Curs sandu structuri 16.11.

2015

Distribuitia in teritoriu a elementelor in cadrul sistemului conduce de fapt la rezolvarea

unor probleme, care sunt diferite de la o situatie la alt, dar in general avem de-a face
cu 4 probleme caracterisitice:
-

pozitionare
msurare
regionalizare
decizie
In situatiile concrete fiecare pb isi gaseste o aplicare particularizata , privind pozitia ne
referim la ceea ce inseamna general in rez pb
Cu referire la masura/masurare ca process masuram datele pt ca numim in orice
situatie prin acest termen, toate informatiile care le obtinem si care sunt de interes in
stiatia respective indifferent la ce aspecte ale situatiei se refera ele ( fie ca ne referim la
sp, la situarea unor elem in spatiu, miscarea In spatiu, ddiferite procese cu caracter
demografic sau social care au loc in sp , toate aceste referinte devin utilizabile concret
in masura in care sunt evaluate prin masurare)
Pt ca vb de interprtarea generala a pb, vb despre date doua categorii:

primares
secundare
nu se foloseste aceasta diferentiere pentru a evidential un grad de importanta al
datelor, ci ne referim la nivelul inf pe care datele resp il exprima,
- prin date primare denumim toate inf care sunt de natura a se defini la o prima
constatare, evaluare ( date brute)
- date secundare- date care apar in urma prelucrarii ( date prelucrate) asupra lor s-a
operat de catre noi sau altcineva o evaluare printr-o judecata mai complexa decat
simpla constatare de exp o commparatie aceasta strada are un profil transversal
mai amplu decat cealalta strada inf prelucrata de o data secundara
indifferent daca este vb de date primare sau secundare, prima lor evaluare dupa
constatare = punerea in evidenta a marimii ai spunem ca masurarea este o operatie
primara de descriere a insusrilor unuia sau altuia dintre elem sist respective
termenul de inussire are o conotatie larga in disc de specialitate poarta numele de
dimensiune- nu isi reduce sensul in mod exclusiv la ceea ce intelegem prin dimens in
geometrie, ci intr-o analiza de system intelegem orice este caracteristic sist respectivedisctinctie intre un elem si alt elem cu referire la culoare in cond in care culorile sunt
catalogate, fiecare culoare diind identificata numeric si (ceasta identificare insemnand
de fapt o formula proprie culorii respective ca subst definite chimic) coloarea este o
dimensiune a elementului, obiectului respective
sensul de a gasi o dimensionare si a releva prin dimensiune o caract a elem resp atat
prin dimensiune cat si in sensul relatiilor lor in cadrul sistemului
- ne intereseaza raportul dintre doua elemente pe care le numim doua entitati ; - ne
intereseaza distanta dintre entitati atata timp cat aceste entitati sunt parti ae unui
system si ele sunt pozitionate in spatiu intr-un anume fel ;

- ne intereseaza ordinea in care sunt situate

- ne inetreseaza situarea lor dpdv nominal categorical in ce masura elem resp fce
parte dintr-o anumita clasa, categorie
pt fiecare dina cest nevoi luam in considerare o masurare pt care se utilizeaza un
anumit instrument- aceste instrumente se numesc scari de referinta pt ca oricare din
ele patru caracteristici se definesc printr-o positionare una fata de cealalta a defini o
astfel de relatie inseamna a situa entitatea respective pe o anumita scara de evaluare
astfel ca utilizam
pentru raportul intre doua entitati scara de raport
pt distanta dintre entitati scara de interval
pt ordine- scara ordinala
pt situarea categoriala scara nominala
Utilizarea acestor instrumente are un effect cumulative pt unele dintre ele ( scema _ ) scar de raport este ea mai completa ca informtie in sensul ca precizeaza atat
raportarea cat si distanta cat si ordinea cat si situarea categoriala adica clasificarea
Scara de interval dist, ordinea si clasificarea
Ordinala ordonare si clasificare
Nominala - inf doar aspura clasificarii
Pt utilizarea acestor scari ca instrumente de masura este nevoie in doua dintre aceste
cazuri de a avea un reper zero de la care scara incepe sa fie aplicata, sa aiba sens
scara de interval si scara ordinala de obicei in aceste conditii pt a desfasura aceasta
operatie unul dintre elemente este luat in consideratie ca element initial, elem 0 acest
lucru nu se face intamplator, ci alegerea elem 0 se realizeaza in raport cu situatia
concrta care impune procesul de masurare respective si ci obiectivul pe care il luam in
cosinderatie daca pun intrebarea care dintre locurile de pe o lista e mai aproape de un
anumit punct, fara a avea acel punct ca reper, nu-si are rostul intrebarea si operatia
respective, in general acel pct este unul din locurile listate care ne intereseaza in mod
deosebit ca relatie cu celelalte locuri din system
Operatia cea mai complexa este clasificarea care se realizeaza pe baza scarii nominale
pt a vb de clasificare= acumulare de informatii care parcurge de fapt toate cele trei
tipuri de scari ca instrumente de evaluare anterior untilizarii scarii nominale ; scara
nominala utilizeaza inf obtinute prin intermediul celorlalte 3
A clasifica= operatie esentiala de cunoastere, insemnand gruparea componentelor
sistemului respective in clase diferite sau categorii dierite pornind de la asemanari si
deosebiri , astfel punem in videnta acele elemente ale sistemului, entitati care dintr-un
anumit punct de vedere sau mai multe, sunt mai mult sau mai putin similare. Acest
lucru apare ca o infatisare, explicare a studiului parcurs in asa numita dendograma ca
reprezentare grafica 0 in cadrul careia se pleaca de la o listare a elementelor si de la
evidentierea unor caracteristici in sensul carora noi urmarim starea de asemanare sau
de deosebire aceste caract sunt situate pe verticala, fiecare dintre caracteristicile
resp, definind un nivel al aecstei reprezentari grafice ai este posibil sa evidentiem care
dintre elem sist resectiv sunt asemanatoare daca nu cumva chiar similare intre ele
(schemaaa) 2 si 3 sunt similare dpdv al caracteristicii consemnate la pozitia 1
( caracteristica dimensiunii) , elem 5 si 6 sunt similare in ceea ce priveste dimensiunea
consemnata la pozitia 2 dpdv al dimens consemnate la pozitia 3 si elem 2 si 3 si 5 si 6

