Sunteți pe pagina 1din 47

ANUL IV MODUL BOLI CARDIOVASCULARE

HTA PARTEA I

ANUL IV – MODUL BOLI CARDIOVASCULARE HTA – PARTEA I DARABONT ROXANA OANA Universitatea de Medicina
ANUL IV – MODUL BOLI CARDIOVASCULARE HTA – PARTEA I DARABONT ROXANA OANA Universitatea de Medicina

DARABONT ROXANA OANA

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” – Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

PLANUL PREZENTARII

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA

ETIOPATOGENIA HTA ESENTIALA

COMPLICATIILE HTA

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

Studiul MRFIT: TA are o relaţie continuă cu riscul cardiovascular

CARDIOVASCULAR Studiul MRFIT: TA are o relaţie continuă cu riscul cardiovascular Arch. Intern. Med., 1993; 153:186

Arch. Intern. Med., 1993; 153:186

HTA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

Riscul de infarct miocardic acut sau de accident vascular cerebral se dubleaza atunci cand ↑TAs cu 20 mmHg sau cand TAd cu 10 mmHg.

LEWINGTON S. si colab., Lancet, 2002; 360: 1903-1913

IMPACTUL HTA

1/4 din populatia globului are HTA - 1,56 miliarde de oameni vor avea HTA in 2025

HTA raspunde de 9,4 milioane de decese/an

Studiul INTERHEART 25% din sindroamle coronariene acute din Europa Centrala si de Est se datoreaza unui istoric de presiune arteriala crescuta. 40% din populatia adulta a Romaniei are HTA - 75% din cei in varsta > 65 ani sunt hipertensivi

KERNEY P.M. si colab., Lancet, 2005; 365: 217-233; Lim SS si colab., Lancet, 2012; 380:

2224-60; YUSUF S. si colab., Lancet, 2004; 364: 937-952; DOROBANTU M si colab., J. Hypertens., 2014; 32: 39-47

SITUATIA IN ROMANIA

 

SEPHAR

SEPHAR II

p

CONSTIENTIZARE

44,26%

69,55%

< 0,0001

TRATAMENT

38,85%

59,15%

< 0,0001

CONTROL

7,72%

14,79%

< 0,0001

GENERAL

CONTROL

19,88%

25%

< 0,0001

TERAPEUTIC

IMPACTUL HTA

Romania apartine grupului de tari cu risc inalt privind mortalitatea cardiovasculara

de tari cu risc inalt privind mortalitatea cardiovasculara Age-standardised mortality from ischemic heart disease - men

Age-standardised mortality from

ischemic heart

disease - men

Age-standardised mortality from ischemic heart disease - men Age-standardised Age-standardised Age-standardised mortality

Age-standardised

mortality from ischemic heart disease - men Age-standardised Age-standardised Age-standardised mortality from

Age-standardised

heart disease - men Age-standardised Age-standardised Age-standardised mortality from mortality from

Age-standardised

mortality from

mortality from

mortality from

ischemic heart

cerebrovascular

cerebrovascular

disease - women

disease - men

disease - women

MULLER-NORDHORN J. et al., Eur. Heart J ,2008; doi:10.1093/eurheartj/ehm604

DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA

DEFINITIA HTA

HIPERTENSIUNE ARTERIALA = acel nivel al presiunilor

de la care

riscul cardiovascular se dublează pe termen lung:

≥ 140/90 mmHg

“Nu tot ce conteaza poate fi masurat si nu tot ce poate fi masurat conteaza”

“Nu tot ce conteaza poate fi masurat si nu tot ce poate fi masurat conteaza”

ALBERT EINSTEIN

CLASIFICAREA HTA

 

Gr. 1

Gr.2

Gr.3

TA sistolica

140-159

160-179

≥180

si/ sau

TA diastolica

90 99

100 -109

≥110

CLASIFICAREA HTA

2.SISTOLICA IZOLATA/DIASTOLICA/SISTOLO-

DIASTOLICA

3. IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE

Esentiala/primara/idiopatica

Secundara

CAUZE SECUNDARE DE HIPERTENSIUNE REZISTENTA

Frecvente

Sindromul de apnee in somn

Hiperaldosteronismul primar

Boala renala parenchimatoasa

Stenoza de artere renale

Diabetul zaharat

Rare

Feocromocitomul

Sindromul Cushing

Hiperparatiroidismul

Coarctatia de aorta

Tumori intracraniene

Adaptat dupa Calhoun D. A. si colab. ; Hypertension , 2008; 51: 1403-1419

ETIOPATOGENIA HTA

ETIOPATOGENIA HTA

HTA = boala cu determinism poligenic puternic influentata de factori dobanditi (obezitatea, consumul excesiv de sare etc)

