Sunteți pe pagina 1din 13

CELE 10 PORUNCI SI VEDEREA IN DUH A LUMII

Introducere

Scopul conferintei de astazi este ca din nou sa va fac sa va mirati de ce


poate sa ne spuna lumea inconjuratoare despre Dumnezeu si despre mantuirea omului. Daca datile trecute v-am vorbit despre timp si despre conceptia Sf. Varsanufie de la Optina, astazi am sa va vorbesc despre legile
universului (principiile de baza ale fizicii) si cele 10 porunci. Mai precis
am sa va arat cum se pot gasi principiile de baza din lumea fizica
in cele 10 porunci sau invers cum putem interpreta duhovniceste
principiile fundamentale ale fizicii.
Motivatii ar fi multe care m-au dus la acest demers. Prima si cea mai
puternica a fost in momentul in care am citit un comentariu al Pr. Staniloae
la Capetele Teologice ale Sf. Maxim Marturistorul din Filocalia vol. II [1] in
care se spune ca ratiunile lucrurilor sunt de fapt ratiunile virtutilor.
Cu alte cuvinte, o cunoasterea a virtutilor la nivel teologic ne poate invata
legile si chiar ratiunile lucrurilor din natura. In plus se stie ca Sf. Antonie
cel Mare cind a fost intrebat daca are in chilia lui o Biblie a spus ca nu-i
trebuie pentru ca este suficient sa priveasca natura si sa cunoasca cuvintul
lui Dumnezeu. Teologul rus Vladimir Lossky spune in Introducere in teologia
ortodoxa [2] ca numai formele obiectelor din natura sunt suficiente pentru a
cunosate deja foarte mult din punct de vedere duhovnicesc - teologia formei.
Pai daca formele ne spun atit de mult atunci toate descoperirile stiintifice de
azi trebuie sa ne spuna si mai mult. De asemenea Sf. Maxim Marturistorul
spune in Mistagogia [3] ca orice obiect vazut ne duce cu mintea la o imagine
treimica - anume existenta lui ne spune despre Tatal, ratiunea lui ne spune
despre Fiul si faptul ca se integreaza intr-o ordine ierarhica si are un anumit
rol in natura de vorbeste despre Duhul Sfant. Legat de aceasta, doctorul
Gheorghe Dabija un martir al temnitelor comuniste si membru al Rugului
Aprins ajunsese sa vada multe din lucrurile naturii in cheie crestina si, mai
mult, lucrarile sale de electrofiziologie reflecta acest lucru. In final eu zic ca
si vresetele Ps. 18 [4] anume;
Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria
Ziua zilei spune cuvant si noaptea noptii vesteste stiinta

ne arata, in primul verset ca natura ne invata despre Dumnezeu iar al


doilea verset ne arata, in opinia mea, atit apofatismul (noaptea noptii care
vesteste stiinta) cit si aspectul catafatic (ziua zilei care spune cuvint). Sf.
Andrei cel nebun pentru Hristos [5] da o interpretare mai adinca anume ca
ziua zilei reprezinta pe Fiul si pe Tatal iar cuvintul reprezinta Duhul Sant iar
noaptea noptii reprezinta pe Sf. Ioan Botezatorul si respectiv poporul iudeu
din care se trage, iar stiinta reprezinta invatatura sa.
Poate ca anumiti crestini ortodocsi mai zelosi ar considera acest demers
ca fiind periculos deoarece stiinta si in general filozofia lumeasca a fost de
multe ori cauza ereziilor. Intr-adevar, in crestinismul primar multi teologi
printre care Tertulian, Teodoret din Cyr, Epifanie de Salamina, Tatian si
Hermias, Hippolit al Romei, Irineu de Lyon au fost extrem de agresivi si s-au
opus oricarei consideratii a stiintei si filozofiei lumesti in ortodoxie. Practic
ei au bagat in carantina trairea crestina de frica ereziilor. Din pacate aceasta
atitudine nu a facut decit sa ingusteze foarte tare conceptia lor si ca urmare
au fost ulterior anatemizati de Sinoadele Ecumenice. Spre deosebire de ei,
Sf. Grigorie de Nyssa, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Maxim Marturistorul etc. au
fost extrem de deschisi la stiinta si filozofia profana si au folosit-o in vederea
adancirii si imbogatirii Ortodoxiei [6].

