Tehnici si instrumente ale ingineriei calitatii

Masterat

Principalele subiecte ale disciplinei

Concepte de baz ale managementului calitii
Metode, tehnici i instrumente pentru mbuntirea calitii
Tehnici i instrumente clasice prima generatie- utilizate n managementul calitii

Diagrama Pareto
Diagrama cauz-efect
Stratificarea
Fia de verificare
Histogramele
Diagrama de corelaie
Diagrama de control
Brainstorming
Tehnici i instrumente moderne - a doua generatie - utilizate n managementul calitii

Diagrama de relaii
Diagrama matriceal
Diagrama afinitilor
Diagrama n arbore
Diagrama sgeat
Diagrama programului procesului de decizie
Prezentarea n tabel

Calitatea si Planurile de experiente Taguchi.

Metoda 6 sigma

Bibliografie
Crian, L., Popescu, S., .a., Tehnici i metode ale Managementului Calitii, Ed. Casa Crii de
tiin, Cluj-Napoca, 1999
Olaru, M.,.a.,Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Editura Economic,
Bucureti, 2000.
Raboca Horia Mihai, Managementul calitii , 2012.
- Site-uri internet
- Curs predat la ore

Calitatea
Calitatea este un concept care se utilizeaz n toate domeniile vieii economice i sociale, ns care
prezint caracter subiectiv .
Termenul de calitate provine din cuvntul latinesc qualitas, care la rndul su deriv din cuvntul
qualis, care are semnificaia fel de a fi.
Conform terminologiei ISO 9000: 2000, prin calitate se nelege ansamblul de proprieti i
caracteristici ale unui bun sau serviciu care i confer acestuia aptitudinea de a satisface
necesitile exprimate sau implicite
"Prin calitate nu trebuie s se neleag cel mai bun bun/serviciu n sens absolut, ci cel mai bun
bun/serviciu n condiiile impuse de ctre client, condiii izvorte din modul de utilizare i preul de
vnzare (Ilies, 2003, pp. 13);
Juran, J. M. definete calitatea ca fiind aptitudinea de a satisface necesitile sau msura n care
produsul servete cu succes ateptrile consumatorilor
Dicionarul Enciclopedic al Limbii Romne , 2000
Calitatea este o categorie filosofic .
un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri..
3) Definirea calitii bazat pe utilizator sau consumator.
Adepii acestei viziuni consider c definirea calitii trebuie legat mai mult de modul de
conformare a produsului fa de cerinele i specificaiile consumatorilor i nu raportat la
standardele sau specificaiile impuse de fabricant.
2) Definirea calitii bazat pe produs.
Aceast viziune definete calitatea n funcie de modul n care diferitele caracteristici sau atribute
ale produsului ating un anumit standard de cerine sau specificaii impuse.
n felul acesta calitatea este exprimat, cuantificat i msurat prin intermediul standardelor i
specificaiilor pe care orice produs trebuie s le aib din punct de vedere al caracteristicilor i
atribuiilor sale.
Evolutia conceptului calitate
1.Economia de productie
1900 - 1920 - calitatea a evaluat sub forma unui element integrat n cadrul produciei
manufacturiere;
(1900 /SUA)/1920-1950. Europa , productie mare, era de lucru
- Problema principala: productie cat mai mare si cat mai ieftin posibil
- Profitul este un scop
- Controlul calitii se bazeaz pe inspecii (inspecia calitii);
- Epoca economiei de productie si de organizare stiintifica a muncii (OST).
1941 - 1960 - apare controlul statistic al calitii
SUA-Bell System introduce notiuni de inspectie si de control calitate
2.Economia de piata
1950-1990 Multi producatori, productie mare.
- Capacitatea de productie superioara capacitatii de cumparare

- Nu este suficient ca pretul produsului sa fie mic pentru a vinde produsul

- Economia de piata
- Concurenta a crescut mult.
- Problema principala: desfacerea (nu productia)
1961 - 1980 - pe scal larg controlul statistic al calitii, apare i ncepe s se aplice conceptul,
principiile legate de asigurarea calitii;
3.Calitatea: factor concurential
Dupa 1990
- Progresul stiintei, a metodelor de productie
Cresterea calitatii intrinseci a produselor
- Calitatea: factorul care face diferenta intre produse si intre producatori
- Producatorii cauta noi piete de consum,
- Consumatorii devin mai educati si informati este
- Calitatea factor concurential
- Problema principala: a produce de calitate cat mai buna
- 1981 - prezent - apare, se dezvolt i se implementeaz att managementul calitii ct i
managementul calitii totale (TQM).
- Problema principala:
- Calitatea si Pietele de consum
- Calitatea: Factor Concurential/de Competitivitate
Realizarea unei calitati bune a produselor permite vanzarea lor.
Nivelul tehnic ridicat asigura competitivitatea.
Competitivitatea este capacitatea unui produs de a se impune pe piata.
In conceptia clasica aprecierea competitivitatii se facea in functie de pret si calitate.
Un pret scazut si o calitate inalta facea ca produsul sa fie competitiv
Variatia vanzarilor in functie de calita

Relatia cerere-pret este si ea functie de calitate

1. Factorii tehnici sunt exprimati prin caracteristicile tehnice ale produsului, deci prin calitate.
Adaptarea caracteristicilor tehnice la necesitatile pietei depinde de capacitatea si viteza de inovare a
intreprinderii, de gradul ei de specializare.
2. Factorii financiari sunt exprimati in special prin pret si modalitati de plata. Pretul depinde, la
randul lui, de seria de fabricatie, flexibilitatea productiei, productivitate, consum de resurse,
fluctuatii valutare,
Aceste doua tipuri de factori corespund, in general, modelului clasic de competitivitate (calitate si
pret). In plus, intervin insa alti doi factori.
3. Factorii de suport, exprimati prin service-ul oferit, instructiunile de utilizare elaborate, piesele de
schimb disponibile etc.
4. Factorii comerciali exprimati, in principal, prin promptitudinea livrarii produsului, termenul de
livrare, modul de distributie, canalele de distributie, locul de achizitie.
Efectul cresterii calitatii: PROFIT
Este vital sa existe calitate inalta pentru a deveni o firma competitiva.
Doar firmele competitive, care vand mai bine sunt firme de succes

Calitatea: concepetie, produs, productie

Calitatea unui produs este rezultatul unui mare numr de activiti si servicii, care se desfoar n
diferite compartimente tehnice. Aceste activiti hotrtoare pentru calitate, se pot grupa n
urmtoarele domenii tehnice distincte:
C - activiti de concepie-proiectare
F - activiti de fabricaie;
U - activiti de utilizare.
Bucla calitii (Quality loop) ISO 8402/1995)

Bucla calitii, concept

largit

Triunghiul calitatii

CALITATEA mai nti se proiecteaz, apoi

se execut i ulterior se manifest la
beneficiar

Evolutia in timp a conceptului calitate

Controlul calitatii isi propune sa determine daca produsele indeplinesc cerintele de calitate
impuse. La baza: inspeciei calitii si controlului calitii

inspectia: actiunile de supraveghere intreprinse in scopul identificarii produselor cu defecte.

controlului calitii reprezinta ansamblul procedeelor si activitatilor cu caracter operational,

utilizate si efectuate in scopul satisfacerii cerintelor referitoare la calitate , ISO 8402;

Asigurarea calitatii isi propune sa previna aparitia noncalitatii prin adoptarea unor masuri
corespunzatoare, care sa confere increderea ca un produs sau un serviciu va satisface cerintele
de calitate.;
Nou: instruirea personalului, mbuntirea continu a calitii,
garantarea calitii

Managementul calitatii totale este un sistem modern de conducere care isi propune
stapanirea calitatii prin antrenarea intregului personal in actiunea de realizare a calitatii si
extinderea notiunii de calitate la intreaga activitate a unei organizatii./ISO 9000-2000

