CURS

Consiliul Europei Si OSCE

I.

CONSILIUL EUROPEI

1.1.

Aspecte generale

Consiliul Europei a fost fondat in 1 949 (initial av6nd 10 state membre), fiind cea mai
veche organizalie internalionali de cooperare politici pe plan european. in prezent, CoE
numdrd 47 de state membre din Europa, cu exceptia Belarusului.
Rom6nia a aderat la CoE la 7 octombrie 1993.

1.2-

Scopuri gi obiective

Scopurile Consiliului Europei, stabilite prin Statutul Consiliului Europei, sunt:

crearea unitilii intre membrii sii prin acliune comunS, instrumente de drept
internalional 9i dezbateri;
apirarea drepturilor omului, a democralie si a statului de drept;
adoptarea de conventii internationale in vederea introducerii graduale de
standarde in domeniul social 9i in domeniul juridic, in statele membre;
promovarea identitdlii europene gi a valorilor comune, chiar in condi{iile in
care acestea rezulti din cultur! diferite.

Modifcirile intervenite Ia nivelul sistemului relatiilor internationale dupd 1989 au

generat o deschidere a Consiliui Europei cdtre statele din Europa Centrald 9i de Est, ceea
ce a generat concretizarea de noi obiective ale organizaliei:
si ac{ioneze ca o,,ancord" politici 9i ca un gardian la respectdrii drepturilor
omului pentru democratiile postcomuniste;
acordarea de asisten{d acestor state in consolidarea reformelor politice,
Iegislative g constitutionale, in paralel cu reforma economicd;
furnizarea de expertizd in domeniul drepturilor omului, democra{iei, culturii,
mediului.

'l.3lnstitutii

Potrivit Statutului, principalele organe sunt Comitetul Minigtrilor gi Adunarea

ParlamentarS.

Comitetul Minigtrilor este forul reprezentativ al guvernelor statelor membre ale

Organizatiei gi principalul organul decizional al Consiliului Europei. Pregedinlia CM
al CoE este asiguratd acum, pentru 6 luni de cdtre Belgia pAnd in mai 2015.

Adunarea Parlamentari a

Consiliului Europei (figd separatd)

este un organism deliberativ compus dintr-un numir de 318 membri plini gi 318
supleanli, ce fac parte din parlamentele nalionale ale statelor membre.

Curtea Europeand a Drepturilor Omului a fost creati prin Conven{ia de la Roma

privind protectia drepturilor 9i libertililor fundamentale ale Omului, care a fost
adoptatd Ia 4 noiembrie 1 950. CEDO gi-a inceput activitatea in 1959 gi se pronuntd
asupra respectdrii de clke state a prevederilor Conven{iei Europene a Drepturilor
Omului gi ale protocoalelor sale adilionale

De-a lungul timpului, au fost insa create 9i alte instituJii, pentru a rispunde
necesitdtilor de a reflecta o corespondenli cu structurile - cheie intr-un stat
democratic. Din aceastd perspective, au fost infiintate:

Conferinla Organiza!iilor neguvernamentale internationale (1952) aceast5 structure asociazi societatea civilS, prin acordarea statutului
participativ, la activitS!ile desfSgurate de Organizatie.

- in esentd urmdregte
promovarea unor structuri eficiente ale puterilor locale si regionale in toate
statele membre ale Consiliului Europei 9i, in special, in noile democra{ii 9i
examinarea situatia democratiei locale 9i regionale in statele membre qi in
!6rile candidate la aderare la CoE.

Comisarul pentru Drepturile Omului (1999) - mandatul acestuia cuprinde

intdrirea respectului pentru drepturile omului; asistarea statelor membre in
atingerea standardelor in domeniu ale Consiliului Europei; identificarea
lacunelor in legisla!iile gi practicile statelor; facilitarea activitdtii avocatilor

Congresul Puterilor Locale gi Regionale (1957)

poporului din statele membre.

Pentru asigurarea unei bune funcliondri

tuturor organelor CoE, existi un

Secretariat General, condus de un Secretar General (pentru un mandat de 5 ani)

9i un Secretar General adjunct (pentru un mandat de 3 ani).

in prezent mandatul de Secretar General este exercitat de norvegianul Thorbjorn

Jagland (reales in iunie 2014, pt un nou mandat de 5 ani), iar cel de Secretar
General adjunct de Gabriella Battaini-Dragoni (ltalia), aleasd
pentru un mandat de 3 ani.

1.3.1.

in

septembrie 2012

ComitetulMinigtrilor

ts Comitetul Minigtrilor reprezintd organul principal de decizie al Consiliului Europei, fiind

compus din minigtrii afacerilor externe ai statelor membre sau din reprezentanlii acestora
la nivel de ambasador. Comitetul Minigtrilor dezbate:
probleme propuse de statele membre - abordiri particulare ale acestora;
probleme de anverguri continentali-

impreuni cu Adunarea Parlamentar5, Comitetul Minigtrilor

garanleazA respectarea
valorilor fundamentale ale organizaliei gi monitorizeaz6 indeplinirea obligaliilor asumate
de statele membre.

tr Comitetul minigtrilor se reune$te anual la nivel de ministru 9i sdptdm6nal la nivel de

reprezentant permanent (ambasador). Pregedinlia este asiguratd prin rotatie (la cAte 6
luni). Pregedintia CM al CoE este asiguratd acum de cdtre Belgia, pAnd in mai 2015.
ts Principalele activititi ale Comitetului Minigtrilor:

a.
b.
c.
d.

