Global investment trends

n 2013, ISD au revenit pe un trend ascendant. Intrrile globale de ISD au crescut cu 9 %

pn la 1.45 trilioane USD n 2013. Intrrile de ISD au crescut n toate grupele de economii
dezvoltate, in curs de dezvoltare si economii n tranziie. Stocul de ISD a crescut cu 9 %
ajungnd la 25.5 trilioane USD.
Proieciile UNCTAD privind fluxurile ISD ar putea crete pn la 1.6 trilioane USD n
2015 i 1.85 trilioane USD n 2016. Creterea va fi n principal determiant de investiiile n
rile dezvoltate ntruct recuperarea lor economic ncepe s aib loc i s se rspndeasc.
Fragilitatea unor economii emergente i riscurile legate de instabilitatea politic i conflictele
regionale ar putea still derail trendul ascendant ateptat al fluxurilor de ISD. Far ndoial,
fluxurile de ISD ctre economiile n curs de dezvoltare vor rmne la un nivel ridicat n anii
urmtori:

Developing economies maintain their lead

Fluxurile de ISD catre economiile in curs de dezvoltare au atins o noua valoare ridicata
new high de 778 miliarde USD (tab1), totaliznd 54 % din fluxurile globale, desi rata de
cretere a ncetinit cu 7 %, comparative cu rata medie de crestere din ultimii 10 ani de 17 %.
Trile din Asia in curs de dezvoltare continu s fie n regiune cu cele mai mari intrri de ISD,
semnificativ deasupra UE, zona care beneficiaz n mod normal de cea mai mare pondere de ISd
din cele globale. Intrrile de ISD au fost ridicate in majoritatea regiunilor n curs de dezvoltare,
Africa (pn la 4 %) America Latin i Caraibe (pn la 6 %).

Desi ISD catre economiile dezvoltate i-au resumed recuperarea lor dup scderea
brusc din 2012, au rmas totu la o pondere sczut n totalul flxuurilor de ISD (39 %) i cu
mai mult de 57 % sub nivelul apogeului din 2007. Economiile n curs de dezvoltare i-au
meninut pozitia de leader n fata economiilor dezvoltate cu a margin de mai mult de 200
miliarde USD pentru cel de-al doilea an consecutive.
rile n curs de dezvoltare economiile n tranzitie constituie in present jumtate din top
20 de economii ordonate dup intrrile de ISD. Mexico s-a mutat pe a 10-a pozitie. Chian a
nregstrat cele mai mari intrrile de ISD i i-a mentinut pozitia de cel de-al doilea mare
beneficiar din lume.
ISD effectuate de corporatiile transnationale din economiile in curs de dezvoltare au ajuns
la 454 miliarde USD un alt record. Impreuna cu economiile in tranzitie, aceastea au acumulat
39 % din iesirile globale de ISD, comparative cu 12 % la nceputul anilor 2000. 6 economii n
curs de dezvoltare n tranzitie se numr printer cei mai mare 20 de investitori in lume in 2013.

International production continues its steady growth

Productia internaional continu expansiunea in 2013, crescnd cu 9 % n vanzri 8
% n active, 6 % n valoare adugat i 5 % n ocupare i 3 % n exporturi.

AFRICA
Intrrile de ISD n Africa au crescut cu 4 % pn la 57 miliarde USD, conduse de
investitile international i regionale orientate spre piete si infrastructur. Asteptrile pentur
cretere susinut aunei clase emergente de mijloc care atrag ISD n industrii orientate spre
consummator, inclusive mncare, IT, turism, finane i retail.
Creterea global a fost determiant de regiunile din Africa de est si sud, intrucat celelalte
au inregistrat fluxuri in scadere. Africa de sud aproape ca si-a dublat flxuurile pn la 13
miliarde USD, n special datorit flxuruilor record catre Africa de sud si mozambic. In ambele
tari, infrastructura a fost principal atracie, cu investii n sectorul de gaz n mozambic care au
jucat un rol fundamental. In Africa de Est, ISD au crescut pana la 6.2 miliarde USD ca rezultat al
flxuurilor in crestere n Kenya si Etiopia. Kenya a devenit un centru de afaceri favorit, nu
datorita exploatrilor de oil si gas dar si datorita sectorului manufacturing si transporturilor.
Fdi flows in Africa de N au scazut cu 7 % pn la 15 miliarde USD, in timp ce intrrile in Africa

