Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
stau la baza fizicii macroscopice (nu ne vom referi la lumea cuantica si nici la
nivel cosmologic; principiile mecanicii cuantice si ale cosmologiei relativiste
le vom trata din punct de vedere teologic in alta conferinta). Le vom imparti
in doua categorii: prima categorie o formeaza cele foarte generale in care se
da cadrul necesar demersului stiintific anume:
principiul rationalitatii lumii
universalitatea legilor naturii
transcendenta divinitatii fata de natura
iar a doua categorie sunt principiile propriu-zise anume:
principiul cauzalitatii
principiul minimei actiuni (sau principiile de optimizare in general)
principiile de conservare
principiile de limitare
principiul de crestere al entropiei
principiul de individuatie sau de excluziune
principiile de lupta a contrariilor (de tip actiune-reactiune)
Pentru a le intelege mai bine sa le explicam pe scurt pe fiecare:
Principiul rationalitatii lumii este acceptat de toti oamenii de stiinta
fie atei fie religiosi. Este practic baza faptului ca lumea poate fi cunoscuta
prin stiinta predictiva. In plus, lumea se descopera rationala la foarte multe
niveluri (cum spunea Pr. Staniloae in Reflexii despre spiritualitatea poporului roman)[7] De fapt stiinta fizicii ca stiinta predictiva a fost posibila doar
datorita crestinismului - spunea H. Patapievici ca daca zeitatile nu dispareau
din lumea vazuta atunci ideea de spatiu omogen si izotrop nu mai era posibila
(evident deoarece prezenta zeitatilor in anumite regiuni le facea sa fie asa zis
sacre).
Principiul cauzalitatii guverneaza dupa cum se stie toata lumea materiala macroscopica in sens strict. Ea inceteaza oarecum la nivelul omului
deoarece omul are libertate. Cu toate acestea dupa spunea Sf. Paisie Aghioritul exista legi duhovnicesti care produc un fel de cauzalitate si in cazul relatiilor intre persoane dar aceasta cauzalitate nu este absoluta ci interfereaza
cu mila lui Dumnezeu. Spre exemplu cind Mantuitorul Hristos spune cel
ce ridica sabia de sabie va pieri asta arata o lege duhovniceasca care
arata ca ridicarea sabiei are drept rezultat (in sens strict cauzal) pieirea de
sabie. Insa daca ridicarii sabiei ii urmeaza pocainta sincera atunci intervine
Dumnezeu si legea nu se mai aplica.
Principiul minimei actiuni sau optimizarii, este un principiu fundamental in toata fizica. Practic orice domeniu din fizica fundamentala incepind
de la banalele fenomene mecanice pina la teoria particulelor elementare se
bazeaza pe principiul minimei actiuni. El in esenta spune ca evolutia oricarui
sistem fizic intre doua momente de spatiu-timp se desfasoara pe o traiectorie
care minimizeaza o anumita marime numita actiune ce are dimensiune de energie timp. Spre exemplu in cazul fenomenelor mecanice cum ar fi caderea
unui corp traiectoria aleasa minimizeaza actiunea care e definita ca timpul
inmultit cu energia cinetica minus energia potentiala. La fel se intimpla si in
cazul cimpului electromagnetic, gravitational etc. Principiul a fost formulat
in jurul anului 1744 de catre matematicianul Pierre Maupertuis in Franta
si, independent de el, de matematicianul Leonhard Euler in Elvetia. Ideea
acestui principiu se pare ca a fost gindita mai demult de catre Gotfried Leibniz si a fost cumva legata si de observatia ca lumina se propaga in diverse
medii pe o traiectorie care necesita timp minim de parcurgere. Faptul ca
acest principiu este atit de universal l-a facut pe Maupertuis sa declare ca a
fost suficient pentru el ca sa-l convinga in sens stiintific riguros de existenta
lui Dumnezeu.
Principiile de conservare sunt destul de cunoscute. Ele spun in esenta
ca nu se poate crea materie/energie din nimic si de aceea energia, impulsul,
momentul cinetic, sarcina electrica, etc. sunt marimi care se conserva in
sisteme fizica izolate.