sunt similare0 starea de similitudine nu este ceva ce se pretinde a se manifesta in

integralitatea entitatii respective ci numai in ceea ce priveste o anumita caracteristica,
dimensiune cu cat nr acestor dimensiuni este mai amplu, cu atat asemanarea intre
entitati este mai mare, ajungandu,se la identitate
In ceea ce priveste clasificarea => in final aceasta dendograma de similitudine ajunge
converge catre o caractristica care este comuna tuturor entitatilor respective
explicandu-se astfel ceea ce am discutat intr-un curs anterior cu referire la starea de
integrare a sistemului, o stare de integrare min sau max min = cand un element este
comun ambelor sisteme sau mai multor sisteme
Prin aceasta dendograma reprzentare grafica a clasificarii rezulta ca daca entitatile resp
fac parte dintr-un system amplu, complex, caracteristica care genereaza sist
respective, este caracteristica situata in pozitia superioara ai o analiza, un comentariu
de dendograma pune in evidenta alcaturirea sist respective integrat In subsiteme, adica
rezulta de fapt ca prin aceasta dendograma si prin acesta reprez grafica de curpindere
se exprima o aceeasi alcatuire sistemica dendograma evidentiaza in principiu prin
pozitiile inferioare particularitatile subsistemelor sau entitatilor componente, iar in
pozitia superioara evidentiaza de fapt generalitatea
O analiza a caracteristicilor, a dimensiunilor, in cadrul unui system complex apare prin
utilizarea matricei analitice care in aceste conditii se numeste matrice de clasificare o
matrice in care se pune in evidenta in fiecare casuta starea de cuprindere a entitatilor
in cadrul sist se evidentiaza numeric, dar posibil intr-o anumita masura si calitativ,
intensitatea caracteristicilor, dimensiunilor commune
In baza unei astfel de analize se abordeza similaritatea sau proximitatea ( proxim,
proximitate- cu referire la situarea in spatiu, cu sensul de apropiere, dar de data
aceasta are o intelegere mai larga, nu numai o apropiere dimensional-spatiala ci si
caracteristica ). Similaritatea in cadrul sist ca stare intre entitati poate fi strcuturala sau
funcionala structural ne referim la felul si nr proprietatilor, al dimensiunilor, la
intensitatea lor, deci sunt similare doua entitati care au acelasi nr de proprietati,
aceleasi proprietati si pt care intensitatea acestora este aceeasi; dpdv functional
similaritatea se defineste in raport cu covarianta pe care entitatil resp o pun in
evidenta- daca doua entitati evidentiaza relatii de aceeasi natura si mai multde aceeasi
intensitate=> din acest pct de veder sunt similare
In raportarea starii de similaritate la spatiu luam in consideratie ceea ce discutam in
cursul anterior referitor la spatiu si avem astfe o abordare topoligica in care intereseaza
in mod deosebil locul si conexiunile intre locuri ca pozitie si avem pe de alta parte
spatial metric in care ne int3ereseaza distributia
In principiu sp topologic este o interpretare de natura calitativa a sp metric pe care il
include
Similaritate se caract prin gradul de similaritate/similitudine fie in sensul nr de
dimensiuni similare, fie in sensul marimii distantei in spatiu o anailiza de similaritate
este absolut neceara in definire retelei de servicii in teritoriu urban sau extraurban
sau in definirea retelei de localitati evidentiez clasele de localitati care sunt in
teritoriul respective, facand o distinctie intre localitati cu o anumita caracteristica, si
alte localitati cu alta caract, deci cu referire la dimensiunile elementelor sistemului, dar
un alt comentariu se refera la evidentierea categoriilor de localitati in functie de dist
dintre ele in raport cu unul sau mai multe repere de localizare dist la localitatea
resedinta a judetului sau care o anumita importanta functionala
3. Regionalizare

este in esenta o operatie matematica care insemna circumscrierea in teritoriu de exp a