Managementul calitatii totale (TQM)

Succesiunea principalelor modaliti de organizare a calitii n organizaie

Managementul calitatii
Sistemul de management al calitii, J. Juran definete acest concept prin intermediul funciilor
deinute de el (trilogia calitii):
(1) planificarea calitii;
(2) inerea sub control a calitii;
(3) mbuntirea continu a calitii.
n fapt, funciile de baz ale managementului calitii sunt n acest caz: planificarea, verificarea
(asigurarea calitii n sens restrns) i inerea sub control a calitii.
Calitatea face parte din managementul si strategia unitatii
Sistemului de management al calitii, componenta a managementului, anumii autori definesc
acest sistem ca fiind un

 ansamblu de activiti
avnd drept scop realizarea unor obiective,
prin utilizarea optim a resurselor.
Acest ansamblu cuprinde activiti
planificarea calitii,
controlul calitii,
asigurarea calitii,
imbuntirea calitii" mbuntirea calitii se realizeaz prin aciuni ntreprinse n
ntreaga organizaie, cu toate c managementul calitii devine responsabilitatea tuturor
nivelurilor de management din cadrul organizaiei.
Roata lui Deming sau ciclul universal de imbunatatire a calitatii PDCA
Pentru ca imbunatatirea calitatii n-a fost luata mult timp in considerare decat in faza de
realizare a produsului utilizarea instrumentelor traditionale s-a dezvoltat in principal in
domeniul industrial.
Roata lui Deming este considerata (in Occident ca si in Japonia) ca fiind metoda
universala, ciclul de baza al oricarei actiuni de imbunatatire a calitatii, fie ea si rezolvarea
unei probleme.
Este vorba de un principiu sub forma de bucla, recursiv.
Cele patru faze ale ciclului PDCA /Plan, Do, Check, Action =

Planificare,

Realizare,

Verificare

Actiune

Managementul calitii totale (TQM)

Cuprinde n sfera sa de activitate toate etapele anterioare micrii calitii i anume:
inspecia calitii, controlul calitii, asigurarea i managementul calitii.
n esen, managementul calitii totale const ntr-o filosofie centrat pe crearea unei culturi
organizaionale bazat pe calitate (crearea unei culturi a calitii).
Managementul calitii totale - un mod de conducere a unei organizaii, centrat pe calitate i
bazat pe participarea tuturor membrilor si, care tinde spre eficien pe termen lung, obinut
prin satisfacerea clienilor i incluznd realizarea de beneficii att pentru membrii organizaiei, ct
i pentru societate (Mattana,1991);
- Concentrarea pe nevoile clienilor i satisfacerea lor

Folosirea metodelor, tehnicilor i instrumentelor de calitate in inginerie

Folosirea tehnicilor i instrumentelor de calitate are ca scop realizarea aspectelor care privesc
calitatea i obinerea primelor succese.
Organizaia trebuie s aleag instrumentele corespunztoare n acest sens. Proiectele sunt cel
mai bine realizate prin intermediul echipelor. Echipele trebuie s nceap cu analiza muncii care
trebuie desfurat, a proceselor i metodelor care exist i a rezultatelor obinute de acestea.
Procesele de analiz scot n eviden aspectele care trebuie mbuntite i furnizeaz lista
iniial pentru programul de mbuntire.
Este important ca echipele s fie susinute printr-o pregtire a membrilor ei n cunoaterea
instrumentelor necesare pentru rezolvarea problemelor i luarea deciziilor.

Factorii principali care afecteaz calitatea productiei

In productie principalele cauze posibile care ar genera probleme de calitate (defecte) au fost
grupate (Sistemul de productie Toyota) in cei 5M
materialele, mana de lucru, masinile, masurarea si metodele
Acestea ar cuprinde:
materiile prime, resursele materiale;
mainile, utilajele, echipamentele de lucru;
metodele, procedeele de lucru;
muncitorul, resursele umane;
msurarea, metodele i mijloacele de msurare;
Au mai fost apreciati ca importanti jnca 3 factori, a rezultat cei 8M
mediul; natura
managementul /puterea banului
mentenanta

Folosirea instrumentelor, tehnicilor, metodelor de calitate

Folosirea instrumentelor, tehnicilor, metodelor sau a practicilor de succes din
domeniul calitatii are ca scop realizarea aspectelor care privesc calitatea i obinerea de
succese in calitate in organizatie.
Organizaia trebuie s aleag instrumentele, tehnicile sau metodele corespunztoare
pentru a rezolva probleme de calitate sau a imbunatati mereu calitatea. Proiectele
organizatiei se realizeaza cel mai bine prin intermediul echipelor. Echipele trebuie s
nceap cu analiza muncii care trebuie desfurat, a instrumentelor, tehnicilor sau
metodelor care exist si care se pot aplica i a rezultatelor obinute folosind aceste mijloace.
Procesele de analiz scot n eviden aspectele care trebuie mbuntite i
furnizeaz lista iniial pentru programul de mbuntire.
Este important ca echipele s fie susinute printr-o pregtire a membrilor ei n
cunoaterea mijloacelor necesare pentru rezolvarea problemelor de calitate i luarea
deciziilor.
Identificarea i soluionarea unei probleme
ETAPE/PASI
identificareaproblemei stabilirea obiectivului de mbuntire
analizarea cauzelor
formularea propunerilor de mbuntire
aplicarea planului de mbuntire
evaluarea rezultatelor mbuntirii
asigurarea c problema nu se va mai repeta
Folosirea instrumentelor, tehnicilor, metodelor calitatii
Alegerea celor mai potrivite tehnici i instrumente de mbuntire a calitii i utilizarea lor
ct mai eficient este responsabilitatea managementului de vrf, constituind o component a
procesului decizional din cadrul instituiei
inerea sub control a calitii se realizeaz i prin utilizarea tehnicilor statistice
n funcie de dificultatea aplicrii lor: tehnici elementare, intermediare, avansate
Instrumente, tehnici si metode Calitate
Ce este un instrument de calitate?

Instrumentul calitatii, in sensul strict al notiunii, aflat la baza baza piramidei sistemului de
mijloace de imbunatatire a calitatii, este un mijloc sau un instrument conceput pentru a
rezolva in mod eficient o problema concreta de calitate, dupa o metoda bine definita.
Relativ autonom, instrumentul permite gasirea si realizarea activitatilor care conduc la
imbunatatirea calitatii, n scopul de a maximiza beneficiile.
- Imbunatesc pozitia concurentiala (prin calitate) punand accent pe satisfactia clientului
extern, a angajatilor si a patronatului (beneficii)
Folosite izolat nu duc la rezultate bune pe termen lung
Exemple de instrumente utilizate in ingineria calitatii:
brainstorming, grafice de control, analiza Pareto, histograme, diagrama cauza - efect.

Ce este o tehnica folosita in ingineria calitatii?

Tehnica folosita in calitate este un ansamblu de procedee ordonate sistematic si
utilizate intr-un context specific pentru a atinge un obiectiv bine determinat.
Tehnicile de calitate se aplica pe domenii mai largi decat instrumentele si sunt in general
constituite din mai multe instrumente pe care le folosesc dupa anumite reguli.
Exemple de tehnici folosite in ingineria calitatii : tehnica functiei calitate, tehnica AMDEC,
auditul calitatii, tehnica obiectivelor, tehnica celor 6 palarii care gandesc
Ce este o metoda de calitate?
Metoda (uneori numita "abordare") este un set de proceduri raionale, reguli i principii
folosite pentru a obine un rezultat ntr-un context specific.
Spre deosebire de tehnica, metoda nu necesit neaprat o punere n aplicare a unui
algoritm riguros.
In acelasi timp, metoda ar putea sa cuprinda un set de tehnici si instrumente pe care le-ar
folosi dupa anumire reguli.
Exemple de metode folosite in ingineria calitatii : metoda 6 sigma, metoda planificarii
experimentelor, metoda Hoshin.
Tipul de organizatie
Majoritatea mijloacelor folosite la imbunatatirea calitatii se pot aplica in organizatii diferite:
Intreprindere producatoare
Intreprindere/organizatie furnizoare de servicii
Intreprindere/organizatie care practica comertul
Mijloc folosit la implementarea managementului calitatii intreprinderea este la nivelul de
baza privitor la folosirea instrumentelor calitatii
Mijloc folosit pentru urmarirea calitatii (pastrarea nivelului atins)
Mijloc de optimizare a calitatii
Mijloacele calitatii sunt la fel de importante si de utile in toate cele trei niveluri.

