub cerul liber, dar in schimb avuri toti mancare
din belsug, atat servitorii cat i caii: pesti, paine, mied i bere. SA' dea
www.dacoromanica.ro
46
P. P. PANAlTESCU
Dumnezeu sl avem la fel peste tot t Seara s'au cetit articolele soliei i
le-au iscAlit toti acei cari le-au auzit, afar de cei cari lipseau. Unii cari
telului Zaheu i-au trimis inapoi din Hotin, cci aq a vrut solul.
Eu am avut gazd impreun cu pan Strykski i pan Zadarski cel
tank la un oarecare Sturza, un om de valoare i indatoritor, la care
avur'm toate ce ne trebui, ca soarecele in unt, cum se spune. Acest
Sturza ne-a povestit cum din acest sat dau biruri foarte mari domnului
Moldovei, el singur plAtete de obiceiu lunar o sutl de zloti roii i
and poruncete domnul chiar la o s'pt'mn, iar t'ranii, del satul
e mic, plAtesc lunar opt sute de zloti. Aceasta ni s'a prut de necrezut
totulucrul st ak in adev'r, c'ci am intrebat pe multi i top au spus
la fel, i ce pot s facl nenorocitii and la ei e e sic volo, sic jubeo ?
i de dreptate i cuviint nu se tine seaml. Tocmai and din porunca
solului ne urcam in care, a venit veste dela domnul Moldovei de moartea
www.dacoromanica.ro
47
tatea lui. Cat despre Iasi, vorba ceea: furtuna mare, ploaie mica; ni
se spuneh a vor fi de toate indestul, dar in realitate e numai saracie
0 nimic demn de vazut, caci e un rasa mic cu casele acoperite cu stuf,
nu e bun de nimic.
Solul s'a dus la biserica catolica, pana acolo ploaia ne-a udat bine,
si a schimbat chiar coloarea penelor, cu cari ne impodobiseram intaia
oara la palarie. Dui:A slujba pe care o fac preotul soliei, solul s'a tutors
la gazda i a avut la mask' trei franciscani si dou slugi ale domnului.
Inainte de masa el trimisese la domn pe Kossakowski, pe Ciswicki,
pe Miaskowski 0 ca talmaciu pe Romaszkiewicz. Kossakowski a dat
domnului scrisorile regelui 0 ale castelanului Cracoviei, dar el n'a vrut
Samuel Korecki, ginerele lui Ieremia Movill, dui:4 fiica lui Ecaterina.
Hatmanul Stanislaw Zolkiewski, invins de turci in lupta dela Tutora (1620)
i ucis in retragerea lui spre Nistru.
Gavril hatmanul, fratele lui Vasile Lupul.
Cancelarul este marele logofAt, care erli atunci Gavrilaqi Mateia.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAlTESCU
48
www.dacoromanica.ro
49
doi cai, apoi insus domnul pe un cal moldovenesc sur. Erh imbracat
inteo subl de zibelina si de brocart cu broderii. Langa dansul doi ieniceri imbracati in catifea rosie fugiau in noroiu purtand fiecare cate o
insa n'a dat deocamdata nici un raspuns si i-a spus sa se intoarca peste
un ceas. Mai tarziu a dat acest raspuns: pe unde e drumul mai drept,
pe acolo va merge.
.ro Martie. Solul a scris domnului muntenesc si a trimis pe Romaszkiewicz talmaciul cu scrisorile lui precum si cu acelea scrise de rege
si de castelanul Cracoviei care acel domn. Noi am mers dela Iasi la
satul Scanteia, unde vazuram ruinele unui castel, cladire de seama si
frumoasa odinioara, inconjurata cu sant. Odinioara a fost ad resedinta
domnului, dar apoi a fost devastata de cneazul Korecki. Avuram ad un
conac foarte neplacut, cad domnul suparat pe sol a poruncit sa nu ne
dea nimic in tara lui. Deacolo am mers la Kulina [Docolina ?]. Peste tot
eram nevoiti sa ne procuram toate cu banii nostri. Pentru o caruta a
platit solul patru talen pentru un drum de trei mile. Mergeam incet
pentruca' solul astepth instructiunile pentru imparatul cel nou. La Tecuci am primit veste c in locul imparatului turcesc care murise a fost
ales altul, anume un pasa mai de frunte, despre care nu sta nimeni
sa ne spuie ceva.
Cand trecuram podul la Focsani in partea orasului care este a domnului muntenesc, calarasul ce! mai &gran, care ne caluzise dela Iasi
s'a asezat la pod si a asteptat pe sol. Cuvintele lui au fost acestea: o Milostive domnule sol; am indeplinit intru toate datoria mea si porunca domnului, stapanul meu, ma opresc la granita si ma rog sa fiti asa de buni
2) Cancelarul nu eri frate cu domnul; e probabil o confuzie Intre Gavrilas Mateias
si Gavril hatmanul, fratele lui Vasile-Vodfi.
2) Pisarul lesesc al lui Vasile Lupu, pentru care vezi Miron. Costin, Opere com-
www.dacoromanica.ro
50
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
P. P. PANAITESCU
28 Martie. Solul a scris regelui nostru qi mai multor senatori, minunandu-se de ce nu se trimit mai repede instructiunile catre imparatul
cel nou, i intreband daca instructiile n'au fost cumva dejh trirnise, cad
solul se temeh ca domnul Moldovei, un om ruvoitor, sa nu le fi interceptat in drum prin vre'un subordonat al sau. Trecusera cinci saptamani de and solul scrisese regelui, dandu-i de veste de moartea impratului i nu avusese nici un raspuns. Un capitan ne-a insotit dela Bucureti pang la Durare i apoi pana la Silistra. De acolo s'a intors inapoi
In Tara Munteneasca i a luat ca rasplata pentru osteneala lu, caci ne
insotise dela Rftmnic para. peste Dunare cu cativa calrai, o pereche
de pistoale qi o pereche de muschete imbracate in argint, pe care le-a
dat cu mana lui solul.
Inca de dimineata solul m trimisese inainte pe mine, pe Romaszldewicz talmaciul l cu Bielewicz pisarul, la Silstra peste Durare la
namiestnicul Silistrei. (Paa fusese degradat mai dinainte de noul imparat i altul nou nu fusese inch' numit in locul su, fusese trimis numai
un senator frunta dela Tarigrad sa-i tie locul)
[Intoarcerea] La i Iulie am sosit la Galati, orh.'el moldovenesc la Durare in camp. Aci avuram o statie ma cum se cade, mai
bunk' ca toate cele turceti. De dimineata solul s'a dus la mica biserica
catolica; dupa amiazi un panglicar a venit in tabr qi a aratat diferite
boscarii intre cari i aceasta: tineh pe nas un baston inalt asezand pe
dansul un vas rotund cu ap i astfel dantua sau asezanduli un lemn
mare pe cap si lu and o piatra intre dinti, svarli lemnul cu ajutorul pietrei.
www.dacoromanica.ro
53
risul i alte orase din apusul Europei, lsnd interesante descrieri de cAralorie, cuprinse in memoriile lui, cari merg dela
1643 la 1651. In Wile romane a trecut la 1643 cu ocazia soliei
lui Nicolae Bieganowski podstolnicul Lembergului, trimis la
Constantinopol de regele Poloniei, Vladislav IV. Memoriile
lui, din cari extragem pasagiile privitoare la Tara Romneasa
si la Moldova, au fost publicate de W. Czermak, in colectia,
Seriptores rerum Polonicarum, XIX, Cracovia 1907: Stanislai
diarium. 1643-1651.
[1643]. Septemvrie 23. Trecand Nistrul, am aflat la vad pe parc'dlabul Hotinului, care astepth pe sol cu cateva zeci de chianti. Urandu-i
bun venit l-a condus pang la Hotin, chiar pana la gazda ce-i erh preParcalabul a aratat multa politeta in cuvinte i in ceremonii,
www.dacoromanica.ro
54
P. P. PANAITESCU
de diferiti oameni, curteni ai domnului. Dup aceea i-a dus inteo camera mai mica in care steteau de jur imprejur, de o parte turci cu
turbane foarte deosebite in cap, de alta dregkori ai trii. In sfarsit
ajunseram inteo a treia camera unde stetei domnul ca un monarh pe
tron si in fata lui erau cativa senatori. and solul a intrat in acest divan sau camera, indata domnul s'a ridicat In picioare, dar nu s'a mis-
nul s'a coborit de pe tronul ski si i-a dat mana. Dupa ce domnul i-a
urat bun sosit, ha intrebat solul daca audienta trebuie s aiba loc in
picioare si raspunzand domnul ci in picioare, indata l-a felicitat din
partea regelui si a castelanului Cracoviei si i-a dat scrisorile lor. Domnul
luandu-le, a intrebat de sanatatea regelui si a hatmanului si dupa aceea
2) Maresalul este marele postelnic, care eri atunci Apostol Catargiu.
www.dacoromanica.ro
55
s'a asezat din nou pe tron, oferind si solului un scaun. Deoarece cel
dintai si-a acoperit atunci capul si n'a spus solului si faci la fe!, acesta
fill si stea mult pe ganduri si si mai astepte invitatie, si-a pus si el
pliria in cap. Precum si in alte ocazii ash si atunci mai ales s'a conformat in toate atitudinii domnului. Miretia domnului er un lucru
In adevir vrednic de privit, intru toate er demn de admiratie. Intre
altele aveh pe dansul, o haini impodobiti ash de mireati incat n'ai
putei vedeh una aserninitoare nici la sultanul turcesc si nici la vre-un
alt monarh. Materia din care erh croiti, mi se pare a erh altembas ,
pe care erau brodate in aur flori inalte de un deget; aveh doul perechi
de nasturi (paftale) de diamante splendide, se intelege ea erau de o valoare foarte mare. Haina erh ciptusit cu blani de zibelini, care de
sigur trebuii si fie potrivite cu restul...
Intoarcerea. 23 Decemvrie 1643 . [Scrisoare] din Focsani la granita
Munteniei si Moldovei. Fiind la pragul tirii Moldovei si pang acum
din mila lui Dumnezeu sinitosi, atat solul, cat si noi toti, mi recomand domniei-tale, dandu-ti de stire ci solul, terminand in chip fericit solia sa, se gribeste si se intoarci la domnul castelan al Cracoviei,
bineficitorul nostru. Dupi ce am trecut Dunirea, am avut multi bunivointi din partea domnului muntenesc 1), mai ales la Targoviste, unde
ne-a primit in persoani si ne-a tratat cu foarte mari onoruri, iar la urmi
ne-a si (limit atat pe sol cat si pe noi toti. Desi darurile nu erau prea
bogate: zece coti de atlas si nu din cel mai bun, fieciruia dintre noi,
taus am fost multumiti din cauza bunivointei lui. La fiecare conac,
chiar de erau localititi mici, ne intampinau cateva steaguri de osteni
si trebuie si recunosc a domnul muntenesc are o multime de osteni
buni de lupti si foarte bine organizati. Daci Dumnezeu ar vreh si mai
tie vremea frumoasi, de care ne-am buCurat pe tot drumul, vom fi
la Bar indati dupi anul nou.
www.dacoromanica.ro
56
P. P. PANAITESCIJ
care mai fusese trimis acolo si la 1643, cnd Stanislaw 06wicim descrisese cAlAtoria. Scopul acestei solii er incheierea
1906, IV pp. 532 i urm.), din care rezum5m pasagiile privitoare la Orile noastre.
(Rezumat)
www.dacoromanica.ro
57
Ieronim Radziejowski este una din figurile cele mai proeminente din istoria Poloniei in sec. XVII. Bogat i puternic,
subcancelar al coroanei, el se credeh egalul regelui i in
urma unui conflict cu Ioan Cazimir, el indeamn pe regele
Suediei s ja coroana Poloniei. Carol-Gustav, regele Suediei,
cucereste in adevAr mai toaa Polonia cu ajutorul lui Radziejowski (1655), In urma ph'cii dela Oliva (166o) regele Ioan
Casimir este restabilit, dar Radziejowski ki recapah favoarea,
(1662) fiind trimis in diferite misiuni.
La 1667 turcii luaser sub protectia lor pe cazacii din
Ucraina revoltati impotriva Poloniei sub conducerea hatmanului Dorosenko. Pentru a obtine retragerea amestecului turcilor din afacerile polone, e trimis Radziejowski ca sol la Constantinopol. Cazacii Il ponegreau la Poart i cronica lui
Ierlicz
arath c agentul chzhcesc spuneh sultanului ch solul
polon e acel care a adus pe suedezi: <mu poti crede un asemenea om, prin care a pierit Polonia >>.
www.dacoromanica.ro
58
P. P. PANAITESCU
a) Relatia scurtd
Ccildtoria solului Radziejawski la Poarta Otomand (1667).
tru imprat cleat pentru domn. Ceausii trimisi in intampinarea solului de cgtre caimacam i-au spus solului a obiceiul ad este cg dacg
1) L. Hubert, o. e., PP. 462-4643) Marele vornic al tirii de jos exit Miron Costin, cel de tara de sus Vasile Neculai.
Fiind vorba de primirea unui sol polon, e probabil crt avem a face cu ce! dintiliu.
3) I1ia9 Alexandru ( x 666x 668).
3) Aluzie la aducerea lui Carol Gustav al Suediei in Polonia tli alungarea regelui
loan Casimir.
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
6o
P. P. PANAITESCU
b) Relatia secretarului
Textul original dupcl Ms. Ossolinski, Lemberg No. 1614
www.dacoromanica.ro
61
przyimowali y szanowali. Ten zwyczay pacta y dawne postano-wily y wszystkie potym approbowaly, kiedy mieniaj4 palatini moldawienses, bo ieden bywal dawniey ziemie Po tym rozdwoioney, qua-
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
62
tych czauszw. Dla trudnego na ten czas pod Galacem przez Dunay
y odnogi iego giqbokie przebycia, Ibraila Multanskiego wytey niemal
trzema milanie wzigligmy sig, z ktrego kady alias sqdzia turecki od
kilku lat dopiero y z miczetem tureckim, wyrainie przeciwko paktom
przesadzony, wyiezdzal y przyimowal nas, ludzkogd wszelake y gotowogd przewozw deklaruiec. Tego dnia tedy zaraz poczewszy at sequenti, to iest 20, przewietligmy sig y w Mecinie, pierwszym miegcie
tureckim nocowaligwy.
www.dacoromanica.ro
63
tarzaitic persuasione egit przez swoich, iebym tak wysoko iako nieboszczyk I. M. pan pose!; nie zahrawaiac przeciwko swieiym przyklad, poniechal tych skrupul6w, iakoby uratonego honoru W. K. Mci,
a widial siq z nim raczey dogwiadczyl przychylnogci; commodum
ztad iakiego si g in publicum spodziewaifi.c. Wiqc y w listach migdzy
kt6remi pierwszemi dopiero in negotio legationis y od W. K. Mci do
nieboszczyka w Iassiech potkanych, niczego siq w tey materyi nie
doczytawszy, uczynilem to nikomu przedtym niebylo retroversum, iem
y nawiedzi/ y byl na bankiecie u hospodara pro dignitate W. K. Mci,
www.dacoromanica.ro
64
P. P. PANAITESCL7
care era. atunci Toma si apoi a fost primit deasemenea de Radul domnul
In instructiunile solului stit scris: Pe lng doumul Moldovei se afll secretarul ski Kinarski, favorabil repubicei polone si dela el solul va pute obtine stiri
despre cele ce se petrec la curtea impAratului si la aceea a vasalului ski . L. Hubert,
Biblioteka Warszawska r, 1858, II, p. 471.
www.dacoromanica.ro
65
a turburat foarte mult pe domn, care totus dupa multa stlruintl a tuturor, afland ca" i noi eram numerosi, aproape trei sute, a trimis aproape
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
66
unde sosiram la 16 Maiu. Acolo asteptar'Am pe ceausii sau curierii turcesti, c,ari urmau sa ne primeasca dela granita Moldovei si s'A ne conduck' conform ordinului [emir], in partea cealalta care era cu totul turceasca. Am stat acolo pana la 19 ale lunii asteptand in zadar pe ceausi.
Din cauza greutatii trecerii Dunarii la Galati, unde erau ramuri adanci
ale raului, ne-am dus la Braila in Muntenia la trei mile distanta. Acolo
ne-a primit un cadiu sau judecator turcesc, care fusese numit acolo
acum cativa ani, cladindu-se si un mecet, evident in contra tratatelor.
Ne-a primit cu multa bunavointa declarand ca e gata sa ne ajute sa.
trecem Durarea. In chiar acei zi incepuram trecerea si urmarm si
a doua zi, al:lied la 20 Maiu, si petrecuram noaptea la Macin, primul
oras turcesc.
Intoarcerea. [La 8 August 1667 Radziejowski moare la Adrianopol].
Din oraselul Harsova trecuram la 2 Septemvrie cu noroc la Folczyn
regele si la Camenita.
1677 1678
Pacea incheiat de regele Ioan Sobieski cu turcii pe cimpul
de luptl dela Zurawna (1676), prin care Polonia rec4tigh o
www.dacoromanica.ro
67
frunte cu loan Gniftski palatin du Culm, mai tArziu podcancelar al coroanei. Solul er una din personaliatile de frunte
ale Poloniei din ace vreme, avusese o strAlucit carier mili-
soliei in Turcia. El pleaa in Iunie 1677 si dup lungi negocieri se intoarce fill a fi obtinut dela turci ratificarea tra-
0 traducere francez a ziarului secretarului, dar mult prescurtat, se afl la Biblioteca Nationall din Paris si pArtile
www.dacoromanica.ro
68
P. P. PANAlTESCU
2) Miron Costin.
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
b) Relatia secretarului9
www.dacoromanica.ro
71
aducind i proviant, dar foarte putin i deaceea ienicer-aga i Mustafaaga, alnzele soliei, s'au suprat foarte. 22 lunie. Ienicer-aga 1 cu
toti oamenii lui au trecut Prutul Cu tabha pentru a pregati asezAr. ile
de noapte. Solul cu Mustafa-aga, pulcovnic de spahii, lefegii cu Alai-bei
Mustafa...
www.dacoromanica.ro
72
P. P. PANAITESCU
haraci 500 mii de talen i btuti i totus mai mult o fac sa sufere neconte-
nitele treceri prin tar ale turcilor, pe cari nu-i pot niciodata satur
indeajuns. Ne spuneau ca turcii au tras si Ardealul in robie i c iau
de acolo anual 8o de mii de zloti rosii i mii de care.
Solul a primit raspuns dela domnul Moldovei si dela Costin logofatul,
anuntand c domnul va iesi in camp in intampinarea solului si-1 roaga
www.dacoromanica.ro
73
veneasca. Solul a fost condus apoi prin tot orasul si and treceam pe
langa biserici sunau clopotele. Trecand pe langl castel solul a facut
4( ceremonie , spunand el vreh sa conduca pe domn la castel, dar acesta
n'a primit, ci ne-a condus in camp la corturi, cari erau intinse pentru
toat curtea langl o manastire, pe care o cladise cu multe podoabe Duca,
de insus domnul. Acesta ha insotit prin dou (Ali, cea dintai boltita
i cu stalpi contineh mese. Zidurile ca si toata cladirea skit foarte vechi
.si
Fiul mai mare al lui Miron Costin, erit Ionitl, mai tarziu serdar. Cf. V. A.
Ureche, Introducere, la Miron Costin. Opere complete, I, p. 329.
5) Alexandru Buhus, hatmanul.
www.dacoromanica.ro
74
P. P. PANAITESCU
mai multa vreme in Iasi si afland de apropierea solului plecase la seraschier spuna.nd ca-1 arde un foc launtric si se duce sa-1 stinga. Dealtfel
www.dacoromanica.ro
75
inapoia caii furati la curtea soliei. Se afla aci i doua tunuri litvane
de patru funturi, dar domnul n'a primit sa le inapoieze, caci aceasta
i-ar face nume eu la Poarta, deoarece le-a gasit aci and a venit in domnie.
www.dacoromanica.ro
76
P. P. PANAITESCU
lutand pe sol in numele domnului. Deasemenea venir si fiii logoftului si ai hatmanului, cari insotiser pe fiii solului ina din oras.
i'. hatmanul in persoara a iesit in camp cu oaste pentru a face cinste
solului, de care a si fost primit. Drumul cel mai scurt spre Galati este
prin Scanteia, un sat mare cat un orsel sub care curge raul Barlad.
E la patru ceasuri de drum de Iasi, dota ceasuri prin pduri de fag
si dotal ceasuri pe camp si dealuri. Din Scanteia trebuie sa mergem
la Vaslui, sase ceasuri dela Scanteia. Acolo a fost odinioara scaunul
domnilor, orasul e asezat pe acelas rau Barlad. Dela Vaslui se face
drum para. la Barlad, oras bun pe acelas rau, deprtarea nou ore, din
Barlad la Tecuci, oras asezat pe acelas rail, sant sase ceasuri de drum.
Din Tecuci la Galati drumul urmeaz1 valea aceluias rau si apoi dup
virsarea lui in Siret, urmeaz. dealungul Siretului; calea toatl e de
zece ceasuri. De observat c apa Barladului si valea lui sant late ca
ale Prutului si se afll intre dealuri inalte acoperite cu pduri de fag,
intre cari se afl sate mari dar in stramtori rele si greu de strbtut.
Galatul este un oras moldovenesc pe Dunre condus de un parcklab
sau staroste al domnului. Ad se isprveste tara domnului Moldovei
la Durare si la Prut, care cade in Durare in acest loc si de cealalt parte
este granita la Siret o zi de drum Ora in Tara Romaneasc. Acest
drum ar fi fost cel mai scurt, dar deoarece seraschierul trecuse Dunrea
pe pod la Cartal solul a hotrit s se indrepte spre Prut si conacurile
au fost precum urmeazi mai jos. Din Temesti am sosit la Grozesti,
opt ceasuri de drum prin pduri si MO si doul ceasuri prin pduri
pe dealuri udate de ploaie, dupg aceea un ceas intre dealuri prin blti
Cu trestii in valea raului care curge dela Iasi spre Prut si se numeste
Cahul (sic) 1). Acel rat' formeaz1 lang Iasi un lac mare si domnul
1) Grepall pentru Bahlui.
www.dacoromanica.ro
77
Ei mergeau atunci impotriva nohailor i spre a alungh tabara tatarilor Urumbet din Crimeia, aci acestia se intinsesera din Bugeac
2) Trei Erarhi.
2) Clderea Camenitei are loc la 1672, aaa dar podul fu clAdit la 1670.
2) Antonie din Popeati (2668-2672).
www.dacoromanica.ro
78
P. P. PANAITESCU
tarii Urumbet in Crimeia cu dansul 0 a ars patru sute de sate. De observat c intre Prut i Nistru se afla trei hoarde tatarqti, cari impreuna
se numesc bialogrodzeni [de Cetatea-Alba]. Unii stau sub paO, asupra acestora hanul nu are nici o putere i nici nu pretinde ash ceva,
altii sant acei cari s'au intins i s'au inmultit in Bugeac dup uciderea
lui Cantemir, al treilea sant nohaii mici sau Urumbetul i atat acetia
cat i cei din Bugeac nu voiau sa se supuie hanului.
La satul Pagul mergand la conac am trecut pe langa o movila, pe
care o numesc Zaboja, 'Malta cat Rqkawka 1), dar mai stramta. Unii
o numesc movila hanului, dar flea dovad. Ce se tie sigur despre ea
e ea' voevodul Lupul a vrut s ja dinteinsa salitra, dar s'a aratat o stafie
care a oprit oastea 0 a impiedicat saparea movilei. E greu s afli ceva
mai temeinic asupra istoriei ei, pentruca 'jugs Moldova se zice c abia
de trei sute zece i cativa ani a fost impoporata cu oameni din diferite
locuri adu0 in locurile pustii mai ales dela granitile Ardealului, dupa
ce mai inainte fusesera alungate i distruse coloniile aduse de genovezi.