Principiile generale din lumea fizica

Haideti sa vedem acuma cum principiile fizice general ale Universului ne


fac sa vedem cele 10 porunci. Inainte insa trebuie sa clarificam anumite
aspecte cu privire la stiinta in general. Stiinta asa cum o cunoastem astazi
se bazeaza pe principii si legi. Principiile sunt generale pe cind legile
sunt specifice anumitor fenomene. Acum trebuie sa subliniem un aspect
fundamental. Principiile sunt asertiuni care nu se demonstreaza. Ele se iau
de bune pe baza faptelor experimentale. Adica se crede in ele pe baza unor
fapte. Practic este exact ca in teologie. Teologia se accepta prin credinta
pe baza faptelor. Tocmai de aceea Mantuitorul Iisus Hristos intai facea si pe
urma vorbea si tot de aceea dupa Evanghelii urmeaza Faptele Apostolilor si
abia pe urma urmeaza invatatura Apostolilor adica Epistolele. Prin urmare la
baza stiintei avem practic acelasi demers ca si in teologie si care se rezuma la
credinta fara fapte este moarta deci baza oricarei stiinte este teologica
nu stiintifica.
Si acum sa trecem in subiect si sa enumeram principiile fundamentale care
2

stau la baza fizicii macroscopice (nu ne vom referi la lumea cuantica si nici la
nivel cosmologic; principiile mecanicii cuantice si ale cosmologiei relativiste
le vom trata din punct de vedere teologic in alta conferinta). Le vom imparti
in doua categorii: prima categorie o formeaza cele foarte generale in care se
da cadrul necesar demersului stiintific anume:
principiul rationalitatii lumii
universalitatea legilor naturii
transcendenta divinitatii fata de natura
iar a doua categorie sunt principiile propriu-zise anume:
principiul cauzalitatii
principiul minimei actiuni (sau principiile de optimizare in general)
principiile de conservare
principiile de limitare
principiul de crestere al entropiei
principiul de individuatie sau de excluziune
principiile de lupta a contrariilor (de tip actiune-reactiune)
Pentru a le intelege mai bine sa le explicam pe scurt pe fiecare:
Principiul rationalitatii lumii este acceptat de toti oamenii de stiinta
fie atei fie religiosi. Este practic baza faptului ca lumea poate fi cunoscuta
prin stiinta predictiva. In plus, lumea se descopera rationala la foarte multe
niveluri (cum spunea Pr. Staniloae in Reflexii despre spiritualitatea poporului roman)[7] De fapt stiinta fizicii ca stiinta predictiva a fost posibila doar
datorita crestinismului - spunea H. Patapievici ca daca zeitatile nu dispareau
din lumea vazuta atunci ideea de spatiu omogen si izotrop nu mai era posibila
(evident deoarece prezenta zeitatilor in anumite regiuni le facea sa fie asa zis
sacre).
Principiul cauzalitatii guverneaza dupa cum se stie toata lumea materiala macroscopica in sens strict. Ea inceteaza oarecum la nivelul omului