unei teorii a acelei parti in care teoria se aplica intr-un fel sau altul ideea generalizata
de teritoriu nu o portiune de teren in care de fapt organizam sp respectiv, dar
termenul este folosit sin in mate in sens abstract o teorie are un terotoriu= se aplica
acelui teritoriu care desi abstract, paradoxal el este limitat ( generala la nivelul teoriei
sau partiala, interioara la nivelul unuia sau altuia din modurile aplicarii limitarii
respective in aceste conditi apare regionalizarea
in cazul nostru, este o operatie concreta care se refera la concret, este de fapt un caz
special de clasificare dupa un anumit criteriu la care se adauga o anumita restrictie de
contingenta, de cuprindere, de apartenenta pt ca regionalizarea are drept scop
definirea in teritoriu a unor zone omogenem omogenitatea fiind o caract rezultata din
constatarea unei aceleiasi dimensiuni avem de-a face cu o regiune omogena
in teritoriu regionalizarea duce la identificarea unor zone functionale determinate pe
baza interdependentei dintre o entitate cu rol principal si alte entitati care ii sunt
subordonate, deci dintre un centru si componentele sist respectiv
o astfel de zona functionala care este o regiune, un produs de regionalizare, se studiaza
prin descomplunerea ei in subregiuni nodale , interactiuni retele, noduri organizate
ierarhic si spatii interstitiale.
Nodurile = acele entitati cu rol principal, sunt centrle de regiuni ; nodul care genereaza
de fapt regiunea nu e o aparitie singulara in teritoriu, mai sunt si alte noduri (retea), dar
nodul principal de sistinge prin dimensiunile numerice si calitative pe care le are p e
centrul regiunii respective
In functie de importanta acestui centru si de rlatiile cu celelalte noduri, mai mici sau
mai mari se defineste de fapt decupajul terotorial al regiunii respective ai o analiza in
acest sens asupra unui teritoriu larg, genereaza regionalizarea in teritoriul respective
Avem de-a face cu interactiuni in teritoriu intre centru si celelalte noduri, dar si intre
noduri luate separate, distinct
Aceste relatii, interactiuni genereaza reteaua in cadrul teritoriului, fiind deci definite pri
noduri si relatii, in masura in care inf pe care le am sunt ct mai bogate cu rferire la
natura relatiilor si la marimea si rolul nodurilor, cu ata mai clara este definirea retelei in
teritoriu deci termenul de retea utilizat in planif spatiala are acest sens imediat
Sp interstitiale sunt cele care raman sunt intre relatii in ochiurile retelei - acestea nu
am constituit un obiect de cercetare, de cunoastere odata cu abordarea in ansamblu a
regiunii
In general functionalismul care a sprijimit definirea unei teorii a regionalizarii teritoriului
real nu s-a ocupat de spatial interstital, lucrur ezultand din intelesurile de baza ale
functionalismului
Mai tarziu dupa 1970, 75 a aparut o preocupare pt spatial interstitial ai a devenit o
componenta a sistemului, un spatiu deci care pt arh si urb prezinta interes ca obiect de
interes, nemairamanand asa cum se intampla pana atunci un rest, un reziduu in cadrul
organizarii spatiale
Spuenm in consecinta ca o regiune se evidentiaza printr-un system de cent5re de
interes si prin ariilor lor de influenta, deci printr-un mod de organizare de fapt,
organizare specifica a spatiului aceasta organizare se exprima prin 4 reguli`:

1.