Turcii ii numesc bogdani pentruca Bogdan a fost cel dintii domn care
a primit protectia turceasca, precum pe cazaci Ii numesc dorojani
dela Doroza 2).
www.dacoromanica.ro
79
in satul turcesc Troian, care are cateva sute de case... 5 lidie. Am sosit
www.dacoromanica.ro
8o
P. P. PANAITESCU
A doua relatie, cea mai intinsl, scrisl de Francisk Radzewski cAminar de Poznaii se gAseste in acelas manuscris
(fArl titlu deosebit) (pp. 165 si urm). Aceast relatie a fost
publicat de Francisc Poklatecki sub titlul: Poselstwo wielkie
I. W. Pana Rafala Leszczynskiego... od krdla iegomoici
www.dacoromanica.ro
8i
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
82
cele ce-i trebui. Deci i-au fAcut Antioh vod5. mare cinste
solului si au purces dupe aceia solul de s'au dus la Tarigrad
pentru intlrirea pcii . (Ioan Neculce: Cronica, la KogAlniceanu : Letopisete, ed. II pp. 265-266). Pseudo-Nicolae Costin
povesteste trecerea soliei mai pe scurt : Inteacestas an [tro]
la Iasi cu betia lor. Iar and s'au intors inapoi, mai moale
ei pentru informatie asupra Moldovei un manuscris cuprinzand Poema Polonl a lui Miron Costin, azi pAstrat
Cracovia 1).
Traducerea textului polon este flcua dup ms. 523 al bibliotecii Czartoryski, colationat cu celelalte texte i tiplritura
lui Poklatecki, fat de cari prezina foarte mici deosebiri, mai
mult ortografice.
my jechali przez caly dziefi, stalo za mil 8 ta z/4 drog4 tor sobie
2) Cf. P. P. Panaitescu, Influenta polond in opera lui Gr. Ureche g Miron Costin,
p. 125 i nota 6.
www.dacoromanica.ro
83
nietrzeba iachad, chyba na Roman iadgc. Ubrawa via duia nad rzeka
Seretem, przez ktora trzeba przeiezdzied. Formos targ, alias polonicae Krasny targ nad rzeka Bahluy ktora ieszcze nie wielka. Poduleky nad rzeka Bahluy przy murowanym mostku, malo chalupek y
rzeczka niewielka. Ztamtad iachaligmy do las. Przed ktoremi o milq
duia spotkal y zsiadl z konia na krok6w kilkanagcie logofet alias kanclerz hospodara woloskiego z kilka boiar6w woloskich, wszystkie na
mizernych chlopskich koniach, bo swych niemaig, i przez tlumacza
winszowal przyiazdu I. M., o wczas podrzy pytal y nad niewczasami
condolencya czynil, ktrych podigcie przystuga ku rzeczypospolitey y
chwale Boiey /agodzil. Odpowiedzial I. M. ie mu mile niewczasy
dla przyslugi swey rzeczypospolitey. Sam kanclerz potym iechal
przed I Mgcia, a ludzie iego Po lewey stronie obok nie z bliska, niemieszaiac si q z naszym dworem. Potym spotkal o mil polska aga
turecki od wezyra na przykcie zeslany z kilka turk6w, takte na mizernych koniach. Przyiachali Po turecku w zawoiach y niezsiadli
z koni. Podobnym complementem iako y pierwszy przywitali. Jechal
aga przed I. Mgcia. Iusz Turcy miqdzy naszemi mieszali siq, ktdrych,
by/o tylko czterech, dway czauszowie pod kitami, (kita iest insigne vel
signum czausz6w), na ktrych koficu naksztalt gruzeczek. Aga z
I. Mogcia iacha/ a czauszem przed soba posylat do comoditate faciendum I. Mogci. W 1)61 mile wyiachal hospodar y hetmanie swoim z
muzyka semenska. Przyiachawszy hospodar wo/oski nie zsiadl z konia,
takie y doktor iego w soboley czerwoney szubie, greczyn nie zsiadl
z konia, ktelry imieniem hospodara complement krdtki uczynil, zdiawszy czapkq przy hospodaru obok, winszuige przyiazdu, etc. I. Mogci
tylko trochq ruszyl czapki niezdeymuiac plene z giowy y w czapce
sluchal, (bo te i y hospodar czynil, juxta morem suae vel potius turcicae gentis) y po lacinie odpowiedzial krtko. Hospodar tedy obok
z lego mogcia iachal po lewey stronie. Hetman zag iego z niebliska
6*
www.dacoromanica.ro
84
P. P. PANAITESCU
przy kulbace obok prawey przywivanemi. Pod kulbukaini buzdygany, ktrych tylko konce od toporzysk6w widad bylo. Ala czausz
iachal przed nimi nie blisko mai4cy tolubaszk przy kulbace, w kt6rey
teraz Tatarami osadzone, ale nie znad ich, tak z stroiu, iako izyka
podobni do Turkom. Karasu, to jest woda czarna, przy iezioroku na
ktry kaczek y gsi r6tnego rodzaiu y labdzi gwalt. Iest skaia nad
www.dacoromanica.ro
.85
piatey godziny y mil takie pul piatey. Konie w plaw przez bystra tq
rzeka pugciwszy, a wozy pramem przeprowadziwszy, iachaligmy tegot
dnia daley nad rzekg Moldawq mil 3 przez godzin 4, dla zley drogi
przez Bukowing mil, y tak tego dnia iachaligmy pul 6smey mili.
Baia nad rzeka Baia, alegmy nie we wsi stali. Szocawa nad rzeka Szocawa, gdzie piqkna przysada miasta y wesola. Stara Szocawa niedaleko,
gdzie cerkw murowanych wigcey dziesigtka, iedna soborna z wierzchu
www.dacoromanica.ro
66
P. P. PANAITESCU
Relatia III
[x8 Februar] P. Turku! wziqwszy regestr z ludzi y koni, tak do tych
co kunakami disponunt, iako i do samego hospodara postal. Wyprawitem y co towarzysza do hospodara, oznaymui4c tem iut na granicy
stanza y te nie watpig o wszelkiey gotowoki y naletytey z dawna ku
taki byl defectus, te konie iednym sianem, ludzie zai y chleba nie
mai4c, iedruz tylko wodq. tyli. Nie porno& y bytnoki tamecznego
starosty Pana Turkula, owszem teby y praetextum zruinowanego
kraiu wzito, przedawad zakazano, lubo z znalezionych sam wszelki
pokazat si bit dostatek. Chcieli nas, widz, zaraz z razu do coraz
gorszego przyzwyczaid niedostatku, iakot tak at do samych as bylo
te at lug choroba midzy drobnieysza czeladzi4 wzniecad si poczla.
Byto by co pisa, gdy by si nie tym co widzq. pisalo, jalde tu iednego po
www.dacoromanica.ro
87
ostatniego posh I. P. woiewody Chehnillskiego y dyaryuszu poslalem dowody, przylotywszy niektre, aby in posterum zostawie co
raz wigkszy Rzeczypospolitey honor. Naprzd logofet aby o milg
wyiachal, o 1361 mile tamecznie aby sam hospodar, o praws. rgkg
niedysputiusc, z_konia do gospody moiey zsiadl y do izby mi g zapro-
www.dacoromanica.ro
88
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
89
giszy, kazal im na bok poygd. Conwersacya wszystka byla o zruinowaniu ziemie ich, o nadziei y scisleyszey z namy przyiatni. Pytalem
o wiadomaciach z Stambulu, ale powiedzial ie nie wie wiqcey o cesarskim tylko po ile te iut wieidzal, o moskiewskim te tomu tylko
constat, te iak stanal tak mu zaraz do conferencyey ieden dziefi w
tygodniu, to iest Sobotq, naznaczono, conclusit te niekladzie aby co
skutecznego traktowaio siq, poki wszyscy razem poslowie niesiedziwy
siq. Gdy iut do gospody przyiachaligmy, zsiadl z konia hospodar,
wedlug slowa y pod rqkq miq wziawszy, na schody do izby wprowadzii,
Tam stanawszy, prosii miq abym sobie iak w domu moiu rozkazal,
potym trochq zabawiwszy, powiedzia/ te nie chce podr6inego diutey
turbowad, wyprowadzilem go, lubo prosil abym zostal, a to umyglnie,
aby kiedy u niego bqc1g, nowa o przyimowaniu miq nie wrosla trudnoi.
Sobota odpoczynkowi z podr6zy dano.
Niedzicla to iest 28 Febr. bankietowi naznoczona, nitcli icdnak
www.dacoromanica.ro
90
P. P. PANAI TESCU
y assistencye swoie z muzyka turecka y z wyiacemu tureckiemi trgbaczami. Jachalem tedy y swoia munita assistencyg, z ktora gdym w
bramg wiezdzal zamkowa, zastalem iut hospodara na schodach stoiapego, a gdym sig zblital na dol sChodzacego, kteory gdym zsiadl podzigkowawszy tem si g stawiel na g6rg prosil. Tandem do ostatniego
przyszedlszy pokoiu na tapczanie prawa rgkg dal, o ktora (wytey
przepomnialem) tako z trudnacia disputowai, iako o wygcie przeciwko
mnie. Dano potym w6dki y siodkaci, w tym nim stob, zastawiono,
zlecilem generalibus terminis liberum religionis nostrae exercitum,
descendi y ad particularia, biskupstwo wo/oskie in suis praerogdtivis
wedlug dawnych accidencyey y wolnoici utwierdzaiac y per puncta
od o. o. franciszkan6w mi dane umowiiaiac si g niezapominalem y o. o.
porodzelo tod ei vigore punktu tego spgdzid ich non tenetur. Rozgmialem si na to y powiedzialem te to obrona tartu nie seria reflexione
godna. Prosil zatym abym si g omni modg staral ruszyd ich ztad, com
latwie y szczerze przyobiecal, maiac ten punkt in mandatis instrukcyey moiey. Tandem weszli stolowi urzgdnicy hospodarscy w kaftanach Po turecku i te iut ieg6 na stole designarunt. Gdzie przyszedszy,
zastalem przez cala sag dlugi st61, trzy krzegla, dwa in eminentiore loco
a trzecie za stolem nitey. Poszedi tedy hospodar do swego na lewa rgkg,
a mnie na prawey posadzil podle siebie, nitey w trzecim krzegla brata
swego mlodszego. Przed stolem, spatium migdzy mna zostawiwszy,
www.dacoromanica.ro
91
Wprowadziwszy mi g na ON boiarowie do pokoiu, dobra noc powieclziawszy, spad poszli y mnie, chwala Bogu, pozwolili.
Prima Martii. Po ochocie wczorayszey odpoczynkowi y rozporz4-dzeniu w dalsz4 drog ku Dunaiowi, day Boje szczgliwq., dano.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
92
Beriadem rzek4 y Wasluiem letacego. Wasluy pod samym miasteczkiem idzie y w Berlad za samym miasteczkiem wpada. To miasteczko
quondam stoleczne hospodarclw bywala, mianowicie Stefana, ktry
woyn przeciwko TurkCow podniosny retyrowod si z residency4 at
do Iass, musial, tandem at do Soczawy, na ostatku, lubo od naszych
posilkowany, bitw przegrawszy, sam na placu polegl.
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
P. P. PANAlTESCU
musial by to Porcie donieg. Odpisalo si complementach te o sprawiedliwaci nie trzeba wq.tpi6 y te sam do I. P. Krakowskiego o to
insto...
TRADUCERI
Relatia I
Dela Sniatyn la o jumAtate mill incepe tara Moldovei... CernAuti
pe raul Prut pe un deal inalt, Tirgul Siretului. Merserim toati ziva
ar oprire cale de opt mile pe drumuri rele. Targul Siretului este aezat pe un deal deasupra Siretului. Suceava este pe rani Suceava pe
un deal foarte limit. Sub orel se afl oraul vechi, unde se vAd biserici pustii, dar foarte frumoase, zugrAvite al fresco. Cetatea a fost
clIdit de ai nowi, are ziduri bune i pnturi. Baita [Bayce] localitate
intre podgorii mari, Baia, orlel pe care 1-am inconjurat, are o biseria catolia pustie i dou ortodoxe deasemenea pustii. AvurAm abi
ateva colibe la acest conac. DiThrosqti, cfiteva colibe ca la Baia. Baia
Dobroseti slut aezate pe raul Moldova, peste care nu este nevoie
www.dacoromanica.ro
95
[Poduleloy] pe raul Bahlui, peste care este ad i un pod mic de zid. Sant
lului, a intrebat despre felul cum a decurs calatoria si si-a aratat pirerea de eau pentru ,neplacerile intampinate, spunand Irma c sant
suferite in serviciul republicei spre lauda lui Dumnezeu. Solul a raspuns
ci pentru el neplcerile sant bine venite, daca le sufere pentru tara lui.
Dup aceea cancelarul a mers inaintea solului iar oamenii lui la stanga
mai departe, neamestecandu-se cu curtea noastra. Dup.' aceea la o mill
polona de oras ne-a intampinat un aga turcesc trimis de vizir cu cativa
nului scotandu-si palaria in fata lui si urand solului bun sosit. Solul
a miscat numai putin palaria nescotand-o de tot si a ascultat cuvantarea cu capul acoperit (caci domnul a facut la fel dupa obiceiul sau
sau mai degraba dupa obiceiul turcesc) si a raspuns pe scurt in latineste. Domnul a mers apoi pe langl sol pe partea stanga, iar hatmanul
mai departe cu oamenii sai tot la stanga, unde se afla si doctorul lor.
Intre dansii duceau si doi cai domnesti de parada, unul sur, celalt baltat cu paveze si placi de metal aurit pe langa sea atarnate in partea dreapta.
Sub sele erau si buzdugane din cari se vedea numai capetele manerelor.
Nicolae Donici.
www.dacoromanica.ro
96
P. P. PANAlTESCU
Ala ceaus merga inaintea lor mai departe avind la sea o tamburina
linga care se afli o biciusca, caci ii plca sl tipe ca un bufon (precum
spuneau cunoscatorii lucrurilor turcesti). Deasemenea Ali ceaus tine
un caduceu de argint cu miner de lemn (de forma urm'toare, cu doul
lantisoare ca aceste picaturi) 1). Toti trimbitasii mergind in frunte
cntau, mai la urm muzica seimenilor si trimbitasii moldoveni, dar
cintau prosteste, mai rau deck latratul ciinilor. In fata orasului la
sosirea noastra, eri o multime de care si deasemeni si pe margini seimeni, cari ne-au insotit in oras si pink' la gazde. Intrind in mahalalele
dela margine ne-a primit o muzica de viori, trei viori in forma de octave mari si altele dou ca niste cobze cari aveau capetele retezate la
spate ca la 4 luth , carora moldovenii le-au ponmcit sa. tack' la intrarea
In oras. Dornnul a condus pe sol pin la gazda si nescotindu-si palaria
i-a aratat cu mina s se urce pe sari, dupa aceea tot nu si-a scos
palaria si a spus ca a ponmcit sal se faca toate cele necesare pentru comoditatea noastra si a plecat.
La bucatarie erau si ai nostri si ai domnului, erau doi bucatari, unul
er pentru procurarea merindelor si la masa a trimis doul feluri de
inalta deasupra Dunarii, ce se ridici din pamint. Daia-Kioi, SaraiKioi, Bltagesti [Baltadzieszty], de-acolo intraram in tara Dobrogei
.[Dobrucka ziemia], unde mai inainte locuiau tatarii dobrogeni. Sint
si azi sate locuite de tatari, dar nu le poti cunoaste, caci si ca imbracaminte si ca limba sunt asemenea cu turcii.
Karasu, adica apa-neagra lfinga un lac mic, pe care sint o multime
de rate si giste de diferite neamuri precum si lebede. Este si o stinca
deasupra apei pe un deal din care se face stinca. In ea este locuinta
In text se afli un desen, reprezentfind aceastil insigni. (N. trad.).
In original in romilneate. (Nota trad.).
www.dacoromanica.ro
"97
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
Relatia II-a
Februar .18 [Sniatyn]. A doua zi dupa sosirea solului a venit
dela Ia0 pan Turcul cel tartar 1), care in numele domnului 0 al frunta01or de acolo a dat asigurki de pregatirea conacelor, totu dandu-i-se
numlrul cazacilor, oameni i cai, cari insoteau solia, a spus c moldovenii nu se aqteptau la un numar a0 de mare. A dat o relatie despre
lupta dintre oarda din Crimeia i tatarii din Bugeac, cari, incapatanandu-se impotriva firmanului lamurit al Portii, nu vor sa se retraga
din Bugeac. Insu hanul cu puterea sa, cu ieniceri i cu artilerie a venit
sa-i alunge din aceh regiune. La primul atac al artileriei le-a pricinuit
mari pierden, dar In ciocnirea otilor cei din Bugeac au fost mai tari
Domnul Moldovei pornise in ajutorul hanului cu patru mii de oameni, dar din pricina zapezilor 0 a frigului nu putuse sosi la vremea
luptei i deoarece fusese informat ca se ajunsese la o intelegere se retrase din camp. Solul i-a trimis o scrisoare dandu-i de veste ca a sosit
la granita, atnintindu-i vechile obiceiuri ale tratrii marilor soli.
Inainte de plecarea din Sniatyn, comandantii otilor i stegarii, in
lipsa regimentarilor, &duel onorurile solului in mijlocul unei mari
adunari cu multime de popor i focuri de tun, insotira pe sol dupa eOrea din ora la o jumatate de mill pang dincolo de granita Moldovei.
inceapa calkoria
Solul despartindu-se de ei cu dragoste,s'a grabit
Turculet sau Constantin Turcul e fratele mai mare, comandant de CernAuti
pus de poloni. e Turculet cel mic e, fratele lui, luptA deasemenea in r Andurile polone.
www.dacoromanica.ro
99
pp. 93 si XXXVII.
3) Zamca.
7*
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
100
a doua oara in cursul calatoriei rfiul Siret. Ad a primit scrisoarea domnului Moldovei plina de bunavointa i dragoste in asteptarea
24 Februar. Miercurea Cenusei, inceputa Cu sfinta slujb. Toata ziva
aceasta a fost consacrat odihnei oamenilor obositi si cailor.
intentia ca la sosirea lui in Iasi sa fie primit cu mare cinste i cu deosebite ceremonii de catre domn. Deaceea a crezut de cuviinta ca mai
intai s afle ce crede hatmanul 1) moldovenesc, intrebndu-1 printeo
scrisoare trimisa cu unul din curtenii si mai de credinta. Hatmanul,
desi a primit sa se faca onorurile cuvenite, totus nu a aprobat introducerea unor anume ceremonii cerute. Atunci solul a transcris chteva
extrase din ziarul rposatului voevod de Chelm 2), sol mare la Poarta,
si a adaugat ce i s'a parut mai potrivit ca exemple pentru a sustine autoritatea Poloniei si a trimis dela conac pe Turcul si pe tilmaciul
Karowski la Iasi, ca sa trateze asupra acelor puncte i anume : mai
intii ca logofatul Moldovei, ceeace inseamna cancelar, sa intmpine
pe sol la o min.' bung de Iasi, iar la o jumatate de mila
astepte pentru
a-i urh bun sosit domnul cu oastea, apoi dup urare s porneasca and
locul la dreapta solului, sa se traga focuri de tun si s sune clopotele,
iar and solul va sosi la gazda, domnul s descalece i sa-1 conduca
pan in odaie. Domnul s'a sfatuit si a discutat multa vreme aceste cereri,
aducand impotriva numai acest argument: ca ash ceva nu se facuse
pentru nici un sol si mai ales in privinta acestor trei puncte: ca domnul
s ias as de departe din oras, ca sa se traga focuri de tun, si ca domnul
s descalece i s insoteasca pe sol pink' la gazda, ceeace nu se cuvine
nici chiar vizirului. Chiar ceremoniile obisnuite ce se cereau erau mai
mari deal acelea ce se facusera pentru voevodul de Chelm. Dar solul
nu s'a multumit cu aceasta si a trimis a doua oara rspuns domnului
cu aceasta declaratie ci cererile lui nu intrec cele ce se fcusera pentru
voevodul de Chelm, des' el aduce sperante mai mari deck solul precedent, cad voevodul mergeh pentru incheierea unei paci inc indoelnice, pe and el merge pentru intarirea completa a prieteniei dupa ce
Lupul Bogdan.
Ioan Gnifiski; despre cltoria lui in tail v. mai sus sub No. X.
www.dacoromanica.ro
pacea fusese dejh confirmata 1). Daca domnul nu vrei sa-i faca cinste
sa-1 conduc pana la gazda, atunci sa-1 ierte c nu va ven la banchetul
lui. Deci dupa lungi controverse domnul s'a hotarit s'A faca urmatoarea
declaratie: desl obiceiurile poruncesc altfel, totus din prietenie pentru
castelanul Cracoviei si pentru numele mare al solului va face toate
cele cerute. Chiar ar fi tras focuri de tun, dar s'a scuzat ca n'o poate
face din cauza prezentii unor aga turcesti, fagaduind ca va da o compensatie cu ocazia audientelor.
Acestea discutandu-se din noapte 'Ana la pranz in ziva de 26, tabara erh asezat la mai mult de o mill de Iasi si s'a dat ordinea de mars.
geau reitarii imbracati in uniforme noui rosu aprins, sub un steag alb
cu galoane cu crucea rosie a cavaleriei si coifuri de argint, avand si
muzica: vreo zece fluere si doi trambitasi cu trambite rotunde. Mergand noi in aceasta ordine, abih a pornit solul si l-a intampinat logofAtul moldovenesc cu suita numeroasa si cateva zeci de boieri. Au descalecat la cativa pasi de sol si logofatul i-a urat bun sosit cu supunere,
aratand CA toti se bucura de aceasta fericita sosire. Apoi incalecand
a mers pe langl aripa stanga a curtii. Dupa cateva stadii a sosit si Ibraim
aga, comisarul vizirului, care asteptase Ora atunci la Iasi venirea solului si impreuna cu suita lui arath multa multumire pentru sosirea
cu noroc a solului. Exprimand aceasta in cateva cuvinte, a luat loe in
cavalcada si mai apoi a insotit si el pe sol 'Ana la gazda. La mai mtilt
1) Scopul soliei er regularea obligatiilor decurgand din incheierea plcii dela
Carlovitz (1699).
www.dacoromanica.ro
102
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
X cl4
P. P. PANAITESCU
poftit la mask* adunarea, inchinandu-se mai intai domnului si sarutandu-i mana. In camera unde era pregAtita masa se aflau dou scaune
mai ridicate pe trepte si un al treilea in partea stangI. Solul invitat
de donut s'a asezat pe cel dintaiu scaun la dreapta, iar domnul a sezut
la stanga langl sol. Al treilea scaun a fost dat fratelui domnului. In
partea dreapta a mesei sedeau secretarul soliei, prietenii solului, parintii iezuiti, apoi alti dintre prieteni si curtea. Pe partea sta.ngl dupa
fratele domnului, lasandu-se loc liber ca pentru o persoana, sede un
calugar shismatic anume Cacavelo 5) si boierii moldoveni. La inceputul banchetului s'a tras cu tunul si s'a varsat vin in acelas timp solului si domnului, caci domnul effuse s aiba primul loe in aceasta.
Ca la dou ceasuri dupa inceperea banchetului, domnul a Milt in sanatatea mriei sale regelui Poloniei, August al doilea, urandu-i noroc
In cele dorite si domnie intru multi ani. Atunci au tras cu tunul si ienicerii au tras focuri de pusca. Dupa aceea solul a baut in sanatatea
domnului si acesta in sanatatea solului. Dup ce s'a tras din nou cu
tunurile si pustile, boierii au artat si ei veneratia lor. Dupal terminarea banchetului, care a tinut cateva ceasuri, domnul a poftit cu multa
bucurie pe sol in odaie, unde s'au asezat iar pe jilt in aceeas ordine ca
mai inainte, si au urmat convorbiri prietenesti. Dupa aceea s'au adus
ape parfumate pentru splat si s'a ars tamaie.
