Sunteți pe pagina 1din 21

"Daca omul n-a primit decat o educatie defectuoasa sau rea el devine cel mai

ingrozitor animal pe care l-a produs Pamantul. De aceea legiuitorul trebuie sa faca din
educatia copiilor prima si cea mai serioasa din preocuparile sale" ( Platon).
CONTINUTUL EDUCATIEI MORAL CIVICE
Dintre toate aspectele formarii personalitatii, cel privitor la atitudinea morala si civica
ocupa un loc central, daca nu chiar prioritar. De ce? Pentru ca pe aceasta atitudine se
grefeaza intreg comportamentul individului. In al doilea rand, pentru ca aceasta atitudine
sau acest tip de comportament este un indicator al concordantei sale cu normele morale si
juridice ale comunitatii in care traieste persoana respectiv si la care se raporteaza, in
general, statutul sau social si chiar cel profesional .
Nu mai putin important este apoi faptul ca din punct de vedere valoric, normele morale
si prescriptiile juridice trebuie sa subordoneze toate celelalte valori (profesionale, fizice,
estetice, ecologice, etc.) .
Familiarizarea de timpuriu a copilului cu sensul unor notiuni ca : bine-rau; permisinterzis, minciuna-sinceritate; dreptnedrept; cinstit-necinstit s.a. reprezinta piatra de temelie a unei conduite morale si civice
reale, la care accede tanarul in dezvoltarea sa .
Impletirea, fuziunea, conlucrarea, concordanta normelor cu cele juridice dau o nota
complementara celor doua aspecte ale conduitei si atitudinii noastre.
Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este nici intamplatoare, nici fortata, ci
dimpotriva. Nu poti fi moral fara sa respecti legislatiile, traditiile si valorile unei societati
si nu te poti comporta corect din punct de vedere civic daca nu te conformezi
principalelor reguli si valori morale, care guverneaza viata comunitatii respective .
Formarea unei atitudini civice mai inseamna nu numai respectarea legilor si a ordinei de
stat, ci si promovarea intereselor generale, a binelui public, a unui spirit al legalitatii si al
apararii drepturilor si datoriilor cetatenesti, toate sintetizate in constinta sociala si
patriotica, fara ca aceasta sa fie una exclusivista, fanatica si intoleranta. Dimpotriva,
educatia civica preconizeaza si cultivarea unui comportament de intelegere, de prietenie
si de pace, de respect si ale altor grupuri etnice, concordant cu dezvotarea unui stat de
drept si democratic .
Accentul pus pe elementul final al educatiei morale, pe actul moral care-l apropie pe
individ de idealul social si moral il va ajuta pe fiecare tanar sa-si mobilizeze fortele
afirmarii si ale autoformarii in directia fericita a finalizarii cerintelor morale .
Libertatea individului valorizeaza actiunile conform principiilor etice si juridice,
adeziunea tinerilor la cele care ne referim mai des va primi un suport mai solid.

Imbinarea educatiei morale cu cea civica are si unele particularitati specifice. Pe langa
faptul ca este vorba despre doua laturi (aspecte) complementare, este de retinut si
momentul tranzitiei pe care-l parcurgem si care a adus in prim planul preocuparilor
pedagogice valorile democratice si necesitatea precizarii unor notiuni de interes
general cum sunt: libertate, independenta, toleranta, drepturi si datorii .
Plecand de la obiectivele educatiei morale si civice, continutul acestora este dat de
ansamblul valorilor si al normelor, constitutia si legislatia tarii si de experienta, traditiile
si cerintele statului nostru, pe care urmeaza sa le cunoasca, asimileze si transforme in
deprinderi si obisnuinte de conduita fiecare membru al comunitatii .
Contactul cu normele morale si cu legislatia tarii trebuie sa-l ajute pe tanar nu numai sa
le cunoasca si sa vibreze afectiv la descoperirea lor, ci sa-l determine sa opteze si sa ia
decizii ferme de a le transforma pe cele mai multe, daca nu se poate, in calitatile
caracterului sau moral, in principalele insusiri ale comportamentului si personalitatii sale.
O problema specifica epocii de tranzitie, cu implicatii profunde in procesul educatiei
morale si civice, o constituie necesitatea combaterii unor consecinte ale fostului
regim si anume duplicitatea unui comportament, asa-zis moral, determinat de situatii
speciale, o morala in public, oficiala si alta in intimitate, personala. Educatia morala si
civica trebuie sa inscrie in programul sau de lucru lichidarea unui asemenea fenomen .
Se impune sprijinirea tineretului in a determina o schimbare in sensul punerii in valoare,
cu mai multa fermitate, a valorilor reale, a drepturilor si libertatilor individuale, a
responsabilitatii, a sinceritatii, a sprijinului reciproc si a unui civism elevat, trasaturi care
sa asigure lichidarea fenomenului semnalat .
Educatiei morale ii revine misiunea sa ridice valoarea omului, a umanismului si a
civismului si sa faca din fiecare om o valoare suprema . Aceasta inseamna accentuarea
obligatiilor morale si civice, intarirea calitatilor care definesc profilul moral al unei
persoane, ca: demnitate, solidaritate, responsabilitate, incredere, toleranta, respect
reciproc, apararea binelui, a dreptatii, a cinstei etc.
NECESITATEA ED. MORAL CIVICE DE LA CEA MAI FRAGEDA VARSTA
Teoria si practica stiintifica au demonstrat ca educatia morala trebuie inceputa inca din
primii ani de viata ai copilului si continuata apoi in mod sistematic in tot cursul vietii.
Aceasta cu atat mai mult cu cat la varsta copilariei este mai receptiv la diversele influente
care se exercita asupra lui.
Pedagogia stiintifica a combatut acele teorii care sustineau ca se transmit, pe calea
ereditatii, calitatile si defectele morale ale parintilor, exagerand in acest fel rolul ereditatii
si minimalizand rolul educatiei si al educatoarei. De asemenea, au fost infirmate acele
teorii care sustineau ca mediul in care traieste copilul ii imprima insusirile morale,