Tehnicile si instrumentele clasice

ale managementului calitii au fost preluate, n cea mai mare parte, din statistic, fiind
utilizate pentru:
ordonarea i sintetizarea datele referitoare la calitate
luarea deciziilor referitoare la calitatea loturilor de mrfuri, pe baza analizei
eantionului prelevat
controlul bunei funcionri a unui proces, n scopul asigurrii capacitii acestuia de a
obine n mod constant nivelul de calitate solicitat

Ishikawa propunea utilizarea tehnicilor statistice pentru inerea sub control a calitii, pe
care le-a grupat, n funcie de dificultatea aplicrii lor n:
tehnici elementare
tehnici intermediare
tehnici avansate
In opinia lui, urmatoarele apte tehnici statistice elementare trebuie considerate tehnici de
baz ale calitatii:
diagrama Pareto,
diagrama cauz-efect,
stratificarea,
fia de verificare,
histogramele,
diagrama de corelaie
diagrama de control
n anii 80, aceste tehnici erau utilizate pe scara larg, pentru rezolvarea problemelor
companiilor japoneze, n cadrul cercurilor calitii.
Tehnici i instrumente clasice utilizate n managementul calitii cele apte instrumente
clasice
1. Histograma
2. Diagrama cauz-efect
3. Diagrama Pareto
4. Fisa de verificare
5. Diagrama de corelare
6. Graficul de control
7. Stratificarea datelor
- Brainstorming , complementar

Cele 7 instrumente, denumire sub care sunt cunoscute n practica organizaiilor, se constituie
ntr-o metod elementar de cunoatere i analiz a cauzelor care determin variaia caracteristicilor
unui produs, proces, eveniment etc., influennd negativ calitatea acestora. Odat cunoscute,
cauzele pot fi corectate n sensul dorit, pe baza soluiilor stabilite prin folosirea unor metode
adecvate.
- n practica curent numrul acestora este mult mai mare
O alta clasificare a instrumentelor calitatii
Tehnici si instrumente pentru date numerice
permit ordonarea i prezentarea unui ansamblu de date referitoare la calitate, ntr-o manier
sintetic, uor de perceput
aparinnd statisticii descriptive: diferite tipuri de
fie,
tabele,
reprezentri grafice
tehnicile de control statistic al calitii prin eantionare
diagrama de control
Tehnici si instrumente pentru date nenumerice
brainstorming
benchmarking
diagrama Ishikawa
diagrama procesului
matricea compatibilitii etc
Instrumente clasice si imbunatatire a calitatii
Instrumentele din prima generaie (cu cteva excepii) sunt folosite pentru rezolvarea
problemelor de calitate atunci cnd se dispune de date certe, plecand de la fapte vizibile sau
masurabile, datele fiind exprimate numeric (exceptie Brainstorming)
Tehnici si instrumente pentru date numerice
Tehnicile i instrumentele clasice sunt preluate, preponderent din statistic, i utilizate
pentru:
ordonarea si sintetizarea datelor i informaiilor n domeniul calitii
(fie, tabele, diagrame/grafice);
fundamentarea i luarea deciziilor referitoare la calitatea loturilor de mrfuri, pe baza
analizei eantionului prelevat
(eantionarea);
controlul bunei funcionri a unui proces (supervizarea procesului), n scopul asigurrii
capacitii acestuia de a obine n mod constant nivelul de calitate solicitat
(diagrama de control).
Instrumente clasice si ciclul de imbunatatire a calitatii
Roata lui Deming sau ciclul universal de imbunatatire a calitatii PDCA
William Edwards Deming 1900 1993, inginer american
Cele patru faze ale ciclului PDCA -Planificare, Realizare, Verificare si Actiune permit
pozitionarea utilizarii instrumentelor clasice sunt instrumente de imbunatatire a calitatii

Planificare:
- Analiza faptelor prin fisa de urmarire, fisa de inspectie, histograma, diagrama Pareto,
diagrama de corelatie.
- Analiza cauzelor prin diagrama lui Ishikawa.
Realizare: nici un instrument clasic nu este destinat acestei faze de stabilire a solutiilor, poate
fi atribuita doar
diagrama Gantt.
Verificare: evaluarea efectelor solutiilor stabilite prin fisa de inspectie, histograma,
diagrama Pareto.
Actiune: ca si pentru faza Realizare nu exista printre instrumentele clasice un instrument
specific acestei faze.

Tehnici i instrumente moderne utilizate

n managementul calitii - cele apte noi instrumente
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Diagrama de relaii
Diagrama matriceal
Diagrama afinitilor
Diagrama n arbore
Diagrama sgeat
Diagrama deciziilor
Prezentarea n tabel
+ Analiza factoriala a datelor
n anul 1977 Uniunea Oamenilor de tiin i Inginerilor Japonezi (JUSE) a selectat alte
apte instrumente si tehnici, cunoscute sub denumirea Noul apte (dintr-un numar de 30
de tehnici de management si creativitate), pentru a fi folosite la managementul calitatii.
Completndu-le pe cele clasice, aceast a doua generaie de instrumente faciliteaz
gsirea unor noi soluii prin care se asigur continuarea procesului de ameliorare a calitii.

Noile instrumente sunt folosite n cazurile n care nu exist suficiente date numerice
necesare rezolvrii problemelor de calitate. Tocmai de aceea au fost denumite
Tehnici i instrumente pentru date nenumerice.
In numeroase cazuri rezolvarea unor probleme ale managementului calitii necesit
colaborarea specialitilor din diferite compartimente. Or, n aceast situaie datele sub form
numeric sunt rare, iar cele care ar putea fi propuse sunt n general subiective.
n toate aceste cazuri n care rezolvarea problemelor de calitate nu se poate face pe cale
analitic, se va apela la tehnici i instrumente pentru date nenumerice.
Scopurile urmrite prin aplicarea acestor instrumente sunt, n principal, urmtoarele:
- identificare problemelor care trebuie rezolvate i a cauzelor care le-au generat.
n acest scop se recomand diagrama relaiilor i diagrama n arbore;
- gsirea soluiilor pentru rezolvarea problemelor analizate.
Se pot folosi diagrama matriceal i diagrama n arbore;
- elaborarea programului pentru rezolvarea efectiv a problemelor pe baza soluiilor propuse.
Se folosesc diagrama deciziilor i diagrama PERT.
Aceste instrumente noi devin instrumentele schimbarii deoarece responsabilitatea calitatii
trece succesiv din mainile inspectorilor calitatii in cele ale operatorilor unitatilor de
productie, si in cele ale proiectantilor, operand astfel o progresie catre varful intreprinderii.
Furnizorii intra si ei in aceasta miscare, in care exact la timp (just in time) constituie un
element important.
Noile instrumente ofera un suport corespunzator pentru un mod nou de management al
calitatii: management in amonte (upstream management).
Utilizarea acestor instrumente noi aduce anumite avantaje deoarece sunt:
- simple in principiul lor de utilizare;
- vizuale pentru a favoriza lucrul in grup, a conduce la consens si a conserva memoria a ceea
ce este dobandit pentru organizatie;
- aplicabile in toate domeniile de activitate, pentru a oferi un suport in demersurile de
imbunatatire a calitatii.
Instrumentele noi si ciclul de imbunatatire a calitatii
Pozitionarea acestor instrumente noi ale managementului calitatii in cele patru faze ale
ciclului PDCA.
(1) Afinitati; (2) Relatii; (3) Arbore); (4) Matrice; (5) Sageata; (6) Decizia de actiune; (7) Analiza factoriala.

