Sunteți pe pagina 1din 30

Bucegi

volumul 2

(ghid actualizat \n 2011)


hart` anul 2011 (55 x 75 centimetri)
www.romania-natura.ro

Revista

v` prezint` - num`r de num`r - enciclopedia geografic` a Romniei.


Cu foarte multe informa]ii \n premier`, care coincid cu ceea ce
g`si]i pe teren. Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.
Dac` vede]i imaginile din revist` prea \ntunecate sau prea deschise
\nseamn` c` monitorul calculatorului dumneavoastr` nu este reglat.

Sumarul este deschis celor care transmit informa]ii


(tiri, fotografii, articole, monografii).
contact: muntiicarpati@romania-natura.ro, telefon 021.683.51.03
Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural romnesc.
Respect` natura!
Las` doar urmele pa[ilor.
Ia numai fotografii.

redactorul revistei (muntiicarpati@romania-natura.ro)


caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la
continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`

VOLUMUL 1
- Descriere trasee, anul 2011
- Hart` anul 2011 (plan[` de
55 x 75 centimetri; integral`
dar [i decupat` n foi de
m`rimea colii de scris)
- 7 lacuri naturale la C`tunul
Ur[ilor

VOLUMUL 2
- Panorame foto din avion,
explicate
- Versantul estic, imagini
explicate; peisaje, pe[teri,
forme de relief deosebite,
cascade, h`r]i detaliate,
istoria masivului
- Platoul, imagini explicate;
peisaje, pe[teri, forme de
relief deosebite, h`r]i
detaliate
Cascadele Vnturi[ului, imagine de Silviu Manciulea (Bucure[ti)

Sintez` fotodocumentar` realizat` de Ic` Giurgiu.


fotografii, h`r]i:
Ic` Giurgiu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Marta Epure (Ploie[ti), Antoniu Duic` (Bucure[ti),
Nicolae Ple[ia (Sibiu), Silviu Manciulea (Bucure[ti),
Paul Emil Ra[cu (Bucure[ti), Paul Ionescu (Arad),
Gabriel Silv`[anu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Mircea Vl`dulescu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Costel Roman (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Eliza Anghel (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Dan Gr`dinaru (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Ana Cndea (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Cristina Laz`r (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Raluca Mocanu (Bucure[ti), Octavian P`un (Bucure[ti),
Bogdan Constantinescu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
{tefan Vrlan (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Mihaela Giurgiu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Gheorghe Aldica (Clubul de Speologie Focul Viu Bucure[ti),
Ricky [i Andrei Samoil (Bucure[ti),
Dan Petrescu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Dan Ple[a (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Cosmin Ursu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Manus Vi[an (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
{erban Moldoveanu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Adrian Purza (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Cristian V`r`reanu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Alexandra Candet (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti),
Florin Dobrian (Bucure[ti),
Sorin Drago[ Savu (Bucure[ti), M`d`lina V`r`reanu (Bucure[ti),
Ovidiu M`rie[ (Bucure[ti), Ioana (Bucure[ti),
Marius Peculea (Bucure[ti)
coperta 1 / first cover
Pe traseul turistic 14,
Cascada Obr[ia Ialomi]ei.
foto: Ic` Giurgiu, Cristina Laz`r

ISSN 2067 - 3752


editor, redactor, tehnoredactor:
Ic` Giurgiu
(muntiicarpati@romania-natura.ro;
021.683.51.03)

Reproducerea oric`rui material din revist`,


n scopuri comerciale, nu este permis`. Materialele
angajeaz` n general doar responsabilitatea autorilor.

Uit-te zilnic pe www.Romania-natura.ro,


ghidul t`u de \ncredere.
Descoperi mereu informaii i imagini noi.