negand posibilitatea educatiei de ai influenta acest factor. La fel de gresita este si teoria
care sustine ca morala, normele si pri
ncipiile ei nu ar fi accesibile copiilor, deoarece nivelul dezvoltarii lor ar fi corespunzator
etapei primitive din istoria societatii omenesti, pe care copilul o reproduce in mod fidel.
Conceptia stiintifica asupra educatiei morale se fundamenteaza pe datele psihologiei
copilului si pe practica educativ inaintata. Aceasta conceptie ne ajuta sa intelegem nu
numai ca este posibila educatia morala de la cea mai frageda varsta dar mai ales
necesitatea ei.
Eficienta muncii educative in gradinita de copii se bazeaza pe faptul ca varsta prescolara
este varsta cea mai favorabila pentru acumularea unor impresii puternice, pentru formarea
deprinderilor de comportare. De asemenea, varsta prescolara este perioada in care apar si
se dezvolta trasaturile de vointa si caracter, in care se schiteaza personalitatea viitoare a
omului. La aceasta varsta copilul este receptiv, sensibil, este usor impresionat de tot ceea
ce-l inconjura, are o putere mare de imitatie.
Varsta prescolara constituie etapa in care copilul incepe sa inteleaga realitatea
inconjuratoare, incepe sa-si insuseasca parerile celor din jurul lui si cu atat mai mult a
celor care-i fac educatia - , criteriile de apreciere a faptelor si, ca rezultat al procesului
educativ, incepe sa devina constient de greselile sale. Intrebarile copiilor: Asa-i c-am
fost cuminte astazi?, Este bine asa? constituie de fapt confruntarea criteriilor
morale cu propria lor experienta. Prescolarul are, prin urmare, toate posibilitatile sa-si
insuseasca in mod intuitiv si practic cele mai importante norme de comportare, mai ales
in gradinita.
Necesitatea de a incepe educatia morala cat mai timpuriu este justificata si de faptul ca la
varsta prescolara se formeaza cu cea mai mare usurinta automatismele ce stau la baza
deprinderilor de comportare. Activitatea sistematica de educatie morala din gradinita
contribuie la formarea acestor deprinderi elementare de comportare, la perfectionarea
deprinderilor insusite si la trasformarea lor in obisnuinte.
Procesul educatie morale este o activitate constienta, complexa in vederea formarii
convingerilor, sentimentelor si comportamentelor morale si se realizeaza prin imbinarea
rationala a metodelor si procedeelor educative: explicatie, convingere, exercitii cu
caracter moral, incurajare prin organizarea unor situatii educative.
In vederea educatiei moral civice a copiilor de varsta prescolara, programa prevede:
- sa se formeze si sa se largeasca sfera de reprezentari si notiuni despre gradinita, familie,
mediu soicial apropiat, orasul(satul) natal, tara;
- sa se formeze reprezentari legate de munca adultilor si relatiile lor de munca;
- sa se cunoasca insemnele tarii;
- sa se cunoasca indatoririle copiilor la varsta prescolara;
- sa se cunoasca unele evenimente si sarbatori din istoria poporului nostru cat si unele
sarbatori nationale;
- sa se dedzvolte sentimente de dragoste pentru limba si cultura poporului nostru;

- sa se formeze deprinderile elementare de munca;


- sa se formeze atitudini si comportamente;
- sa se cultive calitati morale: sinceritate, harnicie, curaj, spirit de intrajutorare, spirit de
colectiv.
Aceste obiective se realizeaza in mod gradat, potrivit particularitatilor de varsta ale
copiilor. Astfel, daca la grupa mica li se formeaza reprezentari despre familie si gradinita,
la grupa mijlocie si mare aceste reprezentari depasesc cadrul amintit. Odata cu varsta,
formele de activitate se amplifica. Astfel, alturi de observari, povestiri, memorizaari care
se fac la grupa mica se adauga la grupa mijlocie lecturi dupa imagini, iar la grupa mare
convorbiri.
Continutul activitatilor este diferit, specific fiecarei grupe. De exemplu, sunt povestiri
pentru prescolarii de la grupa mica sau mijlocie si povestiri istorice accesibile numai
copiilor din grupa mare.
Varietatea metodelor si procedeelor utilizate in mod adecvat de catre educatoare
contribuie la apropierea copilului de unele aspecte ale vietii, la de dezvoltarea
sentimentelor morale, la formarea unor insusiri importante ale personalitatii.
Organizaarea judicioasa a activitatilor de educatie moral civica asigura insusirea
cunostiintelor, intelegerea fenomenelor sociale accesibile, fixarea unor reprezentari,
formarea deprinderilor elementare de munca, educarea sentimentelor morale inalte,
formarea comportamentelor morale.
METODOLOGIA EDUCARII MORAL CIVICE
Doua sunt aspectele importante din perspectiva pedagogica a procesului de formare a
comportamentului moral si civic al viitorului cetatean :
a) adaptarea sistemului de lucru sau a metodologiei educatiei moral-civice
particularitatile de varsta si individuale si exigentelor comunitatii in care se formeaza
tanarul ;
b) asigurarea unei legaturi organice, a unicitatii intre aspectul informational si cel
actional .
Formarea unui comportament moral-civic este un proces complex, delicat si de lunga
durata si pretinde o medodologie si o stategie corespunzatoare: complexa, variata,
dinamica si adecvata numeroaselor componente care trebuie formate si dezvoltate .
Principalele metode care stau la dispozitia oricarui educator sunt: povestirea, explicatia
morala, prelegerea morala, convorbire a morala, problematizarea,
studiul de caz, exemplul, aprecierea si sanctionarea sau aprobarea si dezaprobarea .
Metodele verbale se imbina cu cele practice intr-o succesiune si alternare impuse de
conditiile concrete ale momentului si situatiei. Aprobarea si dezaprobarea se pot succede

usor, dupa cum metoda explicatiei poate urma un exercitiu, sau un exemplu, sau analiza
unui caz.
Registrul metodelor determina succesul muncii educative .
Educatorul nu va uita nici un moment ca aceasta bogata metodologie va trebui sa fie
permanent insotita si intarita de exemplul sau personal, de atitudinea ireprosabila din
punct de vedere moral si civic, in toate imprejurarile .
Forme de educatie pentru cetatenie democratica, pentru drepturile omului, pace si
toleranta :
Statul roman este un stat democratic, in care suveranitatea apartine poporului, iar fiecarui
cetatean ii sunt asigurate libertatea si egalitatea in drepturi . Organul reprezentativ suprem
al poporului este parlamentul. Acesta controleaza activitatea presedintelui, a guvernului si
a institutiilor judecatoresti. Parlamentul este ales prin votul liber al cetatenilor .
Viata zilnica a cetatenilor este reglementata prin legi. Acestea usureaza viata in societate
si garanteaza libertatea fiecarui cetatean, impunand totodata respectarea libertatii altora .
Constitutia Romaniei este legea fundamentala din care deriva toate celelalte legi ale tarii.
Aceasta lege indica organizarea si functionarea institutiilor noastre. Toti cetatenii au
indatorirea fundamentala de a respecta Constitutia si legile tarii .
Constitutia Romaniei garanteaza protectia copiilor si a tinerilor. Statul acorda alocatii
pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copiilor bolnavi sau handicapati .
Exploatarea minorilor este interzisa .
Copii sub varsta de 15 ani nu pot fi agajati ca salariati .
Declaratiile nu constituie legi. Tocmai de aceea statele care semneaza o conventie
integreaza prevederile acesteia in legile lor si le respecta. In acelasi timp, Organizatia
Natiunilor Unite (ONU) are mijloace de sanctionare a tarilor care nu respecta drepturile
omului. Opinia publica are un rol insemnat, prin organizatiile neguvernamentale, in lupta
pentru respectarea drepturilor omului .
In Constitutia Romaniei sunt cuprinse drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
ale cetatenilor, in concordanta cu Declaratia universala a drepturilor omului
Indatoririle fundamentale ale cetatenilor sunt :
1) fidelitatea fata de tara ;
2) respecatera Constitutiei si a legilor ;
3) apararea tarii ;
4) contributii financiare ;
5) exercitarea drepturilor si a libertatilor, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti

Declaratia drepturilor copilului a fost adoptata cu unanimitate de Adunarea Generala


ONU, in anul 1959
1) Dreptul la egalitate fara deosebire sau discriminare de rasa, de religie, de origine sau
de sex .
2) Dreptul la ocrotire sociala care ii permite dezvoltarea sanatoasa si normala pe plan
fizic, intelectual, moral, spiritual si social .
3) Dreptul la un nume si o nationalitate .
4) Dreptul la o alimentatie sanatoasa, la o locuinta si la ingrijire medicala .
5) Dreptul la ingrijire speciala in caz de invaliditate .
6) Dreptul la dragoste, intelegere si protectie .
7) Dreptul la o educatie gratuita, la activitati recreative si de timp liber .
8) Dreptul la securitate imediata in caz de catastrofe .
9) Dreptul la protectie impotriva oricarei forme de neglijenta, cruzime si exploatare .
10) Dreptul la protectie si dreptul la o educatie in spiritul prieteniei intre popoare, al
pacii si al fraternitatii .
Prin promovarea drepturilor copilului se urmareste protectie copilului si cresterea lui in
spiritul pacii, demnitatii, tolerantei, libertatii, egalitatii, solidaritatii .
Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului a fost semnata de 71 sefi de state
si guverne, in 1990, la NewYork si preluata de Comitetul National Roman pentr UNICEF
.
Centrele internationale din Romania sunt orgaizate ca centre model pentru copiii
abandonati, cu sprijinul organizatiei internationale SOS KINDERDORF International
(VESOS) langa Bucuresti si langa Sibiu, la Cisnadie. Fondurile sunt asigurate prin
contributiile umanitare ale celor peste 5 milioane de prieteni ai copiilor din aceasta
organizatie. VESOS ajuta copii care si-au pierdut parintii sau au fost abandonati . Acestia
sunt organizati in familii de 6-8 copii, fete si baieti de diverse varste. Fiecare
familie locuieste in propria sa casa. Ea ofera copiilor siguranta si afectiunea de care au
nevoie pentru a creste sanatosi si normali. Un astfel de sat cuprinde 15-20 de case plasate
sub conducerea unui director. Acesta indruma si sprijina activitatea mamelor, fiindca
fiecare familie are o mama. Copiii frecventeaza cursurile scolilor obisnuite,
nefiind izolati de cei de varsta lor .
UNICEF este unul dintre organismele create de ONU in scopul strangerii de fonduri
pentru imbunatatirea vietii copiilor din intrega lume .
In 1965, UNICEF are o retea de reprezentatie nationale si regionale, ingloband 119 tari
in curs de dezvoltare. Consiliul lor executiv se intruneste pentru a stabili masuri de
crestere a fondurilor din actiunile organizate, pentru ameliorarea vietii copilului .
Tarile Europei lupta pentru democratie, pentru dialog cu toate popoarele si tarile lumii,
pentru drepturile omului .

Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o grupare economica ce urmareste


stabilirea treptata a unei piete comune, prin crearea unei uniuni vamale, respectand
egalitatea in drepturi si avantajul reciproc al tarilor membre .
Organizatia Natiunilor Unite (ONU) cuprinde tari din intreaga lume si lupta pentru
progres, dreptate si pace .
Numeroase documente si materiale prezentate si adoptate ca ghiduri si acte normative la
manifestarile organizate de ONU, UNESCO si UNICEF consacra, in mod clar, principiile
egalitatii sanselor la educatie, ale integrarii si participarii sociale a copiilor, tinerilor si
adultilor cu diferite handicapuri .
ED. M-C: LIMITE SI MOD DE ABORDARE LA CLS PRIMARE
Educaia civic are o sfer imprecis delimitat n nvmntul
nostru. Pentru circumscrierea ei, unii iau ca referin democraia ca valoare care
s nu fie sinonimizat cu libertinajul, cu ignorarea obligaiilor sociale. Din acest
unghi de vedere sunt atribute educaiei civice probleme referitoare la relaiile dintre
majoritate si minoritate, deosebirile un regim totalitar si unul democrat, legturile dintre
valorile politice si valorile moral si altele.
Spre deosebire de acest civism critic distingem civismul cultural ca sistem de
informaii i cunotine despre valorile civice i drepturile omului
contemporan, despre obligaiile ceteanului n statul de drept.
Sunt i alii care asimileaz educaia civic cu educaia
pentru integrare, n sensul abordrii unor subiecte care s furnizeze copilului si
tnrului:
cunotine despre familie (de exemplu, datoriile reciproce ale soilor,
relaiile dintre prini si copii etc.);
cunotine despre coala (relaiile colare, loialitatea fata de coala);
cunotine despre alegerea profesiei (de exemplu, nu-i alege o profesie
nainte de a-i cunoate aptitudinile);
cunotine despre viaa afectiv (de exemplu, datoria de a tri,
moderaie n via, refuzul exceselor, amorul propriu i formele sale,
onestitatea, modestia, ipocrizia, egoismul, altruismul);
cunotine religioase referitoare la obligaiile credincioilor.
Prin ele nsele, asemenea subiecte nu au de-a face cu educaia civic.
Exist i alt tendin de alturare sau suprapunere a educaiei civice celei
morale prin sintagma educaie moral-civica. Se ignor c educaia
moral i educaia civic au limbajele lor, n funcie de care se
configureaz scopurile, coninuturile i modurile de organizare ale acestora,

