Sunteți pe pagina 1din 2

Enigma Otiliei

De George Calinescu
Roman realist-balzacian
In 1932, George Calinescu sustinea necesitatea aparitiei- in literatura
romana- a unui raman de atmosfera moderna, desi respingea teoria
sincronizarii obligatorii a literaturii cu filozofia si psihologia epocii,
argumentand ca literatura trebuie sa fie in sincronizare cu sufletul uman. In
romanul Enigma Otiliei Calinescu depaseste realismul clasic, creeaza
caractere dominate de o singura trasatura definitorie, realizand tipologii,
modernizeza tehnica narativa, foloseste detaliu in descrieri arhitecturale si in
analiza personajelor, inscriindu-se astfel in realismul secolului al XX-lea, cu
trimitere certa catre creatia lu Balzac.
Balzacianismul este present prin tema romanului, care ilustreaza
imaginea burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea,
societatea dergradata sub puterea nimicitoare a banului. Actiunea romanului
este construita in jurul averii lui mos Costache , motivul literar al mostenirii
concentrand faptele si reactiile personajelor. Idea paternitatii este nucleul
epic al romanului drept urmare titlul initial al romanului fiind Parintii
Otiliei.
Detaliul incadreaza cu precizie actiunea in timp si spatiu(Intr-o seara,
de la inceputul lui iulie 1909, []in strada Antim), iar descierea casei lui
Costache (zidaria era crapata si scorojita) are implicatii caracterologice
pentru proprietar.
Perspective narativa este moderna si defineste punctual de vedere al
naratorului omniscient si omniprezent asupra evenimentelor relatate la
persoana a III-a. Tot in modernism se inscrie si prezenta celui de al doilea
narator, Felix, care, in ipostaza de martor al evenimentelor, este mediator
intre naratorul obiectiv si cititorul fictiv.
Titlul este format din substantivul Otilia, care este un personaj tipic de
feminitate enigmatica pentru toate personajele romanului. Subiectivismul cu
care este privita din mai multe unghiuri de vedere, foarte diferite, asociaza in
mod fericit puritatea cu farmecul natural al varstei, Otilia fiind de o
tulburatoare seriozitate sau zvapaiata ca o fetita.
Romanul Enigma Otiliei de George Calinescu nu are un fir epic,
fiind structurat pe doua planuri care se intrepatrund si se dermina
reciproc.Primul plan priveste destinul tanarului Felix Sima, care,inainte de a-

si face o criera stalucita de medic, parcurge o criza erotica la varsta


adolescentei, iar celalalt plan ilustreaza istoria unei mosteniri, in jurul caruia
romancierul construieste imaginea societatii burgheze.
Secventele narative se inlantuie alternativ, ilustrand diferitele planuri
ale actiunii.
Tema iubirii reiese si din scena in care, Otilia pleaca brusc, cu
Pascalopol la Paris, fara sa spuna nimanui, iar Felix este nadajduit si
nedumerit, asteptand in fiecare zii o scrisoare sau o veste de la ea. Aglae face
o criza de nervi si Aurica, vanata de invidie, considera ca Otilia e o stricata.
Stanica ii face cunostiinta lui Felix cu Georgeta, o curtezana intretinuta de
un general batran. Simion se simte din ce in ce mai rau, insa Felix isi da
seama ca batranul nu mai e in toate mintile. Aurica face turnee pe Calea
Victoriei in cautare de barbati, iar pe Aglae si Olimpia nu le interesa boala
lui Simion.
Dupa introrcerea celor doi de la Paris, Costache aduna materiale de la
demolari ca sa-i construiasca Otiliei o casa, dar face un atac cerebral.
Finalul romanului consemneaza destinele personajelor. Otilia se
casatoreste cu Pascalopol in strainatate, apoi divorteaza si devine nevasta
unui conte bogat. Felix ajunge profesor universitar, medic de prestigiu, se
casatoreste si frecventeaza un cerc de persoane influente. Stanica Ratiu se
insoara cu Georgeta.
Felix se intalneste cu Pascalopol,care nu mai semana deloc cu cel de
altadata, era batran de tot, uscat la fata, dar tot elegant. Mosierul ii arata
lui Felix o fotografie in care privea o doamna foarte picanta. Felix n-o
recunoaste pe Otilia facuta- se pare- la Buenos Aires si, cu toate ca era o
femeie frumoasa, nu era fata nebunatica pe care o stia el.
Tipurile de personaje atesta realismul romanului, prin aceea ca fiecare
e dominat de o trasatura de character definitorie. Costache Giurgiuveanu este
intruchiparea avarului, Stanica Ratiu e tipul parvenitului, Titi tipul
retardatului, Aurica fata batrana, iar Otilia e tipul feminin enigmatic.
Calinescu vorbind despre directia pe care trebuie sa o urmeze romanul
romanesc, daca sa fie balzacian, tolstoian sau proustian, argumenta ca
trebuie sa fim cat mai originali, se ceea ce confera originalitate unui roman
nu este metoda, ci realismul fundamental. In acest citat Calinescu vorbeste
depre originalitate care trebuie sa o aiba fiecare roman, care se bazeaza in
primul rand pe caracterul realist.