UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

1
Profesorii deschid usa, insa tu trebuie sa intri singur. (proverb chinez)
INTRODUCERE
FORMA, STRUCTURA, FUNCTIUNE
Ca organizare, in mare, cursul detine: o introducere in teoria arhitecturii. Apoi studiul este impartit in trei teme majore
studiate din diverse perspective: - functiune, - forma, - structura.
1. Obiectivul cursului
- de a prezenta cateva principii pentru o proiectare corecta.
- de a oferi cateva referinte de gramatica a arhitecturii: perceptia mediului artificializat, principii, exemple
semnificative cu valoare arhitecturala
- sa explice prin exemple o serie de fenomene formale curente, stiluri arhitecturale contemporane. Este un studiu care
nu ofera de retete arhitecturale, ci mai degraba de o introducere intr-o disciplina: teoria arhitecturii.
Ca studentul sa poata:
- sa-si faca o idee mai clara asupra disciplinei,
- sa descopere cateva certitudini ale arhitecturii
- sa inceapa sa edifice referinte care-i vor permite sa continue sa invete.
- sa-si formeze treptat o atitudine ca viitor arhitect fata de fenomenul arhitectural.
- sa reuseasca sa distinga intre
1. caracterul general (permanent)
al manifestarilor arhitecturii
2. caracterul particular (trecator)
Studentul are nevoie de imbogatirea culturii sale generale si nu trebuie sa se opreasca doar la studiul cursurilor. (biblio)
2. Teoria arhitecturii este o disciplina dedicata judecarii fenomenului arhitectural in ansamblu prin analiza:
- conceptelor arhitecturale de astazi sau de-a lungul timpului
- demersurilor metodologice pentru obtinerea obiectului arhitectural
- unor exemple semnificative care ii confera o privire critica asupra ei insasi si critica care o face sa evolueze.
Se ghideaza dupa o suma de criterii globale de tip:
- axiologic (criterii de valoare)
- gnoseologic (criterii ale teoriei cunoasterii)
- ontologic (criterii legate de cunoasterea fiintei in sine)
Nu exista o teorie a arhitecturii unica si invariabila indiferent de momentul istoric. Distingem o teorie arhitecturala
- clasica
- moderna
De aceea astazi noi consideram ca cele doua viziuni se despart undeva la sfarsitul secolului XIX inceputul sec. al XXlea. Aceasta perceptie asupra teoriei este in miscare si ea se va modifica fara indoiala si in viitor. Cea devenita clasica
intruchipeaza si ea mai multe etape care se disting separat si care apar in momentele de fractura a stilurilor arhitecturii
ex. goticul, renasterea, barocul, clasicismul, romantismul (neogoticul), etc.
Teoria arhitecturii nu are o forma unica. Toate scolile de arhitectura urmeaza cursuri ale acestei discipline.
Discursurile difera de la scoala la scoala. Exista o eterogenitate a conceptelor si limbajelor privind aceleasi principii
fundamentale ale arhitecturii. Ceea ce difera sunt modalitatile prezentarii lor si nu fondul teoriei.
3. Arhitectura
DEF. DEX: Este unul din domeniile de manifestare a culturii, a civilizatiei umane destinata satisfacerii necesitatilor
materiale si spirituale vitale ale omenirii.1
Definitia clasica spune Este stiinta si arta de a proiecta si construi cladiri.
Pierre von Meiss: Arhitectura este o disciplina care organizeaza scena vietii oamenilor de astazi si de maine
Arhitectura este situata ...intre lumea realitatilor fizice si cea a dorintelor si imaginarului. Arhitectura deci,
nu poate fi stiinta, insa ea se foloseste de stiinte... stiinte tehnice, fizice (termica, acustica, etc.), umane, etc.
Arhitectul se foloseste de mijloace rationale pentru a studia si a verifica intuitia artistica si culturala. Arhitectura nu
poate deveni, in schimb, in intregime rationala. O astfel de viziune este o simpla amagire.
Colin Rowe : ... Daca legile staticii pot fi admise cu certitudine,legile utilizarii si placerii nu au fost cu siguranta supuse unei revolutii newtoniene;
si daca nu este de neconceput ca ele sa existe intr-o zi, toate ideile legate de util si frumos ramn pentru moment ipoteze neverificabile....