marimea ,fortele, campul de inflenta si raza de actiune a nodului sunt

proportionale ceea ce genereaza in cadrul teritoriului o anumita situatie 2 noduri
legate printr-o relatie consistnta se defineste o situatie in teritoriu de 2 tipuri
( schemaaaa) in conditia in care cele 2 noduri sunt indetince, similare, si in cond in
car enu sunt indentice, unul din ele avand rol prioritar,de centru in cadrul zonei se
defineste In teritoriu o aplicare a regluii prezentate mi inainte adica marimea,
fortele, campul de influenta si raza de actiune este proportionala una cu cealalta
deci daca marimea nodului este clar diferita de cea a nodului alaturat, si raza de a
actiune va fi diferit si supraf de infl va fi diferita
2.
impulsul schimbarii economice se transmite ierarhic de sus in jos de la nodul
mare, amplu, la nodul mic=> evolutie economica a acestui nod vade pinde de
evolutia economica a nodului ierarhic superior ca dimensiune- aceasta relatie
impreuna cu regula anterioara vor genera ierarhizarea sistemului nodal in cadrul
regiunii respective
3.
dezvoltarea in teritoriu este functie de distanta fara de nod luand in
consideratie un nod si in teritoriul inconjurator diverse locuri => dezv fiecareia
dintre locuri este depedendent de dist pana la noduri =? Daca fata de un nod care
este principal, ierarhic definit, avem mai multe noduri atnci acestea vor evolua, se
vor dezvolta in cncordnta cu dst lor ca situare, pozitionare, la nodul ierarhic superior,
in felul acesta definindu-se treptele de ierarhizare a nodurilor I cadrul regiunii
4.
potentialul de dezvoltare al unei zone in lungul unei axe este in fictie de
intensitatea interactiunilor indtre cele 2 noduri- este vb de dezv acestului teritoriu pt
cadezv producandu-se initial in jurul nodului, se extinde tentacular in lungul axei pe
care se realizeaza relatia cu nodurile vecine ai in cazul a doua noduri egale, care se
dev in aceeasi proportie, masura in timp vom avea de-a face in lungul axei de
lagatura cu o dezv egala
in cazul unor noduri de marimi si importante diferte dezv in lungul axei este mai
ampla sip e o adancime mai mare pe masura ce locul este mai apropiat de nodul cu
importanta primara
aceste 4 reguli se definesc intr-o practica naturala a dezv teritoriului, in functie de
intentiile de planificare spatiala aceste reguli pot fi inluentate, deci situatia in
teritoriu sa se produca intr-un fel modificat fata de aplicarea naturala a regulilor.
Orice dezvoltare care se realizeaza impotriva sensului natural este anormala, care la
un mom dat se razbuna, produce o stare deficitatra in teritoriu, produce
disfunctionalitate de aceea planificare ca support al dezvoltarii trebuie sa lucreze ca
un imbold pt dezv de ansamblu sis a se produca In tritoriu prntr-o modelare a
spatiului, preluan d ca support caracteristicile dezvoltarii naturale. = proiectand
rteaua de localitati intr-un tritoriu, programand procese de dezvoltare, noi nu vom
putea sa facem abstractie de ceea c ear insemna aplicarea regulilor
naturale( apiculorul car introduce in stup un figure prefabrcat ajutand albinele,
neavand o alta configuratie fata de cel real)
ideea de system si dezv sistemica apare in urbanism in anii 30 fara sa existe o teorie
sistemica, fara sa existe o cunostiinta asupra unui process ssitemic : Kristal sau
Saarinen au extras o serie de inf si au def principii cu referire la aceastadezv
naturala
aparitia structuralismului fixeaza aceasta abordare intr-o schema mai clara ai teoria
supraretelelor a supraregiunii incepe dupa 1945 sa fie aplicata mai intai in MB si mai
tarziu in Suedia, dupa 1950si cv ea devine baza stiintifica In ceea ce a insemnat
planificarea spatiala terotoriala
experienta dezv regiunii londoneze in anii 50-60 este f exresiva pt ca dezv londrei
dupa razboi , pierderile suferite de la bombardamente, acondus la definirea unei
politici de at si de urb pt aceasta zona constituindu-de astel o prima exp europeana (

process de reconstructie ij int londre, process de reconstructie in localit bombardate,

rezolvarea pb cazarii imigrantilor => ideea dezv unor localitati in periurban fapt care
se inscrie intr-o teorie elaborata in anii 30 in care se preconiza un system de
localitati de prina, a doua, a treia importanta, cele de 2 si 3 dezvoltandu-se in jurul
londrei la o dist de 30 sau 60 km. localtati pe axe principale de acces in marele oras,
apar si dezv industriale si se pune pb rezolvarii relatiei de miscare intre aceste
localitati si marele oras constatandu-se ca axa respective nu mai face fata, nu mai
poate s apreia aceasta msicare, pe de-o parte datorita cresterii traficului su altui
fenomen pb unei relatii de transp mai avantajoase se rpelungesc liniii de metrou
in ext marelui oras nu in lungul arterei de penetratie ci undeva in teritoiu ai sa
ajunga la acea localitate care interesa, atingand sia lte localitati mici care existau si
ele => in timp localitatile au devenit noduri imp In teritoriu si au generat in lungul
liniei de metrou un teritoriu urbanizat
4a pb Decizia
o hotarare care devine importanta cu referire la un anumit teritoriu prin faptulc a
stabileste repere pt dezv viitoare in sensul de obiective ale acestei dezv pe de-o
parte sip e de alta , in sensul de mijloace resurse pt dezv respective- prin acesti 2
termeni cuprindem tot ceea ce inseamna element necesar pt dezvoltare exp la
mijloace intervin ca resurse teritoriul, fondul economic, baza financiara, forta
profesionala, cunoasterea = resurse pt dezv care se include in mijloacele de dezv
este un process antamat de definire si este de fapt in ultima instanta un document
pe baza careia se face realizarea dezv
luata de un individ sau un grup cu misiunea de a coordona un process de dezv, dar
decizia devine efectiva atunci cand se configureaza in cadrul unui document
program de aceea decizia este de fapt apanajul factorului politic in ceea ce priveste
constructia urbana si dezv teritoriala , devenind eronata expresia decizie in leg cu
activitatea profesionistului- el nu are puterea sa decida, ci propune spre decizie,
obteaza pt o anumita solutie, procedeu => in leg cu decizia apare ca subproblema
rel profesionistului cu factorul politic de decizie
avem de-a face de multe ori cu decizia din partea celui care investeste atunci cand
decizia se refera la o investitie privata , prin generalizare este vb de factorul politic,
cel care poarta interesul pt realiz organizarii spatiale respective
decizia ca produs al unui process porneste de la nevoie, in contextual careia se
defineste obiectivul, necesitatea precizeaza valoarea si norma, normal si val sunt
stabilite ca nevoie, dar in raport cu disponibilitatea- eu apreciez val unui fapt, tinand
seama de posibilitatea care a stat la baza realizarii faptului resp, in raport cu
posibilitatea se stavileste norma ai intre norma si valoare exista o relatie de
interdependenta sau de determinare reciproca in cond in care norma de sp locativ
este de 12mp / ps atunci inevitabil evaluarea sp realizat la un mom dat se face in fct
de aceasta norma, deci necesitatea , desiinitial atuni cand ea aare pe baza mobilului
este nelimitata, in mom in care se defineste ca cerinta functionala este dj supusa
normarii, normare la care intervine posibilitatea
valoarea constituie suportul pt evaluarea unui fapt , decizia neputand sa fie in afara
normei, fara a tine seama de ceea ce este posibil realitatea care apare este un
produs al efortului constructive, dar dpdv al procesului este o rezulatnta a deciziei si
a unui process de evauare corecta
dpdv al decizie in sensul procesului de dezv ( professional) luam in cosnideratie
succesiunea acestor erape de dezvoltare, etape care pornind de la datele de baza
avem o prima etapa de pregatire a datelor, apoi o adoua de prelucrare a datelor
coresp obiectivului luat in consideratie apoi o etapa de pregatire a rezultatului care