Alte instrumente si tehnici frecvent folosite in calitate

-

Instrumente statistice avansate

- Planuri de experiente / Metoda Taguchi
6 sigma
- Controlul statistic al proceselor
(SPC - Statistical Process Control/ Matrise statistique des procds - MSP)
5S
Kaizen

Antrenarea personalului intreprinderii in identificarea problemelor si a solutiilor posibile pentru

rezolvarea lor, au determinat dezvoltarea, in continuare, de noi tehnici si instrumente, printre care
cele ale cercetarii operationale.
G.Kanji si M. Asher au inventariat, de pilda, 100 de asemenea tehnici si instrumente.
Cu toate acestea, se considera ca managementul calitatii trebuie sa se bazeze, in principal, pe
instrumentele si tehnicile mentionate anterior (mai ales 7+7, clasice si noi).
Importanta deosebita care se acorda acestor tehnici si instrumente este confirmata si de faptul ca
unele dintre ele au fost definite ca tehnici si instrumente de imbunatatire a calitatii, intr-un
standard international din seria ISO 9000.

Tehnici i instrumente clasice utilizate n managementul calitii cele apte

instrumente clasice
Un instrument util:
Fisa de inregistrare a datelor referitoare la calitate
Nu face parte din instrumentele clasice principale (cele 7 clasice), dar este un instrument folosit in
acest scop, care se remarca prin utilitatea lui.
Pentru inregistrarea sistematica a datelor referitoare la calitate sunt utilizate diferite tipuri de
fise. Figura de mai jos.
Intocmirea unei asemenea fise presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- definirea scopului urmarit prin culegerea datelor;
- stabilirea datelor necesare pentru atingerea scopului;
- stabilirea metodologiei de analiza a datelor;
- intocmirea fisei pentru inregistrarea datelor, cu rezervarea unui spatiu pentru urmatoarele
informatii: cine a colectat datele, unde, cand si cum s-a realizat aceasta colectare;
- efectuarea unei testari preliminare prin colectarea si inregistrarea catorva date;
- analiza si revizuirea formei de prezentare a fisei, in functie de necesitati.

Fig. Fisa de inregistrare a datelor referitoare la calitate

Cele 7 instrumente clasice;
1. Histograma
2. Diagrama cauz-efect
3. Diagrama Pareto
4. Fisa de verificare
5. Diagrama de corelare
6. Graficul de control
7. Stratificarea datelor
- Brainstorming , complementar
Foaia de verificare
Fisa sau Foaia de verificare (sau foaia de control) este un document utilizat pentru culegerea
datelor n timp real, pe teren, la locul n care se genereaz datele.
Datele culese poate fi cantitative sau calitative.
Caracteristica definitorie a unei foi de validare este c datele sunt nregistrate, fcnd semne
("verificri") pe ea. O foaie de verificare tipic este mprit n zone, contin semne cu semnificaie
diferit plasate n aceste zone.
Datele sunt citite cu respectarea localizarii i numrul de semne de pe foaie
Foaia de verificare este format dintr-un set de activiti ordonate ntr-o succesiune logic de
consecutivitate a lor, ce-i orienteaz pe angajai spre realizarea obiectivelor calitii.
Datele, nregistrate consecvent n fia de control, pot fi utilizate n analiza i soluionarea
problemelor n domeniul calitii.
Fia de verificare prezint un instrument eficient n controlul i prevenirea neconformitilor Se
mai numeste: Fisa de conformitate.

Fisa de verificare este un formular cu format de tabel sau diagrama, destinat inregistrarii datelor
pentru a obtine o imagine clara asupra problemei. Contine ansamblul de caracteristici pe care
trebuie sa le indeplineasca o instalatie, o echipa, o persoana, pentru a se lua in consideratie faptul ca
se poate realiza sarcina atribuita. Aceste liste cu caracteristici se folosesc cu mare eficienta in etapa
controlului calitatii.

Figura. Formatul unei fise de verificare/conformitate. A, B, ...E sunt cauzele care conduc la o
problema de calitate (efect observat); x, numarul x-ilor da importanta cauzei la problema
analizata.

Aceasta tehnica de culegere de date se pregateste astfel incat utilizarea sa fie usoara si sa se
interfereze cat mai putin posibil cu activitatea celui care realizeaza registrul. Imbunatatirea calitatii
se foloseste atat in studiul simptomelor unei probleme, cat si in investigarea cauzelor sau in
culegerea datelor pentru a verifica o ipoteza.
Pentru a aplica in mod adecvat acest instrument, se urmaresc pasii:
1) determinarea obiectivului, care trebuie prezentat in mod clar: se ver ifica distributia unui proces,
defecte si/sau erori, se estimeaza cauze.

2) definirea modului in care se va realiza inregistrarea: cine o va face, cum si unde, daca se vor
inregistra toate datele sau se va face o demonstratie.
3) proiectarea fisei de control se face astfel incat aplicarea sa fie simpla si situatia inregistrata sa se
poata intelege imediat.
De asemenea, este necesar sa se includa date ca: Titlul; Ce se verifica; Cine face verificarea;
Unde se realizeaza; Metoda folosita; Periodicitatea; si, in general, orice altceva care se considera a
fi necesar.
Exemplu (defecte observate la asamblarea motoarelor in timpul zilelor saptamanii)

Histograma
Ce este histograma?
Histograma este un grafic sau o reprezentare grafica a distributiilor (aparitiilor), prin coloane
verticale alturate, reprezentnd proporional diferite mrimi statistice.
Este un grafic folosit in statistica si care arata o distributie de frecventa
(frecventa absoluta
sau relativa).
Distributia de frecventa se refera la numarul de evenimente
statistice pe clase (grupe, intervale) de evenimente.
Cuvantul histograma a fost propus prima oara de Pearson in 1895
Karl/Carl Pearson 1857 1936, UK
Cand se foloseste histograma?
Histogramele ilustreaz distribuia de proces i sunt folosite pentru a face predictii despre un
proces stabil. Dac sistemul este instabil, histograma va avea puine valoare predictiv.
Histogramele se utilizeaza cnd se poate rspunde afirmativ la aceste ntrebri:
Exista un set de date legate de elementele urmarite (defecte, de ex.)?
Se doreste aflarea valorii centrale, a imprastierii, a plasarii aparitiilor fata de valoarea centrala ?

Se consider o populaie statistic P finit de volum N pentru care o caracteristic C este

codificat de valorile numerice : x1 , x2 ,..., xN , nu neaprat diferite.
Sirul finit de numere se noteaz :
X : x1 , x2 ,..., xN i se numete serie de date.
Distribuia de frecvene (sau variabila statistic) asociat caracteristicii C a populaiei P de
volum N este

unde xj , j {1,2,..., k} sunt valorile diferite nregistrate pentru caracteristica C iar nj , j

{1,2,...k} reprezint numrul indivizilor populaiei caracterizai de valoarea x j ,

Se numeste frecventa absoluta (n) a unei valori x a caracteristicii, numarul de unitati ale
populatiei corespunzatoare acestei valori.
Se numeste frecventa relativa (f) a unei valori xi a caracteristicii raportul dintre frecventa
absoluta ni a valorii xi si efectivul total al populatiei (probabilitatea aparitiei valorii x i ).
Graficul corespunztor unei serii statistice se numete diagram.
Nota: Pentru variabila cantitativa se ia un numar de intervale (k)
Reprezentari grafice :

Figura. a. Histograma cu segmente. b. Histograma cu bare.