Arhitectura detine necesitati-nevoi pe care se bazeaza:

1

DEX; pg. 58

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Privind dintr-o perspectiva istorica Vitruvius (sec. I d.H.) distinge necesitati de natura:
- functionala (utilitas - utilitate),
- structurala (firmitas - soliditate)
- estetica (venustas - frumusete) frumusete, emotie, spiritualitate, expresivitate.
Altele au fost definite ulterior apartinand perioadei moderne a arhitecturii pornind de la dezvoltarea relatiilor economice
de tip capitalist (sunt de natura):
- economica (se refera la finante in relatie cu materiale si tehnologii folosite)
- ideologica ex. constructii pot avea rol de simbol politic, religios sau de alta natura.
Arhitectura este o disciplina de sinteza. Arhitectul trebuie sa fie capabil sa produca convergenta disciplinelor
colaboratoare in favoarea unui rezultat de calitate si coerent.
Arhitectura este astazi marcata de
- fenomenul globalizarii
Toate, la un loc, determina treptat
- relatii de interdependenta (disciplinele conexe)
redefinirea rolului si statutului arhitecturii
- contradictii (realitatea sociala realitatea construita)
si a relatiilor sale contextuale cu celelalte
- fenomene de criza (postmodernismul)
discipline cu care vine in contact.
- modificarea unor ierarhii valorice (urt frumos)
- influente ele exploziei informationale (numerizarea)
Arhitectura este un rezultat al solicitarilor utilizatorilor care apartin unei filozofii existentiale in continua schimbare.
De aceea arhitectura are un rol anticipativ asupra viitorului prin raportarea si intelegerea prezentului. In consecinta,
practica arhitecturala trebuie sa fie flexibila pentru a veni cu un raspuns adecvat cerintelor si necesitatilor.
A Cateva aspecte cu privire la perceptia noastra asupra lumii
Teoria perceptiei a aparut de curand in filozofie, adica pe la sfarsitul secolului XIX inceputul sec. al XX-lea. Un prim
filozof care s-a ocupat de aceasta teorie a fost Henri Bergson.
In 1927 i-a fost acordat premiul Nobel pentru literatura in special pentru una din cartile sale care au suscitat numeroase dezbateri si anume: Evolutia
creatoare. Bergson a pus la indoiala teoria traditionala asupra perceptiei care spunea ca perceptia este un proces fotografic iar scopul acesteia este de
a oferi cunostinte. Bergson in schimb credea intr-o unitate intre stiinta si metafizica. El s-a folosit astfel de teoria biologica a evolutiei pentru a sustine
propria sa teorie.
El sustinea ca perceptia are scopul de a provoca actiunea si nu cunoasterea -> evolutia perceptiei fiind reglata de evolutia sistemului nervos.
Amintirea imagine, sustinea el, are rol de legatura intre amintirea pura si perceptia iar acestea sunt de natura opusa. Astfel, in mod normal, perceptia
umana este impregnata de amintiri-imagine. Insa o amintire nu se realizeaza decat cu ajutorul perceptiei. Din acest motiv imaginile perceptive, adica
obiectele percepute detin o subiectivitate. El considera intuitia o perceptie pura libera de orice amintire. Intuitia ofera cunoastere, o cunoastere
aprope absoluta care nu se serveste de simboluri.
Bergson face o diferentiere intre intuitie si intelect:
- intelectul are scopul de a produce actiunea pe cand
- perceptia si intuitia produc cunoastere.
Intelectul are tendinta de a diviza totul, intr-un mod mecanicist, in unitati omogene si uniforme. Astfel el prefera ca totul sa fie static si imobil.
Bergson compara intelectul cu o camera de filmat care construieste miscarea intr-o serie de imagini fixe. Ca urmare a dezvoltat o teorie care sustine
ca mecanismul cunoasterii noastre uzuale este de natura cinematografica. Bergson a fost primul filozof care a notat distinctia intre timp si spatiu
avand ca motivatie diferentierea pe care a facut-o intre intelect si intuitie.

