Algeria

Pentru a cunoaste mai bine lumea arab e bine s o luam pas cu pas si si cunoastem, una cate
una, tarile care o compun. intregul poate fi mai usor inteles si, n cele din urm, admirat, prin
cunoasterea fiecrei piese n parte.
Surprinztor sau nu, exist nc oameni care tind s asocieze Africa si toate
trile ei cu un loc n care oamenii sunt organizati n triburi, copiii sunt subnutriti, iar
animalele slbatice sunt n vrful piramidei trofice. Aducnd vorba despre Algeria ntr-o
discutie, am constat cu stupoare c impresia de mai sus era mprtsit de ctiva
interlocutori. Desigur, poate nu ar trebui s ne surprind aceasta lips de informatie, cnd
noi nsine suntem adesea victimele unor confuzii asemanatoare n cazul pozitiei geografice
a Romaniei.
Asadar, s ncepem cunoasterea trilor arabe cu Republica Algerian Democratic
si Popular, sau, mai simplu, Algeria.
Dup ctigarea independenei Algeriei, n 1962, odat cu plecarea n mas a francezilor,
fora intelectual a rii a sczut considerabil. Primii ani ce au urmat au fost marcai de
frmntri sociale i politice care au imprimat rii o stare de instabilitate. ncepnd cu 1965,
timp de aproape 25 de ani, Algeria cunoate o stabilitate relativ, sub socialismul unipartid al
preedintelui Houari Boumdinne.
Cum evoluia economic i social a unui stat este n strns legtur cu nivelul de
pregtire al populaiei, n Algeria este iniiat o reform a nvmntului, care impune
comasarea unui numr nsemnat de cadre didactice aduse din strintate, n colile algeriene. n
vederea materializrii acestei reforme, Algeria a ncheiat protocoale de colaborare cu rile
lagrului socialist, printre care Polonia, Bulgaria i, mai ales, Romnia, de unde sute de cadre
didactice aparinnd tuturor formelor de nvmnt au venit s predea n Algeria.

Asezarea geografica
Algeria este o ar din nordul Africii ce are ca vecini Marea Mediteran la nord, Tunisia la nordest, Libia la est, Niger la sud-est, Mali i Mauritania la sud-vest iMaroc la vest precum i civa
kilometri din teritorile anexate din Sahara Occidental. Denumirea Algeria este derivat de la
capitala rii, Alger, care nsi provine de la cuvntul arab care desemneaz insulele referinduse la cele patru insule din apropierea coastei capitale existente pn la unirea cu continentul
n 1525.

Clima
Clima Algeriei este cald i arid, dei climatul de coast este blnd, zonele muntoase pot fi
sever friguroase n timpul iernii. Algeria este zona de aciune a vntului sirocco, un vnt aductor
de praf i nisip comun n special vara. Acest tip de clima nu permite desfasurarea si dezvoltarea
activitatilor de agricultura, aceasta din urma fiind destul de slab dezvoltata.
Economies si Resurse
Sectorul hidrocarburilor este sufletul economiei, acesta creeaz 60% din veniturile pentru buget,
30% din produsul intern brut i peste 95% din veniturile din export. Algeria este al doilea mare
exportator de petrol din lume; este a 14-a ar din lume dup rezervele de petrol.
Algeria vinde, anual, aproximativ 62 miliarde de metri cubi de gaze partenerilor si tradiionali
din Europa de Sud, mai ales Italiei i Spaniei[7]. Exporturile de gaze reprezint 40% din veniturile
n valut ale rii[7].
Indicatorii financiar-economici ai Algeriei s-au mbuntit la mijlocul anilor 1990, n parte
datorit politicii reformatoare a Fondului Monetar Internaional. Finanele Algeriei
n2000 i 2001 au beneficiat de mrirea preurilor petrolului i politica fiscal a Guvernului care
a dus la mrirea exportului i micorarea datoriilor externe. Guvernul a continuat eforturile de
diversificare a economiei prin atragerea investitorilor att interni ct i strini n afara sectorului
energetic ceea ce a avut efect n scderea ratei omajului i mbuntirea standardelor de via.
n 2001, s-a semnat un Tratat de Asociere cu Uniunea European care eventual va micora
tarifele i va spori schimbul de mrfuri.
Cultura
Toti aveau nevoie de petrol, pretul crestea vertiginos, iar Algeria dispunea de zacaminte care se
pare ca nici astazi nu sunt inca identificate si omologate in intregime.
Era momentul sa-si valorifice acest fabulos potential economic, ceea ce a si facut. Simtind
oportunitatea, Algeria a reusit sa se pozitioneze ca al doilea mare exporator de petrol din lume,
chiar daca sub aspectul rezervelor se situeaza, deocamdata, pe locul 14.
In plus, Algeria a ajuns sa vanda 62 de miliarde de metri cubi de gaze naturale tarilor din partea
de sud a Europei, care, in acest fel, au ajuns sa nu depinda de petrolul rusesc, asa cum depind
cele din Europa Centrala.
De altfel, 40% din veniturile tarii provin din vanzarea gazelor naturale, ceea ce a fost posibil
numai prin crearea unor vaste proiecte de infrastructura, la realizarea carora statul nu s-a zgarcit

