ANUL IV MODUL BOLI

CARDIOVASCULARE

HTA PARTEA I

DARABONT ROXANA OANA

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol
Davila Spitalul Universitar de Urgenta
Bucuresti

PLANUL PREZENTARII
HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA

ETIOPATOGENIA HTA ESENTIALA

COMPLICATIILE HTA

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

Studiul MRFIT: TA are o relaie continu cu riscul
cardiovascular

Arch. Intern. Med., 1993; 153:186

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

Riscul de infarct miocardic acut sau de accident

vascular cerebral se dubleaza atunci cand TAs cu 20
mmHg sau cand TAd cu 10 mmHg.

LEWINGTON S. si colab., Lancet, 2002; 360: 1903-1913

IMPACTUL HTA
1/4 din populatia globului are HTA - 1,56 miliarde de
oameni vor avea HTA in 2025

HTA raspunde de 9,4 milioane de decese/an

Studiul

INTERHEART

25%

din

sindroamle

coronariene acute din Europa Centrala si de Est se

datoreaza

unui

istoric

de

presiune

arteriala

crescuta.
40% din populatia adulta a Romaniei are HTA - 75%
din cei in varsta > 65 ani sunt hipertensivi
KERNEY P.M. si colab., Lancet, 2005; 365: 217-233; Lim SS si colab., Lancet, 2012; 380:
2224-60; YUSUF S. si colab., Lancet, 2004; 364: 937-952; DOROBANTU M si colab., J.
Hypertens., 2014; 32: 39-47

SITUATIA IN ROMANIA

SEPHAR

SEPHAR II

CONSTIENTIZARE

44,26%

69,55%

< 0,0001

TRATAMENT

38,85%

59,15%

< 0,0001

7,72%

14,79%

< 0,0001

19,88%

25%

< 0,0001

CONTROL
GENERAL
CONTROL
TERAPEUTIC

IMPACTUL HTA
Romania apartine grupului de tari cu risc inalt privind
mortalitatea cardiovasculara

Age-standardised
mortality from
ischemic heart
disease - men

Age-standardised
mortality from
ischemic heart
disease - women

Age-standardised
mortality from
cerebrovascular
disease - men

Age-standardised
mortality from
cerebrovascular
disease - women

MULLER-NORDHORN J. et al., Eur. Heart J ,2008; doi:10.1093/eurheartj/ehm604

DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA

DEFINITIA HTA

HIPERTENSIUNE ARTERIALA = acel nivel al presiunilor

de la care
riscul cardiovascular se dubleaz pe termen lung:
140/90 mmHg

Nu tot ce conteaza
poate fi masurat
si
nu tot ce poate fi masurat
conteaza
ALBERT EINSTEIN

CLASIFICAREA HTA

Gr. 1
TA sistolica

Gr.2

Gr.3

140-159

160-179

180

90 99

100-109

110

si/ sau
TA diastolica

CLASIFICAREA HTA

2.SISTOLICA IZOLATA/DIASTOLICA/SISTOLODIASTOLICA
3. IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE
Esentiala/primara/idiopatica
Secundara

CAUZE SECUNDARE DE HIPERTENSIUNE REZISTENTA

Frecvente
Sindromul de apnee in somn
Hiperaldosteronismul primar
Boala renala parenchimatoasa
Stenoza de artere renale
Diabetul zaharat
Rare
Feocromocitomul
Sindromul Cushing
Hiperparatiroidismul
Coarctatia de aorta
Tumori intracraniene

Adaptat dupa Calhoun D. A. si colab. ; Hypertension , 2008; 51: 1403-1419

ETIOPATOGENIA HTA

ETIOPATOGENIA HTA

HTA = boala cu determinism poligenic

puternic influentata de factori dobanditi
(obezitatea, consumul excesiv de sare etc)

Angiotensinogen

IECA

RENINA
Angiotensina I
-

ENZIMA DE CONVERSIE
-

ANGIOTENSINA II
-

AT1
Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza
retentie hidrosalina actiuni in SNC stimulare simpatica, prooxidant si proinflamator

Produsi
BRADIKININA

AT2
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

inactivi

Angiotensinogen

IEC

RENINA
Angiotensina I
CHIMAZE

ENZIMA DE CONVERSIE
ANGIOTENSINA II

Produsi
BRADIKININA

AT1
Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza
retentie hidrosalina actiuni in SNC stimulare simpatica, prooxidant si proinflamator

AT2
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

inactivi

ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA

ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA

FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI

MODIFICARILE UNDEI DE PULS

Viteza undei

pulsului

diferenta
intre sistola si
diastola

Din: Vascular ageing. In: The pathology of vessels, Phat N. Vuong, Sir
Colin Berry; Springer-Verlag France, Paris, 2002: pag. 28; Izzo J.l. - J. Am.
Geriatr. Soc., 1981; 29: 520-534

FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI

MODIFICARILE UNDEI DE PULS

Din: Plante G.E. and Farand P., Cap.