Angiotensinogen

IECA
IECA
ENZIMA DE CONVERSIE
ENZIMA DE CONVERSIE
Angiotensinogen IECA ENZIMA DE CONVERSIE RENINA Angiotensina I - ANGIOTENSINA II - - BRADIKININA AT2 AT1

RENINA

Angiotensina I

-
-
ANGIOTENSINA II - - BRADIKININA AT2 AT1 Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza retentie hidrosalina actiuni
ANGIOTENSINA II
-
-
BRADIKININA
AT2
AT1
Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza
retentie hidrosalina
actiuni in SNC -
stimulare simpatica,
prooxidant si proinflamator
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

Produsi

inactivi

Angiotensinogen

IEC
IEC
ENZIMA DE CONVERSIE
ENZIMA DE CONVERSIE
Angiotensinogen IEC ENZIMA DE CONVERSIE RENINA Angiotensina I CHIMAZE ANGIOTENSINA II BRADIKININA AT2 AT1

RENINA

Angiotensina I

CHIMAZE ANGIOTENSINA II BRADIKININA AT2 AT1 Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza retentie hidrosalina
CHIMAZE
ANGIOTENSINA II
BRADIKININA
AT2
AT1
Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza
retentie hidrosalina
actiuni in SNC -
stimulare simpatica,
prooxidant si proinflamator
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza

Produsi

inactivi

ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA

ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA

ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA

ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA

FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI MODIFICARILE UNDEI DE PULS

DE RIGIDIZARE A AORTEI SI MODIFICARILE UNDEI DE PULS ↑ Viteza undei pulsului ↑diferenta intre sistola

↑ Viteza undei

pulsului

↑diferenta intre sistola si diastola

Din: Vascular ageing. In: The pathology of vessels, Phat N. Vuong, Sir Colin Berry; Springer-Verlag France, Paris, 2002: pag. 28; Izzo J.l. - J. Am. Geriatr. Soc., 1981; 29: 520-534

FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI MODIFICARILE UNDEI DE PULS

DE RIGIDIZARE A AORTEI SI MODIFICARILE UNDEI DE PULS Din: Plante G.E. and Farand P., Cap.

Din: Plante G.E. and Farand P., Cap. 4, Macro- and microcirculation in hypertension, Ed. SAFAR

M.E.,Lippincott Williams&Wilkins,

2005

and Farand P., Cap. 4, Macro- and microcirculation in hypertension, Ed. SAFAR M.E.,Lippincott Williams&Wilkins, 2005

METODE DE MASURARE A VITEZEI UNDEI PULSULUI

(PWVcf)

PWVcf=L/Δt

Din: Boutouyrie P., Pannier B. Measurement of arterial stiffness. In Central Aortic Blood Pressure, Laurent

S., Cockroft J. Edt., Elsevier, 2008

Sistemul COMPLIOR transductori piezoelectrici de presiune

Pressure, Laurent S., Cockroft J. Edt., Elsevier, 2008 Sistemul COMPLIOR – transductori piezoelectrici de presiune
Pressure, Laurent S., Cockroft J. Edt., Elsevier, 2008 Sistemul COMPLIOR – transductori piezoelectrici de presiune
Augmentation index (Aix) 100 = (P 2 – P 1 / PP) x Aix, PWVao
Augmentation index (Aix) 100 = (P 2 – P 1 / PP) x Aix, PWVao
Augmentation index (Aix) 100 = (P 2 – P 1 / PP) x Aix, PWVao
Augmentation index (Aix) 100 = (P 2 – P 1 / PP) x Aix, PWVao

Augmentation index (Aix)

100

= (P 2 P 1 / PP) x

index (Aix) 100 = (P 2 – P 1 / PP) x Aix, PWVao si SBPao

Aix, PWVao si SBPao

normale

Low peripheral arterial resistance

P 1 P 2 P P Ejection Duration
P 1
P
2
P
P
Ejection Duration
Aix, PWVao si SBPao anormale Augmentation index (Aix) = (P 2 – P 1 /
Aix, PWVao si SBPao anormale Augmentation index (Aix) = (P 2 – P 1 /
Aix, PWVao si SBPao anormale Augmentation index (Aix) = (P 2 – P 1 /

