MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT,FACULTATEA DE BIOLOGIE SI

PEDOLOGIE

ECOPEDOLOGIA

A efectuat:Csua Anna
Grupa E-21

Chisinau 2014

Introducere
Solul,prin excelenta,este un sistem dinamic,deschis,cu organizare proprie,a carui
functionalitate depinde in intregime de fluxul energetic pe care-l primeste din
cosmos,energie prelucrata de covorul vegetal si stocata in materia organica si partial in
materialul mineral alterat,fiind rezultat al interactiunii dintre litosfera si biosfera,puternic
dependent de conditiile climatice si intr-o mare masura influentat de modalitatea utilizarii
lui in economia agricola.
Solul nu este acelasi pe intreg globul,pe intreaga suprafata a unei tari sau regiuni.Intre
diferitele suprafete de teren exista deosebiri datorate climei,reliefului,apelor,la care se
adauga diferentierile calitative ale solurilor.
Problema majora a omenirii si o preocupare de baza a cercetarilor in domeniu
este,identificarea,cunoasterea,utilizarea actuala si posibilitatea de extindere a suprafetelor
cultivate,dar cu precadere a posibilitatilor de sporire a potentialului productive al solurilor
actuale.
Ecopedologia,ca ramura a pedologiei si a ecologiei,se ocupa cu studiul
genezei,evolutiei solului ca mediu de viata al plantelor,deosebindu-se de celelalte stiinte
ale solului prin caracterul ei accentuat ecologic.
Pedologia si ecologia sunt niste stiinte interdisciplinare intre stiintele
fundamentale(fizica,chimie,biochimie,matematica,informatica)si stiintele
naturii(geologie,geomorfologie,climatologie,hidrologie,botanica,ecologie),iar pe de alta
parte si stiintele aplicate(agrotehnica,agrochimie,silvicultura) sau
ameliorative(imbunatatiri funciare,protectia mediului etc.),acestea venind in sprijinul
confirmarii ecopedologiei ca domeniu ce investigheza solul in totala complexitate a
entitatii sale de corp natural,mediu ecologic si mijloc de productie.
Ecopedologia isi dovedeste unitatea si in ceea ce priveste protectia si combaterea
poluarii mediului,solul indeplinind functia de epurator.Capacitatea de epurare a acestiua
depinde de proprietatile lui,de modul de folosinta,de interactiunea cu agentii
poluanti,aspect ce trebuie cercetate in raport cu conditiile de mediu si cu cele ale
diferitelor tipuri de soluri.
Astazi solul este privit ca o mare avutie,nu numai a diferitelor natiuni,ci si a intregii
omeniri,iar folosirea rationala si protectia acestuia sunt considerate obiective care trebuie
aplicate de fiecare locuitor al Terrei.

Importanta Ecopedologiei
In natura exista o mare variabilitate in timp si spatiu a componentilor mediului de viata al
plantelor.Astfel,solul este caracterizat prin variabilitate in spatiu,de la un loc la altul si
cuprinsul aceluiasi profil si prezinta variabilitate in timp,datorita,in primul rind a
influentei factorilor climatici din atmosfera apropiata si acestia variabili in spatiu si
timp,precum si a influentei difrite in timp a comunitatii de plante si animale ce populeaza
solul.Dar,in functi de aceasta variabilitate a conditiilor de sol sau edifice,difera pentru
aceleasi categorii de plante in masura in care sunt satisfacute exigentele acestora pentru
diferitele substante din sol.
In consecinta,procesul de crestere si fructificare a plantelor este,de asemenea,variabil ca
intensitate sic a marime a acumularilor,deci a recoltelor posibile si efective.
Este evident ca,pentru a realiza maximul de produse vegetale,prin folosirea judicioasa a
solului in agricultura si silvicultura,,este necesar ca exigentele diferitelor specii si soiuri
de plante sa fie cit mai complet satisfacute.
Realizarea acestei conditii fundamentale,obligata in productiie vegetale,reclama insa
atit cunoasterea de aproape a exigentelor si tolerantelor plantelor fata de diferiti factori
edafici si climatici ai mediului lor de viata,cit si cunoasterea valorilor si regimurilor
acestor factori,a relatiilor lor reciproce si a relatiilor lor cu plantele in diferite situatii de
climat,sol,substrat litologic,relief,ape de suprafata si subterane,etc.La baza activitatii in
procesul productiei vegetale trebuie sa stea in mod permanen cunoasterea ecologica.
Ecopedologia,disciplina cunoasterii solului ca mediu de viata al plantelor,fara a fi o
disciplina noua se deosebeste de celelalte discipline ale stiintei solului prin caracterul ei
accentuat ecologic si integral,urmarindu-se stadiul analitic si sintetic-integrat al
solului,cunoasterea lui ca intreg in raport cu viata plantelor,cresterea si fructificarea lor.
Aceasta disciplina urmareste sa stabileasca ceea ce putem numi specificul ecologic al
solului,in raport cu viata plantelor,si prin aceasta potentialul productiv al solului in
conditiile de specific ecologic existent si productivitatile posibile ale diferitelor specii si
soiuri de plante in acest specific ecologic optim si in consecinta,a unui potential productiv
superior.
Ecopedologia presupune si reclama cercetari partiale,studiul diferitelor
substante,proprietati si procese din sol de importanta ecologica,considerate separate sau
divers corelat,indispensabilo pentru adincimea multilaterala a cunoasterii lor.Dar aceasta
disciplina urmareste studiul de intreg al solului,privirea aspectelor partiale in ansamblul
unitar al acestora,corelarea si complexarea diferitelor caracteristici de importanta
ecologica,sinteza lor in rezultatele ecologice,agro si silvoproductive.Aceasta pentru
precizarea certa a calitatilor,deficientelor si exceselor care explica nivelul potentialului
productive al solului si indica natura masurilor de folosire adecvata,lucrare,mfertilizare si
ameliorare a solului,in scopul apropierii lui de acel optim ecologic corespunzator
plantelor.