deoarece omul are libertate. Cu toate acestea dupa spunea Sf. Paisie Aghioritul exista legi duhovnicesti care produc un fel de cauzalitate si in cazul relatiilor intre persoane dar aceasta cauzalitate nu este absoluta ci interfereaza
cu mila lui Dumnezeu. Spre exemplu cind Mantuitorul Hristos spune cel
ce ridica sabia de sabie va pieri asta arata o lege duhovniceasca care
arata ca ridicarea sabiei are drept rezultat (in sens strict cauzal) pieirea de
sabie. Insa daca ridicarii sabiei ii urmeaza pocainta sincera atunci intervine
Dumnezeu si legea nu se mai aplica.
Principiul minimei actiuni sau optimizarii, este un principiu fundamental in toata fizica. Practic orice domeniu din fizica fundamentala incepind
de la banalele fenomene mecanice pina la teoria particulelor elementare se
bazeaza pe principiul minimei actiuni. El in esenta spune ca evolutia oricarui
sistem fizic intre doua momente de spatiu-timp se desfasoara pe o traiectorie
care minimizeaza o anumita marime numita actiune ce are dimensiune de energie timp. Spre exemplu in cazul fenomenelor mecanice cum ar fi caderea
unui corp traiectoria aleasa minimizeaza actiunea care e definita ca timpul
inmultit cu energia cinetica minus energia potentiala. La fel se intimpla si in
cazul cimpului electromagnetic, gravitational etc. Principiul a fost formulat
in jurul anului 1744 de catre matematicianul Pierre Maupertuis in Franta
si, independent de el, de matematicianul Leonhard Euler in Elvetia. Ideea
acestui principiu se pare ca a fost gindita mai demult de catre Gotfried Leibniz si a fost cumva legata si de observatia ca lumina se propaga in diverse
medii pe o traiectorie care necesita timp minim de parcurgere. Faptul ca
acest principiu este atit de universal l-a facut pe Maupertuis sa declare ca a
fost suficient pentru el ca sa-l convinga in sens stiintific riguros de existenta
lui Dumnezeu.
Principiile de conservare sunt destul de cunoscute. Ele spun in esenta
ca nu se poate crea materie/energie din nimic si de aceea energia, impulsul,
momentul cinetic, sarcina electrica, etc. sunt marimi care se conserva in
sisteme fizica izolate.
Principiile de limitare reprezinta ceea ce am putea spune o frontiera
a ceea ce se poate face in natura. Spre exemplu niciodata nu se poate atinge
termperatura de zero absolut (adica -273 grade Celsius). Iar aceasta nu este
cava conjuctural, ci ceva principial (adica in nici un stadiu de dezvoltare
tehnologica nu se va putea face acest lucru - natura ne limiteaza). La fel
postulatul constantei vitezei luminii are drept consecinta faptul ca viteza
luminii nu poate fi niciodata atinsa de vreun obiect indiferent ce am face. De
asemenea la nivelul mecanicii cuantice avem celula Planck si chiar mai multe
4

aspecte dar nu insistam pe ele.


Principiile de crestere se refera la principiul cresterii entropiei. El
este cumva mai special deoarece in fizica exista o singura marime care poate
numai sa creasca (anume entropia) si acest principiu arata ceva unic in stiinta
nume vectorizarea timpului sau faptul ca timpul merge intr-un singur sens.
Entropia este in mare vorbind gradul de dezordine interna al unui sistem sau
altfel spus este legata de probabilitatea ca sistemul sa se afle in starea care
se afla. In sisteme fizice izolate si omogene acest principiu arata ca entropia
fie ramine constanta fie creste.
Principiul de individuatie sau excluziune este clar ca se refera la
faptul ca doua obiecte diferite nu pot fi simultan in acelasi loc si in acelasi
timp. Acest principiu nu mai este in intregime adevarat in lumea microscopica (cuantica) unde principiul de excluziune se aplica doar la particulele
de materie (fermionii) nu si la particulele de camp (care mediaza interactiile
intre fermioni anume bosonii).
Principiile de tip lupta a contrariilor sau actiune-reactiune apar
peste tot in natura. De la binecunoscutul fenomen mecanic al fortelor de
actiune si reactiune sau generare de cimp electromagnetic prin inductie care
se opune cauzei la procesele chimice unde guverneaza sub numele de principiul Le Chatelier sau biologie unde poarta numele de hoemostazie. Asa incit
putem spune ca este un principiu general valabil.

Facerea lumii, legea mortii si cele 10 porunci


(legea iudaica)

Inainte de a vedea excat cum principiile mai sus enuntate ne duc la cele
10 porunci si invers va trebui sa amintim anumite aspecte legate de facerea
lumii, legea mortii si legea iudaica. Dupa cum se stie Dumnezeu face lumea
in 6 zile si vede ca toate cele facute sunt bune foarte. De fapt Geneza
nu incepe propriu-zis de la inceput. Sf. Andrei cel Nebun pentru Hristos
[5] spune ca Dumnezeu a facut la inceput veacurile. Apoi, a doua creatie a
fost lumile ingeresti (spirituale). Si, ceea ce e foarte interesant cele 9 cete
ingeresti au fost facute pornind invers de la complex la simplu adica intii
Serafimii si Heruvimii si terminind cu Arhanghelii si Ingerii. A treia creatie
a fost bezna, focul apa iar duhul lui Dumnezeu se plimba deasupra apelor
- si abia de aici incepe descrierea existenta in Geneza. In plus ceea ce este

