Sunteți pe pagina 1din 7

1.

Leziuni distrofice granulo-vacuolare


distrofia granulara (intumescenta tulbure)
-se caract macrosc prin organomegalie, consistenta flasca, friabila cu aspect de carne fiarta
-MO: celulele cresc in dimensiuni cu aparitia unui material granular fin in citopl
-ME: dilatarea RER, balonizarea MT cu diminuarea cristelor si hiperhidratare
-apare in organele parenchimatoase: ficat (hepatita acuta si cronica), rinichi
(intoxicatii, nefropatii tubulo-interstitiale), miocard (distrofia ceroasa Zencker)
-daca MB este intacta epiteliul se regenereaza fara sechele
distrofia vacuolara (intumescenta clara)
-se caract macrosc prin organomegalie cu consistenta friabila
-MO: vacuolizari citoplasmatice cu balonizarea celulei
-apare in organele parenchimatoase, dar este mai grava ca cea granulara
-separarea dintre cele 2 tipuri de distrofii este pur didactica, in realitate ele asociindu-se in
aceeasi celula
2. Distrofia hialina intracelulare
-se caract prin depunerea de picaturi omogene glicoproteice in citopl celulelor
-se evidentiaza in:
-epiteliul TCP - in intoxicatii,
-in hepatocite prin corpii Mallory (incluziuni eozinofilice perinucleare alcoolici
care contin citokeratina si ubiquitina),
-in plasmocite corpusculii Russell (agregate de Ig perinuclear),
-in celulele interstitiale Leydig - cristale proteice Reincke,
-in celulele bazofile HF = cel Crooke (aspect omogen, sticlos, fibrilar) in sd Cushing
3. Distrofia hialina extracelulara
-depunere interstitiala a unei substante amorfe omogene, eozinofile pe structurile fibrilare
extracelulare
-organele sunt dure, translucid sticloase, alb sidefii cu aspect de glazura de tort
-fiziologic: -depuneri in capsula splenica (imbatranire splenica) si are aspect de splina
glazurata
-corpii albicans ovarieni
-patologic: -cicatrici (cheloidul la arsi)
-tumori fibromul uterin, schwanomm
-seroase
-arteriole medii in DZ, ducand la aparitia arteriosclerozei si cu aparitia HTA
4. Distrofia amiloida generalitati
-definitie: substanta proteica patologica depozitata intracelular , insiduos; tipic rinichi mare
alb lardaceu
-nu determina o reactie inflam
-coloratii:
a) MO- metacromazie: cu violet de gentiana/verde metil => rosu-violet
b) MO- ortocromazie : cu rosu de Congo (coloreaza in rosu ff de colagen) => rosu-roz ; in
lumina polarizata verde sclipitor
c) MO hematoxilin eozina uzual ; subst eozinofilica,amorfa, EC care produce o atrofie de
compresiune pe celulele vecine

d) MO Van Gieson - galben


-structura chimica: 90% proteine fibroase si 10% hidrati de carbon (condroitin
sulfat si acid neuramic) -> insolubil in apa si solubil in acizi puternici
-morfologic este o proteina fibrilara cu structura beta-pliata, cu doua componente:
F majora si P minora
-ME: se constata filamente de 7,5 nm dispuse in perechi rasucite
-MO: material omogen roz-palid refractil, localizat cu predilectie la nivelul sb fundam, de-a
lungul fb de reticulina si colag precum siu de-a lungul MB epiteliale si in media vaselor mici
-clasificare morfologica:
tipul AA
-structura beta-pliata
-compozitie: polipeptid asociat amiloidului derivat din prot serice plasm
(SAA = serum associated amyloid)
-depunere: ficat, spl, rinichi
tipul AL
-structura beta-pliata
-compozitie: polipeptid derivat din portiunile N-term ale lt usoare de Ig G
-depunere: cord, tb dig, piele, muschi
amloidoza renala
-macroscopic: R marit de V, consist ferma, palid albicios, translucid (R mare
slaninos)
-MO: depunere selectiva la niv capil glomerulare, mezangiu, in peretele aa mici, subendotelial
si la niv MB in TCD/P, ce contin in lumen cilindri hialini
-evolutie: spre sd nefrotic, cu IRC si deces
amiloidoza splenica
-macroscopic: spl marita de V, dura, palida albicioasa, depunerea amiloida
trecand prin doua stadii:
1.forma nodulara (spl Sagu) dep amil la niv foliculilor splenici
2.forma difuza (spl sunca) dep in tot parenchimul, care ii confera un aspect brun rosiatic de
carne afumata
-MO: amiloidul inconjoara struct foliculare, inlocuindu-le complet, dar se depune si
interstitial si in sinusurile spl
5. Distrofia fibrinoida
-distrof prot extracel datorata dep in tes a unui mat granular, omogen, eozinofilic
-ME: fb de colag tumefiate, dilacerate si omogenizate
-dpdv chimic: compus din fibrina, gama-globuline, MPZ si resturi nucleare
-localizare: interstitial, cu aparitia unei reactii inflam limfoplasmocitare si macrofagice
->formarea unei cicatrici
-apare in: vasculite, boli de colagen (LES), HTA maligna (necroza fibrinoida a
mediei arteriolelor), ulcer gastric, PAR
6. Glicogenozele
-sunt boli de tezaurizare a glicogenului prin deficit enzimatic cu acumularea lui in lizozomi si
aparitia unor celule mari cu mb groasa si citopl EO (cel vegetale) evidentiate cu carmin
amoniacal BEST sau PAS cu diastaza
-se descriu 12 tipuri grupate in 3 grupuri:
1. grupul hepatic are pa prototip b. von Gierck (deficit de G6P) ; glicogenoza tip I;
acumulare metabolica intracitoplasmatica si intranucl hepatocitar ; hipoglicemie, HSM ;