Central de Vest au sczut cu 8 miliarde USD i 14 miliarde USD, in special datorit

incertitucdinilor politice si securitii.
Developing Asia
Totalul fluxurilor de ISD a ajuns in 2013 la 426 miliarde USD, rile din Asia in curs de
dezvoltare totalizeaz aproximativ 30 % din fluxurile totale i rmn cei mai importani
beneficiary din regiune.
Intrrile de ISD n Asia de Est au crescut cu 2 % pn la 221 miliarde USD. Performana stabil
a subregiunii a fost condus de intrrile de ISD n cretere n China precum i in republica coreea
i Taiwan. Cu intrri de 124 miliarde USD n 2013, China s-a pozitioant pe locul doi in lume.
Iesirile de ISD din China.
Intrrile n Asia de S-E au crescut cu 7 % pn la 125 miliarde USD cu Singapore un alt gigant
regional- atrngnd jumtate din flxuuri. Cele 10 ri member ale ASEAN i cele 6 FTA parteneri
(Australia, China, India, Japan, Republica Koreea i Noua Zeeland) au lansat negocieri pentru
RCEP.
Intrrile n Asia de S au crescut cu 10 % pn la 36 miliarde USD n 2013. Cel mai amre
beneficiar din subregiune este India, care a experimentat o crestere de 17 % a intrrilor de ISD
pn la 28 miliarde USD. In asia de V, intrrile de ISD au sczut n 2013 cu 9 %, ratnd astfel
redresarea fluxurilor pentru al 5 lea an consecutiv. Tensiuni regionale persistente i incertitudini
politice trag inapoi holding back investitorii dei sunt diferente ntre tri.
Latin America si Caraibe
Fluxurile de ISD ctre America Latin si caraibe au atins un vol de 292 miliarde USD in 2013. In
timp ce in anii anteriori, ISD erau determinate in principal de Sudul Americii, in 2013 fluxurile
ctre aceast subregiune au sczut cu 6 % pn la 133 miliarde USD dup trei ani consecutive de
cretere puternic. Printer cei mai important beneficiary, Brazilia a inregistrat un usor declin cu 2
%, n ciuda unei creteri de 86 % a fluxurilor n sectorul primar. ISD in Chile Argentina au
sczut cu 29 % i 25 % pn la 20 miliarde USD i 9 miliarde USD, datorit intrrilor reduse n
sectorul minier.
Flxuurile catre America central i Caraibe au crescut cu 64 % pn la 49 miliarde USD, n
special datorit achiztitie cu 18 miliarde USD a actiunilor rmase ale grupului Grupo Modelo de
Belgian brewer AB InBev care au dblat intrarile de ISD in mexico pn la 38 miliarde USD.
Iesirile de ISD din America Latin si Caraibe au scazut cu 31 % pn la valoarea de 33 miliarde
USD, datorit achizitiilor stalled din strintate i unei surge in loan repayments companiilor
mam de ctre afilaitele strine ale companiilor multianionale din Brazilia si Chile.
FDI to transition economies at record levels, but prospects uncertain

Intrrile de IsD in economiile in tranzitie au crescut cu 28 % ajungnd la 108 miliarde USD n

2013. In SE Europei, fluxurile au crescut de la 2.6 miliarde USD n 2012 la 3.7 miliarde USD n
2013, determinate de privatizarea companiile de stat din sectorul servciilor. In CIS cresterea de
28 % a flxurilor se datoreaza cresterii semnificante a ISD in federatia Rusa. Perspectivele FDI in
economiile in tranziie sunt posibile sa fie afectate de incertitudinile legate de instabilitatea
regional.
In 2013, iesirile de ISD din regiune au depsit 84 %, ajungnd la 99 miliarde USD. Ca i n anii
anteriori, companiile transnaionale din Rusia accounted for the bulk of FDI projects. Valoarea
achziitiilor i fuziunilor transfrontaliere din regiune au crescut de peste 6 ori si investitiile
greenfiled anuntate au crescut cu 87 % pana la 19 miliarde USD.
In ultima decada, economiile in tranzitie au inregistrat cele mai rapide cresteri in calitate de sursa
si gazd pentru ISD. rile UE au fost cei mai important parteneri in aceasta cretere rapida a
ISD, atat ca investitori si beneficiary. UE inregistreaza cea mai mare pondere a intrrilor de
stocuri in regiune, cu mai mult de 2/3 din total. In CIS, majoritatea investitilor au fost effectuate
in resurse naturale, sectoare de consum si alte industrii selectate dup ace au fost liberalizate sau
privatizate. In SE europei, investitiile UE au fost conduse de privatizari si de o combinaie dintre
costuri sczute de productie si perspectvele de asociere cu alte state member ale UE. Astfel, the
bulk al iesirilor de stocuri de ISD din economiile in tranzitie, ins pecial din Rusia, este in tarile
UE. Investitorii se orienteaza dupa activele strategiece ale pietelor UE, inclusive downstream
activitati in industria energetic i valaorea adugat a activitilor productive in sectorul
manufacturier.