Toate revistele [i ghidurile se pot


printa pentru a fi luate la drum.

copiaz` GRATUIT
toate numerele [i ghidurile
revistei Natura Romniei
de la www.Romania-natura.ro

Bucegii - panorame generale


Omu
2505

Masivul
Post`varu

cabana
Babele
2206

cabana
Padina
1525

spre
Leaota

cabana
Piatra
Ars`
1950 m

cariera
Lespezi
Bucegii, v`zu]i dinspre sud.

foto: Ic` Giurgiu (Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti)

Masivul
Post`varu
Omu
2505

Leaota
2133

Piatra Mare

cabana
Babele
Predeal 2206
cabana
Padina
1525

Mun]ii
Neam]ului

Mun]ii
Ciuca[
Mun]ii
Grohoti[u
Mun]ii
Baiului

Lacul
Bolboci

Bucegii, v`zu]i dinspre sud-vest.

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

foto: Marta Epure (Ploie[ti)

ghid Mun]ii Bucegi

releul
Co[tila

Muntele
Obr[ia
2484

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

Valea
Cerbului

Omu
2505

Valea
Morarului

Mun]ii Iezer

foto: Antoniu Duic` (Bucure[ti)

Bucegii, partea de nord, vedere dinspre nord-est.

Mun]ii Piatra Craiului

ghid Mun]ii Bucegi

Crucea

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

Bolboci

Lacul

Co[tila

releul

foto: Nicolae Ple[ia (Sibiu)

Bucegii, Platoul, vedere dinspre nord.

Leaota, 2133

ghid Mun]ii Bucegi

releul
Co[tila

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

Lacul
Bolboci

Omu
2505

foto: Nicolae Ple[ia (Sibiu)

Bucegii, vedere de la nord la sud.

ghid Mun]ii Bucegi

Bucegii - versantul estic


Mun]ii Neam]ului

Mun]ii Ciuca[

Mun]ii Grohoti[

Mun]ii Baiului

Pornim de la sta]ia telecabinei care suie din Sinaia pe Platoul Bucegilor (cabana Miori]a/ imaginea de sus/
de unde vedem masivele din versantul stng geografic al Prahovei), spre sud-vest, peste Vf. cu Dor (2038
m), pe traseu nemarcat (vezi harta integral` a masivului). Culmea muntelui (cu peisaj pe conglomerat pe
partea stng` cum mergem/ forme tip babe, imaginea de jos) ne duce c`tre Valea Izvorul Dorului (acoperit`
iarna cu mul]i metri de z`pad`), spre tronsonul dintre pitore[tile ei Lacuri [i Cascadele Vnturi[ului.

fotografii: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Valea
Izvorul
Dorului
(traseul 57)

Iat` Valea Izvorul Dorului (imaginea de sus/ acoperit` iarna cu mul]i metri de z`pad`), tronsonul dintre pitore[tile ei Lacuri
(spre fundalul imaginii) [i Cascadele Vnturi[ului (spre primul plan al imaginii de sus). Pe malul drept geografic al V`ii Izvorul
Dorului se ridic` Vf. Vnturi[ (vezi imaginea de jos), poate cel mai nea[teptat loc de superb` belvedere asupra \ntregului masiv.

fotografii: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

Vnturi[, 1925 m (trasee 57-59)

Valea
Izvorul
Dorului

10

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Vnturi[, 1925 m (trasee 57-59)

Cascadele
Vnturi[ului

S`ge]ile galbene punctate arat` linia traseului nemarcat, pe sub versant, c`tre drumul auto
de pe Platoul Bucegilor, parcurs pe care vi-l recomand`m atunci cnd nu este z`pad`
mare. Pe culmea versantului este traseul marcat cu punct ro[u, foarte pl`cut de str`b`tut.

foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

Leaota
2133

Podul cu
Flori

Valea
Izvorul
Dorului

Dincolo de partea amonte a V`ii Izvorul Dorului, n versantul drept geografic al Ialomi]ei
este Podul cu Flori, munte calcaros, cu peisajul acum distrus de o carier`, accesibil dinspre
cabana Bolboci.

foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

11

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Vnturi[, 1925 m
(trasee 57-59)

stn`

Valea
Izvorul
Dorului

La poalele estice ale Vrfului Vnturi[ este un platou


delimitat de abrupturi (pe unde este s`geata galben` ne
putem l`sa - pe o vale cu pant` mare - pn` sub cascada
din aval a Vnturi[ului). Spre centrul platoului (s`geata
ro[ie), lng` cteva lespezi mari se deschide intrarea
Avenului din Clinul Vnturi[ului.

