Sunteți pe pagina 1din 14

I.

Informatii generale despre diabetul zaharat:


Denumirea de "diabet" vine de la cuvantul din limba greaca veche ce
inseamna sifon. Cu acestea a fost comparata cantitatea mare de urina pe care o
elimina, ca printr-un sifon, numerosi diabetici.
A doua parte a numelui, aceea de zaharat("melitus" in alte limbi), provine de la
observatia ca aceasta urina are gust dulce, ca mierea. Diabetul este o boala a
metabolismului glucozei.
Toate persoanele au glucoza in sange. In absenta tratamentului, un pacient cu
diabet zaharat nu isi poate mentine glicemia in limite normale. Cresterea
excesiva a glucozei din sange se poate manifesta prin simptome specifice, de
exemplu prin urinare frecventa, sete intensa, senzatie de oboseala si frecventa
crescuta a infectiilor. Cand valorile glicemiilor sunt aproape normale, aceste
simptome nu se manifesta. Cu cat glicemia se mentine mai crescuta, o perioada
mai lunga de timp, cu atat creste riscul de aparitie a complicatiilor cronice ale
diabetului zaharat. Sub tratament, se reduce riscul aparitiei acestor complicatii,
iar in unele cazuri, acestea sunt evitate.
Pentru un trantament optim, pe o lunga perioada de timp, este necesar ca
pacientul sa fie capabil de a-si asuma o parte din responsabilitatile legate de
tratament. De exemplu, este foarte important ca pacientul diabetic sa isi dozeze
glicemia la domiciliu si sa noteze valorile obtinute in caietul de autocontrol.
De asemenea, este foarte important ca hipertensiunea arteriala sa fie
diagnosticata cat mai devreme si apo tratata corect, pentru a preveni aparitia
complicatiilor.
Simptome cauzate de glicemia crescuta:
Glicemia crescuta (hiperglicemia) poate produce urmatoarele
simptome:
- urinare frecventa si abundenta: acest simptom poate fi neplacut, in special
datorita trezirilor frecvente din timpul noptii;
- sete intensa: datorita pierderii de apa prin urina;
- senzatia de oboseala: aceasta duce la diminuarea marcata a capacitatii de
effort;
- infectii: ranile se vindeca cu dificultate si apar infectii locale.
Prin tratamentul cu insulina al diabetului zaharat tip 2, aceste simportome vor
disparea.
Pericolele diabetului:
Mentinerea glicemiilor la valori foarte crescute, pentru mai multi ani,
poate duce la aparitia complicatiilor, in special la afectarea vaselor mici si ale
nervilor din organism. Leziunile grave ale ochilor, rinichilor si picioarelor pot
fi prevenite printr-un bun control glicemic. Daca pe langa diabet aveti si HTA,
aceasta poate fi, de asemenea, tratata si monitorizata (vezi capitolul despre
HTA). Aceasta atitudine previne aparitia si evolutia complicatiilor cronice ale
diabetului zaharat. Glicemiile foarte mari pot duce la pierderea cunostintei.

Aceasta este "coma diabetica", o situatie care pune viata in pericol, fiind
frecvent intalnita in conditii de boala asociata diabetului (ex: pneumonia).
Cu toate acestea, coma poate fi evitata printr-o educatie corecta si un tratament
corespunzator.
Formele majore de diabet zaharat:
Diabetul zaharat tip 1:
In general, pacientii sunt tineri, cu greutate normala, care incep tratamentul cu
insulina din momentul diagnosticului. Pancreasul lor produce mult prea putina
insulina sau chiar deloc. Diabetul zaharat tip 1 poate aparea, de asemenea, la
adulti.
Diabetul zaharat tip 2:
Pacientii sunt, de obicei, varstnici si obezi. La inceput, pancreasul pacientilor
produce cantitati mari de insulina. Dupa ce scad in greutate, nu vor mai avea
nevoie de insulina pentru o lunga perioada de timp. Mai tarziu, ei vor avea
nevoie de tratament cu insulina.

Varsta la diagnostic
(medie)
Greutate
Cauze

Tip 1

Tip2

Sub 40 de ani

Peste 40 de ani

In general slab
Distructia celulelor
insulare

De obicei supraponderal
Genetica, secretia de insulina
scade sau nu. Poate fi
utilizata eficient.
Obezitate, sedentarism

Factori care contribuie la Infectii virale


aceste manifestari
Tratament
Insulina

Scadere in greutate, sport,


medicamente, antidiabetice,
insulina.