Exemple.
Experiment statistic: aruncam un zar si inregistram numarul afisat. Repetam aruncarea de inca 11
ori si obtinem urmatoare lista: 1, 2, 4, 3, 6, 4, 5, 3, 5, 1, 3, 3. Daca se incadreaza in clase de
evenimente, rezulta distributia din tabelul de mai jos
Histograma cu coloane : un grafic/ diagram cu coloane sau segmente in baza datelor rezultate
din experimentul statistic
Fata
zarului
1
2
3
4
5
6
Total

A aparut de...
ori
2
1
4
2
2
1
12 evenimente

Histograma permite sa se vada cum sunt distribuite evenimentele statistice analizate (majoritatea
evenimentelor statistice se aglomereaza in jurul valorilor "3) .
Cum se construiete o histogram ?
Construirea histogramei presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
1) - ntocmirea tabelului cu datele de intrare;
2) - stabilirea numrului de intervale n funcie de numrul valorilor cunoscute ale parametrului
studiat;
3) - determinarea valorilor maxim (Vmax)) i minim (Vmin) din irul valorilor parametrului
studiat i a mrimii intervalelor (L);
4) - trasarea limitelor fiecrui interval pe abscis i a frecvenei datelor acestora pe ordonat;
5) - desenarea dreptunghiurilor
Exemplul de mai jos se refer la controlul preciziei de forjare a unei piese, pentru o dimensiune
de 150 mm, cu o toleran admis de 15 mm.
Sunt msurate 100 de piese .
Construirea histogramei
EXTRAS DE DATE
Etapa 1: ntocmirea tabelului cu datele de intrare

La stabilirea numrului de intervale/clase care vor fi utilizate se are n vedere c cea mai mare
valoare este 190, iar cea mai mic 109.
Etapa 2. Stabilirea numarului de intervale/clase:
Numarul de intervalle este in functie de marimea esantionului.
Recomandare: Numrul de intervale era proporional cu radical din N (=10) . In unele
programme statistice el este ales proporional cu log2N =4,6 5
( se decide un numar intre 5 si 10) 5
Se poate aplica si Formula lui Herbert Sturges : k= 1+ log2N,
ETAPA 3. Determinarea valorilor maxim (Vmax)) i minim (Vmin) i a mrimii intervalelor (L);
Vmax= 190, Vmin =109
Se pot alege 200 i 100 ca limite superioar i inferioar ale claselor
Determinarea marimii intervalelor
Largimea unei clase ar trebui sa fie un multiplu al unitatii de masura si valoarea minima (sau
foarte apropiata ei) este valoarea centrala a primei clase.
- Dimensiunea (largimea) fiecrei clase va fi: (200 100):5 = 20
Numarul de valori ale seriei care aparin fiecrui interval se numete frecvena clasei.
Pentru facilitarea construirii histogramei se recomanda ca datele sa fie cuprinse intr-un tabel
Tabel. Distributia frecventei datelor

Etapa 4 - trasarea limitelor fiecrui interval pe abscis i a frecvenei datelor acestora pe

ordonat;
Etapa 5 - desenarea dreptunghiurilor

Intervalele parametrului, ordonate cresctor, sunt reprezentate n abscis iar n ordonat este
reprezentat frecvena de apariie.
Linia care uneste mediile=
Poligonul frecventelor
Se construiete un grafic cu un numr determinat de intervale n form de dreptunghiuri lipite.
Bazele dreptunghiurilor sunt egale, iar nlimea este proporional cu nivelul frecvenei
fenomenului

Analiza histogramei
Din analiza histogramei se constat c zonele colorate n albastru sunt n afara cmpului
de toleran admis. ntruct nu se ncadreaz n cerinele normativului sunt considerate
neconformiti, respectiv rebuturi. Pentru analist aceast informaie va sta la baza msurilor ce vor
fi propuse n vederea mbuntirii calitii de execuie a operaiei de strunjire.

Histogramele cu dispersie mare indic variaii mari, iar cele n care rezultatele sunt concentrate
n jurul mediei indic variaii slabe, ceea ce face posibil stpnirea procesului care a generat
rezultatele.
Histogramele nu rein valorile observate i sunt foarte utile atunci cnd se dorete raportarea
pe un numr mare de cazuri.
Conform figurii urmatoare :
- Histograma permite compararea vizuala a distributiei caracateristicii cu curba specifica legii
normale de distributie (a);
- Histograma permite observarea amestecului a doua loturi de piese aduse la control
- Histograma permite sesizarea ca o parte din lotul de piese nu au ajuns la control (cele cu cota
inferioara lui A).

Histogramele pot fi creat usor cu programe (Ex. Excel, Statistica, CHARTTrunner Lean etc.)

Figura. Histograma 2D creata cu programul

STATISTICA .
Exemple de utilizare :
- diametrul unui arbore dupa prelucrare
- duritatea unei set de piese dupa efectuarea tratamentului termic
- concentarea unui element in compozitia unui aliaj (obtinut prin turnare)
- masa unui preparat alimentar intr-o cutie de conserve
..
Concluzii. Histograma este forma de reprezentare grafica a frecventelor fenomenelor analizate,
fiind un instrument vizual utilizat in managementul calitatii care permite detectarea unor
anomalii sau in a face un diagnostic inainte de a decide masuri de imbunatatire a calitatii.
Cu ajutorul histogramelor se pot evidentia punctele critice asupra carora trebuia concentrate
eforturile de imbunatatire a calitatii.
Principiul si diagrama lui Pareto
Economistul italian Vilfredo Pareto, este autorul unui principiu care i poart numele (sau
legea 80/20), enuntat in 1906.
Conform principiului lui Pareto cauzele esentiale ale noncalitatii se pot imputa doar unui
numar restrans de factori.
Urmrind calitatea unor produse/servicii sau performana unui grup de persoane sau produse se
constat adesea c un numr mic de factori prezint o importan mare, n timp ce restul,
majoritatea, au o importan redus.

Aceasta distributie dezechilibrata a cauzelor scaderii calitatii este foarte intalnita in

intreprinederi iar diagrama Pareto o poate usor pune in evidenta.
Acest principiu a fost folosit de M.D. Lorenz, la proiectarea unei diagrame (care n mod
eronat poart denumirea diagrama Pareto).
Juran, in 1958, introduce numele principiului si al diagramei.
Joseph Moses Juran 1904-2008 SUA
Principiul este important pentru studiul problemelor legate de calitate, ntruct cea mai mare
parte a costurilor noncalitii nregistrate ntr-o organizaie se datoreaz, n general, unui numr mic
de cauze speciale.
Principiul si diagrama Pareto reprezinta un instrument simplu , dar puternic, utilizat pentru
identificarea cauzelor problemelor de calitate.
Diagrama lui Pareto, instrument al calitatii
Diagrama Pareto este o histograma (diagrama cu coloane) care prezinta si claseaza, in ordine
descrescatoare importantei cauzele sau problemele care conduc la scaderea (cresterea) calitatii.
Inaltimea coloanelor este proportionala cu importanta fiecarei cauze.
Cu cat suprafata coloanei este mai mare cu atat problema este mai importanta.
Diagrama este utilizat n cazul n care:
- datele sunt mprite pe categorii i poate fi determinat frecvena fiecrei categorii.
- frecvenele sunt ordonate descresctor.
Pe axa vertical din stnga sunt trecute frecvenele.
Pe axa orizontal sunt trecute categoriile n ordinea descresctoare a frecvenelor
corespunztoare.
Pentru fiecare categorie se ridic o coloan pn n dreptul frecvenei corespunztoare,
limile coloanelor fiind egale.
Se mai calculeaz frecvenele cumulate cresctor relative care sunt trecute pe axa vertical din
stnga i se traseaz curba acestora.
Construirea diagramei. Etape.
- Se identifica factorii (problemele, cauzele) si se trec intr-un tabel
- Se cuantifica importanta fiecarui factor din lista
- Se calculeaza procentul atribuit importantei fiecarui factor in raport cu totalul
- Se ordoneaza factorii dupa procente in ordine descrescatoare ( se pot atribui procente si
unui factor cuprinzand diverse cauze, care se va plasa la urma)
- Se va reprezenta grafic diagrama, coloanele cele mai inalte fiind plasate la stanga

Pe axa vertical din stnga sunt trecute frecvenele.