4, Macro- and microcirculation in
hypertension, Ed. SAFAR
M.E.,Lippincott Williams&Wilkins,
2005

METODE DE MASURARE A VITEZEI UNDEI PULSULUI

(PWVcf)
PWVcf=L/t
Din: Boutouyrie P., Pannier B.
Measurement of arterial stiffness. In
Central Aortic Blood Pressure, Laurent
S., Cockroft J. Edt., Elsevier, 2008

Sistemul COMPLIOR
transductori piezoelectrici de
presiune

Augmentation index (Aix) = (P2 P1 / PP) x

100

Aix, PWVao si SBPao

normale

Low peripheral
arterial resistance
P1
P2
P
P

Ejection Duration

Aix, PWVao si SBPao

anormale

Augmentation index (Aix) = (P2 P1 / PP) x 100

P2

P1
PP

High
peripheral
arterial
resistance

Ejection Duration

COMPLICATIILE HTA

PROGRESIA AFECTARII DE ORGANE-TINTA

Dupa Dzau si Braunwald, J. Hypertens., 2008; 26 (Suppl. 4)

COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA

- Rigidizare si,
la unii pacienti, dilatare
anevrismala in vasele
mari
- Remodelare eutrofica
in arteriolele de
rezistenta
TIME: dec.13, 2004

- Promovarea
aterogenezei
- Rarefactie capilara

COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA

Injurie endoteliala

- Hiperplazie intimala
(arterioloscleroza
proliferativa)
- Arterioloscleroza
hialina

COMPLICATIILE RENALE ALE HTA

TIME: dec.13, 2004

COMPLICATIILE OCULARE ALE HTA

www.reviewofoptometry.com

COMPLICATIILE CEREBRALE ALE HTA

Din: Srs P si colab.,

Nature Reviews in
Neurology., 2013; 9: 174-178

COMPLICATIILE CARDIACE ALE HTA

TIME: dec.13, 2004

RELATIA DINTRE HTA SI HVS

HTA induce postsarcina

crescuta si favorizeaza
HVS de tip concentric.
Prevalenta
HVS
la
hipertensivi
variaza
in
functie de metoda de
evaluare: 20-50% in HTA
moderata si severa.
Devereux R.B. si colab.,
Circulation, 1977; 55: 613-618
Din: Lancet, 1982; 1: 1165-1168

PATOGENIA CARDIOPATIEI HIPERTENSIVE

ALTI FACTORI:
Genetici, varsta,
sex, etnie
Obezitate, DZ
Aport de sodiu
Rigiditate arteriala

HTA
HVS
CRESTEREA MIOCITELOR, FIBROZA INTERSTITIALA,
APOPTOZA mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc.

ISCHEMIE

DEZECHILIBRU
APORT-CONSUM

BOALA
MICROVASCULARA

FORME CLINICE DE
ISCHEMIE MIOCARDICA

ARITMII

BOALA DE
CORONARE
EPICARDIICE

DISFUNCTIE VS

DIASTOLICA

FIBRILATIE ATRIALA,
ARITMII VEMTRICULARE
MOARTE SUBITA

SISTOLICA

INSUFICIENTA CARDIACA

EVOLUTIA DE LA HTA LA INSUFICIENTA

CARDIACA

Drazner M. H., Circulation, 2011; 123: 327-334

HVS GENEREAZA INSUFIECIENTA CARDICA CU

FRACTIE DE EJECTIE PREZERVATA

Borlaug B.A., Nat. Rev. Cardiol., 2014; 11: 507-515

SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HIPERTROFIEI

VENTRICULARE STANGI LA PACIENTII HIPERTENSIVI

HVS SI RISCUL DE MORTALITATE

CARDIOVASCULARA

STUDIUL FRAMINGHAM - SEMNIFICATIA HVS

DIAGNOSTICATA ELECTROCARDIOGRAFIC
Creste riscul de mortalitate cardiovasculara de 8x similar cu cel al pacientilor care au avut un infarct
miocardic.
Kannel W.B. si colab., Ann. Intern. Med., 1970; 72: 813822;

HVS SI RISCUL DE MORTALITATE

CARDIOVASCULARA
STUDIUL FRAMINGHAM - SEMNIFICATIA HVS
DIAGNOSTICATA ECOCARDIOGRAFIC

Creste riscul de deces sau de complicatii non-fatale

de 2-4x.
Levy D. si colab., N.Engl.J.Med., 1990; 322: 1561-1566

Relatia dintre masa

VS si riscul CV este
continua
si
se
manifesta
de
la
valori aflate sub
criteriile de HVS.
Schillaci G. si colab., Hypertension, 2000; 35: 580-586

HVS SI RISCUL DE MORTALITATE

CARDIOVASCULARA
Prognosticul HVS depinde de geometria VS. Varianta cea mai
severa este hipertrofia concentrica.

Din: Ann.Intern.Med., 1991; 114: 345-352

HVS SI RISCUL DE INSUFICIENTA CARDIACA

HVS mareste riscul de aparitie a insuficientei cardiace
congestive si de deces prin insuficienta cardiaca.

Din: Okin P. M. si colab ., Circulation , 2006; 113: 67-73

(LIFE Study)

HVS SI RISCUL ARITMIC

HVS
este
predictor
independent de aparitie a
fibrilatiei
atriale
la
pacientii hipertensivi .
Verdecchia P. si colab.,
Hypertension, 2003; 41: 218-223;
Wachtell K. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 2005; 45: 712719

HVS SI RISCUL ARITMIC

La pacientii hipertensivi cu HVS - ECG frecventa

ESV este de 40 x mai mare decat la cei hipertensivi
fara HVS sau la normotensivi.
Messerli F.H. si colab ., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22

Riscul de moarte subita este semnificativ crescut la

cei cu dovada ecocardiografica si, mai ales,
electrocardiografica de HVS.
Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22; Kannel W.B. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 1985; 5: 141B-149B; Haider A.W. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 1998; 32: 1454-1459

UTILITATEA IDENTIFICARII HVS IN RAPORT CU ALTE

TIPURI DE AFECTARE SUBCLINICA DE ORGAN

In ghidurile
ESH/ESC 2013 se
considera prioritare
studiile care vor
demonstra
ameliorarea
prognosticului
odata cu regresia
afectarii subclinice
de organ.

Mancia G. si colab., 2013 ESH/ESC Guidelines for the management of arterial hypertension, J.
Hypertens., 2013; 31: 1281-1357; Mancia G., Fagard R. - J. Hypertens., 2013 ; 31: 2464-2465