I N T R O D U C E R E

H O R T I C U L T U R

VARIANTA ELECTRONICA A CURSULUI SI LABORATOARELOR

Horticultura =

Horti

cultura

Primele noiuni
Termenul de horticultur a fost folosit pentru prima data in jurul anului 1600.
Etimologia cuvntului horticultur
Cuvntul horticultur provine din limba latin, unde hortus= gradin i cultura= a cultiva.
Horticultura nseamn cultivare plantelor de gradin.
Horticultura est un complex de tiine biologice si aplicate care stuiaz cultura i ameliorarea :
- pomilor i arbutilor fructiferi ;
- viei de vie ;
- legumlelor ;
- florilor ;
Ramuri ale horticulturii :
- Pomicultura (pomi si arbusti fructiferi) ;
- Viticultura (cultivarea vitei de vie) ;
- Legumicultura (cultivarea legumelor) ;
Floricultura (cultivarea florilor) ;
- Arhitectura peisagera (amenajarea aprcurilor) ;
- Dendrologia (studiul speciilor decorative).
Pomicultura este stiinta care se ocupa cu studiul biologiei, ecologiei si tehnologiei speciilor
pomicole n vederea realizarii unei productii mari de fructe, relativ constante de la un an la
altul, de calitate si profitabile in acelasi timp.
Etimologia cuvantului pomicultura ;
- cuvantul pomicultura provine din limba latina, unde pomus,-i = pom si cultura,ae= cultivare, ingrijire.
Pomicultura ca stiinta aplicate alaturi de intregul complex agronomic s-a format mai tarziu,
dup cansolidarea stiintelor fundamentale.
Pomicultura generala
Pomicultura generala- se ocupa cu studiul particularutatilor biologice si ecologice ale
pomilor si arbustilor fructiferi, in intercatiunea lor generala cu factorii de mediu in functie de
care se stabilesc :
- tehnologia de obtinere a materialului saditor pomicol ;
- tehnologia de infiintare si intretinere a plantatiilor in vederea realizarii unei
productii mari de la an la an , de calitate superioara si eficiente in acelasi timp.
Pomologia- pomicultura speciala.

Pomologia studiaza soiurile de pomi si arbusti frctiferi, urmarind cu prioritate

caracterele morfologice si de productie ale acestora.
Scopul activitati desfasurate in doemniul stiintei pomicole este realizarea productiei
pomicole.
Viticultura
Este stiinta care studiaza particularitatile agrobiologice ale vitei de vie in
vederea satisfacerii lor prin elaborarea si perfectionarea continua a tehnologiilor de
cultura, in vederea unei productii mari, relativ constante si de calitate superioara si in
acelasi timp de o calitate si eficienta superioare.
Legumicultura
Este stiinta care studiaza particularitatilor biologice, ecologice si morfologice de
cultivare a plantelor legumicole (cartofului, ciupercilor comestibile, cepei etc.).
Floricultura
Stiinta care studiaza particularitatiloe biologice, ecologice si tehnologice ale florilor.
Esto o ramura a horticulturii care cuprinde cultura plantelor ornamentale., adica plantele
floricole cultivate in gradina.
Arihitectura peisager
Arhitectura peisagera este arta de a planifica, proiecta si a mentine in mod perserverent
reabilitat spatiul verde.
Scopul profesiei include :
- designul arhitectural ;
- panificarea sitului.
Arhitectura ornamentala se ocupa cu arbustii ornamentali.

Stiinta sau arta ?

Horticultura se bazeza pe :
- cunoasterea botanicii deoarece avem nevoie de notiuni de botanica precum
morfologia, anatomia si fiziologia plantelor care se aplica in cultura plantelor ;
- folosirea altor stiinte cum ar fi chimia, biologia, biochimia si genetica.
Horticultura este de asemenea o forma de arta. ? Da. Experienta practica este o forma de
ajutor pentru ceea ce se cheama arta.
O persoana poate cunoaste stiinta cultivarii plantelor.
Formele de arta in horticultura :
- altoirea ;
- designul floral ;
- arhitectura peisagera.

Plantele horticole
Clasificare si structura :
Clasificare
Plantele horticole = 1. pentru frumos florile ;
2. pentru profit legumele.
De ce horticultura ?
Horticultura pentru ca este economica si valoroasa .
Este horticultura o afacere ?
Da.
Este horticultura o stiinta ?
Da, este o stiinta complexa pe :
- notiuni de botanica deoarece trebuie cunsocuta morfologia, anatomia si fiziologia
plantelor ;
- folosirea altor stiinte (matematica, chimia,fizica etc.).
Clasificarea plantelor
Plantele se clasifica in :
- botanice;
- horticuole.
Nomeclatura tiintific a plantelor este cea care se ocup cu denumirea acestora.
De exemplu: Brassica oleracea (varz) ;
Mallus domestica (mr).

Calsificarea plantelor dupa ciclul de crestere

Dupa ciclul de crestere plantele se clasifica in anuale, bienale si mai mult
de 2 ani adica perene.
Plantele anuale
Cele mai multe dintre plantele anuale sunt cele floricole si legumicole.
Plante bienale flori si legume.
Plante perene arbusti fructiferi, vita de vie, pomii.

Pantele erbacee- sunt plantele care nu au tulpina lemnoasa. Sunt anuale,

bienale si perene..
Plantele lemnoase- sunt cele care au tulpina lemnoasa. Aici avem : liane
arbusti si pomi.
Arbusti cu tulpina lemnoasa : zmeurul, murul.