extrem de frumos, Sf. Andrei cel Nebun pentru Hristos spune ca lumile
ingeresti sunt facute din ratiunea timpului la fel cum din tarana a fost
facut omul. Apoi creatia culmineaza cu facerea omului care este pus intr-un
loc mirific care este Gradina Raiului prin care Adam putea urca la Dumnezeu
printr-o multime de posibilitati (din orice pom poti sa maninci...) in
afara de una singura care viza, dupa cum spune Sf. Maxim Marturistorul in
Raspunsuri catre Talasie [13], intrarea in cercul inchis al placerii si durerii
(pomul cunoasterii binelui si raului). Adam cade relativ repede in acest
cerc si se produce un fel de catastrofa cosmica. Inainte de a explica ce
anume s-a intamplat la cadere trebuie sa clarificam doua concepte extrem
de importante din cosmologia Sfintilor Parinti. Este vorba de conceptul de
logos si cel de tropos [8]. Logosul unui lucru reprezinta ratiunea acelui lucru
asa cum a dat-o Dumnezeu. Prin ratiune intelegem gandurile lui Dumnezeu
cu privire la acel lucru si care este imuabila fiind elaborata dupa cum spune
Sf. Maxim Martusristorul intr-un pre-timp al Creatiei. Troposul reprezinta
modul prin care se activeaza acel lucru in lume. Spre exemplu in rugaciunea
Molitfei se spune stare de pocainta in forma tropos metanoia deci tropos
inseamna cum se manifesta in lume un anumit logos. Sf. Grigorie Palamas
il numeste mod [8]. Modul spre deosebire de ratiune nu este imuabil ci
se poate schimba. Odata cu caderea lui Adam in pacat avem de fapt si o
cadere sau o schimbarea a modurilor sau tropoii-lor din tot Universul. Sf.
Simeon Noul Teolog ilustreaza extraordinar acest lucru in urmatorul pasaj
din Filocalia, vol. VI [10]: De fapt iesind Adam din Rai toata creatia adusa
de Dumnezeu la existenta din cele ce nu sunt, vazindu-l, n-a mai voit sa i
se supuna neascultatorului. Soarele n-a mai voit sa straluceasca si luna n-a
mai voit sa se arate. Stelele n-au mai voit sa se lase vazute, izvoarele n-au
mai voit sa tasneasca, raurile n-au mai voit sa curga, aerul s-a strans in
sine sa nu mai dea putinta de suflare celui ce-l bate, fiarele si toate animalele
pamintului vazindu-l pe om dezbrcata de slava de dinainte l-au dispretuit si
s-au infuriat toate impotriva lui. Cerul s-a miscat cu dreptate ca sa cada
oarecum deasupra lui si pamintul n-a mai binevoit sa-l poarte pe spatele lui
Dupa cum vedem efectul caderii lui Adama a reprezentat reactia firii si
nu pedeapsa lui Dumnezeu. Astfel caderea lui Adam si a naturii impreuna
cu timpul si spatiul au facut sa apara in lume noi tropoi sau moduri prin
care natura s-a inchis in ea, a devit oarba si ratata caracterizata numai
de elementele ei fiind lipsita de atractia si miscarea catre spirit. In plus,
Adam din darul plenitudinii vietii a ajuns sa posede doar darul proniator al
supravieturii. In cartea Genezei se spune ca Dumnezeu a dat lui Adam si
6