Dialogul politic
Rela{ia cu Adunarea ParlamentarS, sub forma:

raportului Comitetului Minigtrilor

in fala Adunirii

Parlamentare (in

conformitate cu statutul Consiliului Europei);

solicitarea de avize ale Adunirii;
asigurareaapliciriirecomandirilorAdundriiParlamentare;
functionarea in cadrul Comitetului comun.
Relalia cu Congresul Puterilor Locale gi Regionale

Competenle in materia admiterii de noi membri. Procedura: Comitetul

Minigtrilor primegte cererea statului candidat, dupd care soliciti avizul Adundrii
Parlamentare. Ulterior, Comitetul adopte o rezolulie prin care inviti statul sA adere
(rezolulia prevede 9i num5rul de locuri in Adunarea Parlamentard, precum gi
aspectele bugetare). in numeroase cazud, rezoluliile impun unele condilii noilor
state in ceea ce privegte respectarea standardelor democratice, a drepturilor
omului etc.
Noul stat membru depune instrumentul de aderare la Secretariatul General.

e.
f.

Monitorizarea indeplinirii obligaliilor asumate de statele membre

lncheierea de conventii 9i acorduri interna[ionale

ln conformitate cu articolul 15 a din Statut, Comitetul Minigtrilor va actiona in
vederea atingerii scopurilor organizaliei inclusiv prin incheierea de convenlii 9i
acorduri internationale.
PAnd in prezent, au fost incheiate peste 220 tratate. Cel mai imporlant instrument
Convenjia Europeani a Drepturilor Omului. Alte documente importante: Carta
SocialS European6, Convenlia europeand privind extrddarea, Convenlia europeand
privind cetitenia, Convenlia cadru pentru protectia minoritSlilor nalionale, Carta
europeane a autonomiei locale etc.

citre statele membre

conformitate cu articolul 15 b din Statut, Comitetul Minigtrilor poate face
recomanddri statelor membre in problemele pentru care Comitetul a convenit
asupra unei ,,politici comune".
g. Adoptarea de recomandiri

ln

Degi in conformitate cu articolul 20 din Statutul Consiliului Europei, adoptarea

unei recomandiri presupunea unanimitatea votului membrilor prezenti, in 1994,
printr-un gentlemen's agreement, Comitetul a convenit si nu aplice regula
unanimititii Tn cazul recomandarilor.
Statelor membre li se poate solicita sd prezinte informdri cu privire la misurile luate
pentru punerea in aplicare a recomandSrilor.
h. Adoptarea bugetului

i.

Adoptarea gi monitorizarea Programului de activitSli

j. Punerea in aplicare a programelor de asistenli

k. Supravegherea

executirii hotirArilor Cur[ii Europene a Drepturilor Omului

ln conformitate cu artcolul 46 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului,

amendate prin Protocolul 11, Comitetul Minigtrilor supravegheaze executarea
hotirdrilor CEDO. [n practici, au loc aase reuniuni anuale ale Comitetului
,,Drepturile Omului". Fiecare caz este finalizat prin adoptarea unei rezolulii - in
unele situalii, se pot adopta gi rezolutii interimare.

> Raportorii, Grupurile de raportori 9i grupurile de lucru.

Sistemul grupurilor de raportori a fost introdus in 1985. Grupurile au rolul de a pregiti
intAlnirile Comitetului la nivel de reprezentanii permanenti (ambasadori). Grupurile au fost
reorganizate in 1999 - astfel incAt si reflecte noua organizare tehnicd a Consiliului
Europei. TotodatS, sunt numiti raportori pentru fiecare activitate specificd.
Grupurile de lucru sunt stabilite ad-hoc, avdnd rolul de a examina probleme determinate,
pentru o perioadi limitatd.

1.3.2.Adunarea Parlamentar6 a Consiliului Europei

ts Adunarea Parlamentari a Consiliului Europei (APCE) este compusd din membri ai
parlamentelor nalionale ale statelor membre (spre deosebire, de exemplu, de Parlamentul
European din cadrul U.E.). Numirul de parlamentari (9i, in consecin!5, de voturi), este
determinat de populalia statului (intre 1B 9i 2). Adunarea are 318 membrii permanenti 9i
318 membrii supleanli. Pregedintele este ales anual, mandatul sdu putAnd fi reinnoit
numai de doui ori. Adunarea se intrunegte in patru sesiuni pa(iale de aproximativ o
siptdmdnd in ianuarie, aprilie, iunie gi septembrie.