Aix, PWVao si SBPao

anormale

Augmentation index (Aix) = (P 2 – P 1 / PP) x 100
Augmentation index (Aix)
= (P 2 – P 1 / PP) x 100
P 2
P
2

PP

P 1

Augmentation index (Aix) = (P 2 – P 1 / PP) x 100 P 2 PP

High

peripheral

arterial

resistance

Augmentation index (Aix) = (P 2 – P 1 / PP) x 100 P 2 PP
Ejection Duration
Ejection Duration

COMPLICATIILE HTA

PROGRESIA AFECTARII DE ORGANE-TINTA

PROGRESIA AFECTARII DE ORGANE-TINTA Dupa Dzau si Braunwald, J. Hypertens., 2008; 26 (Suppl. 4)

COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA

COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA TIME: dec.13, 2004 - Rigidizare si, la unii pacienti, dilatare anevrismala in

TIME: dec.13, 2004

- Rigidizare si,

la unii pacienti, dilatare anevrismala in vasele mari

- Remodelare eutrofica in arteriolele de rezistenta

- Promovarea

aterogenezei

- Rarefactie capilara

COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA

COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA - Injurie endoteliala - Hiperplazie intimala (arterioloscleroza proliferativa) -

- Injurie endoteliala

- Hiperplazie intimala (arterioloscleroza proliferativa)

- Arterioloscleroza

hialina

COMPLICATIILE RENALE ALE HTA

COMPLICATIILE RENALE ALE HTA TIME: dec.13, 2004

TIME: dec.13, 2004

COMPLICATIILE OCULARE ALE HTA

COMPLICATIILE OCULARE ALE HTA www.reviewofoptometry.com

www.reviewofoptometry.com

COMPLICATIILE CEREBRALE ALE HTA

COMPLICATIILE CEREBRALE ALE HTA Din: Sörös P si colab., Nature Reviews in Neurology., 2013; 9: 174-178

Din: Sörös P si colab.,

Nature Reviews in

Neurology., 2013; 9: 174-178

COMPLICATIILE CARDIACE ALE HTA

COMPLICATIILE CARDIACE ALE HTA TIME: dec.13, 2004

TIME: dec.13, 2004

RELATIA DINTRE HTA SI HVS

HTA induce postsarcina

crescuta si favorizeaza

HVS de tip concentric.

Prevalenta

HVS

la

hipertensivi variaza in functie de metoda de evaluare: 20-50% in HTA moderata si severa.

Devereux R.B. si colab., Circulation, 1977; 55: 613-618

in HTA moderata si severa. Devereux R.B. si colab., Circulation, 1977; 55: 613-618 Din: Lancet, 1982;

Din: Lancet, 1982; 1: 1165-1168

PATOGENIA CARDIOPATIEI HIPERTENSIVE HTA

ALTI FACTORI:

Genetici, varsta, sex, etnie Obezitate, DZ

Aport de sodiu Rigiditate arteriala

HVS

CRESTEREA MIOCITELOR, FIBROZA INTERSTITIALA, APOPTOZA mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc.

ISCHEMIE

ARITMII

mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc. ISCHEMIE ARITMII DISFUNCTIE VS DEZECHILIBRU APORT-CONSUM BOALA MICROVASCULARA
mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc. ISCHEMIE ARITMII DISFUNCTIE VS DEZECHILIBRU APORT-CONSUM BOALA MICROVASCULARA

DISFUNCTIE VS

de SRAA, SNS, INSULINA etc. ISCHEMIE ARITMII DISFUNCTIE VS DEZECHILIBRU APORT-CONSUM BOALA MICROVASCULARA FORME CLINICE
de SRAA, SNS, INSULINA etc. ISCHEMIE ARITMII DISFUNCTIE VS DEZECHILIBRU APORT-CONSUM BOALA MICROVASCULARA FORME CLINICE

DEZECHILIBRU

APORT-CONSUM

BOALA

MICROVASCULARA

FORME CLINICE DE ISCHEMIE MIOCARDICA

BOALA DE

CORONARE

EPICARDIICE

DIASTOLICA

SISTOLICA

FIBRILATIE ATRIALA, ARITMII VEMTRICULARE MOARTE SUBITA

INSUFICIENTA CARDIACA

EVOLUTIA DE LA HTA LA INSUFICIENTA CARDIACA

EVOLUTIA DE LA HTA LA INSUFICIENTA CARDIACA Drazner M. H., Circulation, 2011; 123: 327-334