hemoragie, scadere in greutate ..moarte ; creste acidul lactic, creste acidul uric, cresc lipidele
serice..moarte!
micro : incarcare ficat, rinichi, mm striati, SNC
2. grupul miopatic are ca prototip b. McArdle (deficit de fosforilaza) glicogenoza tip IV
3. grupul miocardic are ca prototip b. Pompe (deficit de maltaza) glicogenoza tip II ;
lizozomi balonizati.
7. Mucopolizaharidozele
-b autosomale recesive caract prin acumul de MPZ in lizozomi cu aparitia unor
cel balonizate PAS+
-bolnavul prezinta: ankiloze articulare, deform ale schel, retard mintal, pierdere de MPZ prin
urina, opacifieri ale corneei, facies dismorfic, grosier (garguilism), HSM.
-se descriu 7 tipuri dintre care mai importante sunt:
-sd Hurler deficit de alfa-L-iduronidaza cu acumulare de dermatan-sulfat si heparan- sulfat
in piele
-sd Hunter deficit de L-iduro-sulfat-sulfataza ;cu acumulare de dermatan sulfat si heparan
sulfat ; surditate, orbire, intelect normal
-sd Sanfilipo deficit heparan sulfat sulfataza ; oligofrenia polidistrofica
- sd Morquio acumulare de heparan sulfat ; nanism , osteocondrodistrofie.
8. Steatoza hepatica
-steatoza = depunere de TG in organele parenchimatoase in care in mod normal nu exista
lipide, cel mai fracvent la niv hepatic, renal si miocardic
-steatoza hepatica se caract macrosc prin HM moale, friabila, de culoare galbena (ficat de
gasca), cu margine anterioara rotunjita
-MO: se observa vacuole mici, multiple intracelular, sau o vacuola mare, unica ce impinge nc
la perif; prezenta vac lipidice cu pastrarea nc este semn de reversibilitate, in timp ce disparitia
nc este semn de ireversibiliatate
-lipidele pot fi evidentiate histochimic cu coloratii speciale cum ar fi:
-Sudan
-Scharlach
-Oil red -pe preparate la gheata
-depunerea se face diferentiat pe regiuni
-steatoza centrolobulara datorata alcoolului
-steatoza periportala in carente proteice
-steatoza intermediara in staza cronica
-in patogeneze steatozei hepatice sunt implic urmat factori: cresterea aportului de AG liberi,
sinteza crescuta de AG si scaderea sintezei de apoproteine
subnutritie - crestrea AG liberi
alcool - crestrea AG liberi, esterificarea AG -> TG, scaderea oxidarii AG
hipoxie scaderea oxidarii AG
toxine scaderea oxidarii AG , scaderea utilizarii apoproteinelor
malnutritie scaderea utiliz de apoprot -> insuf export TG prin LP
-toate acestea duc la acumul de TG