Folosind datele cercetarii multilaterale a solului,dar cu deosebire pe acelea asupra

valorilor si reegimurilor factorilor ecologici din sol,Ecopedologia caracterizeaza si
grupeaza solurile dupa criterii ecologice indicind organizarii teritoriului modul cel mai
judicious de alcatuire a unitatilor agro si silvoproductive,aducind agrotehnicii elementele
edifice fundamentale necesare pentru diferentierea adecvata a lucrarilor solului si
inpreuna cu agrochimia-a fertilizarii curente,iar Pedologiei ameliorative deficientele de
ordin ecologic care reclama lucrari ameliorative,precum si natura si intensitatea
ameliorarii necesare.Cum aceste discipline isi definesc natura lucrarilor si metodologiile
de lucru,facind apel la cercetari si caracterizari de ordin ecopedologic,se poate afirma ca
ele insesi au un inaintat caracter ecopedologic.

Solul corp natural si mediu ecologic

Pentru a ajunge la corecta intelegere a solului ca mediu ecologic pentru plante este
necesar sa consideram mai intii si sa definim acest mediu in intregul lui,de corp natural
cu toate atributiile lui de formare,amestecate si legate fizic,fizico-chimic si uneori chiar
chimic(sub forma de humati).
Fractiunea minerala se imparte in 2 categorii:
Fractiunea nealterata,formata din minerale primare,provenite
din roca sau materialul parental(cuart,mice etc.) aflate sub
forma de particule grosiere cu diametrul >2
mm(pietre,pietris,nisip grosier) si de particule fine cu diametrul
intre 0,2-0,002 mm (praf si nisip fin);
Fractiunea alterata,formata din minerale secundare si alti
produsi secundari de alterare(argila,alofane,hidroxizi de
aluminiu,de fier,de mangan,silice hidratata,saruri,ioni) in
particule foarte fine cu diametrul <0,002 mm.
Fractiunea organica provine din resturile organice moarte din plante si
microorganisme ale biocenozei.Ca si fractiunea mineral,se poate separa in 2 grupe:
Fractiunea nealterata,alcatuita din fragmente grosiere,particule fine si foarte fine
de resturi organice moarte(litiera,lemn,radacini moarte,organisme si
microorganism moarte);
Fractiunea alterata,partial sau integral,biochimic transformata(moderul,humusul
brut,substante humice).
Humusul este constituentul specific fundamental al solului,rezultat al actiunii
biocenozei in cursul procesului de pedogeneza.