Dupa ce timp de un ceas aproape domnul (Muse dovezi de politeta si aratase vadit multumirea lui pentru prezenta solului, se aproiSia
si vremea plearii solului si acesta luindu-si ramas bun a vrut sa plece.
Dar domnul ca sa dea si mai mare dovadI de politeta I-a rugat sa mai
stea. In cele din urma 1-a insotit pang la careta si si-a luat ramas bun
1). Spiitar erit atunci Mihai Racovit, mai tArziu domn.
2) Ceasnic = paharnic, loan Buhus.
') Stolnicul Ilie Tifescu.
4) Postelnicei.
www.dacoromanica.ro
105
tenie. Domnul facuse solului atatea onoruri, incit nici n'ar fi putut
da mai multe dovezi de politeta.
Aceeas bunavointa au dovedit si ministrii si capeteniile calrimii,
cari gramadindu-se in fata solului au urat cu vorbe si semne calltorie
fericita si intoarcere de asemenea.
www.dacoromanica.ro
xo6
P. P. PANAlTESCU
Vaslui pe riul Birlad, pe care-1 trecurim de doui ori, odati la jumitate drum, a doua oar sub oras, unde sosirim seara. Acest orisel este
format numai de ruine si de resturile zidurilor resedintei de odinioari
a domnilor Moldovei. Numele si-1 ja dela riul Vaslui care curge
oras la risirit.
4 Mart. Solul a pornit din conacul care erh asezat chiar pe locul unde
se unesc cele .doui riuri ce udi Vasluiul, Birladul i Vaslui, acoperite
cu ghiati subtire, ce nu puteh sustine greutiti mari. A pornit spre orasul
mai mare Birlad, dar din cauza drumului lung Si greu, nu a ajuns acolo
decit seara. Raul Birlad trece prin acel ora i ajungind in mahalalele
lui are o albie mult mai largi, cci mergind dela Vaslui spre
gerul a fcut mult riu cailor cari stteau noaptea sub cerul liber.
rari fericire am avut ad, dind de o bisericuti catolia in afar% de oras,
Cu acoperisul tirinesc, pe care o are in griji un franciscan din Galati,
oras pe malul Dunrii..
5 Mart. Am ascultat acolo liturghia i apoi solul a pornit spre conacul
dela Puteni. Drumul a fost foarte obositor, fiind prea lung si pe dealuri cu piduri dese, aerul inghetat i vintul ne-au pricinuit cele mai
mari nepliceri, astfel c sosirim aba la ceasul unu noaptea. Acolo
lipseau i odile i merindele i furajul, i atit oamenii cat i caii au
suferit din pricina vremii rele. Neavind odihni am preferat si ne
bim si ajungem la conacul mai apropiat la Piscu.
6 Mart. Am sosit de vreme la Piscu si deodat solul a luat hotirirea
si se gribeasci imediat si ajungi la Dunire. Dar deoarece carele au
fost asezate altfel pentru drum, am astep:at pini a doua zi.
www.dacoromanica.ro
107
La patru mile de Galati sosiram la Macin [Metsin] primul oras turcesc pe malul Dunarii. La o jumtate de mill de sat ne-a intampinat
In drum Mahmet-aga trimis de seraschier la conac in calitate de comisar. Dupa ce a aratat in numele sefului slu bucuria pentru sosirea
solului in aceasta tara, l-a condus Ora la gazda cu caieva zeci de clareti turci. Din acest conac solul a trimis la seraschier pe Dobrosolovski cu o scrisoare, dandu-i de veste de sosirea lui si pentru a-si asigura mai departe sprijinul lui, i-a trimis ca dar o pereche de pistoale
si o pusca foarte frumos lucratl la Paris.
9 Mart. Pornind dela Macin in drum pe campie o mare multime
de tarani moldoveni au intampinat pe sol cu daruri, deasemenea si
www.dacoromanica.ro
a o8
P. P. PANAITESCU
turcii calari ne-au insotit in drum. Opt ceasuri am mers 0111 la conacul Thaga-Kioy [Daia-Kioj] arzat pe malul Dunarii. La o jumatate
mill de acel sat ne-au intampinat aga turce0i trimi0 de seraschier cu
cateva zeci de turci pentru a insoti pe sol. Deasemenea moldovenii
de rit grecesc cu calugarii lor au ie0t din sat in intampinarea solului
Cu multe daruri, cerand sa-i sarute mina dreapta. Ei weptau de mult,
de0 vremea era foarte rea.
La acest conac solul a0epta calul pe care seraschierul, ce nu tia
inca de darurile trimise de acesta, il trimisese cu haturi 0 ea
0 o sabie pentru calatorie dupa moda turceasca. Acestea s'au adus
a doua zi...
12 Mart, in conac la Baltage0i...
15 Mart. Un drum lung pana la conacul Ghiverli, unde nu gasiram
nici un lucru pentru odilma. Satul e o aFzare bogat, dar cu oameni
nefericiti, cad in afarl de putini turci, locuitorii sant de-ai no0ri,
poloni, luati prizonieri de turci, precum 0 o multime de creqtini greci.
Unii sub mari greutati 0 apasari ale paganilor, inca 10 pastreaza credinta, iar o alta parte mai mare, au adoptat spre durerea sufletelor credincioase greFlile bisurmanilor.
[A doua zi sosesc la Bazargic].
Intoarcerea. La 30 .August. Am strabatut patru mile mari 0 apoi
trecuram Dunrea la Galati, dar avuram nenorocul ca fluviul, care era
lini0it sub ochii no0ri, a fost deodata agitat de un val puternic, tocmai
In clipa and noi treceam peste dansul, dar din fericire trecerea se fad'
totti cu bine. Mai fericiti au fost insa prizonierii [poloni liberati] 0
cativa din suit cari trecuser rail nici o teama Cu o zi Inainte. Cind
solul a debarcat a fost salutat cu salve de tun din corbii 0 parcalabul
cu ienicerii lui 0 cu muzica il a0eptau in port 0 l-au condus prin oral
pana la gazd. Acolo aflaram ca prizonierii pe cari solul ii trimisese
pe ghimii, au fost purtati de vanturi cateva saptamani pe Marea Neagra
www.dacoromanica.ro
iog.
selul Birlad. Din acest conac s'a trimis scrisoare domnului dindu-i
de veste de apropierea soliei si de sosirea noastra peste putin in Iasi
4 Septemvrie. Plecind din Barlad la miezul noptii, din cauza drumurilor
stricate de ploi, acei cari s'au grabit sosirl la Vaslui abih la prinz iar
altii si o parte a taberii aba a doua zi. Din pricina unei astfel de vremi
rele a doua zi 5 Septemvrie ne-am odihnit. La 6 Septemvrie insa, inainte
www.dacoromanica.ro
IZO
P. P. PANAITESCU
langa Baia, dupa apte mile de drum. z6 Septemvrie. Conac la Suceava, acolo am luat masa in camp intre oraq 0 o minastire, dui:4
ce trecusem in vad raul Suceava, acolo am. stat 0 noaptea. 17 Septemvrie. La pranz sosiram la Targul Siretului 0 poposind putin, am
trecut apa Siretului, foarte multumiti ca trecerea acestui rau nu ne-a
mai intarziat 0 de asta data ca la Pacani, caci ad i puturam avei un
Arad foarte putin adanc. 18 Septemvrie. Dupa ce strabaturam padurea
Bucovinei sosiram la pranz in conac la Cernauti pe Prut, tabara a
trecut pe plute, iar caii toti in vad. 19 Septemvrie. Pornind dis de dimineata sosiram aproape de pranz la Sniatyn... Granita Moldovei, pe
-care o atinseram cu bucurie se afla la un sfert de mill de Sniatyn,
formata de paraul foarte mic Colacin.
Relatia a treia
18 Februar. Pan Turcul luind o lista a oamenilor ci a cailor a trirnis-o
www.dacoromanica.ro
fix
seti nu departe de riul Moldova. Pinl ad nu s'a intimplat nimic deosebit, afar% de foame 9i. ger mare. Al saselea la Formozie pe Bahlui;
adus o ciudat scrisoare a mIriei sale regelui 1), prin care ma rugi
sa schimb cateva puncte ale instructiunilor mele in favoarea Moscovei,
www.dacoromanica.ro
112
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
P. P. PANAITESCU
dela Stambul, dar domnul mi-a spus a nu stie mai multe despre imprat, numai atat stia c solului moscovit de cand a sosit i s'a fixat
o singurl zi pe saptImana pentru convorbiri, Sambata, de unde conchide ca nu se va trata ceva decisiv pana nu se vor aduna toti solii. Cand
ajunseram la gazda, domnul a descllecat, cum fusese vorba, i luandu-ma de maul m'a condus pe scari pana in odaie. Acolo m'a rugat
s poruncesc ca in casa mea si stand numai putin a spus ca nu vrea
sa ma tulbure mai mult dupa atata drum. L-am insotit, desi m'a rugat
s raman, i aceasta intentionat, pentru ca la primirea mea la dansul
sa nu se produca noi greutati.
Sambata ne-am odihnit de oboselile drumului. Dumineca, 28 Februar, zi destinata banchetului. Nu am fagiduit ca voiu yen', ci am crezut de cuviint sa trimit Intai din nou pe Turcul si pe Karowski, intreband in ce fel voiu fi primit, cerand ca domnul sa m astepte la
scara cand voiu sosi i sa coboare scara pana jos and voiu descaleci.
Domnul nu a primit, spunand c deja impotriva obiceiului ma insotise in eras si la gazda, afirmand c niciodata nu a mai fost tratat un
sol in as5. fel. Vroia sa m intampine numai in ultima odaie, dar de
oarece in cateva randuri trimisii mei s'au inters cu hotarire si refuzand
banchetul, treptat, a primit toate punctele ceremonialului i in sfarsit
a acceptat chiar s scoboare scarile pana in curte, and a vazut c nu
m misc din hotrirea mea de a cere cele datorite autoritatii republicei
In persoana mea. Trecuse chiar ora pranzului pana and a dat ultima
hotarire pentru toate cererile. Apoi a trimis indata pe logofat cu doi
boieri, sa ma' pofteasca la banchet. Dupa aceea, peste un ceas sau un
ceas i jumatate a trimis si un cal iaras cu boieri, cari s ma pofteasca
cu pedestrime, suita, muzica turceasca cu cei mai buni trambitasi turci.
Am mers i eu cu suita mea, si cum am intrat pe poarta castelului am
zArit pe domn asteptandu-ma in susul scariler, i cand m'arn apropiat
s'a coborit. Mid am descalecat mi-a multumit a am venit si m'a rugat sa m urc sus. Cand insfarsit am ajuns in ultima odaie ne-am asezat
pe un jilt, dandu-mi locul la dreapta. Am uitat s" amintesc mai sus a
tot atatea greutati facuse pentru aceasta ca i pentru coborirea in intampinarea mea. S'au dat apoi buturi, rachiuri i dulceturi, i in timp
ce se aseza masa, am tratat in termeni generali despre libera exercitare
a religiei noastre, coborindu-ma si la amanunte asupra prerogativelor
episcopatului de Back' dupa drepturile i privilegiile sale vechi, n'am
uitat sa pomenesc i punctele ce mi s'au dat privitoare la franciscani
www.dacoromanica.ro
1z5
i la iezuiti. Spre marea mea multumire domnul a rAspuns cA nu intelege cum pArintii acetia ar avei s'A se plingl de dAnsul i a dacA e
nevoie de ceva, a fAgAduit ch" va face toate cele necesare, spunindu-mi
ing cA.' la intoarcerea mea ml va rugh i el ca i in Polonia sA fie respectat ritul grecesc in credinta sa. Dupl aceia m'a rugat &A ne retragem
In audientA privatA la care au asistat qi secretarul soliei i fratele domnului, un bArbat erudit in limba latinA i cu educatie aleasA, ca i cum
ar fi fost educat in Polonia!
Am inceput prin a-1 rugh pe domn, ca pe un cretin, sA MA informeze
In mod confidential despre starea lucrurilor la Stambul i sA-mi spuie
cele necesare pentru interesul comun al cretinAtAtii. Mi-a rAspuns
cA va cloyed' o mare sinceritate fall de mine, cAci dei lucrul este primejdios pentru dAnsul, totu in tainl imi va descoperi secretele Portii.
Anume in punctul care privete alungarea oardelor de nohai O. tAtari din Bugeac, turcii vor s'A schimbe intelesul textului tratatului
tinAndu-se de litera articolului, care spune cl trebuie s se intoara
de unde au venit. Deoarece multi din ei s'au n'Ascut in Bugeac, in baza
acestui articol nu-i pot alungh de acolo. Am rfts O. am spus a o asemenea apArare e o glumA i nu e demn'A de cugetare serioas. M'a rugat apoi s'A mA silesc din toate puterile sl fac s'A fie alungati tAtarii
de acolo, ceeace am fAgAduit uor i sincer, aci aveam acest punct in
instructiunile mele.
In sfarit au sosit functionarii mesei domneti imbrAcati turceste in
caftane, spunind ch.' e vremea s'A mergem la masA. Intrand in sala de
mAncare vAzui o masa lungA ce ocuph toatA inc'Aperea si trei scaune,
dou mai inAltate O. unul mai jos. Deci domnul s'a aezat pe scaunul
s'Au la stinga i pe mine m'a aezat la dreapta, iar pe fratele s'Au mai
tAnAr lb.ngI dAnsul mai jos pe al treilea scaun. Dupl mine urmh un
spatiu, apoi edeh secretarul soliei, castelanul de Srzemsk, starostele
de Zydaczow i dupA dAnsul plrintii iezuiti Zapolski, Wlatowski i
Oziqblowski i ah mai departe in ordine. Pe partea cealaltA dupA fratele domnului urin un spatiu, apoi un cAlugAr 1) qi boierii. Banchetul
a inceput cu o salva puternia de tunuri, dar multa vreme nu s'a inceput sl se bea in sAnAtatea cuiva, pAnA ce i-au vrsat domnului O.
bea i mi-au dat i mie un pahar la fel, i apoi s'a bAut veo trei ceasuri,
daca nu mai mult, cAci acel banchet a tinut cu cea mai mare strAlucire
www.dacoromanica.ro
x x6
P. P. PANAITESCU
mi-am luat ramas bun. Domnul, dupa cuvantul dat, m'a condus pana
la trasura, care era trasura lui. Avui ca insotitori pana la gazda boieri,
pedestrime si toate muzicile domnesti. Boierii m'au condus sus la
mine in odaie si urandu-mi noapte buna au plecat, ingduindu-mi,
slavi Domnului, sa dorm.
.r Martie. Dula serbarile de eri am lasat ziva de azi pentru odihna
i pentru organizarea calatoriei in spre Dunare, da Doamne sa fie cu
noroc.
www.dacoromanica.ro
"7
3 Mart. Drum foarte greu de cinci mile moldovenesti pang la oraselul, iaras pustiu Vaslui, asezat intre raurile Barlad si Vaslui. Vasluiul
curge in oras si se varsa in Barlad in afira de oras. Acest easel a fost
odinioara capitala domnilor, anume a lui stefan, care cu ocazia rasboiului cu turcii a fost silit sa se retraga din aceastl resedinta pang
1) Lupul Bogdan.
www.dacoromanica.ro
1'8
P. P. PANAITESCU
la Iasi i apoi pana la Suceava. In cele din urma desi fusese ajutat de
a nostri a pierdut btlia si a cazut in luptl 1).
4 Mart. Dui:4 ce am trecut raurile ce uda acel orasel, desi ghiata
se rupeh sub greutati mai mari, am sosit la Barlad, un orasel mai populat, dar in privinta cailor avuram aceleasi neplceri, caci au ramas sub
cerul liber suferind de ger. Acolo gasiram si o bisericuta catolica' in
mizerie, ramasa de multi ani Para preot. Numai un taran simplu, bitran i cinstit, fost odinioara tarcovnic, are grija de ea cu cel mai
mare zel i in fiecare Duz-ninec adun cei vreo zece i cativa catolici
ramasi acolo 0 canta litanii si face si alte liturghii. Acolo am tinut liturghie si secretarul soliei a botezat copiii unui catolic.
5 Mart. De acolo am plecat in graba spre conacul dela Puteni, calatorie foarte lunga, ingreunata de dealuri i paduri dese. Culmea a
fost c am suferit si de vreme rea, ger si furtuna, ash el sosiram abi
la ceasul unul noaptea. Dar acolo lipseau i camerile de locuit si merindele i furajul si au suferit in vreme de furtuna atat oamenii, cat
caii.
www.dacoromanica.ro
Durarii, avand In fat pe malul celalt orasul BrAila cu cetatea care apartine muntenilor, dar are o garnizoanI turceascl. VlzurIm i corabii
foarte mari, cari merg deobiceiu pe Marea Neagr i cari erau acuma
1712-1714
Rsboiul nordic, ederea lui Carol XII la Bender i rAsboiul
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
120
in Turcia. Regele detronat impreura cu Carol XII cAutau sprovoace un conflict intre Poart si August II, aliatul lui Petru
cel Mare. In urma incheierii pAcii dela Prut, Stanislaw Chomgto wski, voevodul Mazoviei 1), e trimis la Constantinopol
pentru regularea situatiei de drept si recunoasterea lui August
ca rege. Solia lui fu foarte mult vreme impiedecat de intrigile suedeze, dar dupa aproape doi ani de tratsri se into*Arce
Cu succes deplin.
Se cunosc dou'a relatii manuscrise si una tipgrit ale acestei
solii. Relatia scrisA de solul el insus se g`aseste in Manuscrisul
bibliotecii Czartoryski din Cracovia No. 200 (Teki Naruszewicza), pp. 381 si urm. sub titlul: Rellaciia z poselstwa do
Najjasniejszej Porty Ottomartskiey Chomentowskiego, zvojewody
. .
mis de August II regele Poloniei, principe elector al Saxoniei si de republied la Ahmet IV sultanul turcesc in anii 1712,
1713, 1714), Lemberg. 1732.
AceastA din urmA relatie, desi in versuri macaronice, este
cea mai complet si (11 foarte interesante amanunte asupra lui
1) Mai tarziu hatman de amp, sol la Petre cel Mare. t 1728. Niesiecki, Herbarz,
III, p. 76.
www.dacoromanica.ro
121
Nicolae Mavrocordat, precum si asupra executArii lui Constantin BrAncoveanu, la care autorul a fost martor ocular.
Cronica lui Axinte Uricarul povesteste astfel trecerea soliei
voevodului Mazoviei prin Iasi: <<Au gAtat si despre partea
Lesilor sol mare, pre Homintovski, voevodu Mazovski si
1-au trimis la Poartg.... Sosit-au acel sol in Iasi in opt zile
a lui Octomvrie veleatu 7221 Si i-au fgcut Nicolae vocl alai
frumos, precum se cade, trimitand inainte boieri si slujitori si
1-au adus cu mare cinste, cum este obicei de se fac solilor
celor mari; venit-au si la curte de s'au impreunat cu Nicolai
vod cu multe ceremonii si cu mare politia au fcut voroavA,
si la purces, iarAsi cu alai si cu mare cinste, mergand si singur
Nicolai vocIA de 1-au petrecut On la un loc 1).
In, Condica ce are intru sine obiceiuri vechi .,si noi a prea indl-
tatilor domni, de Gheorgaki al doilea logofa (1762), citim urmAtoarele cu privire la solia lui Chonwtowski in capitolul intitulat : Teremoniile ce se fac la solii straini ce trec prin ()rapt
Ia.,rului mergind la Tarigrad. ((Dal-A cAnd s'au int Amplat sol
mai mare ca sl vie, vreun voevod lesesc, dupl cum la domnia
lui Niculai Vod Mavrocordat, au mers sol mare la Tarigrad
voevoda Mazovetkie, care sol ca acesta foarte rar s'au intmplat de au trecut, atuncea este acest obicei, adia singur
domnul sA iasg. inaintea acelui sol cu toat orAnduiala alaiului
tArii, s5.-1 intampine de laturea orasului si s-1 petreacg., mer-
www.dacoromanica.ro
si la
122
P. P. PANAITESCU
zostawuiac dyaryuszem, doge te stanawszy o dwie mile od lass, dawnym przykladem wyslalem lego. P. Woytkowskiego towarzysza znaku
Nayjagnieyszego Kr6lewicza I. mogei z tiomaczem dworu, aby ceremonial przyigcia wedlug dawnych zwyczaiew umowil. Ale odebrai replikg y respons na pismie te nietylko zwyczayne, ale y nad to co mote bydz
www.dacoromanica.ro
123
ich nieumieszkanie ruszy. Ledwo co hospodar ruszyl, zaraz pomieniony aga, pocztg wyprawiony z dwiema czauszami stanal u
'Tillie y list mi od I. pan generala Gottza oddal, w ktrym pogpiechu
mego iyczy y te wezyr z wielkim pragneniem ludzkogciu czeka y te powiedziano od Achmet beja o Ukrainie naszey, iakoby przez Moskwy
www.dacoromanica.ro
124
P. P. PANA1TESCU
I. P. puikownika Stawski. Traktowalem we dw6ch punktach z hospodarem, pierwszy aby mi listy tak do brata swego, iako y do innych dal,
ale odebralem negativq, druga ieby mi poczta do Polski trzymal, ale
y na to taki dal respons, te bez wyrainego przegwiqtney Porty ferman
uczynid tego nie mote. Stanqlem dad p6ino ceremoniami y expedycya
do Polski czas straciwszy. Na bardzo szczuplym konaku kgdy rano
przybiegl do mnie od seraskiera kapudzii Zar Kichaia z listem zapraszaiqcym do Benderu, co z ustney zrozumiwszy relacyi, poslalem skrycie
... [La Constantinopol]. Wizyty od Mavrokordaty tlumacz generalny Porty, a brat na ten czas hospodara Imd. Woloskiego...
... Wezyr do protestacyi o Chocim przystqpil takim sposobem. Znad te pan posel pakt Karlowieckich nie czytat, kiedy pisze
ie przeciwko nim fortecq Chocim buduiemy, iakby na swoim
granic niewolno co siq komu podoba stawiad. Odpowiedzialem te
upominaiqc si q pakt Karlowieckich, nietylko je czytalem, ale maiqc co
robid ledwo si g ich napamigc nie nauczytem. Dwie rzeczy o Chocimiu pakta Karlowic maiq, pierwsza teby Wokchy wolne zostawaly,
iak zawsze bywaly, te tedy czqgd Wo/och iest porkolabstwo Chocimskie. Zaczym y to teby wolnogci bylo, ktore niema wolnogci, kiedy
fortece mied bqdzie. Te t pakta meowitt teby Soczawa, Niemiec y inne
mieysca w Woloszech oddad Wolochom, kiedy tedy lego kr6lewskiey
Mogci y rzeczpospolita fortece wolochom, a nie porcie oddala, iakte
ma na fortifikacya y garnizon turecki pozwolid. Drugi fundament w
tych paktach iest, te siq reassumie wszystkie dawnieysze pakta, ktre
Karlowieckiey kapitulacyi nie sq. przeciwne, iest tedy w Osmafiskich
paktach te Chocimski zamek, ktry by/ w possessyi Polskiey powinien bydz oddany Wolochom y obadwa woyska z Woloch wynieg6
powinny. To iut z fundamentu pakt memorial m6y podalem. Odpowiedziai na to te racya te sq. pociagnione y explikacya to jest pakt. Nie
www.dacoromanica.ro
125
kiedy nie masz wyrainie w paktach, iak mamy w cesarskich co fortifikowad, co nie, tedy nam wolno. Uspomnienie starych pakt dla
ceremonij sig kladzie, a do tego zawoiwaligmy Wolochy, bo nam rebellizowali, wolno nam nie tylko fortec w ich kraiu budowad, ale w
prowincya Porty odmienid, y nie przez hospodar6w, ale przez baszq
rzadzid. Wszak kiedy by nie my niektrzy blagoge soltaLski gniew,
iui wydany by/ ferman ten, tak wiele razy wiarolomny nam wycia
narod. A do tego nie przeciwko nam tg fortecg stawiamy, ale kiedy nieprzyiaciel Moskal tak daleki tamtvly przyszedl, musiemy szlaki fortecemi
zawrzed, ile zechcemy Moskwq przepugcili. Replikowalem ie wolno
co siq podoba z swemi poddanemi czynie, ale bez krzywdy samsiadego
y pakt...
