Sunteți pe pagina 1din 27

TETANOS

Tetanos
Definitie:
boala acuta infectioasa, necontagioasa, neimunizanta, produsa de toxina
bacilului Clostridium tetani, caracterizata clinic prin contractura tonica a
musculaturii pe fondul careia apar crize de contractura paroxistica
Epidemiologie:
Rezervor de infectie: animale, om (bacili in tubul digestiv, ce contamineaza
solul)
Transmiterea: contact direct cu solul/praf contaminat prin intermediul
plagilor tegumnetare/mucoase. Nu exista contagiozitate interumana
Receptivitatea: universala in absenta vaccinarii, boala neimunizanta,
bolnavii cu tetanos trebuie imunizati activ (vaccinare)
Cel mai mare indice de morbiditate: regiunile tropicale apoi temperate
Rural > urban, B>F, mai frecvent in lunile calde, toate varstele sunt
receptive (chiar din populatiile imunizate varstnicii sunt la risc)
Morbiditatea 10-50 /100.000 in Africa, in Romania 5-6/100.000
0.15/100.000 (1994), mortalitatea aprox 50%

Clostridium tetani
Etiologie
Bacil anaerob G (+)
sporulat, prezent in
intestinul omului si
animalelor si pe pamant
(germene teluric), ai caror
spori sunt rezistenti la
caldura si dezinfectie
chimica

Tetanos
Patogenie
3

conditii sunt necesare pt ca sa se dezvolte un tetanos:


Absenta vaccinarii corecte
Patrunderea sporilor printr-o solutie de continuitate tegumente /mucoase
Potential scazut de oxido-reducere (anaerobioza), tesuturi necrozate,
ischemie, corp strain

Conditii particulare (forme particulare) dupa natura portii de intrare:


Tetanos postoperator - infectie endogena (interventii chir pe colon, colecist,
chirurgie anorectala)
Tetanos neonatorum - contaminarea plagii ombilicale
Tetanos postabortum /postpartum
Multiplicarea bacililor la locul inocularii (bacilul nu are putere invaziva)
Neurotoxina:

-difuzeaza spre SNC pe calea nn periferici


-are afinitate pentru celulele inhibitorii presinaptice
-produc blocarea eliberarii de neurotransmitatori inhibitori (GABA)
excitabilitate neuromotorie crescuta + tendinta la crize paroxistice de
contractura (catabolism excesiv); la nivelul sistemului nervos vegetativ - stimulare
de tip adrenergic

Tetanos
Clinic

Incubatia: 3-30 zile (15 zile in medie) (incubatia scurta - severitate mare)
Invazie (intre primele simptome si aparitia contracturii generalizate) - trismus
(contractura maseterilor)
Primul si cel mai important semn al acestei faze
Initial la masticatie apoi permanent
In afebrilitate
Insotit de contractura mm paravertebrali ai gatului (redoare de ceafa), mm fetei
(accentuarea ridurilor, fante palpebrale reduse, buze stranse), mm faringelui (disfagie)
Perioada de stare:
Contractura generalizata, permanenta, dureroasa ce intereseaza:
Mm scheletica (fata - ras sardonic, gat - hiperextensie, trunchi - hiperlordoza, abdomen
- rigid, torace - rigid) si mm viscerala (disfagie, contractura mm laringiene - jena
respiratorie)
Crize paroxistice de contractura
Spontane sau la stimulare minima
Generalizate, in extensie
Spasme tonice, uneori clonice
Risc major: apnee prin spasm glotic /blocaj toracic
Insotite de tulburari vegetative (febra, transpiratii, tahicardie, crize HTA, constipatie,
oligurie, retentie vezicala)

Risus sardonicus

Trismus

Opistotonus

Tetanos
Forme clinice:
Tetanos generalizat (forme subacute - usoare, acute - comune,
supraacut - tablou sever)
Tetanos frust - la persoane partial imunizate, simptomatologie
discreta)
Tetanos neonatorum - dupa infectia plagii ombilicale, mortalitate
crescuta 50-90%
Tetanos splanhnic - dupa plagi traumatice/ operatorii ale tubului
digestiv, mortalitate 80-90%
Tetanos localizat: cefalic (paralizie faciala periferica de aceeasi
parte cu plaga/oftalmoplegie), tetanos localizat la un membru
(contractura localizata a membrului unde se afla plaga)