Modalitatea de numire a membrilor APCE este l6satd de Statutul Consiliului Europei la

latitudinea statelor membre. Singura obligatie impusi este aceea de a reflecta echilibrul
fo(elor politice existente in parlamentul nalional.

ts lncepand din 1964 s-au constituit grupuri politice la nivel european, care sunt
reglementate in prezent de Regulile de Proceduri ale APCE gi au anumite drepturi 9i
obligatii. in prezent, sunt cinci grupuri politice: grupul socialist, grupul popular european,

grupul european-democrai, grupul liberal- democrat

europene.

> Comitetul comun

9i

reformist

9i

uniunea stdngii

reprezintd un organ cu atribulii in coordonarea relatiilor intre

Comitetul Minigtrilor 9i APCE - compus din c6te un reprezentant al fiecdrui stat membru gi
un numir egali de reprezentati ai APCE.

> in cadrul APCE sunt infiinlate Comisii * in prezent, existd 10 comisii permanente 9i,
totodatd, existi comisii ad-hoc. Totodatd, comisiile pot infiinta sub-comisii (permanente
sau ad-hoc). Sub-comisiile au rolul de a propune un proiect de raport, care ulterior este
adoptat in cadrul comisiel. (Exemplu
discutarea problemei tezaurului Rom6niei in
Comisia pentru Culturi, gtiinfe qi Educatie). Raportul este ulterior transmis Adundrii
Parlamentare, spre a fi adoptat sub forma unei rezolulii sau recomanderi.

>

Documentele adoptate de Adunarea Parlamentard sunt: recomandirile, rezoluliile gi

avizele.
.
Recomandirile contin propuneri adresate Comitetului Minigtrilor, punerea acestora
in aplicare fiind de competenla statelor membre.
.
Rezolutiile contin decizii ale Adundrii in legdturi cu probleme cu care a fost
sesizati sau cu privire la care are competen{d in mod individual.
.
Avizele sunt emise la solicitarea Comitetului Minigtrilor, in probleme in care
competenla intre cele doui organe este partajate (exemple: admiterea de noi membri,
proiecte de conventii, bugetul).

tr Procedura de adoptare a unei recomandSri sau rezolulii presupune initierea unei

moliuni, de cdtre cel putin zece membri ai APCE, apatinand a bel putin cinci delegatii
nationale. Moliunea este transmise unei comisii spre adoptarea unui raport gi, daci este
cazul, altor comisii pentru aviz. Dupi adoptarea raportului in comisie, acesta se supune
dezbaterii APCE.
> Declara[iile sunt documente prin care membrii APCE

pot formula un punct de vedere

probleme
pot
oficial in legiturd cu
de interes. Declaratiile
fi propuse de cel pulin douizeci
de reprezentanti, din patru delegatii nalionale diferite.

p Adunarea Generald are competenta de a alege:

Secretarul General al Consiliului Europei 9i Secretarul General adjunct,

pentru o perioadd de 5 ani;

Membrii Cu(ii Europene a Drepturilor Omului;
Comisarul pentru Drepturile Omului.

1.3.3. Congresul Puterilor Locale gi Regionale

> Congresul Puterilor Locale 9i Regionale a fost constituit in 1994, ca organ cu rol
consultativ, urmdnd a inlocui fosta Conferinti Permanent6 a Puterilor Locale gi Regionale.
> Principalele atribu[ii ale Congresului:

prezinte

la nivel european punctul de vedere al autorititilor locale gi

regionale;
actioneazd ca forum de dezbatere pentru reprezentantii alegi ai autoritdtilor
locale;
emite avize cu caracter consultativ pentru Comitetul Minigtrilor 9i APCE, in
probleme de politicil localS gi regionalS;
solutionarea
coopereazd cu statele gi organizaliile internaJionale
problemelor autoritdlilor locale 9i regionale;

in

organizeazd conferinle qi dezbateri in vederea impliclrii publicului in

activititile specifice;
adoptd rapoarte pentru fiecare stat, cu privire la punerea in aplicare a
prevederii Carteri Europene a autonomiei locale

Aderarea de noi state la Consiliul Europei

a determinat o re-orientare a

funcliilor

Congresului, in special in sensul:

>

incurajirii coopetirii regionale gi transfrontaliere;

dezvoltarea initiativelor cetdtenilor in raport cu autorit5lile locale;
incurajarea constituirii E u ro-regiu nilor;
observarea alegerilor locale din statele membre.

doui camere:

Camera Autorildlilor Locale 9i Camera

Regiunilor. Congresul are, in total, 318 membri titulari 9i 318 membrii supleanli.
Pregedintele este ales dintre membrii celor doud camere - in mod alternativ.
Congresul este constituit din

tr De asemenea, in cadrul Congresului funclioneazd urmdtoarele comisii:

- Comisia lnstitulionald - pregltegte rapoarte privind progresul democraliei la nivel
local 9i regional;
- Comisia de Culturd gi Educalie;
- Comisia pentru Dezvoltare DurabilS
dezvoltare urbanS;

- responsabild, printre altele, de mediu 9i

Sociali - competente pentru probleme de gomaj,

Comisia pentru Coeziune

cetSlenie, migralie etc.
Totodatd - ?n cadrul Camerei Regiunilor functioneazi un grup de Iucru special
pentru regiunile care detin competente legislativi.
1