Sol

Faza lichida

Faza solida

Fractiunea minerala

Faza gazoasa

Componenta vie

Fractiunea organica

Microorganisme Mezofauna

Fractiunea
Fractiunea
nealterataalteratanealterata

Fractiunea
Fractiunea nealterata sau
biochimic transformata

particule ft fine si
grosiereParticule grosiere,Particule foarte
fragmente
grosiere de
roca(>0,2 mm)

particule finefine si ft fine

monominerale
(0,2-0,002 mm)

coloidale

Pietre,pietris
nisip fin, Argila,hidroxizi
nisip grosier
praf
de Al,Fe,Mn,silice
hidratata,saruri,ioni organisme si
microor. moarte

Litiera,lemn,
Humus din O
radacini moarte,

Argila,hidroxizii coloidali si humus

din sol intim amestecate si legate,formeaza
materialul specific al solului

Fig.1. Schema generala a alcatuirii solului

Humus
din sol

In schema ce se prezinta in fig.1.,pe linga clasificarea generala a componentelor

solului,se indica legatura fizico-chimica si chimica in complex specific a coloizilor
minerali de alterare si a substantelor humice,precum si legatura humusului si a
complexelor organo-minerale,care imbraca o parte din particulele grosiere si fine ale
fractiunii minerale nealterate.
Sumara analiza,asupra alcatuirii solului considerat corp natural si mmediu ecologic
pentru plante face posibila formularea unei diagnose mai cuprinzatoare,privind solul din
ambele puncte de vedere mentionate.Privit sub raport morfogenetic,solul modificat sau
nu de om,se defineste ca o formare afinata de suprafata a uscatului,rezultata prin actiunea
indelungata a factorilor de la suprafata litosferei.
Din punct de vedere ecologic,solul se defineste ca sediu al un ui complex de
substante,determinat atit de compozitia si arhitectura sa proprie,cit si de totalitatea
factorilor pedogenetici care-l influenteaza in permanenta,in special ceiu climatici si foarte
frecvent cei hidrologici.
Trebuie retinut in mod special ca insusirea fundamental a solului de a fi mediu ecologic
pentru plante este o functie complexa determinata atit de insusirile intriseci ale solului,cit
si de alti factori interni si externi,in special factorii atmosferei si activitatea populatiei
interioare a solului.

Factori si determinanti ecologici in sol

Se poate preciza ca in relatiile solului in ecosistemele terestre,toate
influentele,transformarile,schimbarile de substante si energie se efectuiaza printr-o serie
de substante si insusiri cu influenta directa asupra plantelor care au un caaracter de factori
ecologici in sens strict si pot fi numiti factori pedoecologici.Acesti factori (substantele
nutritive,apa etc.) sunt determinati,in valorile si regimurile lor,atit de factorii pedogenetici
interni si externi,cit si de o multitudine de substante,organisme de
mezofauna,microorganism,procese si insusiri nale solului,pentru care se utilizeaza
termenul de determinant ecologici din sol (Chirita1970) sau determinant pedoecologici.
Influenta determinantilor ecologici asupra plantelor este indirecta,prin intermediul
factorilor ecologici.Factorii ecologici,influentindu-se reciproc si influentindd insusirile si
procesele din sol,au in acelasi timp si character de determinant ecologici.
Totalitatea componentilor si insusirilor solului si a proceselor din sol,care influenteaza
direct si indirect viata plantelor formeaza un ansamblu functional unitar ,numit complexul
ecologic al solului.
Factorii ecologici in sens strict pentru biocenoza sau organocenoza ce populeaza solul
sunt:substantele nutritive,substantele organice fiziologic active(cu character de
stimulenti,toxic),reactia,apa,consistenta,temperature,etc.
In afara de acesti factori,de importanta majora pentru eficienta lor,mai apare un
factor:conditie de spatiu(volumul de sol fiziologic util,folosit de catre radacinile plantelor