Pe axa orizontal sunt trecute categoriile (factorii, cauzele) n ordinea descresctoare

a frecvenelor corespunztoare.

Pentru fiecare categorie se ridic o coloan pn n dreptul frecvenei

corespunztoare, limile coloanelor fiind egale.

Se mai calculeaz frecvenele relative cumulate cresctor care sunt trecute pe axa
vertical din stnga.

Se completeaza cu curba valorilor cumulate (ale carei puncte sunt determinate prin
adunarea valorilor factorilor identificati, suma care duce la 100%). Se va observa astfel
importanta relativa a coloanelor.

Exemplu: Precizia diametrului exterior

Diagrama Pareto

Exemplu. Explicarea denumirii de Diagrama/ metoda A, B, C.

Analiza diagramei
Diagrama Pareto este un instrument grafic, care se utilizeaza in analiza cantitativa a
defectelor.
Permite identificarea cauzelor celor mai importante/vitale care afecteza fenomenul (calitatea,
costul), face o comparatie cantitativa intre aceste cauze si, in consecinta, arata prioritatea
deciziilor si interventiilor.
Interventiile se vor face cu un cost mai mic, pentru ca se va interveni doar asupra cauzelor
majore, in general putine la numar dar cu efecte importante, (care conduc la aprox. 80 % din
probleme de calitate).
Ex. La primul grafic (din ultimele doua exemple) se va actiona la primele doua cauze, la ultimul
grafic la primele trei cauze (78% din cauze ).
20 % din cauzele inlaturate vor rezolva aprox. 80 % din probleme de calitate (defecte), sau vor
reduce costul corectarii calitatii cu aprox. 80 %.
De cele mai multe ori una din cauze conduce la aprox 50...60 % din defecte.
Pentru obinerea unei eficecte imediate se recomand ca eliminarea defectelor s nceap cu cele
care au valoarea cea mai mare. Pentru aceasta vor fi identificate locurile de munc care le-au
provocat i se vor face propuneri corespunztoare, innd seama de specificul activitii
Avantajele metodei:
- Calcule simple
- Tehnica de reprezentare grafica nu este complicata
- Vizualizare clara a rezultatelor

Mai jos sunt cateva exemple interesante pentru regula 80/20:

80% din costurile noncalitii se datoresc la 20% din tipurile de defecte.
20% din timpul consumat produce 80% din rezultate;
80% din telefoanele pe care le dai sunt pentru 20% de interes major;
20% din strazi suporta 80% din trafic;
80% din mancarurile comandate la un restaurant provin din 20% din meniu;
20% dintr-un document contine 80% din informatii;
20% din oameni creeaza 80% din probleme;
20% din caracteristicile unei aplicatii sunt folosite in 80% din timp.
20% din produse aduc 80% din profit;
20% din vanzatori produc 80% din cifra de afaceri;
20% din clientii tai fac 80% din reclamatii;
20% din timpul consumat produce 80% din rezultate;
80% din absenele de la serviciu sunt produse de 20% din personal

Diagrama cauza effect

Diagrama cauza efect a fost conceputa de Kaoru Ishikawa si popularizata n anii 1960, cand
implementa managementul calitii n antierele navale Kawasaki.
Diagrama a fost folosita prima data in 1920.
Numita si: diagrama Ishikawa , diagrama schelet de peste (fishbone diagram), diagrama
schelet de hering (herringbone diagrams), diagrama Fishikawa.
Este un instrument clasic al managementului calitatii
Instrument de analiza a problemelor complexe care par a avea mai multe cauze interdependente.
Scopul folosirii
ilustrarea grafica a legaturii dintre un rezultat si factorii ce au dus la aparitia acestuia;
imagine de ansamblu a cauzelor potentiale ce au dus la o anumita problema sau efect.
Diagrama premite evidenierea i ierarhizarea cauzelor care genereaz un
anumit efect.
Cauzele (care provin din cei 5M) sunt factorii care determin apariia unei situaii date, iar
efectele sunt concretizate n evoluia nivelului parametrilor ce caracterizeaz procesul supus
analizei.
n practica industriala, dac se constat existena unei cauze care influeneaz negativ
parametrii produsului, aceasta trebuie identificat precis i apoi formulate propunerile prin care
poate fi eliminat. Pentru emiterea propunerilor se organizeaz, cel mai adesea, o edin de
brainstorming (un alt instrument al ingineriei calitatii), n care diagrama cauz efect servete ca
suport vizual, stimulnd creativitatea participanilor.

Cauzele identificate (din 5M sau 8M, ) sunt ordonate pe categorii i vizualizate grafic sub
forma scheletului de pete.
Standardul ISO 9004-4 recomanda delimitarea urmatoarelor categorii de cauze principale:
sistemul informational; echipamentul de productie; mijloace de masurare; factorul uman;
mediul; materiale; metode.
Diagrama cauza-efect ilustreaza cauzele principale si secundare ale unui anumit efect.

Construirea diagramei cauz efect

Etape
1. Definirea problemei sub forma unei intrebari DE CE..?(de ex. de ce sunt atat de
multe reclamatii la produsul X?) se noteaza problema/efectul in ,,capul pestelui.
Este important ca toti membrii grupului sa agreeze formularea problemei.
Efectul este considerat rezultatul unor activiti, de ex. din activitatea de control al calitii
refuzuri, msurtori , functionare, ambalare, etc .
2. Identificarea si Expunerea principalelor cauze posibile. Pentru aceasta, se ntocmete o
list cu toate cauzele posibile care determin variaia caracteristicilor stabilite. Cauzele sunt, de
regul, clasificate n cele 5 M-uri, (scheletul principal) menionate mai nainte sau n cele 5 rele
(defecte, greeli, ntrzieri, pierderi, accidente). Evident, pot exista i alte cauze n funcie de
problema studiat.
Pentru identificarea cauzelor se folosete o metod adecvat, de exemplu brainstorming-ul.
Cauzelor posibile: cauze reale, probabile, potentiale.
La fiecare cauza sau subcauza trebuie sa persiste intrebarea De ce?
3. Gruparea cauzelor pe cauze fundamentale directe (nu mai mult de 6) i pe cauze
secundare indirecte sau subcauze.
n cazul studierii unor bunuri complexe care prezint un numr mare de cauze, este indicat s se
ntocmeasc diagrame pariale.
4. Elaborarea i dezvoltarea diagramei.
Sunt poziionate principalele categorii de cauze i problema (respectiv efectul acestora).
Efectul-cap de peste. Cauzele si subcauzele- pe oasele scheletului