Tetanos
Diagnostic

Date clinice, anamneza (absenta vaccinarii, plaga, trismus in afebrilitate), ex de


laborator (izolarea b. tetanic, dozare Ac)

Dg diferential
Trismus
De cauza locala: patologie dentara, angina, artrita temporomaxilara
Neurologic: intoxicatia cu stricnina, consum de neuroleptice, fenotiazina
Isterie

Evolutie, prognostic

Factori de prognostic nefavorabil:

Mortalitate mare (30-40% 70%); cauza decesului: tulburari neurovegetative severe,


actiunea toxinei asupra SNC, cord, dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice,
suprainfectii, decubit prelungit (trombembolism)

Sechele: denutritie cu casexie, calcificari para-articulare, retractii tendinoase, tasari


vertebrale, gibozitate, scolioza

Incubatie scurta (<7 zile)


Invazie scurta (<2 zile)
Varsta: nn si varsta inaintata
Tare asociate

Tetanos
Tratament
Curativ: spitalizare in serviciu de reanimare (mai ales formele generalizate)
Etiologic:
Eliminarea focarului tetanigen

Toaleta plagii (suprimarea anaerobiozei)


AB: Penicilina G 2-4 MU/zi 5-7 zile

Neutralizarea toxinei tetanice (cea fixata nu poate fi neutralizata)

Vaccinare cu anatoxina tetanica

Imunoglobuline umane specifice (ser antitetanic)

Simptomatic, patogenic, profilaxia complicatiilor:

Reanimare respiratorie
Substante decontracturante (benzodiazepine-efect miorelaxant, sedativ, anxiolitic,
100mg-300mg)
Alimentare pe sonda nazogastrica 3000kcal/zi
Cateter urinar
Tratament anticoagulant profilactic
Controlul dezechilibrelor hidroelectrolitice si acidobazice,

Tetanos
Profilaxia tetanosului in caz de plaga
Toaleta plagii
Antibiotice: 7-10 zile

1. Persoane imunizate complet, corect:

< 5ani - nimic, 5-10ani - rapel, >10 ani - rapel Ig (daca risc tetanigen)
2. Persoane neimunizate/imunizate incomplet:

Ig (ser/ Ig umane specifice) + vaccin (ATPA Z1, Z14, Z28)


Profilaxie generala (masuri preventive permanente)

Primovaccinarea DTP de la 3 luni, 3 doze la 1 luna interval, revaccinare la


6 luni, la 18 luni, la 6-7 ani (DT), la 13-14 ani (DT)

Adulti (>14 ani)

Primovaccinare: 2 doze ATPA la 1 luna interval, revaccinare la 1 an, 5 ani, 10


ani
Recomandarea de vaccinare:
Gravide
La 10 ani de la ultimul rapel
Dupa plagi
Preoperator
Persoanelor care calatoresc in zone endemice

ANTRAX

Antrax (crbune )

Definiie

Etiologie

Boala la animal (ierbivore) - forma septicemic - sngele contamineaz solul (forme


vegetative-spori)

Sunt cu potential infecios: sngele, carnea, pielea, lna, carcase, fin de os

Boala acuta contagioasa, transmis de la animal la om sub 2 forme (cutanat 95% i intern
respirator, digestiv, meningean)

Bacillus anthracis = BGP aerob, sporulat, capsulat (capsula are activitate antifagocitar =
factor de virulen)
Sporii - extrem de rezisteni

Sporii de antrax = arma biologica (1Kg spori: 105 victime)


(Japonia, SUA, Marea Britanie, Irak, ex URSS)
vizibilitate redus

poten crescut

accesibilitate +

uor de diseminat

Bacillus anthracis
B.anthracis = bacil gram pozitiv
aerob, sporulat, capsulat (capsula
are activitate antifagocitar =
factor de virulen)

Antrax - epidemiologie

Rspndit pe toate continentele, eradicat n Europa (profilaxie


veterinar), frecvent n Asia, Orientul Mijlociu, Africa, America
de Sud

Boal cu caracter profesional (fermieri, agricultori, zootehnicieni,


muncitori ce manipuleaz ln/ piei de animale)

Rezervor de infecie: ierbivore (animalele slbatice, psrile nu fac


boala dar pot elimina bacilii prin excrete)

Transmitere:

Receptivitate: general, imunitate probabil (nu se cunosc


rembolnviri)

Contact direct cutanat (mic soluie de continuitate)


