Drept penal

27.11.2014

CURS 9
Continutul infractiunii:
Notiune: totalitatea elementelor ce compun infractiunea
infractiune continut de infractiune
Infractiune trasaturile esentiale ce o deosebesc de alte forme ale ilicitului juridic
Continut de infractiune conditiile fiecarei infractiuni ce o deosebesc de alte infractiuni
Continut generic al infr. notiune ce a fost elaborate pentru a permite studiul conditiilor din continutul infractiunilor
(specific partii generale).
Continut specific al infr. conditiile din continutul unei anumite infractiuni (specific partii speciale).

Structura continutului infractiunii:

-

modul cum se grupeaza in cadrul continuturilor de infractiune elementele componente

sunt aratate elementele obligatorii si cele cu rol doar circumstantial

Categoriile de conditii pe care legiuitorul le poate prevedea in continuturile infractiunilor:

-

actul de vointa
valoarea sociala protejata
persoana care savarseste actul de conduita (de ex. se are in vedere calitatea persoanei)
locul si timpul comiterii faptei (cand? si unde?; de ex. noaptea, intr-un mijloc de transport in comun, in
public etc.)
situatia premisa (pe care se greveaza actul de conduita interzis)
Clasificarea conditiilor:

a)
b)
c)
-

dupa elementul la care se refera:

act de conduita, valoare sociala, persoana faptuitorului, locul si timpul savarsirii faptei
dupa rolul si importanta acestor conditii:
esentiale (constitutive)
circumstantiale
dupa existenta lor in raport cu momentul savarsirii faptei:
preexistente (o anumita calitate a persoanei, etc.)
concomitente (locul si timpul savarsirii faptei)
subsecvente (producerea unui rezultat: moarte, dezastru, consecinte deosebit de grave, etc.; de ex. anumite infr.
de distrugere)

Clasificarea continuturilor:
-

juridic totalitatea conditiilor precazute de norma incriminatoare; este o sfera mai larga.
1

Drept penal
27.11.2014
constitutiv strict conditiile cu privire la actul de conduita interzisa; o sfera mai restransa; reprezinta nucleul; nu
poate lipsi.
simplu
complex specific infractiunilor complexe
integral rezultatul tipic
trunchiat sunt indeplinite conditiile actului de conduita si se incearca sa se ajunga la un rezultat, dar nu se
ajunge la rezultatul final (de ex. tentativa)

Obiectul infractiunii:
-

valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori care sunt periclitatea prin savarsirea faptei
Nu confundam obiectul infractiunii (al protectiei juridice) cu mijlocul infractiunii!
Clasificare:

obiect juridic orice tip de infractiune (de ex. viata persoanei este afectata)
obiect material nu au obiect material infractiunile unde valoarea sociala amenintata nu este incorporata intr-o
entitate materiala; infractiunea este intruchipata in ceva material, palpabil (de ex. corpul persoanei in viata este afectat)
De exemplu: infractiunea de amenintare are ca obiect juridic libertatea psihica; vatamarea corporala are ca obiect
material faptul ca observam ca dpdv fizic persoana/victima nu mai e sanatoasa.
Infractiuni materiale infractiuni formale
Infractiunile formale nu au obiect material, dar intotdeauna au obiect juridic!
De asemenea, obiectul juridic poate fi:

obiect juridic generic o arie mai restransa;

obiect juridic specific
Sistematizarea infractiunilor in partea speciala a C.p. infractiunile sunt structurate in titluri, capitole (de ex. infr.
contra persoanei, contra bunurilor, contra patrimoniului etc.).

obiect juridic principal sunt protejate cel putin doua valori sociale: patrimoniul si persoana

obiect juridic secundar (adiacent)

Aceasta clasificare se regaseste in cazul infractiunilor complexe.
o
o

Subiectii infractiunii:
Nu se confunda cu subiectii de drept penal care sunt toate persoanele aflate in raporturi de drept penal (atat de
conformare, cat si de conflict).
Subiectii infractiunii se afla in raporturi de conflict (mai restrans).