duce la rezultat ( proiect)- aceasta succesiune se refera la pregatirea proiectelor, nu

realizarea finaal a obiectivului propus
datele sunt niste fapte brute
pregatirea datelor genereaza faptele interpretate, stiintifice
pregatirea raspunsului inseamna fapte generice, legi, reprezentari, prncipii
cea ami mare parte este alocata prelucrarii complexe in conformitate cu obiectivul, a
datelor
prelucrari: generale si specifice
prelucrarile generale se consuma In de scrierea si analiza situatiei existente, in
generarea unor solutii principial posbile, apoi in analizele de impact si consecinte iar
apoi in evaluare comparativa a solutiilor posibile- ordine logica rezultata din procesul
de imbogatire a cunoasterii asura subiectului respectiv, dar pe parcursul acestui
process apare nevoia verificarilor care in general se refer ape de-o aprte la prima
etapa sip e de alta parte la ultima etapa
aceste verificari se produc de fapt in sensul de selctare a inf care ajunge de la inf
bruta si a inf care vine prn intermediul solutiilor avem de-a face tot cu inf numai ca
e f mare diferenta de calitate si de continut al acestor inf dca prima aprte a inf se
refera mai mult la ce trebuie facut, inf din faza 4 se refera la ceea ce ar inseman
cum trebuie facut
aceasta analiza de verificare, testare, insemana definirea de fapt a unui ansamblu
de legi de reglementari fiind in special caracterul acestui moment in domeniul
planificarii spatiale pt ca a stabili traseul unei strazi , prospectul ei, gradul de
ocupare in teritoriile care raman n spatele fronturilor strazii , echipamentele
necesare dincolo de definirea lor in sensul configratiei satiale inseamna definir4ea
unor reglementari de orgamizarea zonei
prelucrarile specifice d ecurg in aceasta succesiune si inseamna o fixare a
reglementarilor in configuratii aceste prelucrari specifice in domeniul at sau urb
inseamna de fat orientarea si precizarea reglementarilor definite anterior pe trei
directii : precizareea lor pe sectoar de interes (at pe sectorul economic, sect
serviciilor, sect protectia mediului, etc); de asemenea aceste reglementri trebuie
fixate in timp ca programare a mom in care reglementarile devin effective pri
organizarea spatiului deci utile; precizarea lor in spatiu ca localizare si adaptare a sp
respective printr-o anumita amaenajare
prelucrarile specifice se definesc in contextul in care avem de-a face cu o analiza, o
gandire dezv in sens longitudinal sau transversal dezv longit priveste timpul, iar
cea transversala priveste orgnziarea spatiului la un anumit mom dat este vb de o
abordare dinamica si una structurala
daca decizia este una din cele 4 pb care sunt problemele de rzolvat in palnif
spatiala in int problemei de decizie: zonificarea, amplasarea , distributia, fluxurile,
alocarea echipamentlor , definirea echipamentelor in retea in fiecare dintre aceste
pb intervine decizia
ZONIFICAREA
Este o regionalizare in care criteriile pe care le luam in consideratie sunt legate de
ocuparea spatiului in functie de tot ceea ce inseamna functionalitate ; in fond
zonificarea s-a aplicat ca process in planif spatiala inca din cele mai vechi timpuri,
dar cu motivatie diferita; in unele situatii istorice zonificare din motive economice,
alteori din motive cu caracter de a proteja comunitatea fata de risc, alteori din
motive religioase - zonificarea se diferentiaza pe parcursul aparitie si configurarii
sale in teritoriu in plan istoric pt ca orasul modern suporta evidenta uneo zonificari
economice si sociale f puternice, fie ca este practicata intentionat fie ca este un
rezultat ca produs natural al unei evolutii naturale.