Evei, dupa cadere haine de piele. Teologul grec Panayotis Nellas [11] face un
studiu foarte interesant al acestui concept si arata de fapt ca aceste haine de
piele reprezinta trupul mortii acesteia dupa cum spune Sf. Apostol Pavel
in Epistola catre Romani. Astfel Adam cel cazult devine diferit fata de Adam
cel necazut prin mortalitate, prin cugetul trupesc si vandut sub pacat. Sf.
Grigorie de Nazianz (explicat de Sf. Maxim Marturistorul in Ambigua [12])
ne infatiseasza foarte clar cele trei diferente fundamentale intre Adam cel
cazut si Adam cel necazut anume Adam cel cazut are [12]:
nalucirea irationala a patimilor (care vuin prin placere)
blocarea in jurul rationalitatii mestesugurilor, lucru impus de instinctul
de supravietuire
blocarea in jurul ratiunilor naturale impusa de dorinta de cunoastere
Aceste trei aspecte nu existau inainte de cadere. Adam cel necazut avea un
trup in care, dupa cum spune Sf. Maxim Marturistorul nu exista lupta contrariilor si amestecul care-l face dur si muritor iar ratiunile mestesugurilor si
lucrurilor le avea in el in mod unitar [12]. Putem deduce de aici ca odata cu
caderea lui Adam legea luptei contariilor a devenit un tropos (mod) fundamental in natura. Consecintele acestui fapt ar fi ca inainte de cadere multe
din legile stiintei actuale care se bazeaza pe existenta de contrarii nu existau
- adica era o lume total diferita si greu de imaginat.
In aceasta lume tronata de lupta contrariilor a inceput sa guverneze o
noua lege - legea mortii. Dumnezeu a permis aceasta in scop pedagogic ca
prin moarte, stricaciunea si suferinta sa se elimine. In plus in aceasta lume
a mortii Dumnezeu vine si mai da in plus o lege anume legea iudaica (care
incepe cu cele 10 porunci) care ingradeste viata omului pentru a inainta
fara a fi strivita de legea mortii. Evident se pune intrebarea daca nu cumva
si in Univers se produce acelasi lucru. Sa vedem ce spune Sf. Simeon Noul
Teolog in acest sens:
...Ce face atunci Dumnezeu? Cunoscind mai inainte de intemeierea
lumii ca Adam va calca porunca si randuind mai dinainte viata si refacerea
lui din nasterea din nou, prin nasterea fiului lui Dumnezeu, infraneaza toate
cu puterea, mila si bunatatea Sa si opreste pornirea tuturor fapturilor si le
supune indata omului pe toate ca si inainte...
Deci, Dumnezeu ingradeste practic si natura astfel incit sa nu distruga
omul. Aceasta ingradire este tot un fel de lege iudaica care evident este
incifrata in principiile si legile stiintei naturii.
7

Si acum sa vedem cum cele 10 porunci date omului in legea iudaica ne


fac sa vedem principiile stiintifice date in capitolul anterior. Cele 10 porunci
date de Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai (scrise in Exod) sunt in esenta,
urmatoarele:
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tau care Te-am scos din pamantul Egiptului. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine
2. Sa nu-ti faci chip cioplit
3. Sa nu iei numele Domnului in desert
4. Cinsteste Ziua Domnului
5. Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta
6. Sa nu ucizi
7. Sa nu te desfranezi
8. Sa nu furi
9. Sa nu minti
10. Sa nu poftesti
Primele 3 porunci sunt legate de Dumnezeu si este evident deoarece 3
simbolizeaza treimea divina. Urmatoarele 7 sunt umane (numarul 7 reprezinta temporalitatea ciclica ilustrata de simetria la rotatie a unui hexagon fata
de centru - dupa cum spune Sf. Maxim Marturisitorul in Ambigua [12]). In
plus, observam ca cele 7 porunci umane se separa in 2+5, primele 2 fiind
de cinstire ale lui Dumnezeu si parintilor (aratind dualitatea divino-umana)
iar ultimele 5 fiind restrictii practic date pentru infranare (pacatul intra in
om prin neinfranarea celor 5 simturi). Aceste porunci nu includ pe cele mai
importante de care vorbeste Mantuitorul Iisus Hristos in Enaghelie anume
Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul Tau din toata inima ta si din tot
sufletul tau si din tot cugetul tau iar pe aproapele tau ca pe tine
insuti. Acestea au fost date mai tarziu fiind scrise in Levitic si Deuteronom

Deducerea efectiva a principiilor stiintifice


din cele 10 porunci

Sa le luam pe rind:
1.Eu sunt Domnul Dumnezeul tau care Te-am scos din pamantul
Egiptului. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine. Cu alte cuvinte din
aceasta porunca se observa ca Dumnezeu a creat pe om (si lumea intreaga) si
l-a scos din pamintul Egiptului (adica din lumea pacatului si distrugerii) si i-