Merleau-Ponty este un filozof care a elaborat studii in perioada celui de-al doilea sfert a sec. al XX-lea. Prin acestea el a
respins cartezianismul (filozofia lui Descartes) si idealismul. S-a inspirat din teoria dezvoltata de catre Husserl numita
Gestalt. Filosofia Gestaltista - o teorie asupra formei care sustine ca:
- un tot fiind compus din structuri perfect integrate are caracteristici proprii care nu rezulta din elementele
sale constitutive, iar intregul nu poate fi considerat o simpla insumare a acestor elemente (DEX). mecanicism
Merleau-Ponty: Gestalt este o organizare spontana a cmpului senzorial care face sa depinda pretinsele
elemente de totalitati, ele insele articulate in totalitati mai intinse
Ex. O fiinta umana. Un arbore nu este suma ramurilor sale. Asemenea trebuie privit si un obiect de arhitectura care este
ceva complex. El detine cel putin cateva elemente fundamentale: forma, functia, structura, etc. Aceste parti disparate
insumate nu conduc la un rezultat arhitectural coerent, din contra ele sunt elemente constitutive care se subsumeaza
totului arhitectural.
Vorbind despre obiecte el spune perceptia noastra cotidiana nu este cea a unui mozaic de calitati ci a unui ansamblu
de obiecte distincte. Constata ca din punctul de vedere al filosfiei clasice spatiul nu mai este obiect al viziunii ci
obiect de reflectie (Le primat de la perception). Spatiul pe care Descartes l-a exprimat geometric este legat de gandire,
de ratiune fiind o interpretare mentala a realitatii. Prin contrast, perceptiei noastre in schimb i se ofera prezente
conform teoriei lui Ponty. Pentru el sensibilul, <=> ceea ce este perceput, este obiectul central al filosofiei perceptiei.
El a reinterpretat complet celebrul dicton Cogito ergo sum a lui Descartes considerand ca intalnirea fiintei noastre cu
lumea inconjuratoare nu este conceptuala, adica nu gandim a priori perceptiei, ci perceptia este situata temporal naintea