Principiile de limitare reprezinta ceea ce am putea spune o frontiera
a ceea ce se poate face in natura. Spre exemplu niciodata nu se poate atinge
termperatura de zero absolut (adica -273 grade Celsius). Iar aceasta nu este
cava conjuctural, ci ceva principial (adica in nici un stadiu de dezvoltare
tehnologica nu se va putea face acest lucru - natura ne limiteaza). La fel
postulatul constantei vitezei luminii are drept consecinta faptul ca viteza
luminii nu poate fi niciodata atinsa de vreun obiect indiferent ce am face. De
asemenea la nivelul mecanicii cuantice avem celula Planck si chiar mai multe
4
Inainte de a vedea excat cum principiile mai sus enuntate ne duc la cele
10 porunci si invers va trebui sa amintim anumite aspecte legate de facerea
lumii, legea mortii si legea iudaica. Dupa cum se stie Dumnezeu face lumea
in 6 zile si vede ca toate cele facute sunt bune foarte. De fapt Geneza
nu incepe propriu-zis de la inceput. Sf. Andrei cel Nebun pentru Hristos
[5] spune ca Dumnezeu a facut la inceput veacurile. Apoi, a doua creatie a
fost lumile ingeresti (spirituale). Si, ceea ce e foarte interesant cele 9 cete
ingeresti au fost facute pornind invers de la complex la simplu adica intii
Serafimii si Heruvimii si terminind cu Arhanghelii si Ingerii. A treia creatie
a fost bezna, focul apa iar duhul lui Dumnezeu se plimba deasupra apelor
- si abia de aici incepe descrierea existenta in Geneza. In plus ceea ce este
extrem de frumos, Sf. Andrei cel Nebun pentru Hristos spune ca lumile
ingeresti sunt facute din ratiunea timpului la fel cum din tarana a fost
facut omul. Apoi creatia culmineaza cu facerea omului care este pus intr-un
loc mirific care este Gradina Raiului prin care Adam putea urca la Dumnezeu
printr-o multime de posibilitati (din orice pom poti sa maninci...) in
afara de una singura care viza, dupa cum spune Sf. Maxim Marturistorul in
Raspunsuri catre Talasie [13], intrarea in cercul inchis al placerii si durerii
(pomul cunoasterii binelui si raului). Adam cade relativ repede in acest
cerc si se produce un fel de catastrofa cosmica. Inainte de a explica ce
anume s-a intamplat la cadere trebuie sa clarificam doua concepte extrem
de importante din cosmologia Sfintilor Parinti. Este vorba de conceptul de
logos si cel de tropos [8]. Logosul unui lucru reprezinta ratiunea acelui lucru
asa cum a dat-o Dumnezeu. Prin ratiune intelegem gandurile lui Dumnezeu
cu privire la acel lucru si care este imuabila fiind elaborata dupa cum spune
Sf. Maxim Martusristorul intr-un pre-timp al Creatiei. Troposul reprezinta
modul prin care se activeaza acel lucru in lume. Spre exemplu in rugaciunea
Molitfei se spune stare de pocainta in forma tropos metanoia deci tropos
inseamna cum se manifesta in lume un anumit logos. Sf. Grigorie Palamas
il numeste mod [8]. Modul spre deosebire de ratiune nu este imuabil ci
se poate schimba. Odata cu caderea lui Adam in pacat avem de fapt si o
cadere sau o schimbarea a modurilor sau tropoii-lor din tot Universul. Sf.
Simeon Noul Teolog ilustreaza extraordinar acest lucru in urmatorul pasaj
din Filocalia, vol. VI [10]: De fapt iesind Adam din Rai toata creatia adusa
de Dumnezeu la existenta din cele ce nu sunt, vazindu-l, n-a mai voit sa i
se supuna neascultatorului. Soarele n-a mai voit sa straluceasca si luna n-a
mai voit sa se arate. Stelele n-au mai voit sa se lase vazute, izvoarele n-au
mai voit sa tasneasca, raurile n-au mai voit sa curga, aerul s-a strans in
sine sa nu mai dea putinta de suflare celui ce-l bate, fiarele si toate animalele
pamintului vazindu-l pe om dezbrcata de slava de dinainte l-au dispretuit si
s-au infuriat toate impotriva lui. Cerul s-a miscat cu dreptate ca sa cada
oarecum deasupra lui si pamintul n-a mai binevoit sa-l poarte pe spatele lui
Dupa cum vedem efectul caderii lui Adama a reprezentat reactia firii si
nu pedeapsa lui Dumnezeu. Astfel caderea lui Adam si a naturii impreuna
cu timpul si spatiul au facut sa apara in lume noi tropoi sau moduri prin
care natura s-a inchis in ea, a devit oarba si ratata caracterizata numai
de elementele ei fiind lipsita de atractia si miscarea catre spirit. In plus,
Adam din darul plenitudinii vietii a ajuns sa posede doar darul proniator al
supravieturii. In cartea Genezei se spune ca Dumnezeu a dat lui Adam si
6
Evei, dupa cadere haine de piele. Teologul grec Panayotis Nellas [11] face un
studiu foarte interesant al acestui concept si arata de fapt ca aceste haine de
piele reprezinta trupul mortii acesteia dupa cum spune Sf. Apostol Pavel
in Epistola catre Romani. Astfel Adam cel cazult devine diferit fata de Adam
cel necazut prin mortalitate, prin cugetul trupesc si vandut sub pacat. Sf.