metodologiile de realizare, de msurare si realizare, de msurare i evaluare a


comportamentelor ce le aparin.
Ideea de interfa ntre aceste aciuni educative nu constituie un argument.
Aa cum coopereaz ntre ele diferitele forme ale educaiei i educaia
civic interfereaz cu limbajele educaiei politice, ecologice, profesionale sau fizice
i sportive etc., dar nu nseamn c se identific cu ele. Ceea ce este important
de tiut i respectat este faptul c valorile i normele ce le sunt proprii definesc
dou variabile de comportament social timpul de comportament civic i timpul
de comportament moral n care relaia ceteneasc i societate civil
(n curs de definitivare n ceea ce privete existenta noastr romneasc)
i relaia moral interpersonal sunt numai o constitutiv a fenomenului civic
sau a celui moral.
Aceste comportamente se nfieaz sub doua aspecte:
cel obiectiv, n sensul unui complex de situaii civice sau morale, a unor
solicitri ce decurg din acestea (n grupul etnic, n familie, n coala, pe
strada, n diverse instituii publice etc.) i au calitatea de stimuli ai
comportamentului individual;
cel subiectiv, n accepiunea unor acte de selecie a stimulilor
comportamentului, de opiune, apreciere, deciziei si angajare efectiva (emoional,
raional i socio-cultural).
Privit istoric, educaia moral-civic se nscrie pe dou coordonate:
una ca aciune de socializare a copilului i a adolescentului;
alta referitoare la educarea respectului pentru drepturile omului n societatea
contemporan, n spea drepturile copilului (la viata, la protecie i ocrotire
sociala, la sntate, la cetenie, la cultura i altele).
n transpunere pedagogic, cele dou coordonate ale educaiei moral civice
vizeaz un proces psihocultural compus din:
cunoaterea de ctre copil ca viitor cetean sau de ctre adolescent a
structurii si funcionalitii statului de drept i asimilarea cunotinelor
despre legile acestuia ca instrument de aciunea asupra comportamentului uman (legea
este antidotul atributului ca msura de aciune, este antidotul violenei i
contiinei de clan);
cunoaterea i asimilarea valorilor democraiei pluraliste i a
cunotinelor despre drepturile omului in statul de drept;
dezvoltarea respectului ca valoare i nsuire civic de comportament i
convieuire umana (respectul statului si al drepturilor omului, al ordinii de drept si al
ordinii publice) i prevenirea infraciunilor de orice fel ca violare a legilor civile.
Prin aceste scopuri, educaia civica i precizeaz coninuturile cu care

opereaz in cadrul nvmntului nostru, cu meniunea ca valorile la care


ele se refera au o conotaie att axiologica ct i juridica.
n nvmntul primar are o importanta major exersarea unor relaii
interpersonale de respectare a demnitii umane. Aceast exersare reprezint o
component a unui stadiu al dezvoltrii comportamentului civic al copilului, n
funcie de organizarea intern a colii, prin a fi o comunitate democrat.
Pentru aceasta, predare i nvarea drepturilor omului i ale copilului, i
asimilarea cunotinelor despre valorile si instituiile statului de drept este o
condiie esenial.
Din acest punct de vedere, un manual de educaie civica ar fi bine venit, fa de
ceea ce este actualul Caiet de educaie moral-civica. El ar trebui s
cunoasc o rezolvare fireasc de ordin pedagogic a coordonatelor educaiei civice;
din pcate, ns este necorespunztor, neavnd o axa coordonatoare
tiinifica i o suplee metodologic. Nu s-a neles c elementul
fundamental al problematicii educaiei civice este cel de via socialceteneasc n ansamblu ei ntr-un stat democrat republic
constituional, potrivit Constituiei Romniei. n locul unui amestec de 19
teme, cte are acest caiet , nsoite de o tratare confuz i
alambicat, cu expresii figurative si termeni inutili, inclusiv cu ilustrri inadecvate,
este necesar doar un numr de noiuni prin care copilul s neleag
manifestrile de comportament civic n viaa cotidian, n familie, n
coala, n societate, respectarea semenilor, valoarea muncii legata de diferitele
ocupaii, securitatea social etc., precum i familiarizarea copilului cu instituiile
statului, cu aciunile acestora, cu structura de guvernare n ara noastr i
locul rii noastre ntre alte ri, prin legturile diplomatice, comerciale,
industriale etc. pe care le are i serviciile pe care le aduce umanitii. n acest
fel, educaia civic este capabil s orienteze tnra generaie spre viitor,
spre atitudini participative, s implice n mod contient i decisiv ntr-un
proces permanent i de lung durat, ncepnd acas, n familie,
continund n mediul religios, precum i n colectiviti i alte grupuri
organizate sindicate sau viaa politic cu extindere chiar n anii pensionrii.
Pentru aceast categorie de elevi preadolesceni esenialul este
dezvoltarea unui mod de a gndi valorile civice, a capacitilor de percepere a
realitilor vieii naionale i mondiale i a unor deprinderi de respectare a
drepturilor omului, cu ncurajarea refleciei critice asupra realitii lumii
nconjurtoare.
Asemntor se pune problema unei integrri a cunotinelor asimilate de
cultura civic pe treptele urmtoare ale nvmntului - cel liceal
i superior n cadrul coninuturilor diferitelor obiecte de nvm
nt sau prin studierea Dreptului internaional ca disciplina distinct de

nvmnt, pentru dezvoltarea capacitilor i deprinderilor de


analiz i aciune civic.

COPILUL DE AZI, OMUL DE MAINE


Teoria si practica stiintifica au dovedit ca educatia trebuie si poate fi inceputa din primii
ani de viata ai copilului fiind continuata, in mod sistematic, toata viata.
In mediul scolar, elevul are posibilitatea de a trai de mic viata de cetatean ordonat si activ
prin convingere; in acest sistem elevii indeplinesc diferite insarcinari cu caracter de
utilitate publica pentru ordinea, igiena, estetica si bunul mers al scolii prin munca, prin
opere de asistenta si de cultura ca: farmacie scolara, biblioteca, senzori, excursii, etc.,
activitati care sunt echivalente cu functiile sociale din societatea romneasca.
Cu rbdare si tact se pot contura elemente care definesc disciplina libera, adica
supunerea benevola a elevilor, pe baza convingerii personale, chiar daca primele cstig
uri formative si instructive sunt
modeste.
Cunoscnd faptul ca prin intermediul normelor si regulilor exterioare constringerea
inceteaza sa fie o forma de sine, am pus in fata elevilor modele, norme si valori socialafective pe care le-am distribuit in trei compartimente:
a) cunoasterea de sine tradusa prin simtul raspunderii si al muncii (autonomia,
declararea identitatii); deprinderii igienice; asumarea raspunderii asupra obiectelor
personale; norme de securitate civica si rutiera;
b) relatii cu alte persoane concretizate prin respectul si afectiunea pentru parinti,
comportarea civilizata in relatiile cu altii (colegi de joaca, de scoala, cu adultii), dorinta
de a avea prieteni, de a indeplini activitati in grup social;
c) relatii cu mediul inconjurator oglindite prin activitati sociale de tipul: utilizarea
banilor, spiritul de disciplina, sentimentul datoriei, responsabilitatea si grija pentru
bunurile personale si cele publice.
Jocurile, distractia in colectiv, diferite manifestari colective, serbarile scolare sunt
elemente ce vin si completeaza vastul cimp de investigatie pedagogica, menite sa
tempereze si sa prelucreze toate informatiile educationale. Aceste elemente, ce fac
obiectul de educatie moral-civica de la clasele a III-a si a IV-a au prin contur si au capatat
semnul valorilor morale prin mijloacele si procedeele care au fost utilizate, tinndu-se
cont de particularitatile educatiei morale la vrsta scolar mica dar si de
personalitatea elevilor.