W kreace potym y drugq. audiencya odebralem w kt6rey ialogna
byla tragedya ginacego od miecza Konstantego woiewody z iednym
ziqciem y trzyma synami, straciwszy pierwey pomqczeni wszystkie ktore
w pafistwie tamtym mied mogli depozyta...
chusta y koniu odebrawszy upominek, oddalem mu pod namiotami wizytq, mile przykty ktora tylko na iyczliwy przyiaini
odprawiona, na nasze stronq Dniestru 17 przeprawilem sig Octombris...
www.dacoromanica.ro
126
P. P. PANAITESCU
b) Relatia secretarului
lekkie choragwie, po choragwamy I. P. regimentarz zag ze wszystkiemi officyerami et agmine towarzystwa przy strzelanie z armat
wyprowadzal. Stanawszy na granicy wszycy porzadkiem swoim przeiet-
ligcie, ktry I. P. hetman woloski oddal, hospodar lego mog wyrazil. Zkad I. P. pose/ wyprawil. I. P. Woythowskiego, towarzysza
znaku krlewicza Iegomogci Augusta z listem do hospodara lego
mogci, a to dla umowienia ceremonii przyicia, teby z terni wszystkiemi honorami, iako niebogcik I. P. genera/ Wielkopolski by! i I. P.
pose! przyjty. Ztamtad ruszywszy si diae 20, nocowai na bardzo
niewczegnym kunaku Murzeszte nazwanym, dwie milki lekkie od las,
gdzie od I. P. Woytkowskiego odebral respons, w ktrym byi list od
www.dacoromanica.ro
127
uiechal, dal mu znad I. P. podkomorzy wo/oski ie hospodar Iegomaci si g ruszyl. Tak zaraz wsiadl na konia I. P. posel i ludzi swoich
tak zaordynowai: Szedl napierwey I. P. Stanowniczy, za nim wszystkich
ludzi, tak towarzystkich iako i dworskich i kompani woioskiey, kilka-
www.dacoromanica.ro
128
P. P. PANAITESCU
TRADUCERI
a) Relatia solului
Primii veste ca domnul Moldovei Mavrocordat 1) intrebase despre mine
pe ce drum voiu apuca spre Poart, caci primise porunca s pregateasca
www.dacoromanica.ro
129
din Stambul, m'am scuzat, pretextand ca sant bolnav, ama.nand audienta pe a doua zi. Asadar in acea zi domnul a trimis pe cei dintai
ai curtii lu cu un cal impodobit pentru mine si alti cai pentru ceilalti
Cu o numeroasa suit, pedestrasi i calari, ca s ma invite la dansul. Astfel
incalecai i sosind la castel, domnul m'a primit la gangul din curte si
m'a condus printeo sala in care sttea patriarhul si tot divanul Moldovei. Acestia ne-au salutat ridicandu-se i inclinand capetele.. Apoi
m'a condus in alte camere i in sfarsit mi-a oferit un scaun, sezand
el pe un altul in fata mea. Eu atunci i-am urat sanatate prietenelte
i-am dat scrisoarea ce-i adresase majestatea voastra.
A primit-o cu o supunerea cuvenita si a intrebat Cu simpatie de.suecesele si de sanatatea si de interesele majestatii voastre si de ale republicii. Urmand conversatia, am cautat sa-1 ispitesc ca s aflu .careut
www.dacoromanica.ro
130
P. P. PANAITESCU
0 sosit la mine numitul aga cu doi ceau0 0 Cu scrisori. Mi-a dat scrisoarea generalului Goltz in care-mi spunea sA mA grAbesc 0 cl vizirul
mA ateaptl cu multA bunlvointl. Imi mai spunei cA vestea adusa. de
Ahmet bei, cum a Ucraina noastrA va fi predatA de Moscova Portii,
nu are nici un temei, este desmintit atat de PoartA, cat 0 de miniwii
muscAleti. Si Ahmet bei primise poruncA sl nu se opreascl la Bender,
ci sl meargl la Stambul, dar din nefericire el pomise deja inteacolo.
Nu voiu da ad date, cad le-am llsat pentru ziarul privat al ceremonialului, dar indatA a doua zi am poruncit carelor sA porneascl 0 incl.lecand am plecat 0 eu. La mijlocul orawlui fui intampinat de domn
cu acelaq ceremonial ca la sosire 0 fui insotit de dansul mai bine de un
sfert de mill. Inainte de plecare, in aceia0 zi trimisesem pe vistiernicul
de Sandomir cu daruri la seraschier, iar pe pulcovnicul Stawski la han.
Cerusem domnului doul lucruri: intaiu ca sA-mi dea scrisori de recomandatii cAtre fratele slu 1) 0 cAtre altii, dar a refuzat, apoi ca sa-mi
mijloceascA transmiterea corespondentii in Polonia, dar 0 la aceastA
cerere mi-a rlspuns cA nu poate s'o indeplineascl fail un firman in
acest sens dela PoartA.
Deoarece pierdusem multA vreme cu ceremoniile plecArii 0 cu expedierea potii in Polonia, sosirIm destul de tarziu la conacul foarte mizerabil ce ne era destinat.
Acolo de dirnineatl a sosit trimis de seraschier capugi Zar-kehaia
cu o scrisoare invitandu-mI la Bender, ceeace am inteles din relatia
lui verball. Am trimis atunci in tainA la aga care mA cAlAuzi, spunandu-i cauza sosirei aceluia 0 convingandu-1 cu un dar insemnat si
porunceasci plecarea carelor 0 a oamenilor mei, tratand de inoportun
pe acel care venise cu scrisoarea...
...Rezolvind aceastA chestie, am pornit pang la Galati, ora q aezat
pe malul DunAril, unde am dat cailor o zi de odihnl. Acolo primiii un
rispuns cu complimente dela han. Trecui DunArea pe o corabie trirnisI
special dela BrAila, cu tunuri rnici 0 steaguri 0-mi urmai drumul mai
repede...
[La Constantinopol in timpul tratArilor]. Vizirul a rAspuns la protestul polon privitor la Hotin, spun and cA solul nu a cetit textul tratatului de Carlo witz, dacI spune ca. 1-am cAlcat zidind o cetate la Hotin,
ca 0 cum nu ar fi ingAduit sI clAdeascl cineva cetAti la granitA. Am
.
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
P. P. PANAITESCU
b) Relatia secretarului
La 15 Octomvrie, dupl ce am ascultat Sf. liturghie cu bine cuvintarea genera% solul a pornit dela Sniatyn care granita Moldovei; insotit pink' acolo de cateva escadroane de raitari i dragoni cu muzici,
steaguri de oaste watt', regimentarul cu toti ofiterii, corpul tovarasilor
nobili, cu impuscaturi i lovituri de tun. Sosind la granita, solul i-a
trecut in revista i vi-a luat ramas bun dela toti. Trecand raul Ceremus,
care formeaza granita, solul a fost intampinat de boieri fruntasi dela
Iasi, cari descalecind au urat bun sosit solului in numele domnului.
Dui:4 complimente reciproce solul s'a oprit putin ca toate echipajele
sa vie din urma, apoi a pomit inainte. Dupl o jurnatate de mill a fost
intampinat de hattnanul Moldovei cu o numeroasa suita. Cu cei din-
www.dacoromanica.ro
133
cad corturi nu aveam. Mai intaiu solul a poposit pentru noapte la conacul numit Lublnesti in ziva de 16 a aceleiasi luni. Deacolo pornind
In ziva de 17, sosi la Botosani, unde primi dou scrisori, una dela domn,
alta dela Ahmet bey, ca s se grabeasca. De acolo pond. la 18, si a po-
lul por' dela popasul de noapte i dup ce strabause mai mult de jumatate drum Il intampina camarasul [podkomorzy] moldovean, care-I
vesti c domnul pornise. Deci solul a inellecat si a asezat in ordine
oamenii ski. Mai intaiu mergeau stanownicii i dupl dansul top oamenii, tovarasii nobili, curtenii, compania moldovenilor, cateva zeci de
cai, dup./ dansii caii de povara, comiii Cu caii de parada ai solului acoperiti, apoi fruntasii pajilor, doisprezece paji in uniforme noui in culori,
caii curtenilor i ai tovarasilor nobili in numar de treizeci. Dup
pulcovnicul Stawski, stegarul Popiel, generalul Spigiel, clmarasul
Saski i, capelanii, apoi secretarul si pe langa calul solului mergeau doi
cala.'reti si in jurul calului patru valeti imbracati in fir de argint. Solul
insus er pe calul ski de parada pe seaua sa cu pietre scumpe [turquoise],
imbracat bogat inteun contas nou albastru captusit cu blank' de sobol.
www.dacoromanica.ro
X 34
P. P. PANAITESCU
seful taberei inaintea caretei solului, dupa care urma tot restul taberii.
La o jumatate de mill distanta ne-a intampinat domnul...
[Ad manuscrisul se intrerupe].
La 17 Octomvrie 1714 relatia primirii la granita polona a voevodului de Mazovia, sol mare la sublima Poarta, precum si a generalului
Goltz.
La 15 Octomvrie abii iesise solul din conacul numit Hawororz, indata I-a intampinat Bali-basa cu o suta cincizeci de ulani calari dintre
lipcani, dandu-i de stire ca pasa, des' nu a primit veste dela sol de sosirea lui, totus afland dela domnul Moldovei, ha trimis in intampinarea
lui, bucurandu-se ca bun prieten, de incheierea fericit a pacii si intreaba de sanatatea solului.
[Urmeaz despre chestiunea prizonierilor rascumparati dela turci].
Sosind deci la padurea dela Hotin, ne-au mai intampinat inca dou
regimente de ieniceri cu ciorbagii lor, precum si o numeroasa o plebe *
care ne-a urat bun sosit si s'a aratat fer cita de incheierea 06 salutandu-ne. Insus pasa de Hotin sedei langa castel, in cort ca sa priveasca
intrarea noastra...
c) Relatia lui F. Gosciecki
[La Sniatyn.] Un curier al domnului ureaza bun sosit solului, dindu-i de stire ea prin malta sa situatie e sigur sa gaseasca in toata tara
Moldovei bunavointa si zel, indata ce va binevoi sa tread granita spre
cel dintaiu conac. Domnul arat in cuvinte frumoase, cum ca va avea
dovada bunavointii sale inci dela malul Prutului. Abii a terminat
acesta, a si venit un alt trimis, care a urat bun sosit solului din partea
hatmanului Moldovei, Buhus, aratand el stapanul ski asteapta pe sol
Cu nerabdare cu oamenii sai la granita si e fericit ca. batranetea lui va
fi impodobita cu slujbele ce le va aduce marelui sol. Solul a multumit
pentru aceste dovezi de simpatie si a stabilit plecarea pe a doua zi, iar
acelora cari adusesera aceste vesti li s'au dat cite treizeci de bani rosii.
[Urmeazi ceremoniile religioase la Sniatyn inainte de plecare.]
15 Octomvrie, Smbeitd... Coborind solia de pe deal s'a lasat trite
vale larga, unde gasiram insirata cavaleria coroanei, la dreapta steagurile ostenilor poloni, la stanga sub steaguri, raitarii si dragonii. Prin
aceasta strada inarmata trecuram !Ana la granita. De partea cealalta,
e care ne desparte un mic parau, erau insirate pentru parada trei stea-
www.dacoromanica.ro
135
atunci and noaptea ne-a prins in drum, silindu-ne sa ne oprim, servitorii nici nu mai stiau ce sa faca mai intaiu, sau
faca slujba sau
s dea hrana animalelor nerabdatoare. Oricum, nu ne plangeam de
aceste greutati, caci eram de mult pregatiti sa le infruntam, nu pop trece
apa fara sa te uzi. Dela prima oprire pornisera inainte in zori carek
incarcate, iar solul a pornit ceva mai tarziu dupa ce ascultase liturghia
inteo coliba de nuiele, caci slujba o fceam sau sub cort sau in cask
www.dacoromanica.ro
136
P. P. PANAITESCU
ori unde gaseam loc mai potrivit, cad in toata Moldova sant biserici
catolice numai la Iasi si la Cotnari, aceasta pustie i rara preot, aproape
In camp pustiu, caci nu are in apropiere nici o coliba. Biserici ortodoxe
sant insa multe, dar sant schismatice, sau mai bine zis eretice. i acestea
sant in mina sau se ruineaza, caci nu e permis sub pedeapsa de moarte
sa .fie Teparate. Mergand asadar mai departe, staturam noaptea a doua
In camp sub corturi, iar acei cari n'avur loc in corturi sttura in colibe
www.dacoromanica.ro
137
le trag cleat daca trece domnul sau clack' di el porunca pentru vre-o
solemnitate publica. Pentru liturghie insa ciocnesc pe o scindura sau
pe o tabla de fier, ceeace cere mai putina muncl. Deci domnul, ca dovada a politetii sale a condus pe sol la castel si a dat oaspetilor toate cele
necesare din belsug.
A doua zi dimineata, dup obiceiu, solul a fost in vizita la domn. Mai
inthiu cei doi voevozi au avut o convorbire intima si prieteneasca, iar
inteo alta camera mai mare au fost tratati insotitorii solului pe un divan
multumindu-i pentru onoarea ce-i facuse, pentru care-i pastreaza obligatie si dragoste. Domnul a primit darul cu recunostinta. Desi vroi
sa arate si mai mult zel, s'a scuzat a nu poate face mai mult din cauza
starii de ruing in care se aflh tara lui, ceeace facuse pentru cinstirea
persoanei inalte a solului, senator al regatului, erh putin, dar din dra-
goste. S'a dat de stire ca solul pornise dela gazda, atunci domnul a
incalecat si el si urmat de curte si intocmai ca la sosire au stat insirati
In fata castelului, asteptind sa-si ia ultimul ramas bun dela sol. Capitanul care anuntase pe domn se cam grabise si-1 facuse sa. iasa prea de
www.dacoromanica.ro
138
P. P. PANAITESCU
vreme din castel, avi ca 1-a silit sa avtepte nitel calare pfina s'a ivit cavalcada soliei. De ad i furia domnului, care ponmcevte A i se taie capul
turcul a fost multumit, dar and a vazut caii povodnici [de parada]
ai domnului, exercitndu-se in libertate, cu haturi
aurite, vele
bogate mindre aurite, a inceput sa-i tremure inima inteinsul, vi nestnd mult pe gnduri, se duce la donan vi-i spune cu indrsneala:
# Ce mi-ai dat un strv de cal, de nu se tine pe picioare ? DA-mi altul
mai demn pentru o astfel de calatorie 1 Domnul rovevte vi-i spune
destul de impAciuitor: # De ce nu mi-ai spus la castel, om necuviincios ?
Acum nu-i nici vreme, nici locul sa facem acest schimb de cai. Daci
acesta nu e bun, iti voiu trimite altul din urm diseara. De nu ai respect pentru mine, sa ai macar pentru sol . Dar aceste vorbe au fost
In vAnt, ca vi cum ai vrea sa impaci un magar cu complimente. Crudul
turc, se invirte in jurul dorrmului pocnind din biciu vi striga amenintator: # Iat ai cai de parada, pentru pompa ta, iar pentru mine nu ail*
Domnul suspina vi neavnd incotro ii d' unul dintre povodnici vi intorcandu-se catre noi, spune : # Domnii mei, nici un ceas nu-vi poate ascunde
grosolInia 1 .
www.dacoromanica.ro
139
DupA ce ne luargin rImas bun dela domn, apucarAm drumul cel mai
scurt spre DunAre.
[UrmeazI un lung pasaj despre intrigile seraschienilui dela Bender,
care vrea sI sileascl pe sol sA treacA prin acel oras].
NelAsandu-ne influentati, ne-am urmat drumul cu hotArire prin regiuni pustii in cea mai mare parte, si peste cateva zile sosirAm la Galati
pe un ban. Alte
tainice.
www.dacoromanica.ro
de o
parte,
140
P. P. PANAITESCU
fu legat de malul opus, tunurile au btut din nou, iar tinerimea [din
solie] stand pe malul Dunlrii intoneaz vechiul antec: 4 O! Polonie,
sosind peste Dunre, nu te mandri, ci, de voie, de nevoie, impaca-te
cu tara strin I .
De acolo am pomit la conacul apropiat, unde ne-am adunat cu totii
a doua zi. Aceasta din pricin Ca' trecerea fluviului tinuse mult vreme
stpani nu se aflau acas. Crestini sant multi pe ad, dar inteo stare
decbut. Dupg casele lor, imbrkminte si inftisare, se vede a sant
www.dacoromanica.ro
141
In robie. Casa crestinului e mici si joasi, compusi dinteo singuri incipere. In unele sate este compusi dinteun acoperis firi tavan deosebit,
sprijinit pe patru stlpi. Grajduri, staule sau hambare nu se gisesc in
aceasti WA, cici nu e obiceiul sA pistrezi pe WTI case grine sau animale. Roadele cimpului skit treerate in camp, vitele nu pirisesc cimpul
toati iarna. Cei cari n'au loc in case se odihnesc in camp chiar in timpuI
gerului de iarn i suporti noaptea intreagi chinurile frigului. Nici
in case nu e mult mai bine, cici nu obisnuesc sobe, ci numai cite o
vatri. lar cind cade zipada de sigur ci pe acei cari stau in aceste case
Cu haine usoare Ii apuci frigurile. Dar acestea sint lucruri firi insemnitate: acelui care se grbeste i se pare i iarna vari.
Micin a fost primul nostru conac, unde sosirim foarte obositi dupi
trecerea Dunrii i spargerii gheturilor de pe mal pentru care, dar si
ad i ni s'a dat puting vreme de odihni. Abii poposisem si turcii ne-au
pornit spre alt conac la opt mile distant. Ad insi nu se misoar drumuI
In mile, ca la noi, ci in ceasuri, dar de astidat, des' drumul eri bun,
ficurim atitea ceasuri cite mile erau. De observat ci inci dela Dunire moldovenii Ii luaseri rmas bun si de acolo, dupi vechiul obiceiu,
turcii singuri urmau sA aibi griji de solie, s. pregiteasci gazdele i
merindele...
[Urmeaza un pasaj despre ospitalitatea turceasci].
Dela scurtul popas dela Micin pornirim la drum spre Bazargic
capitala rii Dobrogei, stribitind o cam* roditoare. Si ad., ca
Moldova sint cmpii foarte roditoare, acoperite cu grne ca i in Po-Ionia, pe cari le aduni. gospodarii. Ad stribiturim mai multe mile
timp de doui zile, fr si vedem nici o locuint pe aceste cmpii mnoase, fie a satele Wit rare, fie ci sint putini locuitori cari si se ocupe
cu munca crnpului, ci indat se duc la negustorie sau la meserie. Dealtfel oamenii acestia se gindesc mai putin la producerea piinii i a
kasei cleat la cultura harbuzilor, pepenilor si a castravetilor. Bere
rachiu nu se afli, asi ci turcii isi astimpirl setea fill mare cheltuial cu api. De vinul este ingiduit crestinilor, tot-us nici la ei nu
vezi prea multi biuturi, cci rink' si fie pedepsiti....
De toate au acei cari economisesc banul si nu-I dau pe vin, dar ad
crestinii, des' vinul ar fi destul
www.dacoromanica.ro
142
P. P. PANAITESCU
turile lui Mazepa, ad fiind din nou ingropat, a fost kris jefuit. In
cele din urmi Woynarowski cuprins de jale a hotirit si transporte corpul
www.dacoromanica.ro
143
ale ruteanului din Roma! [?] Atatea ori si in atitea feluri te-au ingropat si in cele din urma tot n'ai putut gas' un mormftnt 2).
Acum trebuie s avertizez pe cetitor, ca sa nu incurce aceste provincii cari sunt sap inite de domni [hospodari], sub puterea turceasca, cad
numele ce le dam noi nu se potrivesc cu ale geografilor : tara pe care o
Dupl moartea lui Mazepa a ramas in locul lui Orlik, care fusese
pisar [secretar] al curtii, sef al cancelariei hatmanului, si ca atare avand
in mina hartiile lui Mazepa. Vrand A. castige favoarea Portii, a trimis
vizirului hirtiile secrete, aratandu-i cum insisi supusii Portii lucreaza
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
144
nez...
Duminecd, 26 August, zi destinat primirii solemne a solului suedez
toat casa lui. Asa se si facu fra intarziere si au asteptat mult vreme
In Iedi-Kule o moarte grozavi, fiind munciti intre timp cu chinuri grele
ca sa arate averile lor. In cele din urml, omorindu-i aproape, au izbutit
sl le afle. In sfarsit asazi au fost dusi la locul de executie. E o piata
linga serai, in fata Galatei, unde se obisnueste executarea oamenilor
de seamI. La margine este o galerie acoperiti in care sta sultanul sI
asiste la executie. In adevar si cu aceast ocazie, sultanul Ahmet fu
prezent, in jur piata era incinsa de sirurile ienicerilor si o mare multime
alergase s'a' vad singeroasa pedeaps. La mijlocul pietii stalea tatal,
www.dacoromanica.ro
145
mama, trei ffi, fiicele, ginerele maresal 1), toti in lcrami si inimile
tuturor spectatorilor acestui teatru de moarte bateau. Primul care-si
pierdu capul sub sabie fu maresalul, ginerele domnului, si in acelas
chip pierira in singe doi fii. Mai raminea al treilea un baietas de doisprezece ani, care tremura inspaimintat; and clul il apuca sa.-1 taie
ca pe cei dintiiu, copilul striga ct putu: La virsta mea pot avea
o vina asa mare, care sa merite o moarte asa de cruda? Daca vina e
numai a parintilor mei, de ce ma pedepsesti pe mine, mare sultan ?
Nu eu, ci altii au fost acei cari m'au adus aci si cari au fost impotriva
ta, eu cu toata virsta mea copilareasca m'am opus. Incearca, stapine
Da-mi voie sa-mi traesc tineretea, vei vedea cu cit credinta iti voiu
sluji. Daca pe mine crestin ina vei libera cu iertarea ta, m voiu face
musulman, dacl de asta tine iertarea mea. Prefer s fin musulman decit
sa mor nevinovat cu o asa de grozava pedeapsa, platind greselile parintesti . Indata aceste cuvinte au fost transmise sultanului c acesta
a trimis vorba lui Cantacuzin, intrebindu-1: Daca ca printe, ingadue
fiului sau sa-si schimbe legea, ca gift pastreze viata . Batrinul a
suspinat adinc si a simtit cu cruzime in inima aceasta nou lovitura
a vorbelor prostesti ale copilului. Desi evlavia se lupta in el cu dragostea
parinteasca, totus evlavia a invins dragostea c cu glas limpede a spus:
Din singele nostru n'a mai fost nimeni care sa-si piarda credinta.
Nenorocitul acesta, desi e fiul meu, daca si-a pierdut cinstea prin prostia
sa, sa-si plateasca capul cu singele sau . Indata a fost taiat si acela
la urma venerabilul batrin
plecat capul sub sabia calaului. Mama
i fiicele, desi li se druise viata, au fost indata vindute ca roabe. Astfel
tara lor...