Respiratorie (inhalare de spori)
Digestiv (consum de carne contaminat) - foarte rar

Antrax - patogenie

Toxina bacilului:

PA se leag de un receptor celular i mediaz intrarea n celul a EF


i LF

Efectul: suprimarea activitii PMN i macrofagelor, efect citotoxic,


apoptoz, necroz mediate de LF

Sporii ptruni n organism (tegumente i mucoase) germineaz i dau


natere bacililor care se nconjoar de o capsul ce confer putere
invaziv. Bacilii lipsii de capsul nu produc septicemie ci numai
modificri locale.

protective antigen (PA)


edema factor (EF)
lethal factor (LF) - cauza major de deces, factor dominant de virulen

Antrax - clinic
Crbune cutanat
Pustula (malign) - forma cea mai frecvent

macul-papul-vezicul cu coninut hemoragic - leziune necrotic (escar


neagr nconjurat de coroan de vezicule) + edem gelatinos, nedureros
gg regionali uor tumefiai, dureroi (necaracteristic)
manifestri generale absente sau reduse (subfebr, cefalee)
n forma malign bacilii viruleni determin septicemie (manifestri
generale intense)

Edem malign - forma grav

leziunea la poarta de intrare discret


tablou clinic dominat de edem alb, enorm, dureros, +/- acoperit de
flictene i necroze
fenomene generale de nsoire grave (febr nalt, frison, stare toxic),
septicemie prezent aproape ntotdeauna
la fa/gt - asfixie prin edem glotic

Antrax cutanat

Antrax tablou clinic


Crbune respirator
Sporii de bacillus anthracis nu secret toxina nainte de a germina
(dg precoce dificil)
Sporii ajung n gg hilari i mediastinali (necroz i edem ce explic
durerea retrosternal), tuse seac, stridor
Evoluie bifazic:

1-3 zile semne reduse de infecie respiratorie, subfebr,


apoi o faz cu debut brusc i evoluie letal n 1-2 zile
(dispnee, tahipnee, tahicardie, febr +/- hematemez, pleurezie
hemoragic, melen, modificri de contien, meningit)

n absena unei epidemii dg este tardiv, efectul AB nul i evoluia


letal !!!

(From Borio L, Frank


D, Mani V, et al.

Antrax tablou clinic


Crbune digestiv

Abdominal, intestinal (grea, vrsturi, anorexie, febr, durere


abdominal, hematemez, diaree sanguinolent, toxemie, oc, deces
2-5 zile
Orofaringian (edem, ulceraii, necroze n regiunea cervical)

Meningoencefalita (5% din toate cazurile)

hemoragic reprezint o eventual complicaie a uneia din cele 3 forme

Evoluie, prognostic

Crbune cutanat: mortalitate 20-25% fr tratament, rar cu trat AB


Crbune respirator, digestiv, septicemia, meningoencefalita mortalitate
aproape 100%

Antrax - diagnostic
Pozitiv:

epidemiologic: activitate ce expune la spori de B.a.


clinic
examene bacteriologice:

Frotiu, culturi din diverse produse (leziune cutanat, sput, coninut


intestinal, exsudat faringian, LCR, rareori snge)
Dg serologic (Ac anti LF i EF): creterea titrului la 4 spt sau titru iniial
>1/32
Test cutanat (detecteaz imunitatea mediat celular - dg retrospectiv)

Diferenial:

Cutanat: furuncul, flictene, ectima


Respirator: pneumonie sever
Intestinal: gastroenterit hemoragic+oc

Antrax - tratament
Curativ

Antimicrobian

PG: 4MU x 4-6/zi, 7-10 zile +/- streptomicina/gentamicina


Ciprofloxacin: 500mgx2-3/zi
Doxiciclina: 200mg/zi

Ser, corticoizi (n formele cu edem malign, afectarea SNC)


Local: pansament ocluziv, steril, uscat

NU: incizie, excizie, traumatizri pericol de septicemie!!!

Profilactic

AB: ciprofloxacin / doxiciclin 6 sptmni


Controlul bolii la om: eradicarea bolii la animale
Vaccinarea persoanelor expuse, reguli de igiena muncii (echipament,
decontaminare - paraformaldehid, ngroparea cadavrelor animalelor arse)
Declarare nominal, izolare, dezinfecie continu i terminal, ancheta
epidemiologic, supraveghere contaci eventual profilaxie