foto: Ic` Giurgiu


(Clubul de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti)

12

ghid Mun]ii Bucegi

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

La poalele estice ale Vrfului Vnturi[, pe platoul delimitat de abrupturi (vezi imaginea anterioar`), spre centrul
s`u, lng` cteva lespezi mari se deschide intrarea
Avenului din Clinul Vnturi[ului.

foto: Ic` Giurgiu, Cristina Laz`r, Raluca Mocanu


(Clubul de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti)

Valea Izvorul Dorului


(poteca 57)

profil

plan

Avenul din Clinul Vnturi[ului

13

Vnturi[
1925 m

Pe malul stng geografic al V`ii Izvorul Dorului sunt Col]ii lui


Barbe[. Pe la poalele lor se strecoar` marcajul punct ro[u (traseu
59). S`geata galben` indic` Pe[tera de la Col]ii lui Barbe[.

ghid Mun]ii Bucegi

foto: Ic` Giurgiu

Pe[tera de la
Col]ii lui Barbe[

Valea
Izvorul
Dorului
(poteca 57)

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

Avenul din
Clinul
Vnturi[ului

ghid Mun]ii Bucegi

Pe[terile
Vnturi[ului

urmeaz` o galerie \ngust` (diaclaz`) de 30-50 centimetri, cu


podeau \n mare pant`. Pere]ii au suficiente prize ca s` coborm [i s` urc`m f`r` probleme prea mari; ne vom uda \ns` de
la pere]i [i ne vom murd`ri cu p`mntul scurs/ adus de la
exterior. La 17 metri adncime avenul se \nfund` cu bolovani.
Harta prezentat` (vezi mai sus) a fost \ntocmit` de Horia
Mitrofan, Adrian Iurkiewicz, Dorin Baru.

Pe[tera de la Co]ii lui Barbe[ este compus` dintr-o galerie


ceva mai spa]ioas` doar la intrare. Harta (vezi mai sus) a fost
realizat` de Horia Mitrofan. Pe[tera a fost descoperit`/ pentru
prima dat` semnalat` de c`tre Ic` Giurgiu [i Horia Mitrofan.
Avenul [i pe[tera sunt dezvoltate \n conglomerate mezozoice de Bucegi.

Ic` Giurgiu

(Clubul de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti)


Avenul din Clinul Vnturi[ului [i Pe[tera de la Col]ii lui
Barbe[ au fost explorate de clubul bucure[tean \n toamna lui
1973 [i prim`vara lui 1974. |ncepusem pe atunci c`utarea
cavit`]ilor din masiv, stimula]i [i de informa]iile publicate de
sin`ianul C`t`lin Manoliu.

Prin dreapta sau stnga Pe[terii de la Col]ii lui Barbe[, la


zeci de metri distan]`, g`sim pante pe care putem c[tiga rapid altitudine, ie[ind deasupra Col]ilor. Vom \ntlni aici [i alte
deschideri spre subteran, tot \n conglomerat dezvoltate, dar
din cauza \ngustimii lor sunt posibil de abordat doar de persoane nu foarte \nalte, care s`-[i poat` mula picioarele dup`
conforma]ia galeriilor. Merit` s` parcurgem brnele de deasupra Col]ilor lui Barbe[, care se \ntind mult c`tre est, pentru
c` pere]ii, poli]ele [i [eile de pe aici ofer` peisaj atractiv.

Avenul din Clinul Vnturi[ului se afl` chiar lng` poteca


ce vine de la stn` (vezi imaginile anterioare), gura lui deschizndu-se \ntr-o mic` dolin`. Aici sunt pr`v`lite uneori (de
c`tre ciobani) trunchiuri de brad, pe care ei le pun pentru a
evita c`derea animalelor. Nu stric` dac` \nainte de a \ncepe s`
coborm scoatem la suprafa]` ceea ce se poate dintre aceste
trunchiuri care ne vor stnjeni mi[c`rile. Se poate ajunge pn`
la fundul avenului, dac` z`pada s-a topit, f`r` a utiliza scar`
sau cordelin`.
La baza pu]ului de intrare (4 metri la data explor`rii, podeaua urcnd \ntre timp cu ceva din cauza resturilor vegetale)
se desprinde o galerie scurt` c`tre sud-vest iar c`tre nord-est