1) Paharnicul Enache Viarescu, ginerele domnului.
zo P. P. Pansitescu, Calatori poloni In Tdrile Romano,.
www.dacoromanica.ro
146
P. P. PANAITESCU
A doua zi pornind spre Hotin, &him drumul pazit pe amandoul partile de siruri de ieniceri, fara arme, insa in ordine si cu haine de sax.batoare. La stanga dou mii de calareti turci cu muzici, formeaza o
ostire frumoasa. In fruntea lor st chehaia seraschierului cu curtea lui,
cativa oameni alesi mai la o parte. Cand solul se apropie, acesta se
indrepta spre el si-i ureaza bun sosit, iar turcii cu o miscare repede
ne inconjoara impreuna cu tatarii.Noi mergeam cu toata aceasta multime
printre ieniceri... [Un lung pasaj din exercitiile de lupta ale turcilor].
Astfel merseram aproape o mill intreaga. Tot mereu se adunau mai
multi turci pana intr.sra'm in Hotin si cum sosiram, din castel slobozira
loviturile de tun, iar pe ziduri cantau muzicile. Insotit cu acest sgomot
solul a fost condus aproape la marginea castelului in seraiul, pe care
acum si-1 cladia vistiernicul, destul de impodobit, des' nu er inca terminat. Pentru curtea solului se pregatisera sapte corturi ridicate in
curte, iar carele si caii trebuiri sa stea pe langa gard, cad nu era chip
sa gasesti un acoperis in aceasta asezare noua, sau vre un grajd. Turcii
aveau numai casute mici, asemanatoare cu baracile pe care le ridica
negustorii la balciuri sau la bazare. Totus ne simtiram bine aci, cad
bagajele grele si cu oamenii nostri furl trimisi inainte peste Nistru la
Zwaniec, pe and noi trebuiam sa mai asteptam inca dincoace de flu
o noagie intreaga inainte de a vedea tara noastra...
[Urmeaza despIrtirea de seraschier si intrarea in Polonia].
www.dacoromanica.ro
147
In toamna anului 1713 Poarta hotArise transformarea Hotinului in rai turceascA i trimisese pe seraschierul Abdi pasa
cesti. Curierul a dat la intoarcerea sa un raport asupra misiunii sale la Hotin si peste Prut care se afl in copie in,
Manuscrisul 613 al bibliotecii Czartoryski din Cracovia, pp.
209-211.
Relacya uczyniona przez Bogdana tlomacza ktry listem I. P. Rappy
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
148
takte odpowiedziai i temu iak pierwszemu. Cokolwiek tedy powiedzial i wszystko to pisano i podobno seraskierowi odeslano, bo i seraskier oteit siq pytai, czytaiac z karty.
Wyprowadziwszy tedy z namiotu tego wspomienionego posianika,
nazwanemu, aby byl przy
oddano go rotmistrzcSw lipkatiskiemu...
nim, go odesiano do seraskiera.
Potym hospodar kapitana swego iednego wyprawil, ktetry od Ha-
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
250
P. P. PANAITESCU
si ale altor multi nobili. Dupa aceea 1-au dus intealt cort la fiul
Acesta 1-a intrebat: Stii latineste ? A easpuns a nu. 4 Dar
unde aveti oastea mai mare decat cea dela Camenita ? A raspuns ca
oastea cea mare si tabara general se afla la Gliniani. Dupa aceea a mai
intrebat: Oare ati auzit c noi am sosit aci la granita ? A raspuns ca
am auzit, dar ne miram pentru ce. La aceasta a raspuns insus logoatul,
mai sus pomenit, c noi santem vechii vostri prieteni, dar nu stiu daca
seraschierul, comandantul nostru, va este prieten. Dupa aceea a intrebat
despre rege
despre hatmani, unde se afl? Am rspuns c nu stiu.
La urma a intrebat despre muscal 2), unde se afla acum ? A raspuns
la granita lui la Wasilkow. Un al treilea boier a intrat atunci in cortul
unde eri fiul logofaului si a inceput si el sa intrebe despre oastea polonA, garnizoana Camenitei, regele, hatmanii i Moscova, si Bogdan a
Dupa ce 1-au scos pe trimis din cort 1-au condus pana la rotmistrul lipcanilor anume [loc alb in text], ca sa-1 duca la seraschier. Dupa
aceea domnul Moldovei a trimis un apitan de-al sau, care a luat pe
trimis dela rotmistrul Hasa-Kary i 1-a dus el la seraschier, trecand
prin oastea turceasca i tatareasca. La Cekauz [?] trimikd vazu i tunurile asezate in jur, in numar ca de saizeci; pe langl tunuri erau
treizeci de bard, in care. Unele tunuri erau trase de 16 sau 17 perechi
de bivoli, iar cele mai mici de iz perechi. Dupl aceea pomenitul capitan domnesc 1-a condus in ziva de 6 Septemvrie la capugi-basa al
domnului Moldovei, care a intrebat la fel ca i logofatul i trimisul
i-a raspuns la fel. Capugi-basa, luand pe trimis, a mers cu el la seraschier. Cind au sosit, seraschierul a poruncit tuturor celor cari se aflau
atunci la dansul sa se duel. Cand au plecat toti, 1-a intrebat pe trimis
prin talmaci de unde este. A raspuns ca. din Camenita i luand scrisoarea i-a dat-o. A intrebat seraschierul: dela cine e scrisoarea, oare
dela hatman ? lar acela a raspuns: nu stiu dela cine, stiu numai
mi-a dat-o comandantul nostru. Dupa aceea seraschierul a intrebat :
Ce s'aude despre rege, despre hatmani, despre oaste, despre Moscova,
polonii stiu ca eu am sosit aici? Am raspuns ca stiu, dar se mid de ce,
trimisul i-a raspuns la fel ca i logofatului. La urma a intrebat daca
August II.
Petre cel Mare.
www.dacoromanica.ro
151
Filip Orlik, hatmanul cazacilor zaporojeni, este un personaj istoric care a jucat un rol insemnat in istoria Europei
1) Stanislas Lesczpiski, regele detronat al Poloniei si partizanul lui Iosif Potocki
voevod de Kiev, se refugiaseri in Moldova dupii intoarcerea lui August II.
www.dacoromanica.ro
152
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
553
Mai 1742 st. v. (Joia Verde) in timpul unei vizite la Constantin Vod Mavrocordat 1). Domnul Moldovei vAzAnd a
oaspetele ski se simte rgu, cheamA un preot catolic, stiind c'
Orlik, care er ortodox din copildrie trecuse la unire in timpul
sederii lui la Bender. Dar Orlik respinge pe preotul iezuit si
cere un preot ortodox, ash al domnul cheam un pop si
corpul mortului este ingropat in biserica mitropoliei. Domnul
inskcineazA pe vistiernic, pe mitropolit si pe pkintii iezuiti
Itggarski si Marti sl inventarieze averea rAposatului si s'o ail:4
In pstrare p Ara la sosirea in Iasi a vkluvei si a fiului lui 2).
Filip Orlik a lisat un jurnal al alkoriilor sale scris in limba
polonA, care cuprinde rAstimpul dela 1720 la 1732: #Diariusz
iodrdzy ktdry. . . zaczql si q roku 1720 miesicga Oktobra dnia
vo (Ziarul cAlkoriei care a inceput in anul 1720 luna Octomcrie io). Am intrebuintat o copie (cu unele pArti rezumate de
copist) aflgtoare in, manuscrisul bibliotecii Czartoryski din Cracovia No. 1977 (800 pp.). Un manuscris mai complet, despre
.ro
c.
www.dacoromanica.ro
154
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
x55
mnie y woysku Zaporowskiemu dany, takte i traktat na wieczne pobratymstwo z Paiistwem krymskim zawarty. A jako za wiadomogcis.
Porty y Hana poiachalem za Krlem nieboszczykiem Szwiedzkim
zostawiwszy tu pod protekcyis. teyte Porty y Hana, woysko moie zaporowskie, tak Po smierci tegot krola nieboszczyka powrcilem w
pafistwo Nayiagnieyszey Porty do woysko mego y mam listy do
Nayiagnieyszego Padyszy Imgci y weyzyra Imgci od krla Szwedzkiego teraznieyszego do Paszy Imgci y zlych raciy nie trzeba bylo
mnie tadnych zatywa6 ceremoniy, y podwakrotnie oznaymowa6 Paszy
Imgci o moiem przybyciu... 1) A te Paszy Imgci kate mi zt4d iacha6 zks.dem przyiachai, to Imgci iawn4 w tym Po dkazuie propensyi4 do strony
Moskiewskiey y wlagnie chce mi wydawa6 w rc nieprzyiacil moich,
www.dacoromanica.ro
156
P. P. PANAITESC13
Kolenaka proszad aby mie z tey gospody nie rugowano z tych racyi
pierwsza te tu cerkiew blisko, gdzie podczas swit tatwiey mi bdzie
na nabokstwie bywad aniteli z miasta. Druga te tu midzy Lipkami
wlagnie iak midzy uroteni ludzmi zostak, trzecie wszystko mu bdzie
Po miescie drotszey kosztowad, gdzie trzeba bdzie tiomacza mied, a
na tami koszta nie stak. Posidem takte y do Husseyxna tegot Karola
pytayac si o przywileja, traktacie i o listach kr6lewskich dla czego by
utrzymywano i kiedy mog mied audyencya u Paszy.
Za powrotem tedy swoim Karol uczynii mi relacya te pierwszy
mi na not abym tam zostawal kwatere gdzie mi si upodobalo, drugi
www.dacoromanica.ro
157
I Apr.12I Mart. (w monasterze dowiedzial sig o towarzyszu Forwachtowym wyprawionym do Kolczaka stratnika i Pulkownika z
listem) o mnie pisanym, zkad nad wiecz6r pown5ciwszy prosilem
Pana Rotmistrza Korszaka gospodarza mego aby... dowiedzial sig co
o mnie do Regimentarza pisano.
2/22 we Czwartek przyjachat do mnie Czausz Basza Paszynski z
doniesieniem woli Paszynskiem abym do miasta na kwaterg przeni6s1
sig... Tandem przyslano od Paszy Po Korsaka Rotmistrza ktry powr6ciwszy... donicst mi te Pasza obawiajac si g aby mi czego ziego z PoIskiey strony nie uczyniono, gdzie iest wiele Partizan6w Moskiewskich,
chce tego abym ja dla lepszego bespieczefistwa przeni6st sig na
moich nie bgdzie, tedy tebym tam zostawal... i pierwszy dzien gwiat
odprawiwszy, w poniedzialek do miasta na gospodg przebral sig. Na
coKorsak odpowiedzial it nie mote on assekurowad w tym Paszy gdyt
laden hultay y nieprzyjaciet nie da o sobie znad co ma ztego robid.
Kazal mu tedy Pasza, aby mi kiedy zechcg iachae do cerkwi dawat
sludziey kmendy swoiey dla bezpieczenstwa teby mi g zaprowadzali
do monasterze, y tam chod przez cala noc byli przy mnie y nazad do
gospody przeprowadzali,... Powrcciwszy Rotmistrz Korsak... doni6st
te o ligcie pytat si g pisarza Kolczaka, ktry mu odpowiedzial te listu
ladnego nie bylo, tylko przystal towarzysza ustnie pytaiac si o mnie,
ietelim przyjachal do Chocimu, y z tegoto pono pytania apprehendowal Pasza, aby mi czego zlego z Polskiey strony zan amowq. Moskiewska
www.dacoromanica.ro
xs8
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
159
Paszy kihaia z wielka aparencya y z muzika, ktoremu assistowali Lipkowie y Spahowie, a bylo wszystkiego woyska na 4000, wyiachali zag
in occursum temu posiannikowi at do samego brzegu nad przewda,
ktorym przeprawiwszy Dniestr, kiedy wysiadi na lad przywital go
kihaia, y dano pod niego konia bogato ubranego od Paszy, lecz kihaia
wziawszy prawa strong przyprowadzyl do miasta, gdzie potegnawszy
sig z poslannikiem, odiechal ze wszystka Paszymska aparencya y muzyka do zamka, a poslaniec na gospodg do Kolczaka. Wiezdzaiacemu
www.dacoromanica.ro
16o
P. P. PANAITESCU
y przez ogm niedziel niepozwaia mi do siebie accessu, nie daie audiencii, y listu krola Szwedzkiego do siebie pisanego nie przyjmuie,
te mi zabrania do woyska mego pisad y o przybyciu moim w ten tu
kray oznaymid, te mi niezwyczayny charakterowi memu tak bardzo
maly tain daig. Z ktorego listu terminq bylem u tlumacza Husseyma
radzqc si go ieteli ten list bardziey Paszy nieurazi, ktory tyczyl abym
ten list dnia iutrzeynego przez kihai podal. Bykm u Rezidenta Multa fiskiego, ktorego prosilem aby do Hospodara Multanskiego list odesial.
17 Mai. List do Paszy odeslaiem przez Karola do kihaia. Odebrawszy,
www.dacoromanica.ro
i6i
poludniem zag przyszedl do mnie Husseim tlumacz od Paszy ordinowany, ktory mi oddal chatyszaryf, to iest przywiley Cesarza Tureckiego, y traktat miqdzy mn4 y Panstwem krymskim zawarty, co
wszystko Pasza odemnie odebrawszy utrzymywa/ u siebie at do powrotu Poslanca, potym oznaymil mi od Porty ordinans aby inn4 z
Chocima posylal do miasta Serrezy, gdzie bym zostawal przy Rameza
y Bayram a po Bayrainie ma mi q ordinansem swoim Porta sprowaIx P. P. Panaitescu, Cilitori poloni In Prile Romine.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
162
www.dacoromanica.ro
163
ticum. Pana Amir tentowatem dwukrotnym listem aby mi wyiyczyl na drog pienigdzy, lecz graecam fidem u niego znalazleir.
Wyiechalem z Ias.
_to lunii. Przybylismy do Ga/acy, nad Dunaiem w piknym poloieniu zostaivego, ale mizernego, gdzie nam wszelk4 civilitatem
przeloteni tamteysi gwiad czli y przyniesli mi na kuchnia wyza y karpia
potznego. W wieczor bylem w cerkwi S-o Ierzego w ktorey nawiedzilem grob niebosczyka Mazeppy y zmowilem za Dusze iego Pacierz y
ktorego rudera obywatele Galaccy porozbierali do samych fundament6w, owszem same fundamenta powybierali y z tego ro Cerkwi
ufundowali. Sa idcze reliquie tych murow kamienie y cegly ktorze
sapiunt autiquitatem. Fossa ta Traianowa tam iest gdzie Seret w
Dunay wpada
Pisalem do Hospodara Multany o rekomendacy4 tak
do Porty, iak y do siostrzenica swego wielkiego tlumacza... teby mie
mie Po Bairamie ordinansem Porty wokowano do Stambulu.
12 lunii. Przeprawiwszy si przez Dunay, gdzie nocleg do pierwszego miasta Tureckiego Maczen.
www.dacoromanica.ro
164
P. P. PANAITESCU
Traducere
sat tine de Hotin si este proprietatea unui spahiu, care ne-a cinstit cu
cafea. La 25 Mart, Miercuri, angajAnd o pereche de cai de cArIusie
dela un subas turcit din Moldova, si punind pe Carol si pe Ioan cAlAri
pe ei, am mers doul mile si jumAtate si sosirAm la o jumAtate de mill'
de Hotin. Am trimis acolo inainte pe Carol la chehaia pasei, dAndu-i
de veste de sosirea mea si rugindu-1 sA-mi glseascl locuintl. PAnA
ce sl se intoarcA prinzirAm in acel loc. Nu mult dup aceea s'a intors
si Carol si cu dinsul au venit si doi ofiteri lipcani, un rotmistru si un
porucic, trimisi de Kolczak in intAmpinarea mea si ca s'A mA condua
la locuinta ce mi-era pregAtitl la rotmistrul de Liplian Korsak, nu departe in afarl de Hotin in satul Liplianska. Acesta ne-a primit cu destulA politetl, fiind un om cum se cade.
1) Schitul Mare in Galitia. Mai multe sate ai mIngstiri din Moldova erau inchiElate acestei ministiri rutene.
www.dacoromanica.ro
165
26, yoi dup prnz am trimis pe capitanul Descloir impreuna cu rotmistrul Korsak la polcovnicul lipcanilor Kolczak ca s-1 viziteze si sa-i
multumeasca pentru cinstea ce-mi f'a'cuse. Deasemenea 1-am nigat s-mi
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
166
mAinile dusmanilor mei, ceeace nu numai c se opune credintii musulmane, dar si dreptului gintilor. Prin aceasta pasa si-ar atrage nu
numai disgratia Portii, dar si aceea a regelui Suediei, care nu-mi dAduse scrisorile lui ca s'A le vadA date in minile dusmanilor. SA ja exem-
plu pasa din cazul lui Rakoczi 1), pe care turcii, chiar invinsi, n'au
vrut sA-I predea. Am mai informat pe tAlmaciul Huseim i cu alte argumente.
www.dacoromanica.ro
167
ghie de sArbAtori cleat in oras. Al doilea cA aci intre lipcani stau ca intre
s stau unde-mi, place, iar cel de-al doilea, adia talmaciul Huseim
i-a spus c pasa fiind foarte ocupat, abia a putut sA vadA hartiile mele.
Despre audient a spus a nu stie, dar crede cA abia dup intoarcerea
curierului trimis cu scrisori ale pasei la Stambul, voiu fi primit.
APrillaT Mart. La mInAstire aflai despre un grinicer polon trimis
la strajnicul i pulcovnicul Kolczak cu o scrisoare despre mine.
Deci intorcandu-mA cAtre sear am rugat pe rotmistrul Korsak, gazda
mea ca sA afle ce scria despre mine comandantul grnicerilor.
2/22 jOi. A venit la mine ceaus-basa al pasei anuntandu-mi vointa
viu grai despre mine, dacA venisem la Hotin si din cauza acestei
intrebri se temea pasa s nu mi se facI ceva rAu din Polonia, dupA
sfatul muscalilor. Dui:A primirea acelui rAspuns am plecat la mAnIstire
pentru Patimile Domnului i m'au condus doisprezece lipcani cari m'au
asteptat panA la sfarsitul liturghiei noaptea i m'au condus apoi
acasl.
3 fi 4 April. Am fAcut rugAciuni la mngstire, si-am rimas acolo si
dui:4 slujbl pank" seara, chiar i noaptea, pregAtindu-mA pentru spo-
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
168
spus, fie ca sluga aceluia n'a putut sA-0 indeplineasca insarcinarea, fapt
www.dacoromanica.ro
r 69-
'
www.dacoromanica.ro
170
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
i71
dat rispunsul paei la scrisoarea mea. El se scuza mai intiiu prin boala
lui, apoi prin prezenta trimisului polon, ci nu mi-a acordat audienti,
despre tain n'a spus nimic, mi-a spus ci a scris Portii foarte bine despre
www.dacoromanica.ro
172
P. P. PANAITESCU
Pentru Atniras, cf. Iorga, Istoria literaturii romdne, II (ed. II), pp. 520-533.
www.dacoromanica.ro
173
sanatos. Dupa citirea firmanului mi-am luat ramas bun dela domn
0 m'am inapoiat cu acelea0 ceremonii ca la venire. Am trimis cu scrisori catre han 0 otire doi cazad, pe cari i-am gasit in Ia0, Hoycko 0
Fedor tovar10 ai lui Irklewski 0 i-am pus pe drum. Pe Amira 1-am
Pentru mormAntul lui Mazepa la Ga'ati, vezi mai sus, alitoria lui Chomptowski PP. 142-143.
www.dacoromanica.ro
174
P. P. PANAITESCU
.14 Iunie. Cretinii din oraul Harova m'au rugat s staruesc la Con-,
stantinopol sa li se permit sa cladeasca o biserica...
20 Iunie. Popas la Uszelni, localitate care se afla deja in Bulgaria,
locuitorii sant tarani bulgaxi.
www.dacoromanica.ro
175
curea textual cuvintele acestuia. Datele nu concord intotdeauna exact intre cele dou relatii: Relatia polora nu are
intoarcerea soliei, care se ga'seste numai in cea francezA 3).
Diariusz poselstwa Podoskiego do Turek
-.29 Wrzeinia... Nad turecki zag brzeg nie tylko starszyina z ianczarami na konwoy y paradq, ale caly prawie Chocim na dziwowisko
wyszedi, taka zgrai4 ie od zawoidw gsto skupionych Turkow, ile ie
oni na ziemi siadaia nisko, brzeg tamten zdal si bydi gnieiem podkrytym. 'tit tez z tamtey strony od Ottakow w pram wsiedli, aby nas
odebrali strainik powiatu Chocimskiego y kapidzi pasza konduktor
nasz z miern4 liczba, aby dla nas mieysce bylo przednieysych Tureckich urzdinkow. To zobaczywszy, y J. W. Posel, w assystencyi
J. O. xdia Woiewody Lubelskiego, J. W. Kasztelana Kamienieckiego
Kasitelanica Lwowskiego, Borzysiawskiego, Chor4tego Trbowolskiego, jmc. Administratora Biskupstwa Kamienieckiego, y bardzo
wielu jm-iow wysokiey Szariy Sztabs, y mnieyszey Officierow, oboieT
Niesiecki, Herbarz Polski, VII, Lipsca, 1841, PP. 350-351. Cf. dealtfel semnatura solului la Iorga, Documente Callimachi, II, p. 239.
N. Iorga, o. c., I, CXIX, nota t.
a) Cf. despre solia lui Podoski o N. Iorga, Istoria RomeInilor prin cdldtori, ed. II, II.
Bucuresti, 1928, pp. x38i61 (dupi relatia francezi) si ad i apare numele J Potocki in loc de cel corect.
www.dacoromanica.ro
176
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
777
I. Pana Borzyslawskiego di 6 Choraiego y Podstarosty Trgbowolskiego, a wten czas w tym Pu/ku Pulkownika, w ka.ydanach
teraz Psiy Chocimskiego iest tiumciem, napieral sig, aby P. Dziulianiego illacyi stlo sig zadosyd. Atoli Jm Pan Sekretarz Legacyi dowiodl z Xdia Zbarazkiego, Leszczynskiego, y Chomqtowskiego Le-
gaciow drukownych, ie lego przy boku Poselskim iachanie sprawiedliwie mu, nie tylko tu, ale y w samym Stambule przed wyisiemi
niieli straznik tuteysiy iest Urzqdnikami, naleiy. A to proct instych
racyi, z tey tkie: Ze Sekretari na rqkach swoich do Cesarz list
Krola Jmci, na audyencya wieiie, y respons Cesarki tkowai odwoii
Po poiegnaniu Cesarza ceremonia (iako o tym niiey przy koncu pis
bqdq). Tak dawszy do wyrozurnienia Ianusiewiczowi y Julianiemu, ie
na tych rzeciach nie sila si q znaia, oswiadczyi si q za zezwoleniem Poselskim Turkom, ze tego nie uczyni, gdyz by/o bylo z uym4 Charakteru
kg, I ze Turcy bez postpozycyi prawa goscinnego, oraz ,szacunku
12 P. P. Panaitescu, CMtori poloni In Titrile Pomine.
www.dacoromanica.ro
178
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
I8o
P. P. PANAlTESCU
krytey, aby nikt nie doyrzal, dziewczyng 18 lat maiaca rodem Czerkskg, niewolnicg, dal za ni g moo lewow, co uczyni 4000 tynfow,
ktora sobie do Stambulu wiezie, lubo sam (Wad ma okolo lat 90. Tego
dnia uiachawszy godzin 6, stanglismy na noc owstem noca w pierwszym
Kunaku, to iest Stacyi Kanu kuprzy, Po Polsku w Lipczanach.
Ta wies zowie sig y Krwawy most, te tu Turkow Polacy, pod cis owey
slawney Chocimskiey woyny y zwycigstwa, w nocy mostem wyrzngli
kilkanakie tysigcy.