Inflows to developed countries resume growth

Dup o scdere accentuat n 2012, intrrile in economiile dezvoltate i-au revenit n 2013 pn
la suma de 566 miliarde USD, reprezentnd un procent de 9 % de cretere. Intrrile n UE au
fsot de 246 miliarde USD (14 %), mai putinde 30 % dect valoarea lor de apogee din 2007.
Printer economiile importante, intrrile in Germania care au nregistrat un volum exceptional
de sczut in 2012 rebounded sharply, n timp ce Franta UK prezint a steep decline. In
multe situate, large swings in intra-company loans au fost un factor care a contribuit
semnificativ. Intrrile in Italia i Spania rebounded sharply with the latter devenind cei mai
importani benefiiari europeni in 2013. Intrrile in America de N si-au revenit ajungnd la suma
de 250 milairde USD, SUA cel ami important beneficiar nregistrnd o crestere de 17 % pn
la 188 milairde USD.
Iesirile din economiile dezvoltate au fost de 857 miliarde USD n 2013 relative neschimbate
fata de anul anterior. Redresarea in europa si expansiunea continu a investitilro din Japonia
were weighed down de contracia iesirilor din America de N. iesirile din America de N shed
alte 10 % pn la 381 miliarde USD, partial datorita transferurilor de fonduri ale corporaiilor

multinaionale ctre Europa, effectuate in pietele locale de obligaiuni. Iesirile din Japonia au
crescut pt al treilea an consecutive, pana la 136 miliarde USD.
Atat flxuurile de intrare cat si alea de iesire raman aproape jumatate din valaorea de apogee din
2007. In termini de ponderi globale, tarile dezvoltate au totalizat 39 % din intrarile totale si 61 %
din iesirile totale amandoua avand niveluri istorice reduse.

Prospects page lxvii

mbunttirea gradual a condiiilor macoreconomice precum i revenirea profiturilor corporaiei
i performana ridicat a pieelor de capital vor stimuli increderea multinationalelor in afaceri,
conducnd la o cretere a intrrilor de ISD in urmatorii 3 ani. Proiectiile UNCTAD reflect un
forecasting model al ISD i date preliminare pentru 2014 pentru fuziuni i achiziii
transfrontaliere i activiti de tip Greenfield, reflectnd c ISD ar putea crete pn la 1620
miliarde USD in 2014, 1750 miliarde USD in 2014 i 1850 mld USD in 2014.
Economia mondial se ateapt s creasc cu 3.6 % n 2014 i 3.9 % n 2015. Formarea brut a
capitlaului fix i comertul sunt preconizate a crete mai rapid n 2014 2015 decat in 2013.
Aceaste imbuntiri ar putea stimuli multinaionalele s i transforme nivelurile record de cash
pe care le nregistreaz n noi investiii. O cretere a profiturilor multinaionalelor in 2013 va
avea de asemenea un impact pozitiv asupra capacitii lor de a investi.

Fluxurile de SID ctre economiile n curs de dezvoltare vor rmne ridicate n urmtorii 3 ani.
Preocuprile privind creterea economic i the ending of qualitative easing amplific riscul
incetinirii creterii a intrrilor de ISD n economiile emergente. Urmnd ncetinirea recent a
creterii intrrilor de SID n economiile n curs de dezvoltare (6 % cretere in 2013 comparativ
cu o medie de 17 % in ultimii 10 ani), ISD in aceste ri este asteptat s rmn la acelai nivel n
2014 i apoi s creasc uor n 2015 i 2016.
Din perspective aceastei proiecii, pattern a ISD pe grupe de economii poate tilt n favoarea
economiilor dezvoltate. Ponderea economiilor in curs de dezvoltare i in tranziie ar scdea in
urmtorii 3 ani. (fig. I.22). modelul UNCTAD nu ia in considerare riscurile precum
incertitudinea politic i conflictele regionale, care sunt dificil de cuantificat i nu consider i
megadeals precum achziiia de ctre Vodafone a aciunilor Verizon in suma de 130 mld USD,
in regim buy-back.