Zonif a fost luata in cnsideratie ca un principiu motivat de interese diferite si care s-a
aplicat asupra alcaturii urbane odata cu organizarea intentionata mai mult sau mai
putin programata a constructiei urbane
Zonif devine un principiu stiintific odata cu dezv rationalismului, odata cu dezv
functionalismului carta de la atena doc cel mai imp din perioada anilor 30 si care
consfinsteste zonificarea ca principiu fundamental pt organziarea urbana principiu
dominat de conceptia lui Corbusier in sensul disjunctiei in teritoriul urban a terit pt
locuit, pt munca si pt recreere dusjunctie expusa ca principiu stiintific in virtutea
caruia se urmarea sanatatea spatiului locuit, acuratetea lui, fapt dovedindu-se mai
tarziu ca fiind un mijloc de curatire a mediului urban, a spatiului urban, dar totodata
fiind un mijloc de realizare a uniformitatii spatiului. A unui sp urban lipsit de interes,
ceea ce cristopher Alexander va intitula in articolul orasul este un copac.
Astazi vb in continuare de zonificarea urbana, ramane in principiu progresist,
contemporan in organziarea orasului, numai ca motivatia si mijlocul de abordare prin
care acest process se definite se schimba in sensul ca se trece de la duscjunctia
functiunilor la coroborarea functiunilor adica exact la conditia contrara, insa
respectandu.se ceea ce conceptual initial de zonificare preconica adica o cunoastere
f amanuntita a functiilor in cadrul teritoriului a ceea e inseamna comaptibilitate sau
incompatibilitate intre activitati
Compatibilitatea conducand la asocierea activitatilor, air incom conducand la
discocierea activ
Dicoierea nu mai apare ca in teoriile lui Corbusier, de princiupiu, ci este vb de o
disociere de stare concreta care ia in consideratie natura fiecarei activitati in parte
astfel, o analiz a compatibilitatii activitatii lor- care urmareste sa constate dqaca cele
2 activitati se incomodeaza su daca sunt indiferente, pune in evidenta mai multe
tipuri de rlatii : o rel pozitiva de ambele parti adica ins ensul ca cele doua activitati
functioneaza mai bn daca sunt associate, se ajuta intre ele ( inrajutorare intre activ
cuc aracter commercial si cele cu caracter recreativ); avantaj pt una din activitati;
desi o activ influentaza pozitiv pe cealalta, cealalta are o infl neg asupra primei =>
stare de dicordanta categorical sau o relatie care trebuie sa fie definite in functie de
ponderile in care se exercita infl negativa sau pozitiva, pt ca infl neg poate in
neglijabila in raport cu infl pozitiva opusa ; se poate ajunge la situatia inc are cele
doua activitati sunt indiferente una fata de cealalta nu sw deranjeaza nu se infl
pozitiv = dintr-o astfel de analiza rezulta nu o anulare a ideii de a se situa impreuna
ci dimpotriva o cautare a modalitatilor prin care cele 2 activ situate impreuna pot sa
genereze in sp urban valabil, interesant . In alcatuirea urbana lucram cu o
multitudine de activitati. Aceasta analiza ne va semnala grade diferite de grupare,
atat in sens calitativ si cantitativ, pentru asocierea activitatilor in constructia
urbana. Zonif rezulta ca Spunem ca ceea ce e caracterul unei zone dse defineste
calitativ prin categoriile de texturi pe care le cuprinde si cantitativ prinin textura cu
cea mai mare valoare de ocupare a teritoriului urban. Aceasta cea mai mare valoare
rezultand in baza unei comparatii a situatiei respective, raportata la niste indicatori
medii pe oras. Acest lucru inseamna, spre exemplu: intr un teritoriu, avem o str
urbana cu caracter commercial care se evidentiaza printr un anumit indice de
ocupare, in acelasi terit avem de a face si cu o ocupare cu o textura cu caracter
residential cu un indeice de ocupare. Aceste indice de ocupare residential e mai
mare decat cel cu activitate comerciala. Nu trb sa tragem in mod automat o
concluzie, sa spunem ca avem de a face cu o zona rezidentiala, trb sa comparam
indicii cu niste indici reper. Constatam ca indicele de ocupare de catre textura
comerciala constatat in zona iin care lucram e mai mare decat minimul constatatat
acceptat pt ceea ce inseamna zone comerciale, astfel putem considera zona, drept o
zona comerciala a orasului in care avem de a face si cu constructii rezidentiale de
locuinte. Principiul modern contemrooan al zonificarii ne arata ca amestecul
functional, care nu implica niste contradictii de functionare este favorabil este de