deloc.
Problemele macroeconomice si cele structurale
Pe scurt, statul algerian si-a administrat pragmatic comoara cu care s-a pomenit sub pamanturile
sale. In plus, "a pus la pusculita": inca din anul 2000, Algeria si-a creat un fond de stabilizare,
care astazi a ajuns la 80 de miliarde de dolari.
Rezervele valutare disponibile ale tarii ajung la 180 de miliarde de dolari, in conditiile in care
Algeria este unul dintre putinele state care nu au datorii externe. In plus, inflatia este tinuta in
limite rezonabile, chiar si in conditii de crestere economica rapida in ultimul deceniu.
Este clar ca rezolvarea problemelor macroeconomice este un punct castigat, dar problemele
structurale franeaza, totusi, progresul tarii. Chiar daca venitul pe cap de locuitor a crescut,
vechile inegalitati sociale s-au accentuat si mai mult, relateaza La Tribune.
In mod ciudat, aceasta economie prospera mentine o rata ridicata a somajului - peste 10% in
total, dar 20% la tineri si femei - iar economia subterana lucreaza nederanjata de nimeni.
Mai apare un fenomen specific societatilor cu un nivel redus de dezvoltare: fondurile
impresionante de care dispune tara nu sunt cheltuite, din lipsa de proiecte si de operativitate.
Din 155 de miliarde programate pentru investitii in perioada 2004-2010, au fost cheltuite numai
25 de miliarde, in principal pentru construirea de locuinte, pentru realizarea unei autostrazi de
1.200 km si pentru punerea in functiune a unei linii de metrou in capitala Alger.
Arta de a sti a cheltuiesti banii
Volumul necheltuit a ramas insa enorm, fiind necesara reprogramarea lui pe perioada 2010-2014.
De altfel, intre timp, valoarea a crescut, ajungand la 256 de miliarde de dolari. Este un volum
financiar enorm pentru o tara africana, foarte greu de consumat cu forte proprii, asa cum ar dori
unele cercuri patriotarde interne.
Singura solutie este adoptarea proiectelor in comun cu parteneri externi, cum ar fi Germania,
Italia, Spania, SUA, China, Turcia etc. Poate ca cel mai avantajos ar fi un partenierat cu Franta,
propus deja de presedintele Francois Hollande, dar pe care algerienii il privesc cu rezerve,
referindu-se la trecutul istoric, cand tara era colonie franceza.
Analistii apreciaza ca, daca Algeria va sti sa utilizeze disponibilul financiar in urmatorii doi ani,
punerea in valoare a resurselor ei naturale ar a putea determina tara sa ajunga rapid una din
importantele puteri economice ale lumii.

Numai ca investitiile nu sunt suficiente. Asa cum am aratat, societatea algeriana este roasa de
puternice inegalitati sociale si de un somaj lipsit de justificare atata vreme cat lucrarile de
investitii asteapta sa fie incepute.
In plus, succesul valorificarii materiilor prime descurajeaza dezvoltarea unor sectoare de
activitate diversificate, care pe de o parte ar absorbi din somajul acual iar, pe de alta parte, ar
stabili un echilibru al activitatilor fara care orice economie functioneaza cu socuri.
Algeria este un exemplu notoriu despre felul cum solutiile macroeconomice nu rezolva
problemele unei economii, decat daca sunt dublate de cele structurale. In anii care urmeaza,
Algeria va dovedi daca a inteles aceasta lectie.