Bibliografie Horia Mitrofan - Fenomene carstice \n Mun]ii Bucegi - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovi]`"
Bucure[ti, num`rul 3, 1974, Centrul Universitar Bucure[ti,
Casa de cultur` a studen]ilor "Grigore Preoteasa"

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro


Pe malul stng geografic al V`ii Izvorul
Dorului sunt Col]ii lui Barbe[. Pe la poalele
lor se strecoar` marcajul punct ro[u (traseu
59). S`geata galben` indic` Pe[tera de la
Col]ii lui Barbe[.

foto: Ic` Giurgiu

15

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Pe malul stng geografic al V`ii Izvorul Dorului sunt Col]ii lui Barbe[. Pe la poalele lor se strecoar`
marcajul punct ro[u (traseu 59). S`geata galben` indic` Pe[tera de la Col]ii lui Barbe[.

foto: Ic` Giurgiu

16

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Cascadele Vnturi[ului (traseu 59/ vezi ghidul masivului [i hart` la http://www.romania-natura.ro/node/654), vedere de pe
[oseaua Sinaia - Trgovi[te (detalii la http://romania-natura.ro/node/638 [i http://romania-natura.ro/node/424).

foto: Silviu Manciulea (Bucure[ti)

17

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Cascada de sus a Vnturi[ului


(traseu 59). La mic` distan]`
de la baza ei, pe firul apei,
ajungem deasupra Cascadei
de jos (Cascadei Mari).

foto: Ic` Giurgiu, Octavian P`un

18

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

nainte de a ne angaja pe malul stng geografic al V`ii Izvorul Dorului, ca s` trecem pe sub Col]ii
lui Barbe[ (atunci cnd mergem dinspre Valea Izvorul Dorului c`tre Sinaia), pe marcajul punct ro[u
(traseul 59), putem s` coborm un pic chiar pe firul apei, cu mare aten]ie, ajungnd deasupra
Cascadei de sus a Vnturi[ului. Vrful cascadei \l vedem bine [i dac` din poteca marcat` cu punct
ro[u ne l`s`m pe un jgheab cu p`mnt, \n pant` mare, jgheab care coboar` [i la baza cascadei.

foto: Ic` Giurgiu

19

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Spre sfr[it de martie sau \nceput de aprilie, dup` cum ncep s` se topeasc` z`pezile pe Platoul Bucegilor, de pe
podul pe care [oseaua Sinaia - Trgovi[te trece peste Valea Izvorul Dorului, putem vedea Cascada de jos (Cascada
Mare) a Vnturi[ului (poteca 58). Acela[i perimetru montan \l descoperim, \n imaginea de jos, dinspre Mun]ii
Baiului, din poiana \n care iese poteca marcat` care urc` de la Cuibul Dorului spre Vf. Piscul Cinelui.

fotografii: Ic` Giurgiu

20

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Cascad` pe Valea Izvorul Dorului (poteca 58), la 1170 metri altitudine.

foto: Ic` Giurgiu, Cristina Laz`r, M`d`lina V`r`reanu

21

ghid Mun]ii Bucegi

Poiana
Stnii

La nord [i un pic mai jos dect


Poiana Stnii este o fost` carier` de
piatr`. Pe buza ei sunt trei pe[teri.

foto: Ic` Giurgiu

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

Pe[tera lui
Bogdan

Valea
Piatra Ars`

|n p`durea de deasupra carierei cu


pe[teri (situat` \ntre Sinaia [i Poiana
}apului) ne putem \ntlni cu ur[i; chiar
dac` se uit` curio[i, dispar repede din
raza noastr` de vedere. |ntre V`ile Piatra
Ars` [i Babei mai sunt posibilit`]i de
descoperiri speologice.

foto: Ic` Giurgiu

22

Valea
Babei

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Pe[terile
din cariera Piatra Ars`
Ic` Giurgiu

(Clubul de Speologie
"Emil Racovi]`" Bucure[ti)