Astfel, sub generice de tipul Fapte pe msura vorbelor, Am salvat viata


unei flori, Spune-mi cu cine te insotesti ca s-ti spun cine esti, am cautat sa
definesc si sa constientizez rolul prieteniei, sa cultiv simtul rspunderii si al muncii,
autonomia, declinarea identitatii. Pentru aceasta am apelat la analiza unor fapte de viata,
la lecturarea unor schite cu tint educativ direct si la jocuri didactice.
Doresc s incerc, ca in cadrul acestor ore de educatie morala sa fiu mai aproape de
elevi, sa picur mai mult omenie, mai mult iubire si grija pentru copii si s
formez sufletele lor pe cai rationale si sentimentale, inct la fiecare pas s am
satisfactia de a vedea triumfnd bunul simt si superioritatea inimii. Prin lectiile de
educatie moral-civica trebuie sa-i facem pe elevi sa inteleag c scoala trebuie s
fie ca o familie adevarata creatoare de suflete sau c autoritatea tinut cu
bul si catalogul e departe de a fi eficient.
Educatia moral-civica urmrete formarea unui set de componente civice , necesare
pentru a face din copil un bun cetean.
Privind personalitatea copilului a micului cetean dintr-o dubla
perspectiv
temporal putem constata:
- din perspectiva prezentului copilul este ceteanul ucenic care invat
prin toate experientele lui sociale mecanismele ceteniei. El trebuie ajutat de
aduli i modelat cu rbdare i responsabilitate civic.
- dimensiunea viitorului ne amintete mereu c aa cum vom forma copii de
astzi, aa vor fi cetenii de mine.
Societatea ii reproduce in indivizii tineri liniile de fort, idealurile, tendinele
manifestate, dar mai ales pe cele latente ale generatiilor adulte, in spe ale
prinilor.
De aceea nici o societate nu este indreptatita sa se plinga de indivizii sai, deoarece
acestia sunt asa cum i-a format. Generatiile tinere reproduc ceea ce are bun si ceea ce are
rau societatea data. Ii reproduc virtutile si pacatele. O societate sanatoasa are in sine
mecanisme suficiente de a asigura reproducerea de catre generatiile tinere cu deosebire a
ceea ce e bun. Ea poseda in sine suficiente mijloace educationale si de alta natura de a
impiedica reproducerea multiplicativa a raului.
Educatia moral civica urmareste si contribuie dupa fortele ei, la reproducerea binelui
social, la formarea civilitatii. Bine organizate, dar mai ales solidare cu celelate dimensiuni
etnico-civile ale invatamintului si ale societatii, puterile educatiei moral-civice reprezinta
o forma deloc de neglijat.
Necesitatea formarii profilului moral-cetatenesc la scolarul mic :
Consider ca oricit de bine ar fi pregatit un elev , nu se va integra in viata sociala daca nu
practica un comportament civic (activ, liber, tolerant, responsabil, deschis, comunicativ,

reflexiv, autoevaluativ), unele atitudini si valori morale (cinstea, corectitudinea,


sinceritatea, respectul fata de prieteni, parinti, oameni in general, fata de scoala, munca).
Elevul trebuie sa inteleaga ca societatea in care traieste se conduce dupa anumite reguli
si norme, pe care si el trebuie sa le inteleaga si sa le respecte printr-un comportament
corespunzator si specific virstei, prin valori sociale si atitudini morale care sa duca la
armonia comunitatii si la progresul acesteia.
Actiunea didactica are in vedere transmiterea de cunostinte despre societate, exersarea
reflexiei critice asupra normelor si valorilor sociale si stimularea atitudinilor civice.
Pentru a stabili o relatie intre educator si elev, pentru cultivarea acestor valori,
atitudini,comportamente,comunicarea dintre acestia trebuie sa-l convinga pe elev de
faptul ca:
- este respectat ca partener si nu va fi dominat;
- ii este respectat dreptul la opinie;
- ii sunt respectate si pretuite deciziile;
- ii sunt respectate valorile si experienta.
Modalitati de formare a valorilor, atitudinilor si comportamentelor civice
Formam comportamentul civic al elevilor oferindu-le in permanenta ca exemplu, in
primul rand, propriul nostru comportament. Atitudinile si faptele de zi cu zi trebuie sa se
constituie intr-o conduita general umana pozitiva, pe care micul scolar o va recepta ca
atare.
In acest fel, elevii vor dobandi capacitatea de a selecta din noianul de fapte sau actiuni pe
cele demne de urmat, constientizand treptat valoarea acestui tip de comportament.
Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si exprimarii
opiniilor fata de activitatea grupurilor din care fac parte reprezinta unul din obiectivele
care contribuie la antrenarea copiilor in activitati directe.
Aceste activitati se pot organiza fie pe grupe de elevi, fie cu intreaga clasa, si pot
imbraca diferite forme:
- dezbaterea unor fapte reale de clasa (scoala);
- jocuri de rol;
- dramatizari;
- exercitii de simulare a unor cazuri concrete;
- ateliere de creatie pe elaborarea unor compuneri cu continut civic : Puterea de a
ierta, Competitie sau rivalitate), a unor imagini desenate, colaje care reflecta
diferite stari comportamentale, elucidate in cadrul orei;
- exercitii de comentare (valorificare a continutului unei stiri);

- momente vesele pe aceeasi tema dezbatute : Sa radem putin (glume), ori


Copii
spun lucruri traznite, ceea ce presupune imaginarea unui text. De exemplu: esti o
carte in mana unui dezordonat (murdar).
- invatarea unei strofe dintr-un cantecel din care se extrage concluzia moralizatoare;
- teatru de marionete cu papusi (copii creeaza oral toate dialogurile in care critica:
lipsa de respect, indisciplina, minciuna, lasitatea, lipsa de igiena, invidia);
- completarea unor rebusuri;
- jocuri didactice prin intermediul carora se educa trasaturi ale personalitatii, se pot
asimila modele de relatii interpersonale, se pot forma atitudini si convingeri;
- realizarea unor caricaturi si afise de echipa.
Concluzii :
- Starea benefica in orice colectiv este armonia;
- Un copil tratat cu prietenie invata ce este bunatatea;
- Un copil apreciat invata ce este aprecierea;
- Un copil incurajat invata sa aiba incredere in tine;
- Un copil tratat cu toleranta invata ce este rabdarea.
Este important sa organizam activitati care sa contribuie efectiv la dezvoltarea
personalitatii fiecarui copil si la educarea pentru o buna convietuire a grupurilor de
apartenenta si de referinta. Merita orice efort, daca ne gandim la efectele in timp si de
durata pe care le are aceasta disciplina de invatamant si la amprenta pe care o lasa
activitatea si personalitatea invatatorului in viata oricarui individ.
In perioada scolaritatii, elevul isi insuseste majoritatea notiunilor morale, echipandu-se
cu multiple reprezentari, ca apoi sa inceapa sa emita judecati morale corecte care vor fi
folosite si in autoaprecierea propriului comportament. Astfel, educatia morala din clasele
mici contribuie la conturarea viitoarei personalitati, opera ce se va desavarsi abia dupa 20
ani.
PERSONALITATEA OMULUI PRIN PRISMA EDUCATIEI