.4

Relevanta organizaliei pentru RomAnia

Din perspectiva Rom6niei, Consiliul Europei continul si reprezinte un for de stabilire a

standardelor la nivel pan-european, care se constituie intr-un veritabil acgurs pe cele
trei paliere de activitate ale Organizatiei (statul de drept, democratie gi drepturile
omului) pentru toate cele 47 de state membre ale Organizatiei.

intr-o primi etapd, apartenen[a la CoE a contribuit la conectarea ldrii noastre la

procesele politice europene, dupd cederea Cortinei de Fier. Ulterior, asumarea 9i
aplicarea standardelor CoE in diverse domenii a sprijinit consistent eforturile in directia
aderirii la UE 9i NATO.

,7

cu

organismelor CoE
instituliile
La momentul actual, relatia directi
administraliei centrale de la Bucuregti contribuie la modernizarea acestora gi la
eficienlizarea activitSlii lor.
Pe de altd parte, RomAnia folosegte instrumentele relevante ale Organizaliei pentru
atingerea unor obiective de politici externe, subsumate scopului general al
democratizirii statelor din vecinitate (Balcanii de Vest, Caucazul de Sud, Rusia,
Ucraina, R. Moldova) sau al promovdrii unor teme de interes specific pe agenda
europeand.

"

monitorizare specifice CoE in domeniul minoritS{ilor

nalionale (Convenlia cadru pentru protectia minoritililor nationale, Carte europeane a
limbilor minoritare sau regionale) reprezintd instrumente utile pentru asigurarea
standardelor in domeniu pentru comunitdlile rom6negti din statele vecine.

Utilizarea mecanismelor

2.1.

de

Aspecie generale

tr OSCE reprezintd cea mai largd organizalie de securitate regionalS, avdnd 57 de state
participante din Europa, Asia Centrald qi America de Nord - de la Vancouver la
Vladivostok. Mongolia a devenit stat participant in decembrie 2012- in plus, OSCE
dezvoltd relalii privilegiate cu 11 parteneri (gase din zona mediteranean5 9i cinci din Asia).
Libia a solicitat statutul de Partener al OSCE (nu i-a fost deocamdati acordat).

ln plus, Organiza{ia intretine relatii speciale de cooperare cu state din bazinul Mdrii
Mediterante (Paternerii Mediteraneeni de Cooperare): Algeria, Egipt, lsrael, lordania,
Maroc ai Tunisia, precum gi cu state ca Japonia, Coreea, Thailanda 9i Afganistan.
Sediul OSCE este la Viena. Totodati, OSCE are oficii 9i institulii la Copenhaga, Geneva,
Haga, Praga 9i Vargovia.

OSCE igi are originea in Conferinta pentru Securitate 9i Cooperare in Europa

(CSCE) - fondati prin Actul final de la Helsinki din 1975 - document privit ca fiind
expresia unui pas fundamental in ,,reconcilierea" intre cele doui blocuri opuse ale
sistemului internalional bipolar. Readaptarea CSCE la noile realititi de dup6 1990 au fost
subsumate in conteptele stabilite prin Carta de la Paris pentru o noud Europd din 1990. in
1994, CSCE devine OSCE.

>

E Una dintre particularitdtile OSCE este faptul

ci

aceasta nu are personalitate

juridici

in dreptul internalional, fiind o structuri de cooperare politici. Deciziile acesteia nu

se bucurS, din punct de vedere teoretic, de valoare obligatorie in dreptul internalional. Cu

toate acestea, OSCE prezintd numeroase dintre caracteristicile unei organizatii

interna!ionale: organe plenare gi executive, sediu gi institutii permanente, functionari
international, reglementiri bugetare.

> O alti particularitate a OSCE este aceea ci, la nivelul Europei, este considerati a fi
unica structurl care poate fi incadrati in conceptul de Aranjament regional, in sensul
capitolului Vlll al Cartei Organizatiei Na[iunilor Unite - fiind prin urmare, un
instrument eficient in prevenirea gi gestionarea conflictelor: alerti timpurie,
prevenirea gi gestionarea crizelor, gestionarea situatiei post-conflic ai reabilitarea
reg

iunii.

2.2.

Principalele obiective $i domenii de activitate

> Domeniul de activitate al OSCE este reprezentat de problemele de securitate.