Construirea diagramei cauz efect

Figura. Diagrama cauz efect

Efectul: Coeficient mare de rebuturi

5. Plan de actiune
Analiza influentei cauzelor asupra efectului analizat si luarea deciziilor
- se creaz un plan de aciuni pentru rezolvarea cauzei//cauzelor marcate.
Avantaje
Ajuta la identificarea cauzelor de baza si a relatiilor dintre cauza si efect
Stimuleaza participarea grupului in rezolvarea problemelor
Arata clar ce poate fi schimbat
Permite probarea ideilor prin ndeprtarea unei ramuri pe rnd
Participantii inteleg mai bine procesele /activitatile si interdependentele dintre ele
Diagrama de corelare /Scatter Plot
n situaiile reale, se poate ntmpla ca, n locul unui parametru ce trebuie estimat, s fie mult
mai simplu de determinat un altul, aflat n corelaie cu primul. Problema care se pune este cea a
aflrii dac ntre cei doi parametri (ntre cele dou seturi de date) exist cu adevrat o corelaie.
Diagrama de dispersie se utilizeaz pentru identificarea i reprezentarea grafic a relaiilor
dintre dou ansambluri asociate de date sub forma unei mulimi de puncte i pentru confirmarea
relaiilor anticipate dintre aceste ansambluri de date .
Evideniaz grafic existena sau inexistena relaiilor poteniale dintre dou categorii de date
Diagrama este folosit si pentru aprecierea tipului de corelaie stabilit ntre cele dou categorii
de date.
Traducere: Scatter plot, scatter chart, scattergram, scatter diagram or scatter graph.
Trasarea Diagramei de corelare /Scatter Plot
Este de fapt un grafic fara nici o linie
Pasii care trebuie parcursi pentru a realiza o diagrama a dispersiei:
1. culegerea a mai mult de 30 de perechi de date;
2. realizarea unui sistem de axe, astfel incat ambele axe sa aiba o lungime similara;
3. reprezentarea perechilor de date.
4.Se traseaz medianele de distributie Mex i Mey, separnd numrul de puncte;
-se traseaz o linie vertical corespunztoare medianei tipului de date reprezentat pe axa X
- se traseaz o linie orizontal corespunztoare medianei tipului de date reprezentat pe axa Y
- in jurul punctului central se gsesc patru zone (indicate prin cifrele I, II, III, IV).
- graficul este astfel mprit n patru cadrane, I, II, III, IV.

Figura. Diagrama de corelatie.

Interpretarea Diagramei de corelare /Scatter Plot

Este identificabil o tendin liniar n norul de puncte
Pentru ca diagrama s probeze o relaie ntre dou seturi de date, este necesar ca norul de puncte
s aib alura unei drepte de pant nenul.

Figura. Exemple de diagrame de dispersie

a) corelaie puternic pozitiv; b) corelaie slab pozitiv; c) corelaie slab negativ;

d) corelaie puternic negativ; e) nu exist corelaie.
Situaiile prezentate n figura nu trebuie s conduc la ideea existenei corelaiei ntre dou
seturi de date (totusi, poate fi o corelatie de tip curbiliniu)

Figura. Exemple de diagrame de dispersie.

Fals corelaie ntre dou seturi de date

Corelaia ntre dou seturi de variabile nu implic faptul c ntre ele s-a stabilit o relaie de tip
cauz-efect. Uneori, poate exista o cauz ascuns care produce ambele efecte.

Interpretarea Diagramei de corelare

Directia diagramei
Diagrama este folosit si pentru aprecierea tipului de corelaie stabilit ntre cele dou categorii
de date.
Astfel, corelaiile pot fi:
corelatii pozitive sau negative, (directia)
liniar sau neliniar. (forma)
Corelaiile sunt pozitive dac valorile crescnde ale unei categorii de date corespund valorilor
crescnde ale celeilalte categorii (valori mari ale lui X se asociaz cu valori mari ale lui Y)
i negative n caz contrar (Valori mari ale lui X se asociaz cu valori mici ale lui Y)
Corelatia poate avea:
intensitate (atracie) puternic sau slab, (imprastierea).
Intensitatea corelatiei
Tipuri de corelatii:
a. puternica; puternic pozitiva, punctele de
coordonate (x,y) nu prezinta un grad mare de
imprastiere
b. slaba (pozitiva); punctele de coordonate (x,y)
prezinta un grad mare de imprastiere , nor de
puncte difuz.
c. puternic negativa;
d. negativa slaba;
e. nu exista corelatie; punctele de coordonate (x, y)
prezinta un grad mare de imprastiere
f. corelatie neliniara. la valorile crescatoare ale lui y
ii corespund valori descrescatoare ale lui x

Corelatia. Directia.

Testarea corelatiei - Teste statistice

Testul Pearson. Coeficientul de corelaie Pearson (1857-1936)

Simbol: r (sau R )
- ia valori ntre -1 i +1
- valoarea absolut indica puterea asocierii (se interpreteaza valoarea coeficientului) i
- indica direcia asocierii lineare (se interpreteaza semnul coeficientului):
+ (direct proporional) direcia asocierii

- indic (invers proporional) direcia asocierii

Reguli empirice de interpretare a coeficientului de corelaie, regula lui Colton:
Colton [Colton T. Statistics in Medicine. Little Brown and Company, New York, NY 1974] :
r [-0.25 la +0.25] Nu exist nici o relaie
r (0.25 la +0.50] (-0.25 to -0.50] relaie slab
r (0.50 la +0.75] (-0.50 to -0.75] relaie moderat x
r (0.75 la +1) (-0.75 to -1) relaie puternic .
De reinut! Evaluarea puterii asocierii dintre dou variabile cantitative continue (normal
distribuite) se foloseste diagrama de corelaie
innd seama de eventualele corelaii astfel stabilite, se vor determina factorii asupra crora
trebuie actionat pentru a se nregistra o evoluie favorabil a caracteristicilor studiate.
Aceast diagram se poate utiliza dup stabilirea unei diagrame cauze-efect, de exemplu pentru
a determina corelaiile posibile ntre dou cauze ale unei probleme, din aceeai categorie sau din
categorii diferite.
Diagrama de dispersie poate fi utilizat n timpul fazei de colectare a datelor (n special
pentru tratarea datelor deja existente) sau n timpul fazei de identificare a cauzelor primare care
determin efectul principal.
Ex. : a testa coerena rezultatelor obinute de doi inspectori de calitate independeni.

Graficul de control
Graficele (sau diagramele) de control prezint evoluia unui proces de-a lungul timpului .
Un proces presupune orice ansamblu de oameni, echipamente, proceduri i condiii care
contribuie la obinerea unui rezultat.
Rezultatele unui proces variaz de-a lungul timpului datorit variaiei n materiale,
echipamente, condiii de mediu i aciuni fizice i mentale ale persoanelor participante la proces.
Variatiile procesului se fatoreaza unor cauze specifice si unor cauze aleatorii. Figura.
Numai cauzele specifice pot fi descoperite i eliminate, pentru a atinge obiectivul de
stabilizare a procesului

Graficul ce control este o diagram a variaiei caracteristicii de calitate in timp.

Graficele de control sunt instrumente statistice folosite pentru a evalua stabilitatea unui
proces. Acestea permit sa se distinga cauzele variatiei.
Graficul de control a fost folosit prima data in 1920 de Walter Shewhart cand lucra pentru Bell
Labs.
Graficele de control au la baza ideea c variaia unei caracteristici a calitii poate fi
cuantificat. Deming : greficele de control reprezinta vocea procesului .
Cele mai des intalnite diagrame de control prin variabile sunt diagrama X (variaiei mediei
aritmetice X) si diagrama R (diagrama de amplitudine).
Diagrama X se foloseste pentru a monitoriza tendinta centrala a unui proces,
iar diagrama R masoara dispersia.
Alte denumiri: diagrama de control/ graficul de timp/ diagrama de comportament a unui
proces)/ graficul Shewhart (Shewhart chart)
Pentru a studia stabilitatea unui sistem, datele sunt incluse ntr-un grafic provizoriu, numit
Grafic de tendin.
- selectarea caracteristicii X a carei variatie va fi urmarita;
- stabilirea marimii esantionului de date N care se va culege si periodicitatea culegerii lor
Cum se construieste graficul de control?
- Pe orizontal se traseaza axa timpului pe care se nregistreaz ordinea producerii datelor.
- Pe verticala se traseaza axa valorilor variabilei de calitate analizate.
Se alege scara pentru cele doua axe.
- Punctele se unesc prin linii, ceea ce permite o mai bun observare a variaiei.
- Graficul de tendin este completat cu o linie orizontal, care indic media datelor,
- i de alte dou linii, tot orizontale, echidistant plasate fata de linia centrala, care indic limitele
de control al stabilitii.