numit volumul edafic),si un alt factor:conditie de timp(lungimea perioadei

bioacvtive,timpul in care solul este active in cursul unui an).Acesti factori conditie pot fi
considerati si ca determinant ai factorilor ecologici.
Factorii ecologici din sol influenteaza reciproc,direct si indirect cu anumite regimuri
proprii,deci sunt interdependenti in valorile si regimul lor,ca si modul de a actiona asupra
plantelor.
Cei mai importanti determinanti ecologici din sol,pe categorii generale sunt:
Mineralele primare,care prin procesele de alterare lasa in permanenta in sol
elemente nutritive(K,Ca,P, etc.),microelemente si substante amorfe cu proprietati
de schimb cationic;minerale si produsi secundari de alterare(silicate si
aluminosilicati secundari hidratati,minerale argiloase,hidroxizi de Fe,Al,silice
hidratata,allofane,etc).
Materia organica,care prin descompunere (mineralizare) exercita influente
puternice asupra factorilor ecologici(substrate nutritive,apa,aer,caldura),precum si
asupra determinantilor
pedoecologici(structura,porozitate,higroscopicitate,capacitate de schimb,etc.).
Humusul,in parte factor ecologic prin substantele organice pe care le contine,este
in acelasi timp si un determinant ecologic cu efecte multiple,exercitind functii
fizice,chimice si trofice in sol,prin proprietatile de formator de structura,de
adsorbtie a apei,de schimb de ioni si prin punerea in libertate a elementelor
nutritive in procesul de mineralizare.
Biocenoza solului prin procesele hidrofizice si biochimice pe care le genereaza in
sol in permanenta,este un determinant principal al celor mai multi factori
pedogenetici in primul rind al substantelor nutritive.
Enzimele din sol,sunt un factor dinamizator al humificarii prelungind si
completind activitatea organismelor ce le-a dat nastere.Ele participa active in
circuitul biologic al diferitelor elemente,efectuind transformari prin care
elementele nutritive in forme inaccesibile(ca fosforul legat organicP trec in forme
accesibile.Totodata,apar ca factor activ,cu influente multiple in chimismul
solului,insusirile fizice si trofice ale acestuia.
In mod special mai pot fi mentionati ca determinant pedoecologici:agenti patogeni
din sol(microorganism care produc substantele toxice),carbonat de calciu cu influente
complexe asupra substantelor nutritive,reactive,etc. precum si asupra altor
determinant (structura,porozitate,permeabilitate).
Proprietatile fizice,ca textura,structura,porozitatea,capacitatea de
aeratie,proprietatile hidrofizice,fizico-chimice,exercita numeroase influente asupra
regimurilor diversilor factori ecologici din sol.
Factorii pedogenetici:clima,relieful,roca,apa freatica si apa stagnanta,biocenozele
anterioare ca si biocenoza actuala,exercita influente asupra determinantilor ecologici
si asupra factorilor ecologici.
Pentru o expunere de ansamblu a pozitiei solului in ecosistem,a complexului
ecologic al solului si a relatiilor dintre componentii ecosistemului,s-a facut fig.3.

Expunerea de pina acum a putut forma o imagine aproximativa si cu totul partial asupra
multimii interrelatiilor si influentelor directe si indirecte care caracterizeaza complexul
ecologic si complicate dinamica bio-fizico-chimica a solului.

Suprafata Agricola dupa modul de folosinta

Potrivit biroului National de Statistica al Republicii Moldova,in 2009 in total pe ar au
fost recenzate peste 2,25 mil.ha de terenuri agricole.
Suprafaa agricol utilizat, n anul agricol 2009-2010, a fost de 1941,4 mii ha,
din care 1189 mii ha (61,2%) revin exploataiilor agricole cu personalitate juridic i
752,4 mii ha (38,8%), exploataiilor agricole fr personalitate juridic.
Suprafaa agricol utilizat pe ansamblu ar constituie 86,6 % din total terenuri
agricole, n exploataiile agricole cu personalitate juridic 93,6 %, iar n cele fr
personalitate juridic 77,5%.
Suprafaa agricol neutilizat (abandonat), nregistrat la recensmnt,
constituie 246,9 mii ha, din care 60,6 mii ha (24,5%) revin exploataiilor agricole cu
personalitate juridic i 186,3 mii ha (75,5%) celor fr personalitate juridic.
Suprafaa altor terenuri - ocupat cu cldiri, curi, drumuri, cariere, de heleteie,
iazuri, bli) a nregistrat n total pe ar 53,2 mii ha (2,4% din total suprafaa
agricol recenzat).
n structura suprafeei agricole utilizate pe ansamblu rii terenurile arabile constituie
1420,2 mii ha (73,2 %), punile i fneele 322,1 mii ha (16,6 %), iar culturile
permanente 199,0 mii ha (10,2 %).
Suprafaa agricol utilizat ce revine, n medie, pe o exploataie agricol, la nivel
naional, este de 2,2 ha. Exploataiilor agricole cu personalitate juridic le revine, n
medie, 247,9 ha, iar celor fr personalitate juridic doar 0,8 ha.
Din analizele effectuate de institutiile de specialitate,la scari mici, a rezultat ca terenul
arabil este afectat de procesele de degradare in procent de 50 la suta,pasunile si finetele
66%,iar plantatiile de vii si pomi intre 50-70%.De aceea,in etapa actuala,principal sarcina
de folosire a fondului funciar o reprezinta luarea celor mai radicale masuri pentru
conservarea actualelor suprafete agricole si aplicarea cuceririlor stiintei in vederea
mentinerii si cresterii potentialului lor productiv.
Deci,in concluzie putem spune ca ecopedologia are un rol foarte important in pastrarea
unui sol cultivabil si pentru a obtine recolte bogate.