Subiectul activ cel care savarseste fapta interzisa

Subiectul pasiv victima
Subiectul activ: persoana fizica sau juridica!
Conditiile generale pentru a fi subiect activ persoana fizica:

Varsta (14 ani);

2

Drept penal
27.11.2014
Responsabilitatea: aptitudinea persoanei de a-si da seama de faptelesale, de semnificatia sociala a acestora,
precum si de a-si determinasi dirija in mod constient vointa in raport cu aceste fapte; Nu avem o definitie a
responsabilitatii in C.p., dar avem o definitie a iresponsabilitatii; Responsabilitatea tine atat de libertatea fizica, cat si
psihica a persoanei; Responsab. = vinovatia;
Libertatea de vointa si actiune persoana a actionat neconstrans, atat fizica, cat si psihic/moral.
Aceste conditii generale sunt foarte importante si trebuie indeplinite cumulativ!
Conditiile speciale: cetatean, functionar, militar, etc. => conditii care pot avea rol esential sau circumstantial
(infractiuni proprii infractiuni cu subiect activ calificat).

Persoana juridica subiect activ (art. 135 C.p.)

Este necesar sa avem o raspundere penala a persoanei juridice! (de ex. dizolvarea persoanei juridice)
Conditii generale prevazute de art. 135 C.p.:
-

Conditii privind existenta persoanei juridice persoana juridca trebuie sa existe la momentul savarsirii faptei, sa
fie constituita, sa se fi nascut;
Sfera persoanelor juridice care pot raspunde penal teoretic, mai toate persoanele juridice ar trebui sa raspunda
penal, indiferent de modul de organizare (de ex. societatile); Legiuitorul a prevazut anumite exceptii: statul, autoritatile
publice (nu raspund penal; Raspund penal functionarii care au savarsit fapta de ex., pt. o infr., nu raspunde penal
toata politia, ci ofiterul ca persoana juridica sau Guvernul nu raspunde penal pentru o fapta savarsita de catre ministru,
ci doar acesta in calitatea sa de persoana juridica) si insitutiile publice (de ex. spitalele);
Persoanele fizice care prin faptele lor pot angaja raspunderea penala a persoanei juridice orice persoana
fizica poate duce la angajarea raspunderii penale a persoanei juridice (orice angajat);
Forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta infractiunii vinovatia raportata la atitudinea psihica a
persoanei fizice conducatoare (organ individual, de regula colectiv); Aceasta este cea mai dificila conditie.
Concursul dintre raspunderea penala a persoanei juridice si cea a persoanei fizice => sunt persoane diferite si
astfel raspund in mod personal fiecare (una poate a savarsit fapta cu intentie, alta din culpa); Trebuie sa existe diferenta
intre raspunderile persoanelor fizice si a celor juridice (ancheta);
Vinovatia persoanei juridice se termina in functie de persoana fizica ce a actionat (conducator, angajat-prepus);
Fapta savarsita de catre persoana fizica in interes propriu exclude raspunderea persoanei juridice => nu orice
fapta a persoanei fizice duce la angajarea raspunderii penale a persoanei juridice; E posibil ca persoana fizica angajata
de o persoana juridica sa fi profitat doar de cadrul legal
O sa se mai faca referiri la persoana juridica atunci cand vorbim despre sanctiuni.

Locul si timpul savarsirii faptei:

Legea nu prevede o conditie: poate avea loc oricand si oriunde!
Continuturile infractiunilor nu cuprind in general conditii cu privire la locul si timpul in care se comit faptele
respective.

a.
-

Locul:
Conditie esentiala sau constitutiva: ex. tulburarea ordinii si linistii publice (art. 371 C.p.) in public,
conducerea fara permis (art. 335 C.p.) pe drumurile publice.
Element circumstantial: ex. furt calificat (art. 229 alin. 1 lit. a C.p.) intr-un mijloc de transport in comun.
3

Drept penal
27.11.2014
Vom deduce daca e un element esential/de baza (apare, de obicei, in primul alineat) sau circumstantial (apare in
celelalte alineate ale articolului; el poate lipsi).
b.
-

Timpul:
Conditie esentiala: ex. coborarea pavilionului (art. 427 C.p.) in timpul luptei.
Element circumstantial: ex. furt calificat (art. 229 alin. 1 lit. b C.p.) in timpul noptii.

Situatia premisa:
Reprezinta preexistenta unei anumite realitati pe care trebuie sa se grefeze savarsirea faptei.
Situatia premisa este o conditie care se poate regasi in continuturile unora dintre infractiuni.
Ex.: preexistenta unui raport juridic in baza caruia autorul abuzului de incredere detine bunul mobil
al altuia => a primit un bun si refuza sa-l restituie sau se foloseste de el pe nedrept;
-

existenta unei cauze in care se asculta martori infr. de marturie mincinoasa.