Drazner M. H., Circulation, 2011; 123: 327-334

HVS GENEREAZA INSUFIECIENTA CARDICA CU FRACTIE DE EJECTIE PREZERVATA

HVS GENEREAZA INSUFIECIENTA CARDICA CU FRACTIE DE EJECTIE PREZERVATA Borlaug B.A., Nat. Rev. Cardiol., 2014; 11:

Borlaug B.A., Nat. Rev. Cardiol., 2014; 11: 507-515

SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HIPERTROFIEI VENTRICULARE STANGI LA PACIENTII HIPERTENSIVI

HVS SI RISCUL DE MORTALITATE CARDIOVASCULARA

STUDIUL FRAMINGHAM

- SEMNIFICATIA HVS

DIAGNOSTICATA ELECTROCARDIOGRAFIC

Creste riscul de mortalitate cardiovasculara de 8x similar cu cel al pacientilor care au avut un infarct miocardic.

-

Kannel W.B. si colab., Ann. Intern. Med., 1970; 72: 813-

822;

HVS SI RISCUL DE MORTALITATE

CARDIOVASCULARA

STUDIUL FRAMINGHAM

- SEMNIFICATIA HVS

DIAGNOSTICATA ECOCARDIOGRAFIC

Creste riscul de deces sau de complicatii non-fatale

de 2-4x.

Levy D. si colab., N.Engl.J.Med., 1990; 322: 1561-1566

Relatia dintre masa VS si riscul CV este continua si se manifesta de la valori aflate sub

criteriile de HVS.

si se manifesta de la valori aflate sub criteriile de HVS . Schillaci G. si colab.,

Schillaci G. si colab., Hypertension, 2000; 35: 580-586

HVS SI RISCUL DE MORTALITATE CARDIOVASCULARA

Prognosticul HVS depinde de geometria VS. Varianta cea mai severa este hipertrofia concentrica.

depinde de geometria VS. Varianta cea mai severa este hipertrofia concentrica. Din: Ann.Intern.Med., 1991; 114: 345-352

Din: Ann.Intern.Med., 1991; 114: 345-352

HVS SI RISCUL DE INSUFICIENTA CARDIACA

HVS mareste riscul de aparitie a insuficientei cardiace congestive si de deces prin insuficienta cardiaca.

cardiace congestive si de deces prin insuficienta cardiaca. Din: Okin P. M. si colab ., Circulation

Din: Okin P. M. si colab., Circulation, 2006; 113: 67-73 (LIFE Study)

HVS SI RISCUL ARITMIC

HVS este predictor independent de aparitie a fibrilatiei atriale la pacientii hipertensivi .

Verdecchia P. si colab., Hypertension, 2003; 41: 218-223; Wachtell K. si colab.,

J.Am.Coll.Cardiol., 2005; 45: 712-

719

Verdecchia P. si colab., Hypertension, 2003; 41: 218-223; Wachtell K. si colab., J.Am.Coll.Cardiol., 2005; 45: 712-

HVS SI RISCUL ARITMIC

La pacientii hipertensivi cu HVS - ECG frecventa ESV este de 40 x mai mare decat la cei hipertensivi fara HVS sau la normotensivi.

Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22

Riscul de moarte subita este semnificativ crescut la cei cu dovada ecocardiografica si, mai ales, electrocardiografica de HVS.

Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22; Kannel W.B. si colab., J.Am.Coll.Cardiol., 1985; 5: 141B-149B; Haider A.W. si colab.,

J.Am.Coll.Cardiol., 1998; 32: 1454-1459

UTILITATEA IDENTIFICARII HVS IN RAPORT CU ALTE TIPURI DE AFECTARE SUBCLINICA DE ORGAN

HVS IN RAPORT CU ALTE TIPURI DE AFECTARE SUBCLINICA DE ORGAN In ghidurile ESH/ESC 2013 se

In ghidurile ESH/ESC 2013 se considera prioritare studiile care vor demonstra ameliorarea prognosticului odata cu regresia afectarii subclinice de organ.

Mancia G. si colab., 2013 ESH/ESC Guidelines for the management of arterial hypertension, J.

Hypertens., 2013; 31: 1281-1357; Mancia G., Fagard R. - J. Hypertens., 2013 ; 31: 2464-2465