lnstrumentele principale sunt:
avertizarea timpurie;
prevenirea conflictelor;
gestionarea conflictelor;
gestionarea situatiilor post-conflict gi reabilitare.
-

tr Abordarea

OSCE in ceea ce privegte problemele de securitate se caracterizeazd prin:

caracterul comprehensiv - in sensul cI OSCE abordeazi o large palete de
probleme legate de securitate: controlul armamentelor, misurile de cregtere
increderii
securitdtii (CSBM), democratia, drepturile omului,
monitorizarea alegerilor etc, precum gi in sensul prezenlei OSCE in toate
fazele unui conflici;
conceptul fundamental constd in cooperarea
abordarea prin cooperare

gi

intre state, care aduce beneficii tuturor, in timp ce insecuritatea intr-un

singur stat poate aduce prejudicii unei regiuni mai largi.
Abordarea cuprinzitoare a securitdtii: element specific al acliunii OSCE gi indicator al
valorii adiugate a OSCE in relalia cu alte organizatii internationale 9i regionale. Consti in
fundamentarea oricdrei acliuni OSCE pe interactiunea dintre trei Dimensiuni: politicomilitard, economici gi de mediu, respectiv uman5.
Dimensiunea politico-militari: Principalul for de activitate: Forumul de Cooperare in
domeniul Securititii (FSC). Principalele teme abordate: misurile de cres,tere a fncrederii gi
securitSlii (CSBMs) stabilite prin Documentul Viena; Codul de Conduitd pentru aspectele
politico-militare ale Securitdlii; armele de calibru mic (SALW). La Viena se afle $i sediile
Comisiei Consultative Cer Deschis (OSCC) gi Grupului Consultativ Comun (JCG) pentru
Tratatul privind Armele Convenlionale in Europa (CFE). OSCE nu are competente in
domeniul CFE sau Cer deschis, aceste Tratate av6nd un numir mai restrAns de membri,
iar institutiile constituite in baza tratatelor respective funclion3nd autonom fali de OSCE.
Problematica privind controlul armamentelor (CFE) este insi de interes pentru OSCE din
perspectiva impactului asupra securitS!ii europene.

Dimensiunea economici gi de mediu: Principalele teme: promovarea bunei guverniri;

potenlialul activitdlilor economice gi de mediu de a conduce la- cregterea increderii in
zonele de conflict; gestionarea degeurilor toxice gi radioactive etc. ln cadrul Secretariatului
existl un Coordonator pentru activitdlile economice gi de mediu.

Dimensiunea umani: Teme principale: respectarea drepturilor omului, statului de

drept, democraliei; acliuni in sprijinul organizirii de alegeri democratice, libertatea media;
combaterea intolerantei gi discrimindrii. Activititile corespunzdtoare dimensiunii umane
sunt coordonate de ODIHR (Biroul pentru lnstitulii democratice gi Drepturile Omului);
inaltul Comisar pentru Minoritdti Nalionale; Reprezentantul pentru Libertatea Mass-Media.
Luarea deciziilor: Toate cele 57 State participante au un statut egal. Deciziile se iau prin
consens. Deciziile sunt politice, nu au fo(d juridici. Obiectivele majore ale OSCE sunt
discutate in cadrul Summit-urilor. Ultimul Summit a avut loc la Astana, in decembrie 2010.
Consiliile ministeriale sunt reuniuni anuale la nivelul minigtrilor de externe, organizate de
tara care detine Pregedintia anuald in exercitiu, in cadrul cdrora sunt fixate prioritdtile
OSCE 9i sunt adoptate principalele decizii. Consiliul Permanent se reunegte sdptdm6nal
la Viena, la nivel de ambasadori, discutAnd teme de actualitate gi adopt6nd decizii
relevante. Problematica politico-militard este abordati in cadrul Forumului de Cooperare
in domeniul Securitdlii (FSC), iar problematica economicd in cadrul Forumului Economic ai
de Mediu. Alte structuri pentru dialogul permaneni pe cele trei Dimensiuni ale OSCE sunt:
Comitetul de Securitate al OSCE, Comitetul Economic gi de Mediu al OSCE, Comitetul
Dimensiunea Umand, care se reunesc lunar.

2.3.

Structu

ri

2.3.1. Organele de decizie

Organele cu competente decizionalS in cadrul OSCE sunt Reuniunile la vdd

(Summit), Consiliul Ministerial, Consiliul Permanent, Consiliul Superior gi Forumul pentru
Cooperare in domeniul Securitd!ii.

2.3.1.1.

Reuniunile la vArf sunt intAlniri ale gefilor de state sau de guverne gi au ca

scop stabilirea orientirii generale a activitilii organizaiiei Ia nivel politic inalt. Fiecare
Summit este precedat de o Conferin{d pregdtitoare, in care este examinat modul de
indeplinire a angajamentelor statelor gi sunt negociate documentele care se vor adopta in
cadrul summitului. Precizdm ci intre 1975 9i 2001 au avut loc 6 reuniuni la vArf.

2.3.1.2.

Consiliul Ministeral reprezintd reuniunea minigtrilor afacerilor externe ai

statelor participante gi are loc anual, cu excep{ia anilor in care are loc reuniunea la vdrf.
Sunt discutate aspectele relevante pentru OSCE gi sunt adoptate deciziile necesare.
Practic, reuniunile Consiliului Ministerial reprezinti elementul de legituri intre
decizia politic la nivel inalt gi nivelul de executie.

2.3.1.3.
deicizie,

in

Consiliul Permanent este organul cu rol de consultare politicd regulatd gi

probleme legate de activitatea curenti a organizaliei. Este format din

reprezentantii permanenli (ambasadori) ai statelor participante gi se reunegte siptSmAnal,

Ia Viena. ln afara sesiunilor ordinare, au loc Ai sesiuni informale sau reuniuni ale
comitetelor, cu rol in efectuarea schimbului de vederi sau in examinarea unor probleme
specifice.