a dat legi si il duce la pamintul fagaduintei (adica finalitatea predestinata


a fericirii omului in Dumnezeu). Aplicind acesta la natura vazuta observam
ca intr-adevar natura a fost creata de Dumnezeu, o tine in existenta prin legi
(care o impiedica de la autodistrugere) si are o armonie si o finalitate, adica
exact primul principiu al rationalitatii lumii. Invers, rationalitatea lumii
ne arata pe Dumnezeu ca facator iar stabilitatea si legile ei ni-L arata ca
proniator adica exact porunca intai.
2.Sa nu-ti faci chip cioplit. Ce inseamna aceasta? Adica omul sa nu se
inchine creaturii! De ce? Pentru ca Dumnezeu este deasupra si transcendent
oricarui lucru sau fapt existent sau gindit. Aceasta ne duce imediat la principiul al doilea enunta de noi al faptului ca divinitatea este transcendenta
si numai daca consideram divinitatea transcendenta se poate face stiinta in
Univers.
3.Sa nu iei numele Domnului in desert. Ce inseamna acest lucru?
Adica omul sa nu relativizeze cuvintul lui Dumnezeu. Acum sa negindim la
principiul al treilea enuntat mai sus legat de universalitatea legilor stiintei; intr-adevar legile naturii sunt valabile in tot universul si sunt aceleasi.
Deci avem un absolut al legilor lumii care vine din rationalitatea ei. Dar
acest lucru se observa ca este echivalent cu a nu relativiza pe Dumnezeu
adica exact porunca a treia.
4.Cinsteste ziua Domnului. Adica exista o zi in care orice activitate
lumeasca trebuie sa inceteze iar omul trebuie sa se dedice comuniunii cu
Dumnezeu. Ziua a 7-a simbolizeaza sfarsitul timpului si proiectarea catre
vesnicie. Aici eu cred ca aceasta porunca ne invata exact principiile de
limitare. De ce? Am vazut ca la viteza luminii timpul inceteaza sa mai
curga, la temperatura de zero absolut miscarea inceteaza in totalitate, in
celula Planck omul nu mai poate patrunde etc. deci aceste principii ne spun
ca natura nu este totul si exista o limita in care natura se deschide spre
Dumnezeu la fel cum omul si activitatea lui nu este totul ci exista o zi in
care omul trebuie sa intre in legatura cu Dumnezeu.
5. Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta. Omul este chemat sa-si
cinsteasac parintii paentru ca (si) datorita lor exista. Aici se vede imediat si
nu mai trebuie sa insistam ca aceasta porunca ne spune principiul cauzalitatii
din natura.
6.Sa nu ucizi. Aici se vede imediat ca aceasta porunca nu inseamna
altceva decit principiile de conservare. Adica natura actioneaza astfel
incit sa nu se distruga ci doar sa se transforme.
7.Sa nu desfranezi. Aici problema este mai complicata. Si asta deoarece
9

desfraul este un pacat esentialemnte omenesc care a aparut dupa cadere si


este implicit legat de legea mortii. Mai precis prin desfrau se merge la moarte
dar in acelasi timp fara legatura sexuala nu se mai perpetueaza viata. Asa
incit este vorba de un echilibru pe care omul este chemat sa-l pastreze. Sa
vedem cum se vede acest lucru in natura; se stie ca toate corpurile din univers
se atrag conform legii atractiei universale a lui Newton. Dar daca intr-adevar
ar fi asa atunci toate corpurile din univers ar cadea unele peste altele (cunsocutul paradox astronomic al lui Seeliger). Ceea ce previne acest fapt este
fie miscarea corpurilor unele in jurul altora (sistemele planetare si stelare
in cazul universului infinit) fie expansiunea universului (in cazul universului
finit si inchis) fie dark matter etc. Deci exista diverse mecanisme in natura
care opreste aglomerarea (desfranarea) lor. La fel si in cazul tinderii spre
entropie, deschiderea sau eterogenitatea sistemelor face ca noartea termica a
respectivului sistem sa nu aiba loc. Adica aceasta porunca a saptea ne face
sa ne gindim la principiul cresterii entropiei si, mai mult la faptul ca
exista ceva in lume care previne sau limiteaza aceasta crestere. Exemplul cu
atractia gravitationala este tot legat de entropie (forta gravitationala fiind
dupa ultimele teorii tot ceva de natura entropica). Argumentul este si mai
clar daca ne gindim ca moartea care este oarecum legata de entropie a intrat
in lume odata cu caderea lui Adam deci atit porunca a saptea cit si legea
cresterii entropiei sunt legate de moarte si de vectorizarea timpului. Acumularea exagerata de materie (desfraul) se observa in Univers ca duce la
gauri negre de unde lumina (pecetea lui Dumnezeu in univers) nu mai
poate pleca iar aceste gauri negre au o entropie extrem de mare. In plus nici
timpul nu mai curge si asta arata vesnicia mortii.
8.Sa nu furi. Cu alte cuvinte instinctul de proprietate nu trebuie sa
se extinda spre altceva ce nu apartine respectivului om. Acest fapt se vede
imediat ca se leagat de principiul de individuatie si excluziune
9.Sa nu minti. Aici am ajuns la un aspect absolut fundamental anume
adevarul. sa ne gindim cine este tatal minciunii? Evident diavolul! Cum este
simbolizat diavolul in Sf. Scriptura? De obicei prin sarpe (sau leu, dar sarpele
este mai des folosit). Din ce cauza? Aici sunt mai multe aspecte; un aspect ar
fi ca sarpele sa taraste (adica simbolizeaza lipirea de pamintesc si implicit de
pacat) iar alt aspect este legat de faptul ca sarpele nu se deplaseasza drept ci
prin serpuire si acest fapt simbolizeaza lipsa adevarului si gindirea vicleana,
pe ocolite, ascunsa si mincinoasa. Acuma daca ne gindim la raza de lumina
ea se misca perfect rectiliniu si in general orice sistem fizic evolueaza cum
am spus dupa principiul minimei actiuni - adica merge pe o traiectorie
10