Gheorghe Aldica

(Clubul de Speologie
Focul Viu Bucure[ti)
|n cariera Piatra Ars`, de unde s-a
exploatat calcar \nainte de 1940, este
men]ionat` pe harta Mun]ilor Bucegi
editat` de Touring Club Romn \n 1936,
Pe[tera lui Bogdan. |n 1969 C`t`lin
Manoliu, din Sinaia, semnaleaz` [i el
aceast` cavitate. |n vara anului 1974,
pornind de la informa]iile primite direct
de la C`t`lin Manoliu, am localizat Pe[tera lui Bogdan. Tot atunci am g`sit \n
apropierea ei Pe[tera Mic` [i Pe[tera
Tunelul Apelor. |n octombrie 1974 [i ianuarie 1975 am cercetat [i cartat aceste
trei pe[teri.

Localizare

Cariera Piatra Ars` se afl` pe drumul


forestier Valea Babei, la kilometrul 4,5;
drumul \ncepe din DN1, la 500 metri
\nspre Bra[ov dup` Valea Pele[ului, care
trece prin Sinaia. La marginea de sus, din
dreapta, a circului din stnga al carierei
(cum stai cu fa]a spre ea), chiar la limita
p`durii, se afl` intrarea \n Pe[tera lui Bogdan (intrarea nu este vizibil` din carier`
sau de la baza peretelui).
La pe[teri se poate ajunge direct prin
carier` (traseu neindicat dac` avem bagaj
[i suntem lipsi]i de experien]` alpin`)
sau, mai sigur [i comod, pe poteca de pe
versantul drept geografic al V`ii Piatra
Ars`, c`rare ce ajunge la Poiana Stnii.
Pe versantul stng geografic al V`ii
Piatra Ars` trece traseul turistic punct
galben, Poiana }apului - Poiana Stnii.
Poteca de pe malul drept geografic al
acestei v`i \ncepe de pe drumul forestier,
\n partea dinspre Valea Piatra Ars` a carierei. Mergem 50 metri pe poteca de pe
malul drept, apoi urc`m spre stnga, c`tre
creast`, unde o potec` destul de vizibil`
ne va conduce la pe[teri. Sau, \n loc s`

La intrarea \n Pe[tera lui Bogdan.

foto: Ic` Giurgiu, Dan Petrescu

mergem cei 50 de metri, mergem 10 minute pe potec`, apoi ie[im \nspre stnga
din ea, urc`m [i ajungem pe muchia de
deasupra pe[terilor. Ultima parte a potecii care duce la pe[teri apare pe harta

23

prezentat` n continuare, cu pozi]ionarea


cavit`]ilor, cifrele din lungul ei ar`tnd ce
altitudine relativ` \n metri avem fa]` de
intrarea \n Pe[tera lui Bogdan; a[adar,
Pe[tera Mic` se deschide la 1,9 metri mai

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

Pe[terile din cariera


Piatra Ars`
Pe[terile din cariera Piatra Ars`,
pozi]ionate fa]` de buza carierei.

Cartare:
Ic` Giurgiu, Mihaela Giurgiu, Gheorghe Aldica
Sinteza datelor, desen:
Ic` Giurgiu

Pe[tera lui Bogdan

Pe[tera Tunelul Apelor

Pe[tera Mic`

ghid Mun]ii Bucegi

24

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Galeria de intrare \n Pe[tera lui Bogdan pune clar \n eviden]` o vreme cnd acest
spa]iu a fost complet inundat; mai trziu apa a curs cu nivel liber.

fotografii: Ic` Giurgiu, Dan Petrescu

jos de Pe[tera lui Bogdan, iar Pe[tera Tunelul Apelor are buza pu]ului de intrare la
6,1 metri mai sus de intrarea \n Pe[tera
lui Bogdan.