10

2.3.1.4.

Consiliul Superior - reprezintl reuniunea directorilor politici din ministerele

afacerilor externe ale statelor participante gi are rolul pregitirii deciziilor Consiliului
Ministerial precum gi - in perioadele dintre Consiliile Ministeriale - examinarea,

gestionarea 9i coordonarea problemelor OSCE.

Cu toaie acestea, procesul de institulionalizare a OSCE a determinat transferarea
treptatd a atribuliilor Consiliului Superior cStre Consiliul Permanent. Din '1997, Consiliul
Superior s-a intrunit doar in forma Forumului Economic'
Forumul Economic se intrunegte anual la Praga in vederea examinrii problemelor
economice gi de mediu care pot afecta securitatea in aria de competen{d a OSCE.
Totodate, Consiliul Superior dispunde de un mecanism de convocare a intdlnirilor
in situa{ii de urgenlA (numit gi ,,mecanismul Berlin"), folosit, spre exemplu, in cazul
conflictelor din lugoslavia sau Nagorno-Karagach.

2.3.1.5.

Forumul de Cooperare pentru Securitate, stabilit prin documentul de la

Helsinki din 1992, este compus din reprezentanti ai statelor participante 9i se reunegte
siptdmAnal la Viena in vederea negocierii 9i adoptirii de decizii in probleme de securiiate
menite sd prevind riscul declangirii unor conflicte- Principalele domenii de activitate sunt:
a) negocieri in domeniul controlului armamentului, dezarmdrii gi mdsurilor de cregtere
a incrededii gi securitSlii;

b) reglementarea unor probleme cum ar fi folosirea fo(ei in conflictele interne 9i

regimul armelor ugoare;
c) consultiri regulate in probleme de securitate 9i aprofundarea mdsurilor pentru
reducerea riscului unor conflicte.

2.3.2. Mecanismuldecizional

p Modalitatea de adoptare a deciziilor este consensul - adoptarea unei decizii in absenla

oricErei obieclii fali de aceasta.
Nivelul de decizie este triplu - in raport cu structura organizatiei - summit, Consiliul
Ministerial, Consiliul Permanent.

Deciziile nu sunt obtigatorii din punct de vedere juridic

politice.

ele constituind angajamente

Situalii particulare cAnd decizia se poate lua in absenta consensului: cu ocazia

Consiliului Ministerial de la Praga din 1992, s-a decis ci o actiune necesard poate fi
decisl 9i fdri consimldmdntul statului vizat de acea decizie in cazul unor ?ncilciri ,,clare,
grave 9i sistematice" ale angajamentelor OSCE - numit 9i principiul ,,consens minus
unu" (folosit pentru prima datd in cazul lugoslaviei).
Un alt mod de luare a deciziilor -,,consens minus doi" a fost adoptat la Consiliul
Ministerial de la Stockholm din 1992 - o decizie ca doue state aflate in conflict si recurgi

>

la mecanismul concilierii se poate adopta fdrd consimldm6ntul acestora (sistemul nu a fost

aplicat).

ll
2.3.3. lnstitutii 9i structuri operalionale

2.3.3.1.

Pregedintia in Exerciliu (PiE)

PiE are rdspunderea executdrii actiunilor cu privire la care s-au adoptat decizii,

precum gi a coordondrii activitdtilor curente ale OSCE - coordonarea activitdlii institutiilor,

reprezentarea OSCE, supravegherea activitdtilor de gestionare a conflictelor gi postconflict etc.
Pregedinlia in Exercitiu se stabilegte anual prin rotalie, gi este detinutd de ministru
de externe a statului respectiv. PiE este asistatd de pregedintia anterioard qi pregedintia
ulterioard, care alcetuiesc impreunA troica.

2.3.3.2.

Secretariatul are rolul de a furniza suslinerea operalionali gi logistici pentru

organizatie. Sediul acestuia este la Viena gi este asistat de un birou situat la Praga.

2.3.3.3.

Adunarea Parlamentari - are secretariatul la Copenhaga gi este formatd

din 320 de membri ai parlamentelor statelor participante. Rolul acesteia este facilitarea
dialogului parlamentar gi promovarea democra{iei in statele participante. Nu are putere
decizionalS.

2.3.3.4.

Oficiul pentru lnstitutii Democratice gi Drepturile Omului - are sediul la

Vargovia; reprezintd principala institu{ie responsabild cu promovarea 9i respectarea
drepturilor omului gi a democratiei in OSCE.

2.3.3.5.

Inaltul Comisar pentru Minorititi Na[ionale

are sediul la Haga

gi

principalele sale sarcini sunt identificarea soluliilor preventive (timpurii) pentru atenuarea
tensiunilor etnice care sunt de naturd si afecteze stabilitatea 9i relaliile dintre statele
participante.
lnaltul Comisar opereazi independent. Competenta sa presupune: conducerea de
misiuni in zonele de conflic etnic, angajarea in actiuni de diplomatie preventivd, in stadiie
incipiente ale unui conflict.
TotodatS, inaltul comisar formuleaz5 rapoarte sau recomanddri cdtre statele
participante (a se vedea, spre exemplu, raportul privind tratamentul preferenlial acordat de
statul fnrudit persoanelor apa(indnd minorititilor nationale).