M.C

Educaia moral-civic este o dimensiune important a personalitii omului


societii democratice, ntruct progresul economic i spiritual depinde de
gradul de angajare al fiecruia n efortul comun de cretere a calitii vieii.
Morala cuprinde valorile, pricipiile, normele i regulile determinate de cerinele
socierii pentru a reglementa relaiile dintre oameni.
Profilul moral-civic al personalitii este centrat pe valorile societii
democratice, care genereaz obiectivele i coninutul educaiei morale. Dintre
aceste valori, se pot cita-libertatea de opinie i pluralismul, izvor de idei noi i
promovare a competiiei-respectul demnitii umane i a valorii omului, creator
de valori
materiale i spirituale.

Demnitatea nu are nimic comun cu arogana, cu umilirea i njosirea, ci


presupune respect fa de valoarea autentic a fiecruia, valoare conferit de
produsele muncii i de comportarea sa; egalitate n faa legilor i supremaia
normelor de drept; respectarea normelor morale ale societii democratice;
responsabilitatea fiecruia pentru aciunile proprii; atitudinea participativ la bunul
mers al societii i spirit de cooperare; disciplina i etica muncii, onestitatea.
n primul stadiu (al moralei eteronome), copilul execut prin imitaie ceea ce
observ sau i cer adulii. n stadiul autonomiei morale el ncepe s
neleag coninutul normelor morale i le interiorizeaz, iar n cel de al
treilea stadiu convingerile, judecile i sentimentele morale se dezvolt i se
stabilizeaz, conturndu-se contiina lui moral. n acest proces, atitudinile
constituie o surs de motivaie, fiind definitorii pentru formarea caracterului,
ntruct ele desemneaz poziia persoanei fa de anumite obiecte,
evenimente, valori, fapte, situaii.
La preadolesceni i adolesceni este important s le formm o atitudine
corect fa de propria persoan, fa de munc i nvtur,
nelegnd necesitatea competenei n societatea democratic, precum i
atitudinea corect fa de valorile societii democratice, oferindu-le modele
pozitive n aceast direcie.
Noiunile i convigerile morale nu sunt suficiente pentru formarea unei conduite
morale stabile, ci sunt necesare deprinderi i obinuine. Dac deprinderile sunt
componente automatizate (ca de exemplu cele de comportare civilizat),
obinuinele exprim i cerina interioar de a svri un act moral
de exemplu, a ajuta pe cineva la nevoie.
Educaia moral-civic este un proces complx i de durat desfurat stadial
pe baza unor obiective precise:
a) formarea contiinei morale care include reprezentri, noiuni i
judeci morale,convingeri, sentimente i atitudini morale, aspiraii i idealuri
morale;
b) formarea conduitei morale alctuit din deprinderi i obinuine morale;
c)formarea trsturilor de voin i de caracter.
Numai unitatea dintre contiin moral, conduit i trsturile pozitive
de caracter pot defini profilul moral al personalitii. ntre contiin i
conduit exist o relaie dinamic, ntruct convingerile morale se
formeaz pe baza interiorizrii normelor i a principiilor morale, iar convingerile,
odat formate, se manifest n comportamentul moral, care, la rndul su,
deschide calea pentru o nou nelegere i acceptare a nornelor morale.

Formarea contiinei morale se realizeaz, n coal, prin instruirea


moral, prin nsuirea de ctre elevi a cunotinelor care reflect normele,
principiile i regulile de comportare social, prin contientizarea semnificaiei
sistemului de valori morale.
Dac educaia moral o explicm i o realizm din punct de vedere al
coninuturilor,scopurilor sistemului acional metodologic de care dispune,n
funcie de structura fenomenului moral,redat de un limbaj cu o mare
ncrctur noional i n funcie de structura i stadialitatea
dezvoltrii contiinei morale individuale cu momentele ei fundamentale-g
ndirea i aciunea-tot aa trebuie s privim i educaia civic.
Aceasta este aciunea de integrare a omului ca cetean sau viitor cetean
n realitile n care triete,referina ei fiind instituiile statului
democrat din punct de vedere al respectului fa de stat,fa de ordinea de drept
i ordinea public,al ndeplinirii corecte i contiincioase al obligaiilor
civice.
Copilul i adolescentul au nevoie pentru dezvoltarea lor social de imaginea i
nelegerea instituiilor statului i a ndatoririlor pe care le au n viaa
social.
Educaia civic urmrete un tip de instruire i de comportament proprii ei ce
presupun un proces psihologic de nelegere i apreciere a ceea ce este drept i
nedrept,permis i interzis,legal i ilegal n convieuirea socia. Anume:
- cunoaterea structurii i funcionalitii statului i asimilarea
cunotinelor despre legile acestuia ca instrument de aciune asupra
comportamentului cetenilor rii+
- cunoaterea i asimilarea valorilor democratice pluraliste i a cunotinelor
despre drepturile omului n statul de drept+
- dezvoltarea nsuirilor comportamentului civic necesare participrii la treburile
publice ale rii.
Prin aceste scopuri educaia civic interfereaz cu valorile i normele
refereniale ale fenomenului moral i politic,cu faptele i valorile refereniale
ale fenomenului de contiin naional.
COMPORTAMENTUL CIVIC AL ELEVILOR
Intr-o lume in care schimbarile se produc rapid, necesitatea ca oamenii sa fie activi,
informati si responsabili este mai pregnanta ca niciodata. Rolul educatiei in formarea
unor astfel de oameni este aproape universal recunoscut.

Abilitatea de a se implica in viata si in problemele publice in mod inteligent si