Geologie

Pe[terile din cariera Piatra Ars` sunt


dezvoltate \n calcare recifogene (facies
urgonian) care constituie klippa cu acela[i nume (klipp` = bloc uria[ de calcare,
aflat \ntre alte tipuri de roci). |n \mprejurimile Sinaiei mai sunt dou` klippe de
aceea[i dimensiune ca [i klippa Piatra
Ars`, adic` circa 1 kilometru lungime: klippa Furnica [i klippa Sfnta Ana. Klippa
Piatra Ars` este \n continuarea klippei
Sfnta Ana, c`tre nord de ea, \ns` separat` de aceasta din urm` prin conglomerate [i gresii \n bancuri groase. Calcarele
stau pe fli[ul marno-grezos al barremianap]ianului. Calcarele au culoare alb`, albg`lbuie, structur` pseudooncolitic` [i
prezint` diaclaze umplute cu calcit.

Pe[tera lui Bogdan

Lungime 141 metri, denivelare +5


metri. Cele dou` diaclaze care au determinat formarea pe[terii (aflate la debutul
[i finalul ei) au la locul de intersec]ie o
sal` de (8 x 4) x 7 metri \n`l]ime (imaginea de mai jos).
Chiar de la intrarea \n pe[ter` (imaginea de mai sus) se observ` un nivel de
eroziune; spre interior apar [i cte 4 nivele. De la intrare mergem pe diaclaz`
pn` \n sal`. Galeria continu` de aici pe a
doua diaclaz`, care are un nivel de eroziune la 2,5 metri mai sus de podea; pe o
por]iune lung` de 10 metri se constituie
pe acest nivel un etaj superior, datorit`
bolovanilor pr`bu[i]i [i montmilchului
depus.
|n partea final`, galeria se \ngusteaz`
dar este \nalt` de 7-8 metri; apoi tavanul
coboar` brusc [i se formeaz` un tunel de
presiune care se termin` cu o pr`bu[ire.
|n pe[ter` montmilchul este prezent

25

din abunden]` pe pere]i, tavan [i podea.


n galeria din stnga intr`rii sunt r`d`cini
de copac. Pn` la limita de p`trundere a
luminii sunt alge de culoare verde. Pe tavanul s`lii se observ` urme de la sta]ionarea liliecilor; \n ianuarie 1975 am g`sit
6 indivizi apar]innd la dou` specii.

Pe[tera Mic`

Se afl` imediat la sud de Pe[tera lui


Bogdan. Are 14 metri lungime [i 1,2 metri denivelare.

Pe[tera Tunelul Apelor

Pe poteca desenat` pe harta de


localizare a cavit`]ilor, cu cote metrice
relative fa]` de intrarea \n Pe[tera lui
Bogdan, se ajunge la gura de form` triunghiular` a pu]ului (vezi mai jos imagine)
care permite accesul \ntr-o cavitate de
167 metri lungime [i -9 metri denivelare.
De la baza pu]ului, dup` o coborre
pe o pant` foarte \nclinat` [i de obicei

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi

Sala din continuarea galeriei de intrare \n Pe[tera lui Bogdan


pune clar \n eviden]` o vreme cnd acest spa]iu a fost
complet inundat; mai trziu apa a curs cu nivel liber.
26

fotografii: Ic` Giurgiu, Bogdan Constantinescu, Alexandra Candet

ghid Mun]ii Bucegi


Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

Detaliu din sala aflat` n continuarea galeriei de intrare \n


Pe[tera lui Bogdan.

fotografii: Ic` Giurgiu, Bogdan Constantinescu, Alexandra Candet

27

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

28

ghid Mun]ii Bucegi

Spre finalul Pe[terii lui Bogdan, galerie \nalt` [i


\ngust`, cu multe nivele de eroziune.

foto: Ic` Giurgiu, Bogdan Constantinescu

ghid Mun]ii Bucegi

Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

Pu]ul de intrare \n Pe[tera Tunelul Apelor este col]uros [i


incomod att la intrare ct [i la revenirea la exterior. La baza
lui se p`trunde \n spa]iul cel mai amplu al pe[terii.

foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu

umed` se ajunge \ntr-o sal` (imaginea


urm`toare) a c`rei form` a fost mult modificat` de pr`bu[iri. Galeriile care pornesc din sal`, spre vest [i sud-vest, prezint` zone impenetrabile, blocate de
bolovani. Din sal`, spre nord [i nord-est,
pornesc alte dou` galerii, una ascendent`,
cealalt` descendent`, ambele colmatate
cu pr`bu[iri. Caracteristica stratelor de
Sinaia de a prezenta diaclaze umplute cu
calcit se eviden]iaz` prin zone cu romboedrii macla]i, pe pere]ii s`lii mari [i \n galeriile principale.
Montmilchul este prezent, dar nu
att de abundent ca \n Pe[tera lui Bogdan. Am observat [i dou` specii de lilieci,
dintre care una era prezent` [i \n Pe[tera
lui Bogdan.
Cele trei pe[teri sunt \n prezent lipsite de cursuri de ap`. Studiind confor-

ma]ia pere]ilor [i tavanului din Pe[tera lui


Bogdan emitem ipoteza c` ea a fost ini]ial
inundat`, pentru ca ulterior regimul de
curgere al apei s` devin` cu nivel liber.
Prima aser]iune este confirmat` de canalul de pe tavan, iar cea de a doua de
cele 3-4 nivele de eroziune. Din cauza
depunerilor de montmilch nu putem preciza sensul de curgere al apei. Faptul c`
pe[tera este descendent` conduce la ipoteza c` ea a fost insurgen]`, cu pierderi \n
punctele X [i Y (vezi harta cu localizarea
cavit`]ilor). Tot a[a de bine se putea s`
func]ioneze ca exurgen]`, ini]ial cu drenaj sub presiune, ulterior curgerea fiind
cu nivel liber, avnd un lac \n zona s`lii
mari (vezi nivelul de eroziune de la intrarea \n pe[ter`).
|n Pe[tera Tunelul Apelor, din cauza
exploziilor provocate \n cariera din imedi29

ata apropiere, s-au produs serioase modific`ri \n morfologia cavit`]ii: s-au obturat
galerii, s-au pr`bu[it por]iuni din tavan,
podeaua a fost acoperit` cu blocuri de diferite dimensiuni. Ca urmare, s-a produs
o izolare \ntre unele compartimente ale
pe[terii. Se pare c` aceast` cavitate a fost
format` de un curs subteran aflat sub presiune (vezi tavanul din sala din apropierea intr`rii). |n prezent, accesul \n pe[ter` se face printr-un spa]iu ap`rut prin
pr`bu[ire.

Bibliografie

Ic` Giurgiu - Pe[terile de la carier` Buletin informativ al Comisiei Municipale Bucure[ti de Turism, Alpinism [i
Orientare, nr. 1, 1975, pagina 77
Mihai Haret, Ion Protopopescu, Radu
}i]eica - Harta turistic` a Masivului Bu-

ghid Mun]ii Bucegi


Natura Romniei, nr. 30, iulie 2011; www.romania-natura.ro

cegi - Grbova, regiunea Sinaia - Predeal -

Colec]ia H`r]ilor Turistice, Institutul


Cartografic Unirea Bra[ov, 1936 (vezi
http://www.romania-natura.ro/node/180)
C`t`lin Manoliu - Prin subteranele

Bucegilor - revista Terra, nr. 1, 1969, pagina 17


Dan Patrulius - Geologia Masivului
Bucegi [i a Culoarului Dmbovicioara Editura Academiei, Bucure[ti, 1969

Valeria Velcea-Micalevich - Masivul


- Editura
Academiei, Bucure[ti, 1961

Bucegi, studiu geomorfologic

La baza pu]ului de intrare \n Pe[tera Tunelul Apelor se p`trunde \n spa]iul cel mai amplu al cavit`]ii.

foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu

Nu doar \n Bucegi, ci [i \n alte masive montane, e drept c` rar, numai pe vreme foarte geroas` sau cu vnt, pe sub arbori
c`zu]i sau prinse sub ramurile inferioare ale arborilor vii, am \ntlnit astfel de candelabre din fire fine de z`pad` [i ghea]`.
Iarna este \ns` generoas` [i \n alte forme surprinz`toare, cum ar fi gropile din z`pad` adnci de circa 0,2-0,4 metri, de circa
1 metru diametru, aflate la gol alpin, tapisate cu cristale romboedrice nalte de m`rimea unui vrf de deget.

foto: Ic` Giurgiu, Bogdan Constantinescu

30