Pazdziernika. Dwie godziny iadac, nocowalismy na drugim kunaku Akmeczyt, Po Polsku Pererita..Akmeczet Po Polsku tlumcty sig
bialy Meciet, te Moskwa dobywaiac Chocimia, biala od wapn Cerkiew
sobie tu wystawila. Tu gdy przodem Stanownicty Poselski przyiachal,
y chcia/ klgd kretkg n driwach budynku Lipid iednego dla samego
Posh. na Stancya, Lipka notem mu rgkg skaliczyt, rczym wzigty ocl
konduktora Kapiclii Psiy, mial byl bycli odeslany do Chocimia na
kryminlna karg, ale gdy Turcy wielkie ciynili do Pana y nas wszystkich instancye o milosierdzie, z natury pelen dobroci y lskawogd
Posel, darowal mu ten wystgpek, a on dal na Cyrulika ranionemu lewow
I pryrzekli Turcy te takowych przykrogei wigcey czynid nie mino,
czego iednak nie dotrzymali, iak sig niiey pokate.
Pazdziernika. Iachalismy godzin 6 y stanelismy w kunaku nazwanym Korpcz. Mala to wioska y dosyd stczuplo miegeiligmy sig. 0
dobre od wgi staie Prut plynie, nad ktorym od przyiazdu nistego poriednym brtegiem Ciagna si g dosy dlugo, ale drugim brietzne
giem dziwnie gladka rownina, patriacym n siebie z wierzcholka tych
opokow cudnie wdzigctny podaie prospekt. Te skaly naturalne wycfrozenia, rozpadliny, y nieiakie lochy maiace, ztad idtie ze tu domowych golgbi y kawkow, nie zrachowana licib w tych rozpadlinach
sig lgte. Bo przy budynkach, ktore iziutenkie SQ, nigdy klas6gniazdow
nie mop, a pod dchmi dla strsznych dymow, ktore pod niemi
wychodza, 41146 im sig nie podobna. Z tad pochodti, ze wielkie sta-
www.dacoromanica.ro
I8I
matey wiosce, mizerna wygoda. Iest tu maly do polowy trina zarosly stawek, na ktorym hack iywych tak mnogoAd wielka znaydowala si, ze ledwie byl kto w calym Dworie, aby kilka ich nie zabil,
albowiem Po strzeleniu zerwawsiy si, natychmiast znowu padaly, nie
bdac przestrasione.
Pazdziernika. StAneliAmy w Wasylach iadac godzin 3. Wioska
leiy nad samym brzegiem Prutu w roskoszney rowninie, Prut zakrgtem
swoim bardzo kolistym po tamtey stronie na poludnie, ciyni nieiaka
niby wyspg iakie bywaja na Wigle, kpa t gstym chrostem y wysokiemi drzewami rotnemi mocno zarosla. Kobiety generalnie wszystkie
starych babow, mtiemaiac Solakow tk bydi swawolnych, iak doznawaia Turkow, lodiiami si w t kp y z diiedmi y z padielami przewiozly, y tam palac sobie ognie, ten diiefi y noc kolo nich priemies2kAly. TA ich ueiecika wygodnieysie y obszernieysie nam uczynila
Stancye, bo proci wikszego mieysca w Izbach, nie piekli chleba ani
gotuiac y smaiac, nie kopdili nam ile ieszcze w dzien goracy. Atoli
udiecik Wolosikow y stronienie od Polakow, nie tak z cnoty y wstydu
ich pochodii, w ktorym si ten Narod nie zbytnie kocha, ik bardiiey z
nieAmiloAdi y pomiarkowania dystynkcyi swoiey kondycyi. Gdy albowiem kapela nsta osobliwie na trabach y waltornach nad brzegiem
Prutu nocy tey pogodney na echo grata, y woda y driewa na kpie do
slicinieysiego Instrumentow glosu wydania pomoca byla, tez Wolosiki odstapiwsiy legowisk y zasieciy swoich, priybiegly nad brteg z
wielkim stuchaiac kapeli ukontentowaniem, glosami swemi wielka
.okz?waly radoge, wzaiemnie prtyspiewAiac po swoiemu, to iest nie do
kritaltu priyiemnie.
.ro. Pzdziernika. Uiachawsiy godzin 4, przebylismy dwiema pramami po linie idacemi Prut, w ktorey dosy6 mala woda z racyi suszow
www.dacoromanica.ro
182
P. P. PANAITESCU
Pn Xawerego Boriyslawskiego Choratyc Trgbowolskiego w assytencyi kilka pokoiowych y 4 Szeregowych, y Imc. Pana Leonardego
konduktora Naszego przodkiem do Iassow do Xdia z responsem, na
list tegoi Xdia do Wasilow pisany, wyprawil.
Pazdziernika. W teyie wsi przez dzisieyszy dzien spoczglismy.
Zrn I. W. Posel y inni ochotnieygi Po Msiy s. priewieili sig na tamtg
strong Prutu na polownie. Mac tu y Srny ggste, y do zabicia trudne.
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAlTESCU
184.
Rumakow naszych, dopierot caly Tabor wozow, boykow, y karaustow. Nie przeyrzana tu licibi roiney pia y wieku ludzi, n zgilenie
iekawogdi, iaka przy takowych aktach kaidego wzrusiye z domu
zwykla. Gdzie oko spoyrialo procz gminu, widzied nic nie moina.
Powszechne tu bylo zdanie, ie iaka pompa wiazdu, udatnoid Osoby
Poselskiey, ozdoba y licib Dworu, mnostwo wozow, dawnieyszych
cisow Poselstwa, celowdy, tak y widzq.cych zgromadzenie liczne,
nie byto zpmigtne. Dopieroi gdy w Miasto wieidiamy, wszystkie
kramy zastligmy pozmykne, gdyz kupcy iedni ulice, drudzy galerye,
inni okna Palacow, Domow, ponpelniali. Tym tedy porz4dkiem zaprowadzeni iestesmy w Miasto do Palacu X'cia Kntkuzen6 Podskarbiego
Wielkiego Moldawskiego, w ktorym Posel znowo iest przywitany od
www.dacoromanica.ro
185
powagi powolnym, w siedzeniu bogtym, pod dywdykiem na granatowey materyi, zlotem, srebrem, y iedwabiimi gustownie wystywanym. Rustylismy sig co do slowa tym poszadkiem, ktorym y wiazd
tu do Iassow odprawilismy. Urzgdnicy X'cia przed Postern, za temi
Po lewey rgce Sekretarz Legacyi przy Pogle, za nami komendi nast,
za ni a kapela Xiatecia z Surmrni y tulumbassami Tureckim obyciaiem graiaca. Dopierogmy poznali, iak ludne sa Iassy, kiedy sig pokazata po wstystkich przedsionkach, oknach y dichach tak mnotna liciba
ludii, ze si g zdalo, iakoby z calego tego Panstwa zesili si g wstyscy
na to teatralne widowisko, tak dalece, te 20 Czohudarow y 2 Czau-
y Hatman. Przeszedlsty Sal, zastal Pose/ X'cia przy progu tego Pokoiu, w ktorym go przyimowal. Temi tedy przywitawsty slowy:
Bene et prospere veniat Illustrissimus Legatus. Zaprowodzil X'tg
Posla do krzeslow dwoch, karmazynowym Aksamitem, galonem srebr-
www.dacoromanica.ro
x86
P. P. PANAITESCU
budzila ich, 2e lubo go iu2 widzieli X'ciem, uzna6 go nim nie chcieli.
Politycznie tedy Naywigksi Urzqdnicy y dostoyni Bojarowie na swoie
wsie siq porozdzielali, roznemi exkuzanci chcqc pokry6 niechqci
swoie, y nie assystowanie Iemu. Atoli iedni od niego skazani, drudzy
z dyspozycyi Stambulskiey na wygnanie skazani, smutnym przypadkiem y siebie y innych do pokornieyszey przywiedli ukiadnodi. W
perfumami okadzono. Na co Xiq rzeki: Istae sunt Orientales ceremoniae, et quoedam humanitatis officia, quae solent Hospitum distinctioni et honori praestari. Gdy winstowat Polszcte tak diugiego dodkiego pokoiu, i cokolwiek nAmienil teraznieyszych koniunktur, rzek/:
Certe gloriosa est neutralitas Reipublicae Polonae. O zdrowiu krola
www.dacoromanica.ro
I 87-
www.dacoromanica.ro
188
P. P. PANAITESCU
iedney rzeay nie powtarzal, je ich tu nie Mack. Wiqc konfiturami y kaffq pockstowany, y roZnn4 wodka skropiony, dymem wonnym okusZony zwyciiem tuteysZym Pan Sekretarz,
polegnal X'cia y rown4 przyiazdowi prada powrocil do Palcu
Poselskiego.
iu2 y potym niewidzielismy. Nawet Pawie y Zorawie chowane chodzily Po dziedzincu, lubo prostego tylko cilowieka ten Dworek. I
wszyscy ludZie w tey wsi s4 grzecini, y dla Polskiego Narodu
przychylni.
www.dacoromanica.ro
189
nesztach. Ta wies na wysokiey gorie ley. W gospodach dla siczuplogi chatopkow y opodal iedney od drugiey stancyi niewygodniegmy
nocowoli.
www.dacoromanica.ro
go
P. P. PANAITESCU
widziai. Samym wieciorem przyiachalismy na kunak Fatszya nzwny, przedtym osiadie Miasteciko bylo, ale iak wzpomnielem
wyiey, Tataziy go zruinowali w prkstiym roku, wpadisiy w Multany. Samych ludzi roinego wieku y phi (iak po wsiach potym
rzetelny rachunek ciyniono) 60000 zabrali w niewola. A gdy Prut
przebywbli, iak bydio przeprawili zagrniony w Iassyr lud. Sila bardzo
www.dacoromanica.ro
rgr
www.dacoromanica.ro
192
P. P. PANAITESCU
Listopada. Dla teyze fortuny ieszcze na mieyscu bawiac, chodzilismy ogladid stoiace na Dunaiu Sttki, sa zrobione naksttalt Szmagow, Turcy e gimie zowia. U rudla sa bardzo szerokie y wysokie.
Glbokie sa lokci 25 zwierzchu dobrze sklepione, inne o iednym,
inne o trzech Msztach. Woza Zyto, Pszeniczki z Miast nad Dunaiem
letacych, iako to Galacu, Brahylowa y innych, do Stambutu, Ciarnym
Morzem, a z Stambulu rozne towary Tureckie, osobliwie Bakalia, to
iest korzenie do tychze Miast rozwota. Ladowno przy mnie pstenic
w iedn Gimi, ale polowa w niey byla kakolu. Sila si zmiescic mote
w iedem taki Statek. Turcy Maydkowie chodza Naksitait Maydkow
Angielskich, Holenderskich &c. iakich w Gdansku widywamy w takim
kolorze y tymte kroiem. Czytalem w Paktach Paserowickich, ze z
Wgier wolno Dunaiem swemi Statkami sprowadzac rotne towary
kupcom Wagierskim, ale z samego Dunaiu do Stambutu ciarnym
Morzem te Wgierskie Statki ig nie powinny. Tylo maia niq6 tych
Gimiiow od Turkow, y dopier przelotyvvsty towary, mogq je przewiegd do Stambutu, iakot tak ctynia.
Listopada. Dzig przewozilismy si iednym pramem, ale dutym
(brat Po 3 bryki y koni 37) przez Dunay, ktory tu iest stersty, niteli
Wisla pod Toruniem, nie rovvnie gibsty, bo gdyby nie prog plaski w
samym usciu wpadania w Morze dzarne, wielkie okrty by nim chodzic
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAlTESCU
194
www.dacoromanica.ro
195
Traducere
29 Septemvrie. Pe malul turcesc al Nistrului [la Hotin] nu erau numai ofiterii i ienicerii gata de parada, dar aproape tot Hotinul a venit
sa ne admire. Atat de mare era multimea turcilor, ca ni se parea malul lor, care era mai jos deck al nostru, acoperit de zapada. Indata
de pe malul opus dela Ottaki s'au urcat pe plute ca s'A ne conduca
strajnicul regiunii Hotinului, capigibava, calauza noastra vi un numar
mic de inalti functionari turci, deoarece era nevoie O. ni se ase loc liber. Vazand aceasta solul, impreuna cu voevodul de Lublin, castelanul
de Camenita vi cel de Lwow, Borysiawski, stegar de Trqbowla, administratorul episcopiei de Camenita vi multi alti nali demnitari
ofiteri mai mici in grad, atat poloni cat vi straini, dar mai ales acevtia,
s'au urcat pe pluta. Ambele plute s'au intalnit la mijlocul Nistrului,
unde carmacii le-au oprit i le-au legat. Turcii atunci au urat bun sosit
solului cu multa prietenie i l-au poftit pe pluta lor. Atunci solul
luat Limas bun pentru ultima oara dela voevodul de Lublin vi dela
castelanul de Camenita imbrativandu-se. Solul a primit atunci dela
turci dupa obiceiul vechi i intotdeauna respectat, un act scris, asigurand cI solul i toti acei ce-1 urmeaza vor fi aduvi inapoi de turci
la terminarea functiunilor, sanatovi i feriti de once primejdie, afar
de intamplari nepravazute dela natura sau trasnetul lui Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
196
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
197
fad, anume acei cari nu de mult fusesed in solie cu Mniszech podcomori al Litvaniei la Osman III 1), i cari cunoteau bine aceste obi-
ceiuri. Acum pentru intaia oad s'a dat pe fad tradarea i nesinceritatea lui Iuliani, despre care vom face la urma o relatie deosebita. In
sfarit terminaram drumul pana la Hotin, care dela Zwaniec este lung
de o optime de tuna, in afara de trecerea Nistrului. Pe tot drumul o
multime de turci steteau pe margini admirand o parada aa de std.lucid, neputanduli satura curiozitatea, altii admirau mai ales minunatele jocuri ale cailor cari luandu i vant sareau in aer Cu o minunata
30 Septemvrie. Solul a poftit la Hotin pe cativa nobili anume parintele administrator al episcopiei de Camenita, stegarul Borzysiawski,.
cari mai ramaseseri la Zwaniec i a tratat pe oaspeti cu mult fast. Dupi
1) Solia lui G. Mniszech, marele sambelan al Litvaniei, av loc la 1755. Cele
doul relatii de calatorie au fost publicate, una de V. A. Ureche (*Ateneul Roman *,
IV, 1869, pp. 3-9), cealalta de N. Iorga, Cdldtori, ambasadori i misioncrri, pp .
33-43.
www.dacoromanica.ro
198
P. P. PANAITESCU
aceea a primit dela turci deosebite daruri in semn de bun sosit, dar
acestea nu erau mai insemnate cleat un ibric, dou de amnia, fructe
si flori, pe cand solul dui:A cinstea lui innascuta, a dat daruri in aur
si diferite obiecte de galanterie.
z Octomvrie. Ziva de astazi a fost consacrata corespondentii pentru
posta trimisa in Polonia.
2 Octomvrie. Dui:A' pranz au dus la locuinta solului caii pasei, aceiasi
si in acelas numr ca la sosirea noastra alaltaeri dela Zwaniec pe malul
Nistrului. Solul impreuna cu noi toti au incalecat si merseram, cu aceeasi
suita si in aceeasi ordine ca la sosire, la castel s viziam pe pap de Hotin. Cand intraram in castel au tras de pe ziduri de 43 de ori din tunuri
foarte mari.
www.dacoromanica.ro
199
zi turcii ne-au dat care Cu boj si crausi in numar de Doc alb] pentru
lucrurile noastre, as, a toate au fost indata impachetate.
4 Octomvrie. Am plecat din Hotin in aceeas ordine si cu acelas numar de lovituri de tun ca la sosire.
Comunitatea turceasca ne-a insotit o optime de mila, apoi s'a intors inapoi in oras impreuna cu ienicerii. Pe lnga noi a ramas numai
convoiul cu capugi-pasa. Acest capugi-pasa duce cu el inteo caret
turceasca foarte acoperit, In asa fel ca nimeni si nu poata privi inauntru, o fata de 18 ani, o roaba de neam cerchez, a platit-o moo de lei,
adica 4000 de tynfi, si o duce cu dnsul la Stambul, desi el e un bunic si are 90 de ani. In acea zi am mers sase ceasuri si am sosit noaptea
o biseria alba varuita. Aici, and au sosit in frunte ornduitorul [stanowniczy] cartierelor soliei si a vrut sa insemne cu creta usa unei cladiri a unui lipcan, ca sa fie locuinta solului, lipcanul 1-a ranit cu cutitul la mfina. Dup' aceea a fost prins de capugi-pasa calluza noastr
si urma sa fie trimis la Hotin pentru pedeaps criminala. Dar turcii
au rugat foarte mult pe sol si pe noi sa ne fie mila de el si solul fiind
dela natura plin de bungate 1-a iertat si acela a dat numai io lei chirurgului. Turcii au fagaduit CA asa ceva nu se va mai intimpla, dar
nu s'au tinut de vorba, precum se va vedea mai jos.
6 Octomvrie. Am mers sase ore 0 ne-am oprit in conacul numit corpacz. E un sat mic si am stat in locuinte destul de proaste. La un stadiu
www.dacoromanica.ro
200
P. P. PANAITESCU
nici pe sub acoperisuri din pricina fumului strasnic care se ridica sub
ele. Mare multime de porumbei sboara prin aer, iar turcii Ii apara,
caci Ii socotesc ca tinand de casele lor. Ei Ii impusca i dac porumbeii
loviti mai sunt in viata le taie gatul si asa Ii manilla. La fel fac i cu
celelalte animale. Pe malul Prutului pe stanci i dealuri cresc tufisuri,
In cari lsand pe ogari, am impuscat trei iepuri, iar vulpile s'au ascuns
In crapaturile stancii in fata cainilor.
7 Octomvrie. Ne-am odihnit tot acolo.
8 Octomvrie. Mergand mai multe ceasuri am poposit noaptea la
Badracz, un sat mic i sarlacios. Se afl aci un mic iaz, acoperit pe
jumatate cu trestii, pe care e o asa cantitate de rate, incat aproape nu
s'a gasit cineva in toata curtea sa nu omoare macar cateva, mai ales
ca fugind dupa impusaturi, veneau din nou, nefiind inspaimantate.
9 Octomvrie. Dupa trei ceasuri de drum sosiram la Wasyli, sat asezat pe malul Prutului inteo campie frumoasa.
Prutul, care curge foarte serpuitor in aceast parte, formeaza mai
spre miaza-zi o insula, cum sunt pe Vistula. Insula e acoperita cu arbori inalti
cu tufisuri dese. Toate femeile afara de babele batrane,
socotind pe polonezi tot asa de licentiosi ca i turcii, au trecut toate
cu barcile in acea insula, impreun cu copiii i luandu-si si astemut.
Acolo si-au aprins focuri si au stat in jurul Ion toata ziva i noaptea
urmtoare. Aceasta fuga a lor ne-a ingaduit s avem locuinte mai multe
si mai comode, cad pe lang' faptul c aveam mai mult loe, femeile
nu mai coceau paine si nu mai gateau mancare in casa, ne mai afumandu-ne si in ziva aceea fierbinte. Fuga moldovencelor i faptul
se fereau de polonezi nu era pricinuit atata de virtute si de rusine,
caci acest neam nu se prea sinchiseste de asa ceva, ci mai ales de teami
si din observarea deosebirii de conditie. Cand irisa muzica noastra,
compusa mai ales din trambite i cornuri de vanatoare, a inceput
cante in noaptea aceea frumoasa pe malul Prutului, ecourile aduse de
ape si de arbori intareau frumusetea sunetelor instrumentelor. Atunci
moldovencile au iesit din adaposturile i ascunzisurile lor, alergand
la mal si ascultand muzica cu mare multumire, glasurile lor aratau
bucuria lor, cantind si ele cantecele lor, cari insa nu erau cu totul placute.
www.dacoromanica.ro
201
Pe alocurea rul e lat de o sut de pasi, in alte locuri mai lat, iar in
altele mai strimt. Locuitorii de pe malurile Prutului afirmI cl atunci
and raul se umfl inundeazi regiunea pe o distantl de trei stadii
chiar mai mult, si apoi din nou se usucA. Ca si Vistula, roade ad malurile iar acolo le adaugl. Dupl ce trecuelm Prutul ne opriam pentru
noapte inteun sat anume Tabra, pe malul riului pe un deal inalt. Ad
petrecurlm noaptea, avind locuinte bune. In aceeas zi solul a trimis
inainte la Iasi la dorm.% cu rspunsul la scrisoarea lui pe Xavery Borzyslawski, stegar de Trembovla cu cativa servitori i patru osteni, precum
seful armatei moldovenesti, postelnicul 3), adia maresalul curtii domnesti i Leonardi cAlluza, deasemenea si La Roche, secretarul domnului4),
avind cu dinsii o suitg de sase steaguri de osteni moldoveni Cu steagurile desfcute, sunind din trimbite i btAnd din tobe. Totusi acesti
oameni erau numai niste simpli rani fa'r arme, cici nu le este 1110duit sl poarte arme in timp de pace. Un singur steag ave lncii cu
stegulete galbene. Solul a primit in audient pe nouii veniti i in timpul audientii a sezut pe scaun, iarg dregtorii, scotndu-si
loan Toader Callimah (1758-1761).
Hatmanul Vasile Razul.
Ve! postelnicul Alexandru Ipsilante.
9 Luca La Roche, secretar francez al domnului Moldovei, originar din Aix. Cf.
pentru el N. Iorga, Documente Callimachi, II, pp. XXXIIXXXIV. Fusese secretar
al lui Don Carlos, regele celor Dourt Sicilii. Retras la Braov, scrie un lexicon in,
p. 107.
o limbi. N. G. Dossios, Studii greco-romdne,
www.dacoromanica.ro
202
P. P. PANAITESCU
[kolpald] au stat in picioare. La Roche a tinut o cuvantare in frantuzevte, exprimand multumirea sapinului sat' pentru fericita sosire a soliei
tandu-i cu dulceata i cafea. Dupa aceia vi-au luat ramas bun vi s'a
intors in aceeavi zi la Iavi cu aceleavi parade vi ceremonii. Mai inainte
insl de ei sosise dela Iavi Borzyslawski, care a povestit urmatoarele:
La sosirea lui indata i s'a dat o locuinta in ora, dar el si-a ales locuinta
la parintii iezuiti. Dupa aceea i s'au adus tain *, adia o portie de
merinde i anume in mare cantitate: paine, carne, orez, vin i diferite
fructe, vi el daduse aducatorului un bun bacviv 1). A doua zi a venit
la locuinta lui comisul domnesc [koniusz] 2) Cu doi curteni
o careta trash' de vase cai, pe laugh' care mergeau ciuhodarii adica
pajii. Cand careta lui Borzyslawski s'a apropiat de poarta castelului
s'a mai adaugat la suit i doi ceauvi si patru ciuhodari. In fata palatului I-a primit i i-a urat bun sosit postelnicul, in palat marele mareval
al curtii, in prima camera' hatmanul i astfel 1-au condus la domn. Cand
el s'a apropiat, domnul s'a ridicat de pe scaun vi a inaintat cu trei pavi,
ascultand complimentul in limba latina i luand scrisoarea solului. Dui:a
aceea I-a rugat sl veaza la stanga i i-a oferit dulceata i cafea.
Domnul a spus ca scrisoarea primita fiind un raspuns nu va mai
raspunde vi el, ci avteapta cu inima plina de bucurie sosirea solului,
care va fi primit cu o strilucire deosebita. Dupa aceea stegarul vi-a
luat ramas bun dela sol vi a fost condus cu aceleavi ceremonii la locuinta
www.dacoromanica.ro
203
.cri data cu lac pe din afara i aurita. Vizitiii erau imbracati in diferite
colori i erau tigani.