responsabil , se formeaza inca din copilarie.
Familia exercita o influenta deosebita asupra copiilor. O mare parte dintre cunostintele
depre natura, societate, deprinderi igienice, obisnuintele de comportament, elevul le
datoreaza educatiei primite in familie.(Utilizarea in limbajul comun a expresiei:A avea
cei sapte ani de acasa).
Rolul familiei poate fi foarte important in dezvoltarea copilului din urmatoarele puncte
de vedere: fizic, intelectual, moral si estetic.
In familie se formeaza cele mai importante deprinderi de comportament; respectul,
politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini, ordinea, cumpatarea, grija
fata de lucrurile incredintate. In realizarea acestor sarcini modelul parental ajuta cel mai
mult; parintele este un exemplu pentru copil. Parintii le spun copiilor ce e bine si ce e rau,
ce e drept si nedrept, ce e frumos si ce e urat in comportamente. Tot in sens moral, familia
il indruma pe copil sa fie sociabil, sa fie un bun coleg si prieten.
Parintii trebuie sa aiba o autoritate asupra copilului.Aceasta autoritate nu trebuie obtinuta
cu ajutorul pedepselor si a violentei si nici printr-un exces de bunatate si satisfacerea
oricarei dorinte.Adevarata autoritate deriva deriva din exigenta parintior fata de
comportamentul copiilor, imbinata cu respectul fata de acestia. Copilul trebuie sa simta
iubirea pe care parintii i-o poarta, dar este necesar sa stie ca nu-i vor satisface orice
capriciu. Dragostea este astfel nu numai cheagul familie, ci si calea cea mai eficienta a
educatiei, dar numai daca ea e potrivita si cu masura.
Cu toate ca anumite lucruri pot fi desprinse in mod neorganizat in cadrul familiei, in
societatea actuala acestea nu mai sunt suficiente pentru formarea tinerilor informti si
competenti.
Copiii sunt diferii. Ei nu au nici acelai temperament,nici aceleai gusturi,iar
dezvoltarea lor nu este egal n toate domeniile.Cteva salturi nainte ntr-un sector pot fi
nsoite de regres n altul,ori s fie urmate de o perioad puin dezordonat. Copilul
ideal, descris n cri, nu este dect o nluc.
Orict de fascinant a fost jocul pn acum, acesta cedeaz din teren n favoarea actului
de nvare.
La aceast vrst sunt frecvente tulburrile de comportament:
- tulburri emoionale (anxietatea, nefericirea, furia, timiditatea, fobia)
- tulburri de conduit (minciuna, furtul, agresivitatea)
Studiile din domeniu educaional au artat ca deprinderile sociale insuficient dezvoltate
sunt asociate cu performane colare sczute, probleme emoionale i comportamentale,
dificulti de adaptare social.

Zestrea ereditar i factorul nativ sunt baza pe care se cldete caracterul viitorului
adult:nc de la natere copiii au temperamente diferite.Personalitatea se contureaz
precis mai trziu,n funcie de exemplul parental, de educaia primit i de mediul
cultural.Toate comportamentele din familie vor avea efect asupra comportamentului
copilului, care se va simi mai mult sau mai puin n largul lui n societate,el fiind mai
mult sau mai puin comunicativ.nc de la vrsta de 5 ani,trsturile principale sunt deja
schiate i liniile de for care au acionat pn aici vor continua s influeneze copilul n
aceeai direcie.
O greeal pe care o fac prinii n privina copiilor este s le cear acestora unele lucruri
greu de obinut.O persoan care se va lupta s mplineasc de fapt un ideal al prinilor,
va ajunge la un moment dat s cread c n-a fcut niciodat nimic pentru sine i pentru
plcerea proprie.
Unii copii sunt mai timizi dect alii i au mari probleme n a-i face prieteni.Ei prefer
s se joace singuri i s inventeze poveti sau s rsfoiasc nite cri dect s rite s-i
infrunte pe ceilali.
Aceti copii nu iau cuvntul n mod spontan n clas,nu salut din proprie iniiativ
adulii cu care se ntlnesc cnd sunt cu prinii lor, fr ca politeea lor s nu fie pus n
discuie.De cele mai multe ori, prinii sunt jenai de comportamentul copiilor.Ei nu-i
dau seama c aceti copii simt teama fa de necunoscui,riscnd astfel s devin parial
sau total inhibai.
Copiii pot avea temperamente sau aptitudini diferite,pot fi dotai de la natere cu o
memorie strlucit sau cu o inteligen ieit din comun,ns ei nu se nasc mincinoi,
timizi, neasculttori. Aceste trsturi sunt dobndite pe parcursul vieii,fiind determinate
n special de influena pe care o au asupra lor prinii i mediul n care triesc.Prin
urmare,felul n care printele i asum responsabilitatea de a fi printe se rsfrnge
asupra comportamentului copilului ntr-o foarte mare msur.
A educa un copil nu este un lucru chiar atat de usor, de aceea scoala vine in ajutorul
familiei contribuind la imbunatatirea si dezvoltarea conduitei morale si civice a elevilor.
Scoala primara este prima veriga a sistemului de invatamant care intra in functiune pe
acest domeniu, ei revenindu-i un rol central care-si va pune amprenta pe intreaga
dinamica ulterioara a comportamentului civic. Din acest punct de vedere primii patru ani
de scoala au aceeasi importanta pentru modelarea comportamentelor moral-civice, ca si
cei sapte ani de acasa.
La clasa am aplicat o metoda care s-a dovedit eficienta prin faptul ca am reusit sa cunosc
foarte bine elevii si am stiut pe ce sa insist pentru a ajunge la rezultatele dorite. La
inceputul anului scolar am dat un test elevilor referitor la calitatile lor si ale celor din
jurul lor:
1. Oamenii de care imi pasa cel mai mult in viata sunt

2. Ma simt mandru de mine cand


3. Sunt o persoana placuta pentu ca
4. Oamenii pe care ii admir cel mai mult in viata sunt
5. Calitatile pe care le admir cel mai mult la ei sunt
6. Doua dintre calitatile remarcbile ale mele sunt
7. Unul dintre lucrurile cele mai bune pe care le-am facut vreodata sunt
Scoala pregateste elevul pentru viata in care urmeaza sa intre, pentru indeplinirea rolului
sau in societate, in munca, pentru a-si face datoria fata de el si fata de societate, de
familie. In acelasi timp,insa, scoala trebuie sa pregateasca viitorul cetatean pentru ca sa
stie sa-si apere drepturile dar si pentru a sti sa le respecte si pe ale altora.
Cel mai important factor competent si responsabil de mersul mai departe al societatii
ramane scoala.
Scoala are mari datorii, mari raspunderi si responsabilitati.Elevii tineri e necesar sa fie
pregatiti sa faca fata competitiei bazata pe cinste si onestitate, pe o comportare libera
acceptata, limitata de respectarea legilor juridice si a normelor morale, caci adevarata
libertate nu poate exista decat in limitele unor norme de convietuire sanatoasa.(ing.Emil
Pop)
Scoala are doua functii:una primara, de formare a elevilor si integrare a lor in societate;
alta secundara, furnizand populatiei din zona modele comportamentale.
Scoala e organizatia care invata si produce invatare.
Mediul scolar este un mediu competitiv si este resimtit ca atare de elevi. Ei cred ca
scoala are cea mai mae influenta in ceea ce priveste insusirea unor valori civice si socioprofesionale ca libertatea de expresie, creativitatea, competenta , comportamentul activ,
formarea culturala, succesul, eroismul sau patriotismul.
Scoala si familia sunt doi poli de rezistenta ai educatiei care contribuie, prin mijloace
specifice, la formarea comportamentelor pozitive ale tinerilor.
EDUCATIA MORALA SI FORTA COLECTIVULUI
"Educaia moral se sprijin pe fora colectivului i a opiniei publice, dar
ine totodat seama de trsturile i particularitile individuale, de
cerinele i interesele fiecrui om."
Educaia moral civic urmrete formarea acelui set de competene civice
necesare i suficiente, pentru a face din copil un locuitor al cetii, un bun
cetean, urmrind cultivarea integritii morale a micilor colari sub
aspectul contientizrii propriului Eu i al modelrii comportamentului ca viitori
membri ai comunitii sociale.
Formm comportamentul civic al elevilor oferindu-le, n permanen, ca
exemple propriul nostru comportament. Ca urmare, c unotinele ce urmeaz a fi