urmarit, pentru ca aceasta combinare supravegheata professional prezinta interes

ca diversificare a zonei si ca particularizare a zonei. Aceasta ide devenita principiu
a schimbat constructi urbana dupa 1975. Cand s a renuntat la centrele comerciale
singulare prin functionalitatea lor sprijinindu se pe centrele cu funtionalit mixta.
Existenta unor obiective culturale, comerciale, obiective cu caracter distractive
recreativ face ca acest ansamblu residential sa fie efectiv trait de colectivitatile
respective, renuntand la cartierele rezidentiale dormitor. In loc sa absoarba raul , au
contribuit la amplificarea acestui rau al orasului. In sensul acestei intelegeri,
spunem ca o parte sau alta din oras se constituie ca zona, atunci cand se poate
constata un anumit caracter de omogenitate nu neaparat un acelasi tip de activitate
si acest caracter de omogenitate pleaca pe de o parte de la o dispunere echilibrata,
egala in cadrul teritoriului a activitatilor, dar in conditia in care aceste activitati
corespund unui evantai foarte larg de tipuri de activitate. Totusi, pentru a caracteriza
o zona, spunem ca avem de-a face cu o zona rezidentiala unde activitatile cu
caracter residential sunt majoritare, avem de a face cu o zona mixta, commercial
rezidentiala sau avem de a face cu o zona centrala, fata de alte zone din oras care
pot fi zone culturale. In discutie intervin acum, chiar mai insistent, ideea de caracter
a zonei. Pentru ca , pe de o parte avem nevoie de a defni
Mijlocul prin care definim acest lucru este asa numita analiza multicriteriala. ACeasta
analiza se foloseste in cunoastere, in situatii foarte diferite, e unisntrument de
cunoastere in domenii foarte diferite, nu e un instrument utilizat numai in
planificarea spatiala, dar in acest domeniu el evidentiaza cateva particularitati.
Aceata analiza este dezvoltata prin utilizarea unor consemnari de situatie sua poate
sa fie utilizata intr-un sens grafc, prin reprezentare grafica. Poate sa fie o aplicatie
metodica, care sa foloseasca in unele cazuri modelarea matematica sau poate fi
aplicata pur si simplu, printr-o simpla creionare. In principiu analiza multicriteriala e
o clasificare prin considerarea simultana a unor caracteristici, altfel numiti
discriminatori, astfel incat pentru noi o preocupare importanta consta in definirea
puterii de discriminare a acestor discriminatoir, adica masura in care discriminatorii
respective prin apicarea lor asupra unui loc pot sa diferentize locul respective de un
alt loc. Se aleg acei discriminatori cu putere mare de diferentiere. Studiul de fapt are
caracter comparativ el contituindu se prin compararea situatiei constatate in diverse
locuri ale teritoriului cu un numar de discriminatori, aceasta anliza ajunge la o
configuratie matriceala. Pe oronata trec dicriminatorii sip e cealalta pun locurile,
identificate priintr- o anumita nominalizare, consemnand in fiecare casuta ceea ce
inseamna maniefestare la locul respective. Intr o imegine finala se reliefeaza in
teritoriul curpins in matricea respective zonele care prezinta o anumita caracteristica
majoritara. Dar pt noi devine mai interesanta analiza mutlcriteriala desfasurata prin
metoda grafica, adica inregistrarea constatarilor din teritoriu. Momentele care sunt
curpinse in aceasta abordare grafica>
1-Listarea criteriilor pe care de luam in coonsiderare, ceea ce insemmna o
documentare serioasa, pt ca trb sa le identificam. Poat sa apara si niste criterii
diferite in functie de problema care se pune si trebuie identificata in momentul
respective
-2Analiza de criteriu- puterea de discriminare a fiecarui criteriu, prin ce se manifesta
in mod unic sau pe o anumita scara de valoare, sa se manifeste in grade diferite de
intensitate,
3- Evaluarea criteriilor- pentru unele dintre aceste criterii noi va trebui sa realizam o
scara grafica de cuprindere, atunci cand e vorba de un criteriu care se manifesta cu
intensitati diferite, deasmenea tot acum facem o selectie a criteriilor. E adevarat , in
principiu un numar mai mare de criterii e mai exact mai correct de definire, dar nu
ne putem incarca cu acele criterii care in raport cu oviectivul nostru nu sunt
sufficient de discriminatoare.

Aceste 3 etape sunt etape de abordare analitica a cazului. Se trece la o abordare