9. Steatoza renala si miocardica


steatoza renala
-se caract prin prezenta unor rinichi mari, friabili, galebn-moi
-MO: apar dep de lip in epit glomerular spre polul bazal si in epit TCP/D
steatoza miocardica
-se caract macrosc prin miocard moale, galben, friabil
-se descriu doua forma:
1. focala (miocard tigrat) vizibil la niv mm papilar sub forma de benzi
transversale galben roscate
2. difuza
-apare in hipoxie, infectii (ex: difteria), stari toxice
10. B. Niemann-Pick
-maladie autosomal recesiva datorata deficitului de sfingomielinaza
-se prez cu HSM, limfadenopatie, xantoame cutanate, atrofie cerebrala
- Tip A 75-80% din cazuri
-atingere neurologica si acumulare viscerala marcata de sfingomielina
-deces in primii 3 ani
-Tip B organomegalie fara atingere SNC
-Tip C asemanator tip A, apare dupa 10 ani
-MO: caracteristica este celula Niemann-Pick = macrofag cu citoplasma
spumoasa si nucleu central ce apare prin incarcarea lizozomilor cu sfingomielina
11. Boala Gaucher
-maladie autosom reces datorata deficitului de glucocerebrozidaza
-se prezinta cu HSM, spl cantarind pana la 10 kg, anemie, leziuni cerebrale
vasculare (celulele Gaucher periarteriolar, inconj de cel adventiceale0
-3 subtipuri: tipul cerebral, tip noncerebral (~80%), tip intermediar
-MO: caract este cel Gaucher, un macrofag cu nc excentric si citopl cu aspect de hartie
creponata sau matase mototolita, PAS+
12. Distrofii pigmentare bilirubina
-BR= pigment endogen rezultat prin reducerea biliverdinei derivate din
protoporfirina, ce se depune in tes elestic din piele, producand icterul
-icterul poate fi: prehepatic (hemolitic), hepatic (hepatite acute, cronice), posthep atice
(mecanic)
13. Distrofii pigmentare melanina,porfirina, feritina ,lipofuscina
-melan este un pigm endogen sintet de tirozin sub act melanocorticotropului, cu depunere in
melanozom, in stratul bazal al epid, iris, coroida, locus coeruleus, MSR si evidentiabile prin
coloratia Masson Fontana (AgNO3 amoniacal)
-def de melanina poate fi generalizat in albinism si localizat in vitiligo
-excesul poate fi generalizat (b Addison) sau localizat in lentigo, cloasma si
Efelide
Lipofuscina este un pigment de uzur, galben-brun, insolubil in apa, colorabil cu Sudan III
sau IV; se acumuleaz o dat cu vrsta n neuroni, miocard i hepatocite, organele aprnd
mici i cafenii (atrofia brun).

Melanina este un pigment endogen sintetizat din tirozin, cu depunere n melanozomi n


stratul bazal al epidermului, iris, coroid, locus coeruleus, medulosuprarenal i evideniabil
prin coloraia Masson-Fontana (azotat de argint amoniacal).
Deficitul de melanin poate fi generalizat (n albinism) sau localizat (vitiligo); de asemenea,
excesul poate fi generalizat (boala Adisson) sau localizat n: lentigo (hiperplazia liniar a
melanocitelor din stratul bazal al epidermului), cloasma (hiperpigmentarea de sarcin), efelide
(pistrui).
Feritina este un complex fero-proteic derivat din fraciunea hem a hemoglobinei,
evideniabil cu coloraia Perls (albastru de Prusia), care se depune n: ficat (celule Kupffer),
splin i mduv osoas (macrofage), muchi striai. Apare prin exces local n hemoragii i
staza pulmonar cronic din insuficiena cardiac stng, sau prin exces generalizat n
hemocromatoz (care este caracterizat prin ciroz hepatic micronodular, diabet zaharat,
pigmentare generalizat).
Porfirina este un pigment endogen derivat din protoporfirina fraciunii hem a hemoglobinei,
ce se depune n piele, ficat, splin, rinichi i d natere unui sindrom clinic (porfirie)
manifestat prin reacie cutanat la expunerea la soare (urticarie, vezicule), pierderea
sensibilitii cutanate, hepatosplenomegalie, porfirinurie, dureri abdominale.
14. Hipertrofia si Hiperplazia; metaplazie ; displazie
Hipertrofia reprezinta cresterea dimensiunilor celulare, cu pastrarea numarului constant al
acestora.
Hiperplazia reprezinta cresterea numarului de celule parenchimale, cu pastrarea
dimensiunilor acestora.
Exista 2 cauze principale care duc la aparitia celor 2 fenomene:
1) cresterea necesitatilor functionale, mai ales in organele musculare
- hipertrofia ventriculara stanga in HTA sistemica
- hipertrofia muschilor scheletici la atleti
- hipertrofia musculaturii vezicii urinare ca rezultat al obstructiei fluxului urinar cauzata de
adenomul de prostata
2) stimularea hormala excesiva
- cresterea dimensiunilor sanilor in lactatie, prin hipertrofia si hiperplazia
lobulilor, consecutiv stimularii prin hormoni placentari sau ai corpului galben
- hiperproductia de STH de catre adenoame hipofizare duce la gigantism la copii si
acromegalie la adult
- hipertrofia si hiperplazia musculaturii uterine in sarcina, consecutiv stimularii progesteronice
Metaplazia reprezinta transformarea reversibila a unui tip de tesut matur in alt tip de tesut
matur.
Ea poate fi de tip epitelial sau mezenchimal, tipica sau atipica.
Exemple:
- transformarea (metaplazia) epiteliului respirator pseudostratificat cilindric ciliat in epiteliu
scuamos stratificat la fumatori
refluxul gastro esofagian determina metaplazia columnara e epiteliului scuamos
esofagian (esofagul Barrett)
- metaplazia poate aparea adiacent zonelor neoplazice cum ar fi existenta unor focare de
metaplazie intestinala in jurul unui carcinom gastric.