Demnitarii ajungand la careta solului au descalecat i dupa ursrile
de bun sosit au intrebat pe sol daca vrea sa mearga calare sau in careta, aci in afar% de careta adusesera si un cal frumos i impodobit.
Solul mai intai s'a opus nitel, spunind c vreh s mearga cu careta
lui, insa La Roche i-a spus c aceasta ar fi o ofensa' adus domnitorului.
De ambele parti ale caretei erau sase haiduci i sase paji, ash cum au
fost descrisi mai sus si douzeci de ciuhodari domnesti frumos imbracati in postav. Oamenii domnesti i ai nostri erau amestecati Ora
la avangarda in dosul caretei pe dou randuri. Dupa aceia urmau dou
carete ale solului, apoi opt cai de parada ai nostri i in sfarsit toata tabara carelor, armele, carausii. O multime imensa de ambe sexe si de
toate varstele iesise din case de curiozitate, cum se obisnueste la asemenea ceremonii, ash c ochii nu puteau distinge nimic alt cleat o
multimc de oameni. Parerea tuturor erh ea nu mai fusese alta solie
care sa intre in oras cu aka pompa, cu un sol ash de insemnat, cu o curte
dovei, unde solul fu din nou primit de inalti demnitari. Dei eram
tare veseli de o asemenea primire, totusi ne temeam de ciuma care bantuia. in Iasi. Pentru a ne feri de ea aproape toat strada erh pustie, caci
www.dacoromanica.ro
204
P. P. PANAITESCU
solului. In caz and domnul s'ar invol la toate cererile solului, cum
era si obiceiul, acesta fixase data vizitei pe ziva de 16 a lunei.
.r5 Octomvrie. Am ascultat slujba in biserica catolica, a franciscanilor si iezuitilor. Ei au biserica in comun, dar locuintele in cldiri
separate ce apartin deosebit fiecaruia din cele doua ordine. In afarl
de aceasta nu fcuram nimic deosebit in acea zi. Dupa calendarul rusesc azi cade sarbatoarea Sf. Francisc, fundatorul ordinului minoritilor, pe care solul a celebrat-o cu solemnitate.
16 Octomvrie. Dup ascultarea liturghiei in biserica pomenita, and
ne intoarseram la palatul unde era gzduit solul, aflaram in curte cai
trimisi de domn pentru sol si pentru noi. Trebuie sa recunosc CA acesti
cai ca infatisare si ca sele bogate erau fail indoial mai de seama
deck acei trimisi de pap. din Hotin cu ocazia vizitei ce i-o facuram.
Deci solul a incalecat pe un cal alb bun, devenit mai cenusiu cu anii,
dar totus frumos si cu pas incet, cum se cuvenea demnitatii soliei. Seaua
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
2o6
www.dacoromanica.ro
207
Dupa alte discursuri de acest fel, cari furl scurte, s'au servit dulceturi,
cafea
argint in mana. Urandu-i bun sosit l-a condus printr'o said, unde-I
astepth hatmanul Moldovei. Acesta l-a dus in camera domnului impreuna cu alti demnitari ai trii si multi din curtenii domnului. Domnul
l-a intarnpinat pe secretar la mijlocul odii, unde se afl cetind o hartie.
Indat s'a intors si a spus cu glas tare: Bene veniat MagnificusSecretariur
Legationis! El s'a asezat pe un scaun mai inalt cu o treapta, iar pe secretar l-a poftit sI stea la stanga. Dupl complimente reciproce, secretarul a expus domnului interesele de granita ale republicii, ce-i fuseserI
incredintate: pagube i nedreptati ce trebuiau despagubite. Domnul a
dat raspuns favorabil, fagaduind c se va da satisfactie conform dreptatii. S'a dovedit Irish', mai tarziu, ca acele fagaduinti nu erau sincere,.
ci erau pornite din vechea graeca fides . Solul a fost nevoit s: ceara,
www.dacoromanica.ro
208
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
209
ambe sexe n'au fost inapoiati. Localnicii spun a turcii au luat bani
pentru dOn0i dela ttari. Acuma F'lciul nu are cleat vreo zece-douzeci
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
210
tate imprudent, pentru care furgm dojeniti. Totus un vizitiu al carelor soliei, anume Iacek, serb, a cpatat aceastl boar si dui:a
scurt timp a
si
mai jos.
www.dacoromanica.ro
211
vitori. Aceasta din cauza ciumei care bantua atunci in ora, cad in
fiecare zi se ingropau cativa morti i erau o multime de case contaminate. Eu, stegarul Borzyslawski, Ochocki, tovarls al regimentului
din Chelm i vistiernicul, aveam locuintele noastre afara din orai la
treizeci de pa0 de aceste case, spre marea noastra spaima. Azi ne-au
adus in care doua qtiuci vii pentru a fi vandute solului. Cantariau 190
de olii 0 am dat pe ele lei Doc alb].
Noemvrie. Cea mai mare parte a curtii soliei s'a spovedit cu ocazia
sarbatoarei Tuturor Sfintilor.
2 Noemvrie. Restul dintre noi, cari nu se spovedisera ieri, au luat
sfintele sacramente.
3, 4 fi 5 Noemvrie. Ne-am odihnit tot acolo, neputand trece Dunarea
din pricina vanturilor extraordinare cari turburau apele fluviului, ridiand valuri i facand trecerea imposibila. Ad numesc aceasta: fortuna.
6 Noemvrie. Din cauza aceleia0 fortuna , am ramas iar pe loc
am mers s'A vedem corabiile pe Dunlre. Sant construite in forma de
szmag, turcii le numesc ghimii . La canna sant foarte stramte
inalte. Sant adanci de 25 de coti 0 bine organizate in interior. Unele
au un singur catarg, altele trei. Transporta grau din oraqele de pe malul
Dunlrii, Galati, Braila, la Stambul pe Marea Neagra. Din Stambul
aduc diverse marfuri turcqti, mai ales bacalia sau coloniale care sant
descarcate in aceste orae. In fata mea se incarch gr.0 inteo ghirnie,
dar pe jumatate er plin cu neghinl. O astfel de corabie este foarte
www.dacoromanica.ro
212
P. P. PANAITESCU
fluviul impinge cu putere apele sale in mare, ash inat marea aruna
nisipul sAu si DunArea nu numai a nu-I primeste, dar impinge si ea
alt nisip. Din tot acest nisip se formeazI sub apl un dig inalt, care
impiedecl trecerea corAbiilor mari, cari adesea se stria sau se impotmolesc. Solul cu fruntasii soliei au trecut pe o bara mare strlbAtand
raul in zece minute, aci barca er condusA de 18 vaslasi. Intre timp
trambitele sunau rail incetare marsuri si dansuri. IndatA dui:4 aceea
au trecut pe bac buclaria, bufetul, garderoba, caii. Dar trecerea celorlalte care sit a oamenilor a tinut panA dupA ceasurile patru dimineata.
Dupl sase ceasuri de mers dela locul trecerii sosirlm la ceasul noul.
seara la Niacin. Acum voiu descrie intamplarea amintita a lui Stangret
care ne-a prezentat o scenA tristA nu atat de inspAimantAtoare, cat a
produs o teamA neobisnuita in sufletele noastre (sic). [UrmeazA pe
mai multe pagini descrierea mortii lui Stangret, care apAtase ciuma
In Moldova. E ingropat la Mein.] Solul a trimis bani ca mortul sl fie
ingropat de moldoveni. Acestia erau as de indrAsneti Mat cutezarA s.
miazA noapte, ni s'au arAtat stanci inalte, and mai largi, and mai
stramte, despartite prin prApastii si pesteri. Pe alocurea sant foarte
www.dacoromanica.ro
213
ascutite, in alte locuri au varfurile tocite, toate foarte aspre din piatrl
aura si tare. Aceste dealuri se numesc: *apte dealuri si se vad incl dela
vase mile inainte de Galati si de pe culmea lor se spune ca se vede Marea
Neagra, care e la o distantl de doul mile. Stancile acestea sant favorabile marinarilor, caci vazindu-le de departe de pe mare, se bucurl el
s'au apropiat de port. La o mill' de Macin terenul se transforml aproape
In campie, dar la o jumatate de mill. mai departe se ridica din nou si
dealurile urmeaza fara intrerupere pana la conacul urmator. Au insl
inaltimi foarte neregulate i sunt roase. La stanga au stand si la dreapta
Dunarea, larga si placuta la vedere Ora' ce in acest sat intraram iar
In campie. Neplacerea pe care ne-o produceau dealurile, ce se ridicau
de o parte, er compensata prin privelistea corbiilor, ghimii turcesti,
-plutind cu panze pe Dunare in zilele acestea linistite. Stancile acestea
erau albe pe inaltimi i deoarece soarele ardeh de mai multe zile
stancile erau spre miaza-zi, nu puteam crede ca sunt acoperite cu zapadl.
Cei mai multi sustineau ca e vorba de dealuri de gips. Deci eu impreunl
cu stegarul Borzyslawski, dup./ ce am salutat pe sol in careta lui, am poruncit s ni se dea cai i singuri noi doi am mers un sfert de mill tre-
cand si printr'un sat turcesc bine populat. Cand sosirlm sub dealuri
ne-am urcat pe ele pe jos si tot ridicandu-ne mai sus, cu mirare &duram de zapadl mare. Mai mult, cata z'pada fusese topita de soare inghetase, ash el luaram in batiste zapada inghetatl si o duseram solului,
care o privi cu mirare si porunci i altora sa mai aduca. Aceste zapezi
de pe dealurile pomenite se fac tot mai mari si nu dispar in tot cursul
anului.
Incepand dela Niacin vazuram foarte multi bivoli i magari.
sub ochii nostri, dar n'a putut sa se mai coboare la fel, caci risch sa
moara sou sa ramie schilod. Deci s'a coborit pe jos ducand calul deaclreptul si fra sovire. Toti au recunoscut cl atat stpanul cat si calul
facuser un lucru cu totul minunat.
12 Noemvrie. Lasand Dunarea la dreapta ne-am indreptat spre stanga,
strabatand dealurile mai sus pomenite, care vrura sa se arate binevoitoare, prezentandu-ne o prapastie intre ele. Ash fail multa greutate
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
214
sl conducl pe solii poloni pin la Carasu. Ins ci'lluza noastr Leonardi trebuii si se intoarcg la Iasi din pricina unor treburi domnesti
ce nu se puteau amini si anume s meargl la Varsovia. Fusese acolo
de mai multe ori si are cunostinte la curtea noastri si prietenie cu nobilii. Deci a plitit mai intiiu tainul pentru toate conacurile si zilele
de odilm dela Galati ping ad in miinile lui Plaszkowski, maresalul
soliei, si s'a intors la Iasi ilia dela Galati, luindu-si rImas bun dela
sol si primind dela dinsul un ac cu briliante.
[Intoarcerea lipseste].
k. moici y
autorului nu e indicat.
1) Erii fiul lui Alois, episcop de Culm, a fost mai tarziu maresal al curtii si la
urml voevod al Podlachiei. Moare la 1795. Niescieki, Herbarz Polski, II, p. 25.
www.dacoromanica.ro
215
Die 24-a. Ruszyl si g Iego P. posel z calym ekipa tern, przy rzgsistym z armat biciu, dworu swego otoczony assystencya z poprzedaiqcemi karetg poselska, dwoma konduktorarni, to iest : tureckim y
moldawskim. Wyprowadzali wielkim mnfistwem za miasta, a chorqgiew cala Lipkan6w z swoim rotmistrzem, at na nocleg konwoiowala
o szeid godzin od Chocimia do Czabru, gdziegmy zanocowali. Wieg ta
do powiatu Chocimskiego nalezy, Prutem z Woloszczyznq graniczy.
Die 25-a. Przebywszy dwoma Pramami Pruth rzekg staneligmy na
noc we wsi Gikol o godzin dwie od Czabru.
Die 26-a. Uiachawszy godzin pigd, stanieligmy w Chwameficie ( ?)
Die 27-a. Tugmy spoczywali.
Die 28-a Godzin cztery uiachawszy, staneligmy na noc w Kukuten
gdzie I. W. Pose! od Boiara znacznego byl witany, y do dworu onegot
proszony.
(sic)
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
216
y radzil, aieby o godzin trzy do pewnego Palacyku nad Prutem leiacego, gdzie swiezse y zdrowsze powietrze iak wtym mieyscu, chcial
siq z calym przeniegd Dworem.
Die 6-a
www.dacoromanica.ro
217
siq
zaczyna....
November. Die 9-na. Iadac godzin szege do Ister maista Greckiego
na noc zaiachaligmy, leiy w zapadlosciach miqdzy skalami.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
218
Die zo-a. Uiachawszy godzin dziesiqd do Babadan Miasta Tureckiego wieczorem scikgneligmy, w ktrym Pasza Sylistryiski, na usmierzenie w tey okolicy hultaystwa, iui kilka niedziel siedzi, y ieszcze ma
zabawid.
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
220
P. P. PANAITESCU
25 Mart. Trecuram Prutul pe doua bacuri si am stat noaptea in satul Gikol, la dou ceasuri de Ceabru.
26 Mart. Dupa cinci ceasuri de drum ne-am oprit la Chwameticie.
27 Mart. Ne-am odihnit tot acolo.
28 Mart. Dupa un drum de patnt ceasuri am ramas noaptea la Cucuteni, uncle solul a fost intampinat de un boier fruntas si invitat la
curtea lui.
29 Mart. Dupa sase ceasuri de drum sosiram la Tabara, sat pe Prut,
unde vazuram santurile ramase din vremea tratatului vestitului Petre
Alexievici cu turcii 1).
30-31 Mart. Turcii isi au sarbtorile mari in aceste zile. A treia gi,
z April, a sosit primul demnitar al Moldovei 2) insotit de marele caminar, urand bun sosit solului in numele domnului Moldovei.
2 April. Plecand din Tabara sosiram dupl opt ceasuri in satul Menzilesti [Mgdzylczeste] in padure, intre raurile Jijia si Prut.
3 April. Ad s'a reparat osia stricat a unei carete.
4 April. Potcovarul soliei si-a rupt piciorul, iar solul s'a imbolnavit.
Simtind a slabiciunea ii este in crestere, a trimis la Iasi dupa un doctor. Acesta a sosit dupa scurta vreme si a dat medicamente solului,
sfatuindu-1 sa se duck' cu toata curtea la un palat mic ce se afl la trei
ceasuri distanta, pe Prut, unde va puta gasi aer mai proaspat si mai
sanatos ca ad..
www.dacoromanica.ro
221
producind mare panica intre ai nostri, desi solia sttuse in tot cursul
calltoriei in cea mai perfecta ordine. Am scos toate bagajele in curte
inainte A' se mareasca focul. Numai o singura camera Oa cu fringhii si
scinduri a fost prefacuta in cenuse, dar in acei invalmaseala au fost raniti
mai multi dintr'ai nostri. Pentru ingrijirea lor si pentru repararea carelor
de bagaje furam ne. voiti sa rminem pe loc unsprezece zile.
6 Maiu. Toata solia a fost trecuta peste Dunare pe trei corabii mari,
iar solul insus a trecut pe o barca pregatitl special pentru dinsul. S'au
www.dacoromanica.ro
222
P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
223
23 Noemvrie. Dup ase ceasuri de drum sosiram in satul Menzileqii [Mqdzysneszte] in padure intre dou rauri, despre care am mai
pomenit i la ducere.
24 Noemvrie. Solul s'a odihnit tot acolo i domnul Moldovei a trimis
pe un boier frunta s-1 salute. Acesta i-a adus dela domn i daruri:
paine, vin, dulceturi, v anat.
25 Noemvrie. Dui:A. ase ceasuri de drum sosiram in satul Tryister.
www.dacoromanica.ro
224
P. P. PANAITESCU
List I. z Chocimia.
Po odebraniu ostatniego listu W. M. Pana z tywa chgcia przedsiqwioiem tadaniom lego zadosyd czynie wdawaniu mu moich relacyi
przez czas bawienia si g mego w pafistwie tureckim. Okolicznoki,
ktre 1)04 osnowa tego mego pierwszego listu, wstrzymaly mnie
przez dni kilka w tym miegcie, kt6re samo z siebie nieofiaruie wiele
osobliwaci. Forteca Chocim leca nad rzeka Dniestrem, kteora naturalna miqdzy Polska a pahstwem Tureckim formuie granicq, niebqdac jak prostemi murami opasana, ma kilka wiet okraglych, kt6re jey
sluia za bastyony, natura zag lepiey i sytuowala nit sztuka potrafita
umocni6. Garnizon tego mieyca do pultora tysiaca tolnierza wynosi.
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
P. P. PANAITESCU
namiot6w tam przygotowanych, gdzie bcdsc przywitany y traktowany 'caws, serbetem y konfiturami z calym swoim dworem, z ianczarami od fortecy, y z komends polsks iadscs z dobytemi palaszami,
przy biciu w bbny y odglosie z dzial fortecznych wieczora publicznie
do Chocimiu w tym tedy znowu mieyscu na nowo witany imieniem
paszy jako musafir czyli gogci cesarski znayduie wszystkie tywnoki,
www.dacoromanica.ro
227
metan6w, ktrzy tak, jak w innych podobnych mieyscach, do powiatowitych robot, jakoto wyrabiania ogrod6w, etc, Moidawian6w, Woloch6w lub innych chrzeszcian utywaia; to mieysce iest szegd godzin
czyli mil od Chocim odlegie. Ztamtad iedzie si do Bryndzeny wieg
rwnie osiadta przez samych Turk6w y formuiaca granic powiatu
Chocimskiego, ktoren to powiat, acz bdac naturalna czgcia xistwa
Moldawij, dependuje iednakte od paszy Chocimskiego. Z Largi do
Bryndzeni ogm godzin drogi ; z tego ostatniego mieyscu przeietdzaiac
Ztamtad zag, przebywaiac przez wiei nazwanego Kierniczen stanolem w Iassach, wiechawszy siedm godzin drogi. Tu nalety mi si
zastanowi nad dobrocia tego kraiu. Rozlegle rwniny ziemi nader
dobry kait'. niemalo talowad te rolnictwo w onym iest tak opuszczonym.
Ludno46 w proporcyi ziemi iest nader mala, y chciano mnie zapewnid
www.dacoromanica.ro
228
P. P. PANAITESCU
kt6r4 przed xigciem zawsze nosi, oznacza onego funkcy4, rewn4 powinnaci4 jest jego wychodz4ce xiqigce decyzye do dywanu, zwanego
Po moidawsku spataria, zanosi, ktoren te dywan z dwunastu boiareow
czyli znacznieyszych obywatelow kraiowych od powiat6w na ten koniec
vvybranych, sklada sig. Do tegot wielkiego postelnika nalety odbieranie
memoryal6w y suplik narodowych.
Kaminary, drugiego ministra reprezentuie, tego urzad do polityki
zaprasza. Wielki logofet, znaczy wielkiego kaneclerza, wielki westyar,
podskarbi, wielki kamerask pod komorzy, wielki paarnyk, pod czaszyp
y wiele innych urzgdnikw cywilnych, z ktrych ma katdy dwch,
lub trzech podobnych subalternw. Stan woyskowy niemnieyszq powagg w urzgdnikach onego oznacza : wielki hatman, czyli hetman z
dwiemi officyalistami subalternami ma komedg nad milicy4 xi4igc4,
ktra si g sklada z kilkudziesiqt ludzi, ani przybranych, ani rozbroionych
podiug ich stanu przyzwoicie. Nayprzyncypalnieyszym za4 tych wszy-
stkich urzgdnikw obiektem iest scisie obserwanie etykiety y ceremonial6w w aktach publicznych tak wzglgdem Mahomedan6w, jako
tez y cudzoziemiciw, jakoto posiw zagranicznych, dla przykcia kt6rych dwor w zamku y milicya po ulicach miasta na owczas powigkszona szykuie sig. Zadziwisz si g W. M. pan, gdy mu powiem te pomienieni urzgdnicy, jako y wielu innych podobnych, zupeinie s4 nieczynnami y bez mocy w ich urzgdach. Ieden lub dw6ch faworyt6w xiqtgcia
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
P. P. PANAITESCU
Miasto Galatz sytuowane nad rzeka Dunaien bylo pod czas ostatiney woyny przez Turk6w spalone dla wyprowadzenia z onego Moskwy
kb:5ra tam trzymala garnizon dad mocny, teraz zag co raz bardziey
lepiey y regularniey zabudowane. Portokalabi (godnog niemaio powatna u dawnych Grek6w), guwernor miasta, iest oraz komendantem
tego portu, w ktrym Moklawianie y Wolochy zwykli ich magazyni
skladad. Produkta ktoremi ztad te prowinczye Czarnym Morzem
handluia sa: wina, miody, frukta suszone, welna, skury, sea. etc. Ziexnia
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
P. P. PANAITESCU
o szek godzin drogi od Meczynu, ktere rwnie przez samych Mahometanw iest osiadle. Pospoistwo tego powiatu Dobrudzia, ktry
naywiqcey doznawal razw ostatniey woyny iest z natury humoru
dzikiego y iyie w samotnaci bez czynne...
Z Hassana udalem si q przez wie6 Kassyndze zwan4 do Satuszkioi,
o 66m godzin drogi. Wszystkie te trzy mieysca nader dobrze sytuowane, domy wygodne y obszerne. nocleg iney w tym mieyscu w domu
pocztarskim niemalo da l mi okazyi do zasluniowienia siq, gdy po6rodku
Z Kalfakioy uddem si q przez wie6 zwana Kasapczu do miasta Bazardzyk o szege godzin drogi. W tym mieyscu osiadlym przez Turkw,
www.dacoromanica.ro
233
lonja si Turcia. Cetatea e inconjurata de ziduri simple cu cateva turnuri rotunde, cari slujesc de bastioane, e frig mai bine intarita de natura
decht de mestesugul omenesc. Garnizoana este de o mie cinci sute
de soldati. Orasul e asezat pe un deal si e cladit numai din lemn, chiar
si portile lui Ant de lemn. Skit numai chteva mecete si scoli publice
cladite de zid. In vale, pe malul Nistrului se afla mahalaua Ottaki. Pasa
cu trei tuiuri este comandantul ordinar al cetatii si reprezentant al
Portii, cum este si din partea Poloniei comandantul cetatii Camenita.
Arnandoi ingrijesc de linistea si siguranta granitelor. Legaturile intre
locuitori pe cele doua parti ale granitei greu pot aveh loc flea stirea
celor doi comandanti. Daca un cetatean, din curiozitate sau pentru
negot sau pentru altceva vrea sa treaca granita si sa intre in adancul
tarii, trebuie mai inthiu s dea de stire comandantului cetatii Camenita,
pentru ca sa i se dea un pasaport prin thlmaciul care rezideazI la granita iar dela pasa sa ja un 4 buirutli , adica firman sau poruncl data
In numele Portii, fara de care un calator ar da de banuit.
Mara de aceasta, de obiceiu se ja si unul sau doi ieniceri din Hotin
pentru paza. Acestia sunt Mari lipca, traditia spune c acest nume
este derivat din Litwa, pentrucl mai demult erau asezati in Litvania.
Cei mai multi stiu foarte bine limba polona si slujesc calatorilor de
calauza si straje. Zelul si credinta lor skit incoruptibile. In ceeace priveste actele publice si soliile la Poarta, ele necesita un firman deosebit
impartesc care se da din cancelaria Portii la Stambul si sint obtinute
de ministri sau agentii rezidenti, sau dupl vreme si nevoie de persoane
cari stau de obiceiu la curtea turceasca. Acest firman sau ordin imparatesc este expediat tuturor comandantilor si guvernatorilor provinciilor, precum si principilor Moldovei si Valahiei.
www.dacoromanica.ro
234
P. P. PANAITESCU
Nu voiu omite nici descrierea primirii la Hotin a solului polon mergAnd la Poari si a ceremoniilor cu cari este apoi trimis spre Stambul.