Desi pare s existe o legtur strns ntre the easing of monetary policy n eocnomiile
dezvoltate i fluxurile de portofoliu n economiile emergente, quantitative easing nu a avut
impact vizibil asupra fluxurilor de ISD 9fig. I.23). proiectiile ISD au perioade de gestionare mai
mari i sunt mai puin susceptibile la fluctuaii pe termen scurt ale ratelor de schimb i ale ratelor
dobnzilor. ISD implic n general un angajament pe termen lung n ara beneficiar. Investitorii
de portofoliu i alti investitori, prin contrast, pot lichida investiiilor lor atunci cnd se
nregistreaz o scdere a ncrederii n valut, economie sau govern.

Dei quatitative easing a avut impact redus asupra flxuurilor de ISD n perioada 2009 2013,
acest lucru s-ar putea schimba odat cu incheirea msurilor neconvenionale, judecnd dup
dezvoltrile when tapering was announced i cand a inceput s fie implementat. n prima
jumtate a anului 2013 i la nceputul anului 2014, exista dovezi ale unei scderi pternice la
nivelul fluxurilor externe private de capital i o depreciere a cursurilor de schimb in economiile
emergente. Intrrile de ISD n rile afectate de tapering pot observa efectul unui nr mare de
active ale companiilor oferite pentru vnzare, avnd n vedere the heavy indebtedness a
firmelor interne i accesul lor limitat la lichiditi. Creterea fuziunilor i achiziiilor n
economiile emergente n a doua jumtate a anului 2013 i nceputul 2014 poate evidenia acest
fenomen. Investitorii strini pot de asemenea s vad criza ca pe o oportunitate de a pick up
assests la un cost relativ sczut. Mai mult, unele economii in curs de dezvoltare afectate (exp
Indonezia) si-a intensificat eforturile de a atrage fluxuri de capital pe termen lung sau ISD pentru
a compensa pierderea la nivelul fluxurilor pe termen scurt. Eforturile se concentreaz pe
promovarea si facilitarea intrrilor de ISD.
O crestere global a intrrilor de ISD i avantul economiilor dezvoltate in calitate de gazd pentru
ISD sunt apparent in valoare achizitiilor si fuziunilor transfrontaliere anuntata la inceputl anului
2014. Pentru primele luni ale anului 2014, piata global pentru fuziuni si achizitii transfrontaliere
valora 500 miliarde USD, cel mai mare nivel din 2007 si mai mult de decat dublul valorii
inregistrate in acceasi perioada in 2013. Tranzactiile din aceast perioad au fost finanate fie de
stocuri fie de disponibilitile bneti deinute sub forma cstigurilor reinvestitee in strintate.
FDI contribution to economic growth and capital formation
Cu caveat ca trendul ISD in rile slab dezvoltate rmne skewed de dominana economiilor
Asiei Centrale care export minerale, este clar ca ISD au o contribuie semnificativ la
dezvoltarea economic a rilor mai putin dezvoltate. Ca procent din PIB, intrrile au fost
relative mai importante pentru acest grup de economii dect pentru media global sau pentru
rile n curs de dezvoltare ca i grup. Fluxurile de ISD au atins valoarea de apogee de peste 6 %
din PIB in 2004 si au rmas o important surs de investiii la 5 % din PIB n 2012.
Povestea se repet atunci cnd stocul ISD este utilizat in schimbul fluxurilor.

Desi au scazult sub media mondiala si a tarilor in curs de dezvoltare in 2007, stocul ISD ca
procent din PIB a crescut semnificativ de atunci si reprezinta in present o valoare de 38 % din
PIB, comparative cu 31 % in economiile in curs de dezvoltare ca intreg.
Imagina este reintregita de rolul ISD asupra formrii brute a capitalului fix one of the essential
building blocks a investitiilor pe termen lung si dezvoltarii. In tariile slab dezvoltate, ISD pot
contribui potential la formarea bruta a capitlaului fix: joac un rol mult mai important asupra
formarii brute a capitlaului decat in media globala sau in general in economiile in curs de
dezvoltare.

Ponderea FDI in FBCF a depsit 27% in 2004; dup o scdere dramatic n 2005 a crescut
consecvent pn la mai mult de 20 % n 2012.