Tesut de origine stimulul Tesut metaplazic


Epiteliul ciliat bronsic Fum de tigara Epiteliu scuamos
Epiteliul tranzitional Calculi urinari vezicali Epiteliu scuamos
Epiteliul columnar col Infectii cronice Epiteliu scuamos
Epiteliul scuamos esofagian
Sucul gastric Epiteliu columnar
Tesut fibros Traumatisme repetate Tesut osos
Displazia
Uneori celulele au o rata de proliferare mare si atunci nu mai pot atinge maturatia completa
(dezvoltarea in intregime a citoplasmei) inainte de a intra intr un nou ciclu celular; acest lucru
duce la aparitia unei populatii celulare cu structura anormala. Celulele au raportul nucleu
citoplasma crescut, cu nucleu mari de cromatina intunecata si cu nucleoli proeminenti.
Citoplasma este putina si cu lipsa unor structuri specializate (vacuole de mucus sau cili).
Toate acestea arata insuficienta diferentiere iar celulele se numesc atipice. Atipia celulara
poate aparea si ca o consecinta a multiplicarii rapide, ca raspuns la distrugerea epiteliului; in
acest caz atipia este rezultatul turn overului celular crescut, in incercarea de a regenera
epiteliul si care dispare dupa incetarea stimulului.
Displazia este o atipie celulara persistenta si este privita ca o leziune
precanceroasa, ea poate aparea pe arii de metaplazie sau de novo si se insoteste de anomalii
ale unor oncogene sau anti oncogene celulare.
15. Vindecarea per primam intentionem, Vindecarea per secundam intentionem (VPSI)
Se face in plagile simple, cu margini drepte si aseptice(placi chirurgicale).
Etape:
- astuparea plagii cu un mic cheag sangvin
- fibrina leaga marginile plagii si formeaza o crusta la suprafata
- in 24 de h in jurul plagii se dezvolta o reactie inflamatorie acuta si in exsudat se aduna mai
multa fibrina, PMN si macrofage; ele elibereaza enzime litice care incep digerarea cheagului
- in 48 de h se face regenerarea epiteliala de la marginile plagii spre centru. in 24 de h celulele
bazale se hipertrofiaza si intind intre ele niste punti citoplasmatice, apoialuneca una spre
cealalta (migrare laterala) si tunelizeaza cheagul sangvin, formand un plan de clivaj intre
tesutul viabil si cel distrus; epiteliul regenerat se extinde si in jurul materialului de sutura.
Vindecarea per secundam intentionem (VPSI)
Apare in plagile cu margini neregulate anfractuoase si infectate. Marginile plagii sunt
indepartate si se formeaza un cheag mare, ce necesita un numar mare de PMN uri si
macroface pentru a fi digerat si indepartat. Regenararea epiteliala dureaza mai mult iar tesutul
de granulatie este mai abundent formand o suprafata granulara rosie la baza plagii.
Caracterele majore VPSI sunt :
- vascularizatia bogata si infiltratul inflamator abundent
- colagenul se aseaza in benzi perpendiculare pe plaga, iar dupa reepitelizare se orienteaza
paralel
- miofibroblastele stabilesc punti de ancorare pe ambele margini ale plagii, se contracta si trag
marginile una spre cealalta, diminuand suprafata necesara cresterii epiteliului
- intr o plaga infectata celulele inflamatorii intarzie proliferarea fibroblastelor si regenerarea
epiteliala.
Indiferent de tipul de vindecare al unei plagi in orice plaga se formeaza un tesut de granulatie
compus din capilare, macrofage si fibroblaste.
Noile vase capilare se formeaza initial sub forma unor cordoane de celule solide ce se
desprind din vasele existente. Celulele sunt putine si nu au membrana bazala. Pe masura ce

cresc cordoanele se unesc intre ele si se tunelizeaza dezvolta un lumen si restabilesc circulatia
sangvina (transformarea in venule si arteriole dureaza cateva zile).
Fibroblastele migreaza in plaga din tesutul conjunctiv inconjurator si produc
colagen de tip I si III. Fibrele de colagen unesc marginile plagii si le apropie. In decurs de 6
luni colagenul de tip III (mai slab) este transformat progresiv in colagen de tip I (mai
rezistent) si se aliniaza paralel cu liniile de stress mecanic.Proliferarea fibroblastelor duce la
cicatrizare si formarea unor structuri fibroase, cu ingustarea lumenelor organelor cavitare
(esofag, stomac, ureter).