Mai intaiu, incl in Polonia la Camenita solul este insotit la o mill de
cetate de cavaleria curtii si dupi intrarea si iesirea din cetate e condus la Zwaniec cu lovituri de tun. Acolo e intmpinat de meimandar
_au aluza moldoveneasca, trimis de dorrmul Moldovei 1) la primirea
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
P. P. PANAITESCU
Titlul de principe ce se d hospodarilor este datorit curtilor europene, cAci Poarta numeste pe domnul Moldovei si al Valahiei #hospodar,
Bohdan bey sau voievodasi Numirea lor depinde de imprat.
www.dacoromanica.ro
237
sia.
Veniturile domnului Moldovei din impozite, zeciuiala, vami si haraci
se ridia la vre un milion si jumtate de piastri, suma destul de insemnata, aci face ca la sase milioane de zloti polonezi, din cari domnul
trebuie sa plateasa anual la visteria imparateasca o mie de pungi, sau
dou milioane de zloti poloni, fiind silit in afara de aceasta sa suporte
toate cheltuelile poruncite de sultan ca: expedierea pasalelor, tainuri
pentru solii straini si multe daruri anuale pentru vizir si functionarii
fruntasi ai Portii si ai marelui serai, ceeace produce foarte mare asuprire locuitorilor, aci in asemenea ocazii functionarii regionali, cari,
sub pretextul firmanului imparatesc la care se adauga si aatea impezite impuse de guvern, ii exploateaza pink' la ultima posibilitate, fiind
siguri a vor fi astfel pe placul favoritilor domnului.
Am onoare, etc....
Scrisoarea a frea din Galati. Iti adresez aceasta scrisoare pe malurile Dunarii care desparte Moldova de Bulgaria si formeaza o granita
natural intre aceste dou provincii. Sper a ultima mea scrisoare din
Iasi a parvenit in miinile dumitale. A doua zi dupa trimiterea ei am
plecat de acolo spre satul numit Glodeni la sase mile distant. Satul
e asezat inteo ampie mare si are ca la o sut de case. De acolo am mers
www.dacoromanica.ro
238
P. P. PANAITESCU
bung ca mai inainte. In sfarsit plecand din Barlad si trecand prin satele Scostesti (Costesti ?) si Pechia, cel din urmg cu mai mult de trei
sute de case, sosii la Galati dupg paisprezece mile de drum. Satul Pechia
Orasul Galati asezat pe Dungre a fost ars de turci in timpul ultimului rgsboiu, ca sg scoata dinteinsul pe muscali, ce tineau ad o garnizoang destul de putemicg. Acum insa este reconstruit tot mai regulat
si mai bine. Portocalabi (sic!), functiune important si la grecii antici,
este guvernatorul orasului si comandantul portului. In port sant magazinele moldovenilor si valahilor in care se aseazg. produsele ce urmeaza a fi transportate pe Marea Neagrg: vinuri, mied, fructe uscate,
ling, piei, sare, etc. Pe uscat sant duse la Stambul vitele si caii. Agricultura fiind cu totul in pgrgsire in aceastg tara, nu aduce folosul pe
care 1-ar da obisnuit parnantul. Armenii din Polonia, cari singuri se
ocupg cu negotul Turciei cu Polonia si vin ad in portul Galati, de unde
se duc sau pe mare, sau pe uscat la Stambul. Locuitorii acestor tari
socotesc c sant doug perioade in an mai potrivite pentru navigatia pe
Marea Neagrg, anume: primgvara in Aprilie si toamna in Septemvrie.
Dac e vintul bun te duce din Dungre pe Marea Neagrg ping la Stam-
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
243)
P. P. PANAITESCU
cel mare Karasu adica apa neagr, care are comunicatie cu Dunarea
si Marea Neagra. Dela Celebi-Kioi prin satul Kubadia am sosit la KalfaKioi, dupa nou ceasuri de drum. Nu dep2rte de cel dintaiu din aceste
doul sate treci un pod sau dig de piatra asezat pe mlastinele formate
de lacul Karasu spre Marea Neagra...
www.dacoromanica.ro
241
in anul
1785
(Rezumat).
www.dacoromanica.ro
242
P. P. PANAlTESCU
tatea Alba e destul si observe faptul ca ovreii, cari au drept sa locuiasca si si faca negot in toate orasele turcesti, se tem sa vie ad si nu-i
gasesti debe, desi oficial nu le este oprita asezarea. In port se construesc
anual vre-o opt corabii mici cari pot incarch vre-o 4--5000 de kile de
Stambul.
www.dacoromanica.ro
243
rAbii. Basa trimite si el un tAtar la Ismail sI se desvinovIteasa. Trimisul polonilor e bine primit si seraschierul dA ordin basei s'A facl in
ash fel ca grAul sl fie incArcat pe corAbii cAt mai ieftin. In cele din urmi
se ajunge la o intelegere.
# Deoarece tAlmaciul nostru pentru limba turceascA nu sti moldoveneste si cum poate ne-er fi trebuit un tAlmaciu moldovean, luAm cu
noi un evreu polon, care stii moldoveneste si eri singurul evreu din
Cetatea Alba . InsI in afarA de acesta mai venise acolo un alt evreu
moldovean pe o corabie din Stambul. Acesta fa'cuse mari cheltueli pe
drum si nu mai avea cu ce trAl, as cl evreul polon 11 ja Cu el intretinAndu-l.
Tocmai atunci soseste in port un galion comandat de cApitanul Ahmet, un arniut al lui capitan basa dela Cociubei, port aproape de Cetatea Alba. El eri originar din Dulcigno si cunosteh limba italiang.
Polonii i se piing de greutAtile ce au avut.
La intoarcere polonii nostri merg spre Bender, li se spune si nu
tragl in port, cAci lumea neobisnuitg cu strAinii ar face tumult. Ei se
duc inteun sat la un sfert de mill de oras, ing afli cA In sat este ciuml.
Vor si fuga, dar n'au cai. Dealtfel ciuma face ravagii si la Bender, unde
numArul mortilor creste mereu.
Benderul numai cu numele este turcesc, in realitate muscalii poruncesc acolo cum vor. De curind un general rus vizitase cetatea cu sotia
si copiii.
Basa de Bender face noui greutAti cAlAtorilor, 'Ii opreste sl plece.
Atunci ei cer protectia consulului rus din Iasi. Ivan Lawentici, second
maior, vice consul rus in Moldova, trimite vorbA cA polonii Ant aliati
cu rusii si cere sl li se dea voie sail urmeze drumul. Ei pleac spre
cask' multumiti a au scApat de ciuml.
16e
www.dacoromanica.ro
244
P. P. PANAITESCU
91-92.
Merge cu solia lui Petre Potocki. La ducere trec prin Italia, Corfu, Greda.
La intoarcere la 1791 prin Adrianopol, .5'umla, Rusciuc.
Pe un catafalc inalt erk coiful si spada lui. Pe 16 taburete erau ordinele si decoratiile, pe un al saptesprezecelea lAng cap er un coif de
1) K. Waliszewski, Ostatni pesel polski do Porty Ottomanskiey. Akta legacyi
Stambulskiej Fr. P. Potockiego (Ultimul sol polon la Poarta Otomani. Actele soliei
la Stambul a lui Fr. P. Potocki). Dot& volume. Paris, 18943) Stanidaw Ma/achowski (1736-1809), nepotul lui Stanidaw Makchowski,
delegatul Poloniei la pacea dela Carlowitz. Autorul nostru a fost maresal al dietei
plinri la 1792 si presedintele senatului in marele ducat al Varsoviei (1807-1809).
Niesiecki, Herbarz Polski, VI, p. 335.
Contele Bezborodko, ministru de externe al Rusiei, trimis la Iasi pentru negocierea pficii Cu turcii. (Hurmuzaki, Documente, IX', p. 254.)
Printul Potemkin-Tauridzki, generalisimul armatei ruse, moare la 5/16 Octomvrie 5791 16110 Iasi, pe and se indrepti spre Rusia. Mormftntul lui se and /a
Iasi in biserica Golia.
www.dacoromanica.ro
245
aur. Ofiterii faceau de straja cu sabiile intoarse spre corpul lui. Dup
aceea am fost poftit la masa la hatmanul Branicki 1), unde era locul
de intalnire i sfat al intemeitorilor confederatiei dela Targowica 2).
Triumviratul Potocki, Rzewuski, Branicki se ocupa cu o treaba urita.
Aci a fost hotarita intrarea otirilor in Polonia 3). La masa ambii Branicki discutari cu mine, spunand c tendinta revolutionara a dietei
e daunatoare Poloniei, caci in curand va incepe rasboiul, dupa care
va urm caderea tarii 4). Sotia lui Branicki ducindu-ma la fereastra a
inceput s se planga, spunand cat a pierdut Polonia prin moartea unchiului ei Potemkin, care ave intentia sa ridice pe cazaci, sa se uneasca
cu oastea polona i. s'A se proclame rege al Poloniei. Mi-a dat a intelege a acel proiect fiind descoperit, a fost pricina mortii lui, caci, precum au scris i gazetele, Potemkin a fost otravit de un preot.
Am trecut apoi Nistrul pe la Mohilew.
Iosif Ignatiu Kraszewski (1812-1887) originar din Litvania este considerat ca una din cele mai importante figuri ale
literaturii polone la mijlocul veacului XIX. Autor extrem de
productiv, a scris sute de romane si mii de nuvele, schite, si
povestiri. La 1843 a calatorit prin Basarabia si a publicat amintirile sale de calatorie sub titlul: Wspomnienia Odessy, Iedissanu, Budzaku, dziennik przejaidki w roku 1843 od 22 Czerwca
do rz- Wrzesenia. (Amintiri din Odessa, Iedisan si Bugeac. Ziar
www.dacoromanica.ro
2 46
P. P PANAITESCU
interes.
Pentru restul cAlAtoriei: descrierea ChisinAului, cf. St. Ciobanu: Ch4indul, ed. Comisiunii Monumentelor Istorice,Sectia Ba-
pora*d. Dar pe liman se ridia o furtunA. Printesa Sutu privqte linitifk fiica ei plete. In sfAr0t se imbard. 0 pomesc 4 La dreapta
noastr apar zidurile negre ale Akkermanului, cetate care amintwe
pe greci, pe romani, pe genovezi 0 pe turci. La stanga cazIrmile
c'z'Aceti cari alatuesc ca o nou cetate cu apte bastioane, cupola bisericii, casa potii 0 pe mal un minaret turcesc, farul se desemneaz1
tot mai bine dinspre apus pe cerul limpede. Casele oraplui sint risipite pe dealuri deasupra limanului. Cetatea iese dintre stancile pe cari
este cladit, aa ea' literalmente se seal& in liman 0 e spAlat Parl icetare de valuri. E de o frumusete minunatl in colorile apusului de soare,
un tablou splendid 0 cu totul nou pentru mine.
Cetatea e uria5. 0 clAdit din piatra albicioask e inconjurati cu anturi adAnci intrit cu piatrk e int'grit cu ziduri, bastioane crenelate;
www.dacoromanica.ro
247
www.dacoromanica.ro
248
P. P. PANAITESCU
prin cari intra lumina lunii. Gandul nostru se indreapta spre viata
de harem cu colorit oriental, dar azi totul e acere si intunerec... .
In piata se afla un mare mecet, care a slujit rusilor de biserica, pink'
ce au zidit un sobor nou. E o cladire mizerabila, ins Cu acoperis inalt
4i la intrare o mica galerie acoperita cu trestie si terminata cu o cupola
.adausa mai tarziu.
De ad merg la cetate si ca s'o vada din alta parte o apucl pe o ca-
rver stramta printre stanci, care duce la liman, urcandu-se tot mai
stis pe stanci trec pe sub ziduri si bastioane, adesea trebuie sa se catere
www.dacoromanica.ro
24.9
s'au gsit monete ale lui Lisimah. Se numii in evul mediu AsproCastron, iar moldovenii Ii zic Czetate-Alba. Genovezii au stIpAnit
orasul pinI la 1474, and stefan ce! Mare luI pe acestia sub protectia
lui. Dela acest *tefan, care guverni Moldova, Muntenia si Basarabia,
.au rmas inscriptiile grecesti din cetate. La 1484 Baiazid II ia Cetatea
Albl i turcii o stIpanesc 0111 la venirea rusilor, prima oarl N, 1770,
a doua oar la 186.
A doua zi de dimineatI c1torii merg iar la baia turceascl, unde iau
schite in desemn. Se vId bine deschiderile pentru iesirea aburilor
cateva resturi de zugrAveall: flori, festoane, benzi rosii i negre. In
jurul sIlii principale se deschid vreo zece camere xnici, stramte i intunecoase.
www.dacoromanica.ro
250
P. P. PANAITESCU
nou, pe podele, manjit cu vopseh e o piatra antica adevarata cu inscriptie greaca, pe care se vad doui foi de palmier sculptate grosolan.
Inscriptia suna: sfantul mucenic Ioan cel Nou din Trebizunda a fost
omorit la Cetatea Alba la 1492 Iulie 2, sfintele lui moaqte se afla in
Suceava. Nadejdin in Almanahul din Odessa spune c exista manuscrise grecesti ale vietii lui. Er de neam din Trebizunda i a fost martirizat la anul dela facerea lumii 7000 (1492). Aceasta este de fapt data
ocuparii Basarabiei de catre turci.
#Privind spre liman, propun s mergem la izvorul sfintei Paraschiva,
dar vremea erh inaintata. Acest izvor se afla la o viorsta i jumatate
de ora q pe stancile limanului i are o legenda populara foarte frumoas.
www.dacoromanica.ro
251
ultimul turc din Cetatea Alba. Statea cu o tichie roie in cap, fail turban, papucii cazuti la pamant, era imbracat inteun caftan lung intunecat, tinea tabachera in mina i avei un ceasornic de argint la brau.
Ne ofera i noul tutun negru
Toate ulcioarele oraului vechiu sant intortochiate, intunecoase i
triste. Mergand pe drum vedem o cladire de zid in care erau puse pietre
de mormant cu inscriptii armeneti. O piatra rotunda' acoperia cladirea,
dou pietre o sustineau. Peste zid nu era nimic de vazut, dar acesta
form intrarea catre biserica i cimitirul armenesc. Din prag ne priveste preotul armean in haina lunga i legata cu un brau si ne fagadueste sa ne aduca cheile. Intre timp trecem printre mormintele cari
stau in jurul bisericii. Preotul nu tia sa ne ceteasca inscriptiile vechi,
cele pe cari mi le-a cetit erau noui i neinteresante. Biserica este pe jumatate in p'mant, intunecoasa i posomorit. Deasupra intrarii principale este o galerie deosebita pentru femei, cladita din caramdia ca
i toga. biserica. Nici o banca sau scaun, chiar tronul arhiereului, la
picioarele caruia stau incaltamintele lui rituale n'are scandura de stat.
Altarul e ca la unitii notri, iar in ziduri ant incastrate pietre de mormant foarte vechi cu ornamente simbolice; palmete, pasari, peti. In
zidul sacristiei este zidita o baie mica' pentru botez. Acolo am vazut
un pahar de lemn aromatic cu inscriptie ebraica: Iacob ben Iuchim .
Zugravelile sant in stil greco-bizantin. Biserica aceasta jum'atate subterana amintete vrernile de roble. Pardosita cu caramida, Cu papuci
lsai ici i colo, cu perne aruncate jos, are un aspect cu totul original,
pe jumatate oriental n.
Seara calatorii se duc cu trasura la vii. Raspandirea viilor in aceste
parti nu e prea veche, viile se intind pe o suprafata de cateva viorste.
Totu se spune c unele vii ar fi foarte vechi; acestea dau vin bun.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INDICE
Abdi-pasa de Hotin, 147-x 51, 154, 156,
158-174.
238.
120.
43, 46.
Anastasie, impirat bizantin, 7, zidul lui, 7_
Antioh Cantemir, domn al Moldovei
81-84, 86-92, 94-96, 98-105, 109-117,-
199.
237.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
254
128, 129,
131,
148,
150,
84, 85,
Batladzi, v. Baltageti
Bazargic, 44, 85, 97, xo8, 141, 142,
www.dacoromanica.ro
INDICE
183, 191,
211, 213.
bosniaci (cfilireti), 68, 71, 149, x51.
255
142, 245,
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
256
104, 115.
cadiu (la Braila), 62, 66, (Cetatea Alba),
243, (Giurgiu), 21.
231, 239.
175, 182-188, 201, 203-206, 208, familia, x85, 205, 245, fii lui, x86, 187,
205, 206.
lui, 73, 74, 77, 227, 228, 235, la Silistra, 33, 40, 44, la Suceava, 85, 97,
la Vaslui, 27, 92, '18, vezi curtea
domneascii.
69.
221, 243, (IaSi) 153, 185, 204, misiuni, 26, 74, vezi si biserici.
www.dacoromanica.ro
INDICE
257
ceasnic, 704.
ceausi,
202, 204.
zehi, 17.
16x,
150.
www.dacoromanica.ro
258
P. P. PANAlTESCU
235, 238.
Costin, hatmanul, 39, fratele am, 39, 40.
Costin lonitd, serdar, 73.
Costin Miron, 4, 14, 39, 58, 67-69, 72,
76.
249.
Cotnari, 136.
covoare romanesti, 73, 74.
105, 113.
Dersztor
strei), 33.
dervi,c, 7.
171, 172.
cronici polone, 27.
Cucuruza ( Pdpu,waia ), mahala la Cetatea Alba, 249.
Cucuterd, sat in Moldova, 215, 2x9, 220,
92,
125,
13x,
Curlanda, 12.
curtea domneascd, Bucuresti, 31, Iasi, 7,
193,
www.dacoromanica.ro
259
INDICE
223.
17*
www.dacoromanica.ro
260
P. P. PANA1TESCU
tin, r3.
Gheorghe Duca, domn al Moldovei gi al
HabaFescu
haiduci, Do.
www.dacoromanica.ro
INDICE
143.
stelul, 146, 159, 169, 177, 196, ciuhodarul de, 125, 132, descriere, 22,
23, 224, 225, 233, lupta (dela x621),
14, 15, t8, 22, 124, 131, lupta (deis
221.
www.dacoromanica.ro
262.
P. P. PANAITESCU
lerusalim, 142.
87-89,
I00, 102,
Kerson, 242.
Kolczak, pulcovnic de
lipcani,
154,
157-159, 164-169.
Kolenak, pulcovnic de lipcani, 256, 166.
6, 245.
Kubadia, sat in Dobrogea, 232, 240.
Kubala L., istoric polon, 56.
Kulcha, localitate in Polonia, 85, 97.
Kulina, v. Docolina.
www.dacoromanica.ro
INDICE
263
KuIm, v. Chelm.
Kuszewicz Samuel, dilator polon, 14, I5.
Kutnarski, pisar lesesc, 49.
Kuzminski, ()filer, polon, 59.
154, 164.
Lisimah, 249.
244.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
264
Marinara, mare, 7.
Marti, iezuit in Moldova, 153.
Meirza, cipitan moldovean, 74.
matelstiri, 18.
Matei Basarab, domnul Tirii Romanesti, 28, 31, 32, 34, 35, 39, 40, 44,
49, 50, 51, 55.
Mader; Gavrilas, logoat, 47, 49,
Matera, sat in Moldova, 71.
Mavrocordat Alexandru, mare dragoman
109.
no, xxi.
II-13.
Movileni, sat in Moldova, 28.
Multany (Tara Romlineascli), 143.
Manich, general rus, 199.
Muntele Athos, 163, 173.
www.dacoromanica.ro
INDICE
265
Neajlovul, 20.
turd, 26.
Nemirov, oras in Ucraina, 74, 75, 16x,
x7x.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANA1TESCU
266
Plaszkowski,
206, 214.
platofe de fier,
Plock, localitate in Polonia, 175.
Plumbuita, lupta dela, 30.
Poarta Otomand (v. i Turcia), 16, 18,
131,
147,
149,
V.
Buhu,
x94,
pastramd,
Paszty, v. PcIta.
Pa,va de Cetatea Alba, 147, 249, 250,
de Hotin, 125, 127, 132, 134, 146,
154-175, 177, 179, 184, 195, 196,
62,
podkomorzy
Podlachia, 214.
in
www.dacoromanica.ro
INDICE
230, 238.
postav polonez, 57.
post elnicei, 104.
267
Putina, v. Puteni.
Racovitd Mihai, mare spitar apoi domn
In ambele principate, 104, x62, 172,
173-
II,
12.
Renii, v. Tomarova.
restaurare de biserici, 23.
rezidenti ai Moldovei la Hotin, x57,
168, ai Tirii RomAnesti, 157-160,
www.dacoromanica.ro
268
P. P. PANAITESCU
Sazonia, lao.
Sawocz, localitate in Polonia, 137.
scamatori, 32.
serdar, 68 v. al Costin
Serepka, piriu, 21.
Serres, ora' in Macedonia, 552, 162,
172.
Siebenbargen, v. Ardeal.
Saccea, v. Isaccea.
Sadi-Ionescu Al., 9.
Salonic, 152.
Sancauti, sat in Moldova, 154, 164.
171, 172.
Sieniawski,
general polon,
x56,
159,
166, 169.
www.dacoromanica.ro
INDICE
269
170-172.
vitA Mihai.
spdtcfrie, 228, 236.
Spiegel, general polon, 127, 133.
Szaba, v. Saba.
Szembek, contele, 8o, 81.
19,
24, 29, 37, 43, 60, 61, 64StefrInegi, targ pe Prut, 6, 1o, 15, 23,
27, 37, 42, 47, 52, 68, 71, 162, x72,
126, 132,
polone,
227, 236.
Sumla, 244.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
270
$vedul, v. Suedia.
Taban, soldat polon,
Tabdra, sat in Moldova, 7, 37, 47, 182,
174, 250, bialogrodzeni, 78, in Bugeac, 87, 90, x x x, 115, 142, 248, in
Dobrogea, 84, 96, prazi in Moldova,
189, 190, 209, 210, 219, 222, SOU,
12, 13.
24, 29, 37, 43, 6o, 61, 64Toncefti, sat in Moldova, 42.
Topordusi, sat in Moldova, 154, 164.
Tracia, 224, 233.
Traian, valul lui la Galati, 163, 174Transilvania, v. Ardeal.
Trebizonda, 250.
218,
220, 223.
Tudory, sat pe Nistru, 242.
www.dacoromanica.ro
INDICE
107,
158, 159, 16i, 163,
225, 227-231, 233,
rarigrad, v. Constantinopol.
tarul de Perecop, 9-12.
Tifescu Rie, stolnic, 104.
tigani, in Basarabia, 248, lfiutari, 136,
185, 204, vizitii, 183, 202.
57,
164.
Waradin, 12.
Warsiewski, preot polon, 16o, 171.
Warszawa, v. Varsovia.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
272
75.
TVolhynia, 6, 74.
Wolochy, numele polon al Moldovei, 143.
Woytkowski, ofiter polon, 122, 126-128,
133.
Zolkiewski
Stanislaw,
hatman
polon,
18, 47.
Zolkiewski Stanislaw, 8, 9.
zugrclveli bizantine, in biserici, 251.
Zurawna, pacea dela (1677), 66, 68.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Introducere
Cillitoria lui Erasm Otwinowski. 1557
Pag.
3
6
9
13
21
33
35
53
55
57
66
79
119
147
151
174
214
224
240
244
245
253
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
sTuoti ,5f CERCE.TAIII
N., fORGA; Istoria poportiMi francez., 1919
Lei
so
.25
24
130
75
. .. zoo
..
'III, Bibliografie Critica, Listeie lui Bartoli, Texte Inedite, Note, Glosare. 1929 .
XVII. P. P.- PANAITESCU, Calatori poloni
rile romane. 1930
www.dacoromanica.ro
210
18o