grafica de plan a cazului. Este vorba de
4-Analiza de criterii pe teren- inregistrare pe planurile respective, astfel incat pentru
fiecare criteriu, vom obtine un plan in care avem o imagine a diferitelor intensitati
ale criteriului si ale locurilor unde acestea se evidentiaza
5- Constatarea pe plan a limitelor de criterii si suprapunerea lor, in sensul ca in
raport cu obiectivul in analiza prealabila a criteriului, noi am depistat care e valoarea
de criteriu dincol de care sensul constatarii lui nu mai este de luat in considerare.
Frecventa cu care el se gaseste in cadrul terit nu mai este relevant, in felu acetsa pe
planull teritorului se plaseaza limitele de teritoriu, in interiorul carora valorile
tritoriului respective raman interesante. Se obtine o alta limita, noi am realizat dj
niste regionalizari, pentru ca am introdus acel element de restrictie, de cotingenta,
scotand o parte a teritoriului, care din punct de vedere al criteriului respective nu e
interesant.
6- In mozaicul iobtinut din suprapunerea limitelor definim o evaluare prin cumul
valoric. Atunci cand am desfasurat analiza de criteriu noi am stability si importanta
criteriului pentru obiectivul pe care il urmarim, importanta fiind precizata printr-o
nota, astfel incat toate criteriile au fost consemnate de la un punct la 10 puncte,
nefiind absolut necesar ca aceste criterii sa fie notate de la 1 punct la 1 punct,
putand ca diferenta de notare sa fie diferita. Sunt criteriile care au nuante diferite,
mai ult posibilitati, astfel incat daca criteriul X ia noata 4 are incarcarea de 4 pct si
totodata criteriul resp se evidentiaza prin mai multe grade de identitate, 4, ciriteriul
reps dispune de 4 valori, deci nota 4 se descompune in 4 valori. Cumularea nu
inseamna altceva decat adunarea punctelor care se realizeaza prin suprapunrerea
criteriilor unde avem parte de asa ceva.
7- Definirea zonei pe baza unui interval valoric de notare-ex: A folosit aceasta
metoda prin 1976, cand a definit centrul istoric al Bucurestiului. Aceasta analiza
realizata de el a insemnat> ni se cere definirea unei zone comerciale in cadrul unuui
teritoriu, presupunem ca definim criteriile, in considerarea activitatilor cu caracter
commercial de diferite tipuri sau a altor activitati care pot interveni in aceasta zonacriteriile .A- nota 1,B-2, C-3< identificarea activitatilor in cadrul teritoriului- se face
prin mijloace foarte diferite, o identificare manuala, oarecum empirica prin vizitarea
teritoriului si consemnarea tuturor locurilor prin care reci sua se poate face prin
mijlocul cel mai apropiat de perfectiune prin modelare matematica, prin realizarea
unui caroiaj. Se defineste o parte a teritoriului respective care sunt caracterizate prin
criteriul A, apoi B apoi C Se defineste astfel un mosaic. Pentru fiecare parte din acest
mosaic exista o suprapunere de criterii sau un singur criteriu, in aceste conditii se
face cumulul. Se obtin 2 pct pt A, apoi la B ramane un sg punct. Se obtin niste
suprapuneri de punctaje de la 1-6 . Se face o listare a criteriilor respective in care se
ia in considerare suprapunerea de cumul. O analiza posibil in prealabil, in fct de
situatia respective sau din experimentari duc la cooncluzia care inseamna la
stabiirea acelei limite de constrangeri, se dovedeste ca centrul commercial este
intotdeauna atunci cand in cumulul care se acorda se obtine minimum nota 3, deci
centrul commercial e orice loc din teritoriu care obtine dina naliza resp un cumul de
3, locuri specifice ale centrului commercial, adica a ceea ce am urmarit ca obiectiv al
studiului. Se observa o noua limita care cuprinde toate locurile resp care sunt peste
aceasta valoare, de fapt centrul commercial se defineste ca zona specifica,
particulara, in aceasta conditie, reunind toate locurile care au 5 sau 6 puncte.
Aceasta inseamna analiza multicriteriala-o suprapunere de criterii pe care noi o
realizam astfel sprijinindu se pe constatari calitative si cantitative, dar mai ales pe
onstatari de configuratie. Aceasta analiza, in raport cu niste lucruri poatesa
evidentieze o serie de caracteristici structurale. Este o posibila surprindere in
exprimare grafica a unor elemente de structura. O situatie in sensul ca noi
constatam ca mai multe criterii luate in considerare se suprapun linear in lungul unui

traseu, acest fapt trb sa exprime faptul ca pe traseul acela se intampla ceva care are
importanta functionala si spatiala. Ostructura care se dezvolta intr un mod mai mult
sau mai putin natural e orpita pe aceasta linie. Linia nepunand in evidenta o intentie
decat in masura in care alcatuirea urbana respective este realizata pe baza unui
proiect, adica in sensul in care aici avem de a face cu o linie de intravilan, atunci ar fi
posibil sa apara o suprapunere de criterii, dar si din punct de vedere al alcaturiri
logice a urbanului. Aceste criterii nu merg niciodata sa se suprapuna pe linia de
extrema a struct urbane de intavilan este sugerata o rapa, o lisiera de padure, etc,
apare pe schema noastra fara ca planul sa fie un support topographic care sa
exprime aceste lucruri. Aceasta situatie de bariera structurala apare cand avem de-a
face cu un elem de struct urbana care produce o separata a tritoriului urban: o mare
axa de transport. Mai exista o situatie limite intre doua zone diferite ale alcaturii
urbane prin tipul de populatie, printr-o pop spre exp bogata si una saraca nu este o
situatie care se intalneste f des in orasul eurpean, ci se intalneste des in orasul
American pt ca modu de dezv al orasului si politica de evolutie duce la niste
diferente f mari intre cartiere diferenta este de-o parte intre ceea ce se afla de o
parte si ceea ce se afla de cealalta parte a strazii- diferenta de natura sociala sau
configurative constructii inalte sau f inate, pe cealalta arte cladiri p, p+etaj =
limita care se ia in consideratie pt ceea ce inseamna definirea partii a orasului
numita DOWNTOWN.
Sunt situatii in care o astfel de analiza evidentiaza astfel de bariere pe care noi ca
profesionsiti nu le.am putea ddistinge intr-o examniare direct ape un plan
topographic sau al localitatii respective- aceasta mai alea atuncic and criteriile sunt
pe o lista destul de numeroasa ca pozitie si destul de diferentiata in sensul naturii
criteriilor spre exp adresabilitatea populatiei in raport cu anumite produse
comerciale intr-o analiza de acest fel poate sa apara marcata si preluata intr-o
reprezentare grafica bariere de interes care uneori sa corespunda cu ceea ce da o
anamiza pur teoretica sau nu.