2.3.3.6.

Reprezentantul pentru Libertatea Presei - avdnd sediul la Praga, are rolul

observirii dezvoltirilor in ceea ce prievegte mass-media la nivelul statelor participante gi
al sesizdrii timpurii a posibilelor incilciri ale liberti{ii presei gi a libertdtii de expresie.
2.3.3.7

2.4.

Activitatea OSCE

Curtea de Conciliere $i Arbitraj - are sediul la Geneva, fiind creati in 1992

9i av6nd drept scop solutionarea diferendelor intre statele p5r!i Ia Conven{ia privind
Concilierea gi Arbitrajul in cadrul OSCE.

t2

2.4.1. Misiunile raportorilor gi anchetele (fact-finding missions) reprezinti vizite pe

termen scurt ale expertilor sau a unor personalit5li din statele participante, cu scopul de a
stabili situalia de fapt gi, in anumite cazuri, de a formula recomandiri cdtre organele de
decizie ale OSCE. Printre elementele de fapt urmdrite se pot menliona: indeplinirea de
cetre statele recent admise a angajamentelor, investigarea zonelor de conflict, stabilirea
situaliei de fapt cAnd existd pretinse incilc5ri ale unor obligatii.

2.4.2. Misiunile OSCE 9i activititile in teren - reprezintA principalul instrument in

prevenirea conflictelor pe termen lung, managementul crizelor gi reabilitarea post-conflict.
Mandatul, dimensiunile 9i activititile intreprinse in cadrul misiunilor OSCE variazd de la
cazla caz - de unde rezulti caracterulflexibil al acestui instrument.
Misiunile in teren au fost infiin{ate la inceputul aniloll990. Au mandate diferite, adaptate
situaliilor din teren. Rolul acestora este de a facilita procesele politice destinate prevenirii
sau solulion5rii conflictelor; de a oferi informalii si evaludri din teren, in sprijinul procesului
de luare a deciziilor. Misiunile OSCE sunt prezente in urmdtoarele zone: Europa de SudEst: Prezenla OSCE in Albania; Misiuni OSCE in BiH, Muntenegru, Serbia, Kosovo,
Skopje. Acestea au un rol esenlial in procesul de democratizare din regiune, proteclia
drepturilor omului, consolidarea institutiilor.; Europa de Est: Misiunea OSCE in Republica
Moldova; Misiunea Special5 de Monitorizare in Ucraina; Misiunea de observare la
punctele de frontierd Gukovo 9i Donetsk. Rolul OSCE constd in solulionarea
conflictelor,sprijinirea proceselor electorale, promovarea statului de drept; Caucaz: Biroul
OSCE la Erevan; Coordonator de proiecte OSCE la Baku. Atenlia prioritard este acordati
chestiunilor economice 9i de mediu 9i procesului de democratizare. Biroul OSCE din Baku
a devenit Coordonator de proiecte la 1 ianuarie 2014, la solicitarea statului gazdS; Asia
Centrald: Centre OSCE la Ashgabat, Bishkek; Biroul OSCE in Tadjikistan; Coordonator de
proiecte in Uzbekistan; Coordonator de proiecte la Astana (prin transformarea Centrului
OSCE de la Astana) - rolul prioritar este de sprijinire a reformelor politice gi economice.

2.4.3. Reprezentantul personal al Pregedinliei in Exercitie - poate fi o

personalitate din statele participante, desemnatd de PiE in vederea oferirii de asistenli
pentru solutionarea unui anumit conflict. Mandatul Reprezentantu lu i personal este
?ntotdeauna clar 9i precis.
2.4.4. Grupurile de lucru ad-hoc sunt instituite pentru situalii specifice, in vederea
oferirii de asistentd Pregedinliei in exerciliu pentru realizarea unor sarcini precise - in
special in domeniul prevenirii conflictelor gi solutionirii diferendelor. Participarea Ia
grupurile de lucru poate fi restransS.
2.4.5.
-

Mecanismele pentru solutionarea pagnicA a diferendelor:

Procedura de la La Valetta;
Prevederile privind o Comisie de Conciliere in cadrul OSCE;
Concilierea Dirijati;
Curtea de Conciliere 9i Arbitraj a OSCE.

13

2.4.6.

Operatiunile de mentinere a picii - sunt menlionate in Documentul de

Helskinki din '1992. Acestea pot fi dispuse in cazul conflictelor din interiorul sau dintre
statele participante. Acest instrument nu a fost folosit pan; in prezent.

2.5.