In culturi, distanta pe rand x distanta intre rand = spatiul de nutritie al unei

plante.

Partile componente ale plantei

mugurii
frunza
Parti componente ale unei plante sunt
floarea

Mugurii
Mugurele- este un lastar embrionar format din axul tulpinal si primordiile
foliare.
Tipuri de muguri :
- dupa forma : - sferici ;
- fusiformi ;
- invers ovati ;
- ovoizi ;
- globulosi ;
- dupa localizare : - muguri terminali ;
- muguri axilari ;
- dupa funcia lor :- dorminzi ;
- metamorfozati ;
- dupa organele pe care le genereaza : - florali;
- floriferi;
- micsti.
Mugurii axilari- sunt mugurii care se gasesc in axila frunzei.
Dintre mai multi muguri care se gasesc in axile unei frunze cel mai mare dintre
ei este mugurele principal iar cei mai mici sunt mugurii secundari sau stipelari.
Alte categorii de muguri axilari :
- mugurii seriali sau longitudinali ;
- de-o parte si de alta a mugurelui principal mugurii colaterali.
Dupa dinamismul lor mugurii se clasifica in :
- activi -se formeaza vara si pornesc primavara urmatoare ;
- dorminzi- raman in stare de latenta.
- metamorfozati sufere transformari ereditare.

Frunza
Frunza este organul vegetativ cu cretere limitat, cu simetrie bilateral sau
asimetric.
Functiile frunzei sunt :
- indeplineste functia de fotosinteza ;
- participa la realizarea respirateiri si transpiratiei.
Morfologia frunzei
Dupa organizarea lor frunzele sunt :- simple ;
- compuse.
Frunza simpla are in alcatuirea sa:
- limbul sau lamina care este partea lata de crestere;
- petiolul sustine lamina si conduce seva ;
- baza sau teaca este portiunea laterala a petiolului prin care frunza se
insera pe tuplpina sau ramuri.
Frunza compusa :
- cand este alcatuita dintr-un petiol pe care se insera mai multe foliole ;
Aceasta poate fi dupa numarul de foliole :
- penat compusa (paripenat sau imparipenat) ;
- palmat compuse.
Nervurile sunt tesuturi vasculare care se gasesc de obicei in stratul spongios al
laminei.
Stomatele sunt spatii deschise dintre celule care permit schumbul liber de
vapori de apa, CO2 si O2 dintre frunza si atmosfera ;
- numarul lor este variat, a speciile pomicole de exemplu numarul
sotmatelor variaza de la 100 la 600 pe mm2.

Floarea
Floarea contine structurile sexuale femele si mascule ale plantelor si
organele de reproducere.
In functie de specie, florile pot contine ambele structuri sexuale sau numai una
din ele.
Caracteristici morfoanatomice ale florii
Dinn punct de vedere morfologic floarea este formata din :
- peduncul floral ;
- receptacul floral ;
- caliciul ;
- corola.
5

Caliciul reprezinta totalitatea sepalelor iar corola reprezinta toatlitatea petalelor.

Androceul reprezinta totalitatea staminelor si gineceul totailitatea carpelelor.
Principalele structuri ale florii sunt :
- ovar+stilul+sitgmatul structurile femeiesti ;
- filament+ antera structurile barbatesti.
Plantele pot fi monoice si dioice.
Plantele monoice sunt plantele care au flori unisexuate mascule sau
femele dispuse pe indivizi diferiti.
Exemple : - canepa, hameiul, kiwi, spanacul.
Florile pot fi simple sau grupate mai mult in formatiuni numite
inflorescente.
Inflorescenta = gruparea florilor pe un ax comun sau ramificatii ale acestuia.
Inflorescentele sunt :
- simple cu un ax principal pe care se inser florile ;
- compuse- axul principal se ramifica in moduri diferite, iar pe aceste
ramificatii se insera flori diferite.
Samanta
Multe plante horticole se inmultesc generativ prin seminte.
Fructul
Fructul este organul de reproducere al angiospermelor.
Dupa fecundatie, in floare au loc mmodificari profunde dintre care amintim
dezvoltarea unor parti sau caderea altora.
Termenul de fruct apare la angiosperme si desemneaza ceea ce rezulta dupa
fecundarea si maturarea ovulului.
Atentie ! La gimnosperme nu intalnim fruncte. Acolo samanta este libera
(descoperita).
Transformarea ovulului in fruct este asociata cu modificari de ordin
histologic, in urma caruia petalele ovulului devin petalele fructului numit
pericarp.
Pericarpul este alcatuit din trei zone distincte :
- epicarpul (situat la exterior sua mai bine zis coaja) ;
- mezocarpul (mult mai dezvoltat situat in zona mediana) ;
- endocarpul (situat la interior).
Dupa consistanta frucntul poate fi uscat sau carnos.
Frucutele carnoase sunt : drupa (pruna) si baca (tomate).
Fructe uscate pot fi achena (ghinda) la stejar si cariopsa la grau.
Tipuri de fruncte

Fructele pot fi fructe simple si fructe compuse.

Fructele simple dehiscente sau indehiscente.
Fructe compuse rezulta fie dintr-o floare cu mai multe pistile (zmeura, mur)
sau fie din inflorescente (ananas).