La sfrsitul secolului al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea sau facut intense cercetari pentru definirea bazelor fiziologice ale nutritiei
minerale a plantelor. Aceasta deoarece, n acea perioada, se ncerca sa se
reactualizeze eronata conceptie aristoteliana despre nutritia plantelor n
noua ei varianta, preconizata de A. Thaer, "teoria humusului", conform
careia plantele ar folosi pentru nutritia lor direct humus, din care si-ar
procura hrana organica, n special carbonul.
Infirmarea acestor eronate conceptii a fost facuta de chimistul
german Justus von Liebig (1840), care a pus bazele studiului nutritiei
minerale a plantelor. El a fost primul care a grupat plantele dupa nutritia
cu carbon n autotrofe (plante verzi) si heterotrofe (bacterii, ciuperci si
unele plante superioare parazite). Liebig n cartea sa "Chimia organica n
aplicarea ei n agricultura si fiziologie" arata ca plantele verzi se hranesc
cu substante minerale din sol (CO 2, NH3, H2O, P, S, K, Ca, Mg, Fe etc.),
care sunt absorbite prin radacini. Humusul dintr-un sol acoperit cu
vegetatie nu scade, prin consumul lui de catre plantele verzi, ci din
contra, sporeste.
Studiile ample si numeroase asupra nutritiei plantelor efectuate
ulterior de J.Sachs, W.Pfeffer, J.B.Boussingault, H.Lundegardh, D.Hoagland,
D.N.Prianisnikov si multi altii, au avut ca baza cele 3 directii de cercetare
(metode) jalonate de J.Liebig, si anume : metoda chimica, metoda sintetica
(fiziologica) si mixta (agronomica).
6. Magneziul
7. Sodiul
8. Clorul
9. Siliciu
10. Fierul
11. Aluminiul
CARENA
Aprovizonare
1,53
2,83
0,95
1,55
1,05
2,17
Porumb (tulpini)
0,67
1,05
Mustar (tulpini)
1,47
5,47
Tutun
2,34
6,44
Trifoi rosu
1,31
2,41
sunt galbene, iar din cauza dereglarii circulatiei apei apar ofilite. Vrful
frunzelor ncep sa se usuce, apar necroze, care pot avansa pe ntregul
limb.
La castravete nu se ofilesc, radacinile sunt atacate de ciuperci.
Plantele carente contin siliciu putin, 300-800 ppm din substanta
uscata.
La plantele sanatoase, nivelul este de 10-50 chiar de 100 de ori
mai mare.
10.
Fierul este utilizat de plante sub forma de saruri
feroase si ferice . El este absorbit de plantele terestre prin sistemul
radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin ntreg corpul lor sub
forma de ioni. Fierul ifluenteaza fotosinteza, fosforilarea oxidativa si
metabolismul azotului, catalizeaza biosinteza pigmentilor clorofilieni si
carotenoizi.
Relatia dintre simptomele carentei de fier, continutul de clorofila,
continutul de acizi solubili si continutul de fier din frunze dupa Jacobson
1945 - :
Continutul de
Continutul de
Continutul
clorofila
acizi solubili
de Fe
(mg/l g s.u.)
(ppm/s.u.)
(ppm/s.u.)
0,17
12,4
19,0
- clorozate
0,25
15,6
26,9
- slab clorozate
0,34
17,0
23,6
- verzi deschis
0,61
26,7
36,4
- verzi
6,74
30,4
49,3
- verzi nchise
0,89
35,7
46,9
0,24
39,6
78,9
- slab clorozate
0,51
40,0
87,0
- verzi deschise
0,74
42,1
70,2
Intensitatea carentei
- verzi
1,11
46,5
73,2
- verzi nchise
1,54
92,7
115,0
care apare pe toata frunza sau aceea de magneziu care ncepe la frunzele
batrne. Volumul celulelor este mai mic iar peretii celulari au o
permeabilitate mai scazuta.
Continutul critic de Mn este considerat la nivelul 17 ppm din
suprafata uscata. Excesul de mangan produce efecte toxice si se
manifesta sub forma de pete brune, care apar pe frunzele mai batrne.
Plante indicatoare ale excesului de mangan sunt : lucerna, varza,
conopida, sfecla pentru zahar, tomatele, porumbul. La aceste specii sunt
afectate radacinile, care se brunifica, pe frunze aparnd pete necrotice.
3. Cuprul intra n compozitia chimica a multor substante. El
constituie componentul metalic al fenoloxidazei, lactazei, ascorbic-acidoxidazei. Continutul cuprului n plante variaza de la urme, pna la 46
p.p.m. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. Aceasta
se manifesta prin vestejirea si decolorarea pna la o nuanta alba a
frunzelor tinere. De asemenea, este semnalata n special la pomi si
cereale. Astfel, la pomi, lastarii tineri prezinta frunze cu marginile arse sau
clorozate (Hevitt, 1954) iar nflorirea si fructificarea sunt oprite. La cereale,
vrfurile plantelor se albesc, frunzele se rasucesc si mor, cresterea
internodurilor este oprita. La o carenta intensa spicul nu se formeaza.
4. Zincul este indispensabil pentru plante. El este absorbit de
acestea din mediul de viata, sub forma de ioni. El este raspndit la
plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. Zincul intra n
structura chimica a enzimelor carbohidraza, fosfataza si numeroase
dehiodrogenaze. O buna aprovizionare cu Zn favorizeaza cresterea
continutului de triptofan, precursor cunoscut al auxinei, iar ca urmare este
influentata favorabil prezenta auxinei n planta (Tsui, 1948; Hofner,
1957).Zincul mareste continutul de zahar solubil, are actiune asupra
vscozitatii protoplasmei, pe seama scaderii continutului de apa libera
(Chirilei, 1960).
Carenta lui n corpul plantelor se manifesta prin reducerea
cresterii plantelor, dispunerea n rozeta a ramurilor si frunzelor terminale,
patarea cu galben a frunzelor. Vita de vie, inul, hameiul ricinul si porumbul
sunt sensibile la lipsa din nutritie a zincului. Grul, secara, ovazul si
mazarea sunt mai putin sensibile.
Excesul de zinc toxic : plantele ramn mici, cu manifestari de
cloroza. Comportarea lor este diferita; porumbul este rezistent la un
continut ridicat, cartoful este foarte sensibil la conditii asemanatoare.
5. Molibdenul Intra n componenta enzimelor aldehidoxidaza,
hidrogenaza si nitratreductaza (Crane, 1958). Molibdenul favorizeaza
formarea nodozitatilor de pe radacinile plantelor leguminoase. Molibdenul
favorizeaza biosinteza clorofilei si intensifica fotosinteza, de asemenea,
favorizeaza sinteza peptidelor si substantelor proteice.
BIBLIOGRAFIE
1. BURZO I. si colaboratorii
2. David Davidescu si
Maricica Davidescu
- Agrochimie horticola
Editura CERES
Bucuresti 1992
- Fiziologia plantelor
Editura Pedagogica si Didactica
Bucuresti 1983
4. Pop Adelina
- Fiziologie vegetala
Editura WaldPres
Timisoara 2003
5. sumalan Radu
- Fiziologie vegetala
Editura Eurobit
Timisoara 2006-02-20
6. Radu sumalan