Pericle

extinde

imperiul

atenian

Pericle, fiul lui Xanthippos, avea s fie o figur

marcant a Greciei timp de 30 de ani. A avut nc de
tnr o puternic formare militar i i pune bazele
educaiei cu celebrii nvai Damon din Oa i
Anaxagora din Clazomene. Era o fire sobr care evita
petrecerile i i meninea demnitatea. Pericle s-a
remarcat n anul 462 . Hr. cnd a criticat privilegiile
Areopagului. n jurul anului 454 a extins democraia
atenian permind aproape oricrui cetean liber de
sex masculin accesul la posturile guvernamentale, a
hotrt ca deciziile tribunalelor i a adunrii
conductoare a oraului s fie luate cu majoritate de
voturi i ca funcionarii s primeasc salarii de stat.
Pericle a extins imperiul atenian prin dominaia
exercitat de Liga de la Delos, a nbuit revolta din
insula Samos n 440 i a condus personal o expediie
n Marea Neagr pentru a pune la adpost transportul
grnelor de pe rmurile acesteia la Atena. n 447
Pericle a iniiat un important program de construcii
care a inclus Parthenonul pe Acropole. Cnd a izbucnit
rzboiul Peloponesiac cu Sparta n 431 el i-a convins
pe atenieni s prseasc zonele rurale i s se
retrag n spatele zidurilor cetii, bizuindu-se pentru
protecie pe puterea naval a Atenei. Strategia sa a
generat ns ciuma din 430, iar Pericle a fost
ndeprtat de la putere. Reales n anul urmtor a fost
rpus
de
boal
la
scurt
vreme.
Declinul

imperiului

Imperiul atenian avea s piar dup nfrngerea

suferit la 404 . Hr. la sfritul lungului rzboi
Peloponesiac cnd a pierdut aproape ntreaga flot i
au fost distruse zidurile cetii. Cu toate acestea i-a
revenit n sec. IV i a condus rezistena mpotriva lui
Filip II al Macedoniei. Atena avea s cad prad
succesorilor macedoneni ai lui Alexandru cel Mare
numii diadohi, mai ntp lui Demetriu I Poliorcetul, fiul
lui Antigonos I, n 307, apoi pierzndu-i independena
n 262 dar redobndind-o n 228 .Hr. Dup ce l va
sprijini pe Mitridate VI, regele Pontului ( 120-63 )
mpotriva Romei, Atena avea s fie prdat n 87-86
de oponentul acestuia, Cornelius Sulla. De atunci
ncolo importana Atenei va rmne cea de centru al
filosofiei, tiinei i artei, fapt care a atras nenumrai
tineri din spaiul mediteranean, mai ales dintre romani.
A cunoscut apoi o perioad prelungit de obscuritate
i de declin economic. A fost ocupat de turci n 1456
i a avut de suferit n timpul asediului veneian din
1687 cnd a fost distrus parial Parthenonul. Oraul
modern s-a nscut dup 1834, cnd a devenit capitala
noului stat independent Grecia.