anume care minimizeaza actiunea si care in spatiul adecvat este o linie de


lungime minima (geodezica). Prin urmare, natura impune dinamica pe o
linie dreaptasau altfel spus natura nu merge pe ocolite. Adica porunca
a 7-a ne duce exact la principiul minimei actiuni.
10. Sa nu poftesti. Este de fapt o desavirsire (la nivel duhovnicesc)
ca sa zicem asa a poruncii de a nu fura. Practic inseamna ca orice act
gandit de pofta/dorinta impotriva celuilalt este interzis si prin urmare are
repercursiuni. Adica exact ceea ce spune principiul actinii si reactiunii
sau al luptei contrariilor care am aratat ca este omniprezent in natura.
Astfel am completat aceasta corespondenta dintre principiile de baza din
natura si cele 10 porunci. Inspiratia pentru demersul de mai sus a venit si
din ceea ce spunea Sf. Maxim Marturisitorul cu privire la cele 5 moduri al
legii naturale [12]. dati-mi voie sa detaliez putin deoarece arata exact modul
in care aceste aspecte ale naturii ne invata teologie. Sf. Maxim spune ca de
fapt acestea sunt 5 la numar si anume:
substanta
miscarea
diferenta
unirea
stabilitatea
Evident s-ar putea spune ca sunt de fapt cele 10 categorii ale lui Aristotel.
Numai ca Sf. Maxim il corecteaza astfel pe Aristotel aratind ca doar 5 sunt
fundamentale, celelalte fiind redundante. Si in plus faptul ca sunt doar 5 se
leaga si de numerologia Sf. Maxim care spune ca numarul 5 simbolizeaza
stiinta. De ce? Pentru ca este sferic si ciclic, regasindu-se pe el insusi
prin inmultire si astfel simbolizand stiinta generala care nu iese niciodata
din sine prin miscarea fara de sfarsit in jurul totului. Aceste cinci moduri
simbolizeaza urmatoarele: Substanta de invata teologia, miscarea de invata pronia (cea care sustine universul si conserva ratiunile), diferenta ne
invata judecata/discernamintul care imparte si distribuie, unirea este simbolul liberului arbitru (deoarece combinarea lucrurilor in lume arata liberul
arbitru prin nenumaratele combinatii posibile) iar stabilitatea de invata
moralitatea voluntara sau stabilitatea in fapta. Se observa si aici ca primele
doua se refera la Dumnezeu adica teologia si pronia pe cind ultimele trei
11