Grigorie de Nazianz (explicat de Sf. Maxim Marturistorul in Ambigua [12])
ne infatiseasza foarte clar cele trei diferente fundamentale intre Adam cel
cazut si Adam cel necazut anume Adam cel cazut are [12]:
nalucirea irationala a patimilor (care vuin prin placere)
blocarea in jurul rationalitatii mestesugurilor, lucru impus de instinctul
de supravietuire
blocarea in jurul ratiunilor naturale impusa de dorinta de cunoastere
Aceste trei aspecte nu existau inainte de cadere. Adam cel necazut avea un
trup in care, dupa cum spune Sf. Maxim Marturistorul nu exista lupta contrariilor si amestecul care-l face dur si muritor iar ratiunile mestesugurilor si
lucrurilor le avea in el in mod unitar [12]. Putem deduce de aici ca odata cu
caderea lui Adam legea luptei contariilor a devenit un tropos (mod) fundamental in natura. Consecintele acestui fapt ar fi ca inainte de cadere multe
din legile stiintei actuale care se bazeaza pe existenta de contrarii nu existau
- adica era o lume total diferita si greu de imaginat.
In aceasta lume tronata de lupta contrariilor a inceput sa guverneze o
noua lege - legea mortii. Dumnezeu a permis aceasta in scop pedagogic ca
prin moarte, stricaciunea si suferinta sa se elimine. In plus in aceasta lume
a mortii Dumnezeu vine si mai da in plus o lege anume legea iudaica (care
incepe cu cele 10 porunci) care ingradeste viata omului pentru a inainta
fara a fi strivita de legea mortii. Evident se pune intrebarea daca nu cumva
si in Univers se produce acelasi lucru. Sa vedem ce spune Sf. Simeon Noul
Teolog in acest sens:
...Ce face atunci Dumnezeu? Cunoscind mai inainte de intemeierea
lumii ca Adam va calca porunca si randuind mai dinainte viata si refacerea
lui din nasterea din nou, prin nasterea fiului lui Dumnezeu, infraneaza toate
cu puterea, mila si bunatatea Sa si opreste pornirea tuturor fapturilor si le
supune indata omului pe toate ca si inainte...
Deci, Dumnezeu ingradeste practic si natura astfel incit sa nu distruga
omul. Aceasta ingradire este tot un fel de lege iudaica care evident este
incifrata in principiile si legile stiintei naturii.
7
Sa le luam pe rind:
1.Eu sunt Domnul Dumnezeul tau care Te-am scos din pamantul
Egiptului. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine. Cu alte cuvinte din
aceasta porunca se observa ca Dumnezeu a creat pe om (si lumea intreaga) si
l-a scos din pamintul Egiptului (adica din lumea pacatului si distrugerii) si i-
Concluzii
Dupa cum am spus ne-am referit doar la principiile din lumea macroscopica
si nu am vorbit despre ce se intimpla la nivel cuantic. De asemenea nu
am zis nimic despre ce posibilele legaturi cu principiile chimiei, biologiei,
sociologiei, istoriei etc. - care evident pot sa arate mai mult. In plus legea
iudaica este doar un inceput care dupa venirea lui Hristos a fost depasita
si au venit alte porunci mult mai inalte. Spre exemplu sa nu ucizi s-a
transformat in sa nu te manii pe aproapele tau si mai mult iubeste
pe vrajmasul tau sau dragostea cea mai mare este sa-si dea viata
pentru aproapele sau. Putem oare vedea acestea in anumite principii din
stiinta? Daca sa nu ucizi ne face sa ne gindim la conservarea energiei atunci
celelate be pot duce cu gindul la fenomene cuantice unde conservarea energiei
este depasita oarecum in relatia de nedeterminare Heisenberg intre energie
12
Bibliografie:
13