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

gndurilor noastre. El favoriza mai degraba ideea tactilului sau al existentei unui prereflex cel al perceptiei. A
sustinut astfel primatul perceptiei, adica perceptia fiind mijlocul primordial de a atinge realul.
Merleau Ponty a participat astfel la crearea unei filosofii numita filosofia fenomenologica.
Ponty subliniaza: Este un fapt foarte remarcabil ca necunscatorii nu banuiesc perspectiva, si ca a trebuit foarte mult
timp si reflexie pentru ca oamenii sa-si dea seama asupra deformatiei perspective a obiectelor. Aceasta observatie este
extrem de importanta.
De ce?
Pornind de la filosofia perceptiei dezvoltata de Merleau-Ponty, Abraham Moles face o observatie esentiala si anume
faptul ca exista doua mari concepte ale filozofiei:
1. Primul concept este cel care se bazeaza pe: Eu, Aici, Acum care reprezinta o filozofie a Centralitatii Eului fiintei.
2. Cel de-al doilea este numit de catre Moles: o filozofie a intinderii Carteziene.
1. Eu-l este centrul Lumii; cum ar putea sa existe o lume in care eu sa nu ma aflu in centrul ei? spune Moles.
- corpul meu este la baza unei fenomenologii a spatiului si a timpului. El se afla in centrul universului meu.
- lumea este organizata in jurul meu in cochilii succesive subiective pe care le descopar perspectivic prin propriul meu
punct de vedere.
- fenomene ale Spatiului din jurul meu determina apropiatul si indepartatul
- distingem astfel doua notiuni: prima, Umwelt sfera imaginara care ma inchide si a doua care se afla in opozitie
numita Aussenwelt lumea care ma inconjoara. Ansamblul lor este numit Merkwelt.
- Eu, Aici, Acum, sunt centrul lumii si toate lucrurile se organizeaza in raport cu mine intr-o descoperire in functie de
indrazneala mea spune Moles.
- mai mult dect atat. Exista o conceptie a Altuia, care se naste ca o consecinta imediata a ceva care-mi este strain si
nu-mi apartine, este distinct de mine. Este vorba de Celalalt un alt individ pe care-l observ prin prisma perceptiei mele
subiective. El este un punct remarcabil al mediului meu inconjurator, dat fiind ca-mi atrage atentia.
Prin acest univers egocentrat recunoastem baza unui comportament, propriu animalelor dar si a unui sistem de gandire
care a condus la o anumita categorie de filozofii vezi evul mediu.
Acest univers este si cel care apartine copilului, locuitorului sau prizonierului intr-o celula.
2. Cel de-al doilea sistem are la baza cunoasterea dobandita de catre om asupra mediului care-l inconjoara, asupra
spatiului. Este asociat de catre Moles gandirii carteziene prin faptul ca Descartes a creat un sistem de coordonate si
masura a spatiului.
- aceasta lume creata este intinsa, nelimitata si poate fi contemplata de un observator care nu o locuieste. In plus toate
punctele de observatie sunt echivalente si nici unul nu este privilegiat.
- acest Spatiu este reductibil la un triedru de coordonate cu o origine oarecare. Este de fapt o constructie imaginara
precum caroiajul planisferelor avand paralele si meridiane.
- oamenii devin in acest spatiu accidente locale, toti sunt egali in fata ochiului detasat al observatorului
- indivizii isi repartizeaza fragmente de volume ndepartate sau juxtapuse, dense sau dispersate, iar observatorul
impartial dezvolta o stiinta a fiintelor umane plecand de la o topologie a acestor discontinuitati locale, proprietati pe
care el le confera spatiului si relatii se stabilesc intre aceste diferite puncte.
Aceste doua sisteme descrise sunt ireductibile unul la celalalt. Ele sunt contradictorii si esentiale. Ele ne definesc pe noi
ca fiinte pentru ca le folosim pe amandoua. Primul este cel cu care ne nastem. Cel de-al doilea il dobandim in urma
studiului. Noi trecem de la unul la celalalt atat prin comportament cat si prin vocabular. Acestea alterneaza, se suprapun
si se contrazic si din aceste cauze descrise Moles se intreaba daca nu este acesta motivul perceptiei omului ca fiind o
fiinta irationala.
B Istoric al notiunii de arhitect si arhitectura
Mai mult de cat oricare alt creator artistic arhitectul este solidar cu:
- mediul in care traieste,
- societatea careia ii exprima caracterul, fie ca lucreaza in conformitate cu ea sau in opozitie cu timpul sau.
Creatia arhitecturala are exigentele sale care limiteaza posibilitatile infinite ale imaginatiei; ea nu poate neglija niciodata
structurile:
- politice,
- sociale si
- economice
ale carora nu le este adesea decat interpretul pentru a defini si creea, in raport cu ele, cadrul de viata adaptat membrilor
comunitatii.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Sub aspect estetic arhitectura este tributara, tehnicilor si materialelor vremii.