Metodologia determinrii parametrilor statistici necesari construirii graficului de

control este redat n standardele ISO 7870 i ISO 8258.
Liniile (superioar i inferioar) reprezint limitele de abateri, stabilite conform unor standarde,
sau calculate numite limite de probabilitate .
Cum se determina valorile pentru trasarea liniilor de control:
Limitele de control sunt de obicei calculate ca 3 (trei erori standard).
Liniile de control al stabilitii se obin folosind urmtoarele relaii :

n aceste relaii, X reprezint media datelor,

iar mR este media dimensiunilor mobile.
Secvena dimensiunilor mobile se obine prin scrierea datelor n linie sau n coloan i prin
calculul diferenei dintre dou date vecine, aa cum se prezint n exemplul urmtor:
Date (X)
20 16 18 19 21 21 17 15 :
Dimensiuni mobile (mR):
4 2 1 2 0 4 2:

X = 18,37
mR = 2,14

Liniile se calculeaz pornind de la cel puin 30 de date stabile .

Stabilitatea si Instabilitatea sistemului
Un sistem este stabil cnd rezultatele (pentru caracteristica sau parametru analizat) sunt
conforme cu cerinele prevzute.
Un sistem este instabil ( in urma analizei starii de instabilitate a sistemului, a caracteristicii
alese) daca se constata apariia unor semnale statistice.
Ambele cazuri se observa pe graficul de control.
Din definiia semnalelor statistice rezult c un sistem produce un semnal statistic
atunci cnd graficul de control prezint una dintre variaiile urmtoare:
1 punct deasupra limitei superioare de control (LCS);
1 punct sub linia inferioar de control (LCI);
8 puncte succesive deasupra liniei mijlocii;
8 puncte succesive sub linia mijlocie.
Pentru a nregistra apariia unui semnal statistic este recomandat s se aplice metoda
dimensiunii mobile.
Nota: Se poate spune c sistemul este stabil dac exist o secven de minimum 30 de puncte
fr nici un semnal statistic.
Exista doua tipuri principale:
diagramele de control prin atribute si cele prin variabile.
Diagrama de control prin atribute:
Acest tip arata informatiile rezultate din numararea frecventei sau a punctelor.
Rezultatul se exprima prin numarul de defecte sau prin termenii admis/respins, da/nu,
bun/rau, prezenta/absenta unui defect.
Diagrama de control prin variabile:
Acest tip arata valorile obtinute din masurarea unei variabile continue.
Exemple de date variabile: timp scurs, temperatura, greutate si doza de radiatii.

Etapele aplicrii diagramei de control la analiza stabilitii unui sistem:

- adunarea i selectarea datelor n ordine cronologic;
- calcularea mediei (i a amplitudinii) pentru fiecare subgrup;
- calcularea limitelor de control (LCS i LCI) pentru mX (i R) ;
- construirea graficului de tendin;
- cutarea semnelor statistice;
- Decizii privitoare la corectarea sistemului.
Actiunile vor fi luate pe baza trendului procesului, si nu pe baza unei variatii individuale a
procesului.
- Se face un nou studiu, un nou grafic de control, dupa corectarea cauzei depistate anterior.

Figura. Modelul unei diagrame de control

Diagram de control X. Calcule. Trasare diagrama. Interpretare
S-a masurat grosimea (mm) unei bande de metal : 10 probe
9 masuratori pentru fiecare proba
Rezultatele se grupeaza in zece (10) eantioane pe 9 coloane.

Concluzii
Graficul sau diagrama de control servete
- la analiza stabilitii sistemului (procesului) i
- la stabilirea momentului n care trebuie intervenit pentru a-l corecta.
Un sistem este stabil cnd rezultatele (pentru caracteristica sau parametru analizat) sunt
conforme cu cerinele prevzute.
Analiza pornete de la starea de instabilitate a caracteristicii alese, care se studiaz prin apariia
unor semnale statistice n cadrul unui grafic de control.
Diagramele de control ale datelor caracteristice sunt folosite individual.
Diagrame de control sunt utile pentru
monitorizarea variaiei unui proces in timp,
testarea eficacitatii aciunilor ntreprinse de mbuntire, precum i
estimarea capacitatii de proces
n practic se folosesc numeroase tipuri de grafice de control.
Analiza prin stratificarea datelor
O analiz matematic riguroas necesit mai multe informaii pentru fiecare dat.
De exemplu,
pentru a mpri populaia unei ri n diverse categorii dup poziia acestora n structura
social, sunt necesare informaii cu privire la numrul populaiei, categoriile sociale, criterii
(limite) de ncadrare pe categorii etc
- pentru a afla cauza rebutului in urma prelucrarii unei piese sunt necesare informatii despre

calitatea desenului, material, tratament termic, masina-unealta, scula, muncitor, instrumente de

masurare, organizare.
Aceast operaie se numete stratificarea datelor.
Fiecarei grupe i se spune strat.
Obiectivul este acela de a izola cauza unei probleme, identificand gradul de influenta al
anumitor factori.
n managementul calitii, stratificarea datelor este o cerin curent. ansele de mbuntire a
calitii unui produs, de exemplu, cresc dac datele legate de parametrii calitativi sunt analizate
detaliat
Definiie - metoda de grupare a datelor pe caracteristici comune (similare) (tip de material,
metod de prelucrare, scule folosite etc.)
Exemplu: Clasificarea pieselor dup diametru (zona haurat = rebuturi)

La nivelul unei histograme, a unui grafic de control etc., datele pot fi stratificate prin simboluri
sau coduri de culori
Diagramele includ o legenda care idetica culorile sau simbolurile folosite.
Exemple. Stadiul de introducere a sistemului de management al calitatii in IMM-2004
IMM-urile din Agricultura abia incep sa fie preocupate de aceasta problema, in schimb 29,7%
dintre ele se aflau in proces de introducere a sistemului de management al calitatii.

Exemplu. Gradul de familiaritate cu conceptul

de inteligenta organizationala.

Concluzii
Surse care ar impune ca datele sa fie stratificate

Echipamente

Schimburi (shifts)

Departamente

Furnizori

Zilele saptamanii

Ore din timpul zilei

Produse
Stratificarea se foloseste
Inainte de colectarea datelor se stabileste stratifcarea . Colectarea datelor se planifica tinand
cont de stratificare. Colectarea datelor fara planifcare poate face imposibla stratifiacarea si
identificarea problemei
Cand datele provin de la surse diferite, sunt culese in conditii diferite (furnizori, saptamani,
schimburi, masini)
Cand analiza datelor impune separarea diferitelor surse sau conditii
Stratificarea este o tehnic utilizat n combinaie cu alte instrumente de analiz a
datelor (histograme, diagrame Pareto, diagrame cauza-efect.).
Cnd date provenite de la o varietate de surse au fost concentrate mpreun, sensul datelor
observate poate fi imposibil s fie identificat.
Diagrama poate utiliza culori sau simboluri diferite in functie de surse sau conditii, fapt ce
permite evidentierea stratificarii.
Acest instrument separ datele astfel nct modelele/evolutiile pot fi vzute .
Analiza prin stratificare
- Poate fi realizata pentru fiecare sursa/conditie
- poate fi realizat succesiv, gruparea realizndu-se dup caracteristici din ce n ce mai
detaliate.
Rezultat: identificarea problemei de calitate