predate n orele de educaie civic vor fi asimilate n mod firesc i vor


ntregi aportul n formarea unor deprinderi i priceperi cu ajutorul crora elevul
de vrst colar devine apt s se adapteze cu succes cerinelor i
normelor pe care societatea le impune.
La nivelul ariei curriculare Om i Societate prin intermediul disciplinelor :
Istoria Romnilor, Religie, Educaie Civic, micul colar afl modele
exemplare de comportament n spiritul valorilor morale care s-au impus n societate
de-a lungul timpului. Astfel, din leciile de istorie, copilul afl att despre modul de
organizare al societii din cele mai vechi timpuri pn n epoca modern
i contemporan. Cunoaterea premiselor istorice ale formrii i afirmrii
virtuilor poporului din care fac parte, genereaz n sufletul elevilor sentimentul de
apreciere fa de curajul i vitejia naintailor.Educaia moral-civic se
realizeaz i prin lectura suplimentar, unde se pot identifica diferite valori morale,
vitrui, comportamente folosite drept exemple pentru sintagme ca aa da ,
aa nu.
Dar educaia moral-civic nu se face doar n orele de curs i doar sub
ndrumarea cadrelor didactice. Principalii factori care ajut copilul n desv
rirea propriei educaii sunt coala i familia. La acestea dou se adaug
i comunitatea. Iar pentru o bun colaborare ntre aceti factori este nevoie de
mult comunicare din partea lor.
Criteriul de baz al evalurii relaiei coal familie const n
relevarea sporului real al calitii educaiei copilului, realizat printr-un transfer de
valori sociale, umane, educative de la instituia de nvmnt spre familie,
dar i printr-o aciune selectiv i creatoare a colii fa de valorile
culturale active trite n familiile colarilor mici .
Mediul familial constituie unul din factorii cunoaterii profilului colarilor i
deci un punct de reper permanent n activitatea
instructiv- educativ la clas.
Prinii nu au doar rol biologic, ci i datoria moral de a contribui activ la
educaia acestora ; aceast sarcin nu aparine n exclusivitate colii.
Grijile cotidiene , stresul, inevitabil ntr o perioad de tranziie, i fac pe
prini s le ofere copiilor tot mai puin timp , s i neleag tot mai
puin, dei condiiile n care cresc i se dezvolt copiii depind foarte mult
de prini . Comportarea fa de copil , la orice vrst , mediul pe care l
crem n jurul lui , influeneaz n bine sau n ru evoluia copilului
i are urmri asupra caracterului su de mai trziu.
Familia ofer copilului primele informaii despre lumea ce-l nconjoar, primele
norme i reguli de conduit moral, dar i climatul social i afectiv necesar
trebuinelor i dorinelor sale. Pecetea pe care prinii o las asupra
structurii spirituale i morale a personalitii propriilor copii se menine toat
viaa. Acest tip de relaie este hotrtoare i prin faptul c familia mediaz

i condiioneaz comunicarea cu celelalte componente sociale, n special cu


coala.
Influenele educative pe care familia le exercit asupra copiilor se pot manifesta prin
modele de conduit oferite de membrii familiei , precum i prin climatul psihosocial
existent n cadrul familiei. Este recunoscut faptul c strategiile educative la care se
face apel n familie ,mai mult sau mai puin contientizate,determin n mare
msur dezvoltarea personalitii, precum i rezultatele colare ale
copiilor,comportamentul lor social i moral. Aadar este necesar ca familia s
sprijine n permanen activitatea educativ a colii. Prinii trebuie s
cunoasc tot mai bine atmosfera muncii colare i s ncerce a o prelungi
n familie.
Trebuie s menionm c strategiile educaionale utilizate de unii prini
,chiar dac sunt bine intenionate , chiar dac au avut efecte pozitive n anumite
cazuri , nu duc ntotdeauna la obinerea unui optimum educaional, care s
favorizeze dezvoltarea personalitii . Ceea ce ntr-o familie a avut efecte eficiente
, n alta poate determina efecte contrarii.
Este o sarcin a colii , a personalului didactic , s identifice situaiile
problematice , s dirijeze strategiile educative ale familiei n favoarea elevului i
mai ales s contientizeze faptul c relaia de colaborare
coal-familie este determinant n obinerea performanelor colare.
Pentru eficientizarea relaiei coal - famile cadrul didactic trebuie :
s cunoasc mediul familial al elevilor vizitndu-i anunat sau neanunat
i s-i noteze observaiile n caietul nvtorului;
n funcie de categoria n care se nregistreaz prinii elevului,
interesati sau dezinteresati de ceea ce se ntmpl cu propriul copil, cooperani,
parial cooperani, necooperani cu coala s-i fixeze i s
ntrein ct mai multe discuii individuale;
s stabileasc din timp i s planifice tematica edintelor i a
lectoratelor cu prinii;
n cazul elevilor problem s se implice activ n procesul de educare a
familiei, ea reprezentnd sursa principalelor atitudini greite ale copiilor; familia
trebuie convins c numai acordnd timp si atenie copilului va putea s-l ajute
s depeasc dificultile aprute;
s antreneze prinii n organizarea i desfurarea activitilor
extracolare sau n atingerea obiectivelor diferitelor parteneriate coal-familiecomunitate.
Educaia moral civic se realizeaz organizat i sistematic i n afara
colii, n instituii extracolare (educaie pericolar, paracolar),
n cluburi, teatre, muzee, biblioteci i alte instituii culturale, cinematografe,
mass-media n general.
Activitile extracurriculare sunt complementare cu educaia formal,
ndeplinind roluri educative i formative pe care educaia colar le
abordeaz numai parial. Aceste activiti sunt organizate sau sprijinite de

asociaii ale prinilor sau copiilor (tineretului), instituii i asociaii


culturale, sportive, tiinifice, de factorii de decizie la nivelul comunitii locale,
de pres, radio-TV. La acestea se adaug organizaiile religioase i
activitile organizate de diferite culte, instituii de binefacere etc.
Concluzionnd, se poate face afirmaia c procesul de construire a profilului moral
civic al elevului e complex i trebuie s angajeze nu numai grupul de educatori,
ci i prini, instituiile culturale, mijloacele de comunicare n mas,
ntr-un cuvnt, societatea.