Mecanisme gi proceduri

ln vederea stabilirii unui rispuns prompt la alterta timpurie cu privire la un posibil

conflict, OSCE a stabilit anumite proceduri de lucru, avAnd drept scop facilitarea actiunii
rapide in astfel de situatii.
p Clasificare:

mecanisme din cadrul Dimensiunii umane;

mecanismul de consultare gi cooperare in ceea ce privegte activiteti militare
neuzuale;
cooperarea cu privire la incidente periculoase de naturi militard;
prevederi privind avertizarea timpurie gi acliunea rapidd;
prevederi privind mecanismul de consultare gi cooperare in situatii de
urgen!5 (mecanismul Berlin);
prevederi privind solutionarea pagnice a diferendelor.
2.5.1.

Mecanisme din cadrul Dimensiunii umane

Mecanismul Viena a fost adoptat in 1989, ca follow-up la Conferinla CSCE privind

dimensiunea umane gi obligi statele participnate si rispundi la cererile de schimb de
informalie 9i de organizare a unor reuniuni bilaterle pe orice problemd legatd de
dimensiunea uman5.

tr Mecanismul Moscova creeazA posibilitatea trimiterii unei misiuni de expe(i si

asiste
un stat participant in solujionarea unei probleme legati de aspecte ale dimensiunii umane
a OSCE. Misiunea poate fi solicitati de statul participant respectiv sau propus6 de cel
putin gase alte state participante. Misiunea poate furniza informa{ii necesare gi, dacd este
cazul poate folosi bunele oficii sau medierea.

2.5.2.

Mecanismul de consultare gi cooperare in in ceea ce privegte activitSli

militare neuzuale;
Mecanismul prevede obligativitatea schimbului de informalii in legdturd cu orice activtate
militari neuzuali sau neprevdzuld. Ca in cazul Mecanismului Viena, statele participante
sunt obligate si rispundi la solicitirile de informalii sau consultiri.
2.5.3. Cooperarea cu privire Ia incidente periculoase de naturi

militari

t4

Acest mecanism obligd statele participante, in cazul in care are loc un incident periculos
de naturd militari, si coopereze gi sd raporteze incidentul gi conditiile producerii acestuia,
in vederea evitdrii posibilelor neintelegei care pot conduce la efecte adverse asupra altor..
state participante. Se prevede cd fiecare stat participant va desemna un punct de contact
pentru informiri in legiturd cu astfel de incidente. Totodati, se prevede ci orice stat
participant afectat de un astfel de incident are dreptul de a solicita clarificdri gi de a primi
un rispuns in cel mai scurt timp posibil.

2.5.4.

Prevederi privind avertizarea timpurie gi acfiunea rapidi

ln vederea asigurdrii informSrii rapide cu privire la situatii in spaJiul OSCE care prezinti
potenlialul de a se transforma in crize, inclusiv ?n conflicte armate, statele participante au
dreptul sd atrage atentia Consiliului Superior cu privire la o anumitd situalie. Aceasta se
realizeazA prin intermediul PiE.
Pot sesiza Consiliul Superior - statul direct implicat, '1 1 state participante, lnaltul Comisar
pentru Minoritili Nationale.
ln prezent, mecanismul de avertizare timpurie folosegte ca forum de sesizare Consiliul
Permanent, in locul Consiliului Superior.

2.5.5.

Mecanismul de Consultare gi Cooperare cu privire Ia Situatii de Urgenli

(Mecanismul Berlin)

Mecanismul Berlin reglementeazl misuri care pot fi adoptate in cazul unor situalil de
urgen!6 care pot rezulta din incilcdri grave ale Principiilor Actului Final de la Helsinki sau
ca umare a unor ameninldri la adresa pacii, securitdlii sau stabilitd{ii. Mecanismul prevede
c5, dacd un stat consideri ci o astfel de situalie apare, poate solicita clarificdri statului
sau statelor implicate. Dacd situalia rdmdne nesolu{ionat5, statul participant poate solicita
PiE convocarea unei reuniuni de urgentd a Consiliului Superior.

Ca 9i in cazul Mecanismului de alerti timpurie, sarcinile Consiliului Superior au fost

preluate de Consiliul Permanent.
2.6 Cooperarea OSCE-UE:

incd de la semnarea Actutui Final de la Helsinki, Uniunea Europeani (la momentul

respectiv, Comunitdlile Europene) a luat parte la procesul de formare gi dezvoltare a
OSCE. Formalizarea relaliei UE-OSCE a avut loc in 2006, prin semnarea Regulilor de
Procedurd OSCE, prin care UE ise acordi un loc la toate reuniunile OSCE, aldturi de
statul membru care detine pregedinlia rotativi a Uniunii. La nivel politic ai de lucru,
cooperare dintre cele doui organizatii se realizeazd prin intermediul consultirilor dintre
Troica OSCE 9i UE la nivel ambasadorial, contacte la nivel de lucru, intrevederi ale
Secretarului General OSCE cu iRUf. Ug este unul dintre cei mai importanli contributori la
activitSlile extrabugetare ale OSCE.
RomAnia sustine integrarea prioritdtilor UE in agenda OSCE, cu accent pe dezvoltarea
Parteneriatului Estic, procesul de extindere a UE, relalia transatlantici gi rela{ia cu Asia

15

Centrali, respectarea drepturilor omului, securitate cibernetici

conflictelor prelungite.

gi

solutionarea