Istoria arhitecturii ne dovedeste in buna masura ca
- formele si decorurile sunt legate de materialele utilizate si
- ne arata ct de mari sunt incetinelile care intarzie adaptarea esteticii arhitecturale la materiale noi. Acestea din urma
sunt legate de:
- resurse,
- de tehnici,
- de credinte si de formele de gandire ale unei societati si apartin unui moment istoric al unei civilizatie.
Arhitectul, in acest sens, este mai intai "omul timpului sau", omul unei situatii politice, al unui moment istoric.2
Formatia arhitectului este atat tehnica, stiintifica, cat si estetica, culturala
Ea a definit relatia uneori conflictuala intre "matematician" si "arhitect" intre inginer si constructor, intre profesionist si
amator, intre diletant si specialist; Este o formatie aflata intr-o permanenta cautare a echilibrului - dificil de atins - ntre
traditie si inovatie, ntre teorie si practica.
Originea termenului de Arhitect
Una din primele aparitii cunoscute ale acestui cuvant sub forma termenului arhitecton (din grecescul arhitecton), se
petrece in sec. al V-lea .H. si esta notata de istoricul grec Herodot. El identifica constructorul apeductului de la Samos:
Eupalinos din Megara ca fiind primul mare arhitect. Eupalinos, a devenit astfel prima figura emblematica a
"arhitectului".
Arhi avea semnificatia de sef, iar tectos reprezenta lucratorii care lucrau pe santier. La origine se pare ca tectos
se referea la munca dulgherilor, prelucrarea lemnului pentru structura si montajul sarpantei.
In lucrarea sa "Politica" Platon sugereaza prin intermediul unuia dintre personaje ca arhitectul nu este un simplu
lucrator ci el se afla la comanda lucratorilor. El este astfel ridicat deasupra lucratorului manual si curatat de valorile
negative care se atasau in societatea de atunci lucrului manual; Deasemenea el va sublinia ca arhitectul este omul
numarului si al masurii in acelasi mod precum muzicianul sau astronomul.
Vitruvius va transmite in sec. I d.H. doctrina practicienilor arhitecturii din grecia primei perioade elenistice. In De
Arhitectura, lucrarea sa teoretica (zece carti) asupra arhitecturii, subliniaza de la inceput ca stiinta (scientia)
arhitecturala se imparte intre fabrica (cunostintele tehnice) si ratiocinatio (speculatia teoretica, munca intelectuala).
In acea perioada diversificarea competentelor era slaba. Din acest motiv termenul arhitect se aplica atat:
- constructorului in sensul pe care-l intelegem astazi cat si
- inginerului, prezentat, functie de moment, ca specialist al instrumentelor masurarii timpului (gnomica), masinilor de
ridicat, de extragere a apei din fntna sau transport (mecanic), dispozitive de razboi sau de asediu (balistica). Aceste
activitati nu erau constituite in stiinte autonome si ele erau intruchipate adesea de un singur om. Arhimede activ in a
doua jumatate a sec al III-lea i.Ch. este numarat printre arhitecti in lucrarile Hebdomades de catre Varron si chiar de
catre Vitruvius.
In tratatul sau Vitruvius nu consacra decat sapte din cele zece carti la aedificatio, adica artei de a construi.
Hippodamus, teoretician al vietii sociale cat si, a ceea ce am denumi astazi, arhitect urbanist este numit de catre
Aristotel ca fiind un "meteorolog", adica un filozof al naturii.
Acest lucru reflecta perfect aceasta conceptie foarte deschisa a competentei arhitecturale si in acelasi timp ambiguitatea
care o lasa acest arhitectus originar.
In secolul trecut poetul francez Paul Valery il identifica pe acesta ca fiind "cel care: prezicea viitorul lor monumental,
informelor gramezi de pietre si grinzi", "cel care nu neglija nimic", "care cunostea toate pietrele de pe santier", "cel
care nu dadea lucratorilor sai decat ordine si numere", cel pentru care "ntre edificiile cu care este populat un oras,
unele sunt mute, altele vorbesc si n sfarsit altele, care sunt mai rare, canta" 3

Extras din Dictionnaire des architectes Encyclopaedia Universalis - Albin Michel pg. 34
Extras din lHistoire de lArchitecte; Louis Callebat; Dupa cuvintele imprumutate lui Phedre de catre Valry: cf. Eupalinos ou l'Architecte, Paris,
Gallimard, 1945
3