se regasesc si in faptul ca in natura intii exista componentele unui sistem


(diferenta) apoi urmeaza agregarea/autoorganizarea lor (unirea) si in final
dinamica si evolutia ca un tot (stabilitatea) In plus tot Sf. Maxim ne spune
tot in Ambigua [12] si mai interesant, ca cele patru elemente ale naturii
anume solidul, lichidul, gazul si plasma sau in versiunea veche, pamint, apa,
aer si foc ne invata de asemenea virtutile fundamentale anume chibzuinta,
barbatia, cumpatarea si dreptatea in felul urmator
Focul = ne invata chibzuinta (contemplarea) deoarece lumineaza si vadeste
ratiunile duhovnicesti din fiecare lucru tragind astfel sufletul spre Dumnezeu.
Aerul= deoarece se misca si sustine viata, ne invata barbatia sau bunatatea
prin fapta deoarece si aceasta sustine viata in duh si o activeaza.
Apa= deoarece este mediul in care rodeste viata, ne invata cumpatarea
care si ea produce rodnicia vietii in duh si naste bucuria izvoratoare a iubirii
de Dumnezeu.
Pamantul= care naste totul din el, ne invata dreptatea care si ea naste
toate ratiunile din existenta si distribuie fiecareia impartasirea vietii in duh.
Tocmai de aceea Dumnezeu trimite cuvintul sau in 4 Evanghelii care au
exact intelesul de mai sus adica Evanghelia dupa Matei arata dreptatea (fiind
scrisa in limba ebraica, iudeii cautind dreptatea dupa lege) , cea dupa Marcu
care e mai scurta aratind cumpatarea, cea dupa Luca bunatatea (fiind cea
mai mare si mai plina de pilde de fapta) iar cea dupa Ioan fiind cea mai
teologica ne arata Contemplarea.

Concluzii

Dupa cum am spus ne-am referit doar la principiile din lumea macroscopica
si nu am vorbit despre ce se intimpla la nivel cuantic. De asemenea nu
am zis nimic despre ce posibilele legaturi cu principiile chimiei, biologiei,
sociologiei, istoriei etc. - care evident pot sa arate mai mult. In plus legea
iudaica este doar un inceput care dupa venirea lui Hristos a fost depasita
si au venit alte porunci mult mai inalte. Spre exemplu sa nu ucizi s-a
transformat in sa nu te manii pe aproapele tau si mai mult iubeste
pe vrajmasul tau sau dragostea cea mai mare este sa-si dea viata
pentru aproapele sau. Putem oare vedea acestea in anumite principii din
stiinta? Daca sa nu ucizi ne face sa ne gindim la conservarea energiei atunci
celelate be pot duce cu gindul la fenomene cuantice unde conservarea energiei
este depasita oarecum in relatia de nedeterminare Heisenberg intre energie
12

si timp (unde intr-un timp dat t poate aparea o nedeterminare adica o


depasire a conservarii energiei cu o cantitate egala cu ~/t unde ~ este
constanta Planck). Deci este posibil ca la nivel cuantic o analiza profunda ne
poate spune chiar cum va fi lumea dupa cea de-a doua venire. Chiar si prima
venire a lui Hristos a aratat oarecum innoirea naturii si noi fenomene cum
ar fi inaletrabilitatea aghiazmei, a sfintelor moaste, flacara de la Ierusalim
care nu are caldura si in primul rind puterea data noua de a suporta voluntar
slabiciunile firii prin ascultare fata de Dumnezeu si prin asta cistigindu-ne
libertatea nemaifiind subordonati fata de fire [12].

Bibliografie:

[1]. Sf. Maxim Marturistorul, Capete Teologice in Filocalia vol. II


[2]. Vladimir Lossky, Introducere in teologia ortodoxa, Ed. Enciclopedica
Bucuresti (1993)
[3]. Sf. Maxim Marturistorul, Mistagogia
[4]. PSALTIREA
[5]. Sf. Manastire Paraklitu, Sfantul Andrei cel nebun pentru Hristos, ed.
Evaghelismos, (2005)
[6]. A. Lemeni, Pr. R. Ionescu, Teologie Ortodoxa si stiinta, EIBMBOR,
(2007)
[7]. D. Staniloae, Reflectii despre spiritualitatea poporului roman, Ed.
Elion (2002)
[8]. D. Staniloae, Dinamica creatiei in Biserica, prelegere tinuta la Congresul Teologiei Ortodoxe, Atena, (1976)
[9]. D. Staniloae, Timp si Vesnicie, SLG Press, Fairacress, Oxford (1971)
[10]. Sf. Simeon Noul Teolog, in Filocalia vol. VI
[11]. Panayotis Nellas, Omul animal indumnezeit Ed. DEISIS
[12]. Sf. Maxim Marturistorul, Ambigua, PSB vol. 80, EIBMBOR, (1983)
[13]. Sf. Maxim Marturistorul, Raspunsuri catre Talasie, in Filocalia vol
III

13