Continutul constitutiv generic

Cuprinde conditiile cu privire la actul de conduita interzis => nu pot sa lipseasca!
Se face diferenta intre continutul juridic si continutul constitutiv. Continutul juridic are o sfera mai larga, cuprinzand
totalitatea conditiilor prevazute de norma incriminatoare, iar continutul constitutiv contine doar conditiile privitoare la
actul de conduita interzis. Daca in continutul juridic exista doar conditii de la actul de conduita interzis, atunci suntem
in situatia unei coincidente cu continutul constitutiv.
Latura obiectiva (continut constitutiv obiectiv)
a)

elementul material
verbum regens = cuvantul calauzitor => aflam de aici conduita prescrisa
Este aratata fapta periculoasa, iar actul de conduita reprezinta nefacerea acelei fapte!
Apare sub forma de acte materiale, gesturi, cuvinte, vorbe, etc.
Important de stiut despre verbum regens este faptul ca se prezinta sub doua forme/modalitati normative:

actiuni cea mai des intalnita forma (omorul, furtul se produc prin actiuni)
inactiuni legea te obliga sa faci anumite lucruri, iar tu te abtii si astfel se incalca norma prevazuta de lege
Ex. luarea de mita (art. 289 C.p.) functionarul pretinde ori primeste ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in
legatura cu.. => e suficient ca oricare dintre variantele normative sa se realizeze.
Variantele normative (multiple) pot fi atat actiuni, cat si inactiuni.
Majoritatea normelor penale sunt imperative prohibitive!
Pornind de la distinctia dintre actiuni si inactiuni, se face distinctia dintre infractiunile comisive (se realizeaza prin
actiuni) si infractiunile omisive (se realizeaza prin inactiuni).
Comisivele se realizeaza prin comisiune, iar omisivele prin omisiune.

Drept penal
27.11.2014
Este posibil uneori ca infr. comisive sa se realizeze prin omisiune, dar la baza tot comisiva ramane (ex. infractiunea de
omor mama nu are grija de copil cateva zile cu buna stiinta => savarsirea infr. de omor prin omisiune, desi
infractiunea de omor este o infractiune comisiva).
Cerintele esentiale atasate elementului material (intregesc elementul material): fapta sa se savarseasca intr-un anumit
timp sau loc, intr-un anumit mod.
b)

urmarea imediata
Reprezinta rezultatul socialmente periculos comis, vatamarea adusa valorii sociale ocrotite.
Vatamare materiala se produce o schimbare (schimbare fizica a obiectului infr. sau a pozitiei acestuia).
Stare de pericol stare contrara celei existente anterior.
Cand avem de-a face cu vatamarea materiala, in literatura de specialitate s-a folosit termenul de infractiune de rezultat.
In schimb, pentru starea de pericol s-a utilizat termenul de infractiune de pericol.
In functie de existenta obiectului material:

o
o

Infractiuni materiale
Infractiuni formale
Infractiuni de rezultat
Infractiuni de pericol
Infractiunile de rezultat sunt, de obicei, materiale, iar cele de pericol sunt, de obicei, formale.
Exista totusi si infractiuni de pericol care au obiect material =>distrugerea sau semnalizarea falsa infr. de pericol, dar
are ob. material (infr. materiala); intr. de fals (contrafacerea unui inscris) infr. de rezultat, dar nu are ob. material (infr.
formala).

c)

legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata (nex cauzal)

Urmarea imediata trebuie sa fie consecinta actului de conduita interzis.
Legatura de cauzalitate nu este prevazuta expre in norma incriminatoare, dar trebuie sa existe. Daca nu exista, nu
faptuitorul este vinovat de moartea victimei.
Problema dovedirii legaturii de cauzalitate infr. materiale (cvasitotalitatea cazurilor infr. de rezultat)
In cazul unui accident de circulatie (vinovat soferul), victima este in stare grava si trebuie transportata de urgenta la
spital. In timp ce salvarea transporta victima la spital, are loc alt accident (alt sofer vinovat), iar victima moare.
Urmarea imediat => moartea victimei! Cine este vinovat?
Latura subiectiva (continut constitutiv subiectiv)

vinovatia (element subiectiv)

mobilul
scopul