Lucrarile de ingrijire in gradina de

legume
Cultivarea legumelor presupune, pe langa lucrarile specifice fiecarei
culturi, si lucrari de prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. De
acestea ne vom ocupa in continuare.

BOLILE LEGUMELOR

Caderea rasadului

este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei,

varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza
tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se
manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate
rasadurile pot fi distruse.
Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar
locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie
de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase.
Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu
Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva
altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si
alte produse recomandate de magazinele de specialitate.

BOLILE LA ROSII
Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase
pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul
acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede,
putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la
sol prin sustinere pe araci sau spalieri.
Combatere:
Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate.
Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in
apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.
Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama
bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%
- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se
prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de
0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru),
care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var
stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda
cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat;
dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri
solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau
slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se
albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de
var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu

in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de
la o zi la alta.

Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian)

Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt
orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brunnegricios in mijloc.
Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si
distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa
recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24
ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste
cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.

Putregaiul cenusiu

formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.

Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii
(plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se
stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%
Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate
concentric pe frunze si adancite pe fructe.
Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane
0,2%.
Septorioza (patarea alba a frunzelor)

Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune,
apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun
intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.
Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai
ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea
partiala sau totala a frunzelor.
Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile
cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,751%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia
primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.
Basicarea
fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8
mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se
formeaza rani adancite.
Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE LA ARDEI
Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe
apar pete brune denivelate.
Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar
pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor
capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor
succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide)
care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.
Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe
fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane
0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete
negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.

BOLILE LA VINETE
Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare
maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se
manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate
putrezesc.
Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri
cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.
BOLILE LA VARZA
Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in
terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc
umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn.
Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in
crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi
teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala

ataca si conopida.
Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea
radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de
culoare brun-deschisa.
Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25
minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4
ani. Boala ataca si conopida.
BOLILE CEPEI
Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete
decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu
puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar
bulbii nu se mai formeaza.
Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu
Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb
0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%.
Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se
prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.
Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai
mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se
rasuceste.
Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face
in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%,
Turdacupral 0,5%.
BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR
Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite
pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc
prin marire iar frunzele se usuca.
Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).
Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat
fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%,
Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 710 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.
BOLILE FASOLEI
Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, albgalbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar
frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate
roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani,
stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare
semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.
Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la
temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brunrosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune.
Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.
Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri,
dupa rasarire si inainte de inflorire.
Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele.
Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.

Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea

de soiuri rezistente la virus.

BOLILE MAZARII
Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si
umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se
brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele
atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul
atacat.
Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.
Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.
BOLILE SALATEI
Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de
temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei.
Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete
decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.
Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.
Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac
puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si
putrezeste.
Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea
cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la
plantare.

BOLILE CARTOFULUI
Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe
frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brunnegricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza
un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete
brune.

Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu

Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit
inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.

DAUNATORII LEGUMELOR
Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la
suprafata. Combatere: momeli toxice
Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele,
castravetii, salata, etc.
Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra
vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp.

Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in
frunzele de ceapa.
Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor
gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%,
Sinoratox 0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%.
Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima
generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua
si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se
usuca.
Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul
se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu
Sinoratox 0,15% si Carbetox 0,1%.

 Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve

sapa galerii in radacini si frunze.
Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la
aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin
0,08%.
Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze.
Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia
adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%,
Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%.
Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in
verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in
capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.
Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu
Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp.
Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul.
Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii
au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile)
sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele
de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau
masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida.
Combaterea se face la fel ca la buha verzei.
Gandacul de Colorado adultul este de 8-12 mm lungime, de forma
ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosiicaramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se
iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.
Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%,
Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi
adunate cu mana inainte de a depune oua.