Nivelele glicemiei:
Toate persoanele au glucoza in sange. Valorile glicemiei sunt exprimate
dupa cum urmeaza:
Mg%= miligrame la suta, mg/dl= miligrame la decilitru, mmol/l= milimoli la
litru.
La persoanele fara diabet zaharat, glicemia pe nemancate este cuprinsa intre 60
si 110 mg/dl (3,3 and 8,1 mmol/l) si poate sa creasca dupa masa, pentru scurt
timp, pana la 140mg/dl(7,8 mmol/l).
Termenul de hipoglicemie este utilizat pentru a descrie glicemiile situate sub
valorile normale. Scadearea concentratiei glucozei la valori foarte mici poate
duce la pierderea cunostintei, stare cunoscuta sub denumirea de coma
hipoglicemica. Glicemiile cu valori peste cele normale indica prezenta

hiperglicemiei. Cresterea glicemiei la valori foarte mari poate duce, de


asemenea, la pierderea starii de constienta(coma).
Principiile nutritive:
Organismul are nevoie de glucoza ca sursa de energie. De exemplu, este
utilizata in celulele musculare pentru a furniza energie. Glucoza provine din
alimentele pe care le consumati. Pe langa minerale, vitamine si apa, alimentele
contin trei principii nutritive:
-glucidele(reprezentate de toate tipurile de zaharuri si de amidon)se afla, de
exemplu, in fucte, paine, cartofi;
-proteine, de exemplu, in carne, peste, branza;
-lipide, de exemplu in unt, margarina, slanina.
!!! Glicemia creste doar dupa consumarea alimentelor care contin glucide.
Celulele au nevoie de glucoza:
Amidonul- care se afla, de exemplu, in paine- este transformat in glucoza,
in intestin. Glucoza este transportata din intestin la ficat, unde este depozitata.
Cand este necesar, ficatul elibereaza glucoza in sange. Glucoza este
transportata prin sange la celulele organismului. Celulele au nevoie de glucoza,
deoarece acesta furnizeaza energie. Totusi, glucoza nu poate sa intre singura in
celulele musculare si celulele adipoase. Insulina este cheia care deschide aceste
celulele pentru a lasa glucoza in interior. Insulina este un hormaon, una din
substantele message ale organismului, Insulina este produsa de celulele
insulare ale pancreasului.
Insulina scade glicemia:
Celulele insulare ale pancreasului produc insulina. Insulina este
responsabila pentru mentinerea normala a glicemiei. La persoanele fara diabet
celulele insulare ale pancreasului sunt capabile sa masoare glicemia. Cand
glicemia creste, pancreasul produce mai multa insulina. Insulina este
responsabila de depozitatrea glucozei in ficar, iar ficatul controleaza cantitatea
de glucoza care este eliberata in sange. Insulina controleaa captarea glucozei de
catre muschi si celulele adipoase. Acest lucru face posibila intrarea glucozei in
celulele. Insulina este, de asemenea, necesara pentru sinteza proteinelor si
lipidelor. Aceste procese pot fi controlate de cantitati mici de insulina. Orice
persoana fara diabet are in sange, permanent, mici cantitati de insulina.
Tipuri de insulina:
Exista mai multe feluri de insulina:
Insulina Regular (insulina cu actiune scurta), dupa injectarea subcutanata, intra
rapid in sange si scade glicemia. Efectul maxim de scaderea a glicemiei se
produce la 2-3h de la injectare.
Insulina cu actiune intermediara (insulina NPH). Efectul acestui tip de insulina
incepe la aproximativ 2h de la injectare si dureaza aproximativ 12h.
Sedimentul din flaconul de insulina contine insulina regular legata de o
substanta care ii prelungeste durata de actiune. Acest tip de insulina trebuie

agitata inainte de injectare. Insulinele NPH pot fi amestecate in seringa cu


insulinele regular, fara ca acestea din urma sa isi piarda capacitatea de actiune
rapida. Deseori, la inceputul insulinoterapiei, pacinetii cu DZ tip 2 nu au
nevoie de insulina cu actiune intermediara. Mai tarziu, va fi nevoie de
tratamentu cu insulina NPH. Detaliile cu privirea la acest subiect vor fi
discutate cu medicul diabetolog.
Insulinele premixate:
Un ameste continand insulina NPH si insulina regular intra in actiune
curand dupa injectare si efectul dureaza pana la 12h. Alte amestecuri de
insulina regular si insulina NPH sunt rareori necesare. Insulinele premixate se
administreaza o data sau de doua ori pe zi. In aceasta carte veti citi despre
tratamentul cu aceste tipuri de insulina premixata, care este numit tratament
conventional cu insulina. Tratamentul intensiv cu insulina se refera la
injectarea de insulina regular inainte de fiecare masa si insulina NPH dimineata
si seara.
Injectia de insulina:
Insulina se injecteaza in tesutul gras alfat sub piele. Locurile de injectare a
insulinei trebuie schimbate periodic, pentru a preveni formarea de umflaturi
sub piele, asa cum se intampla atunci cand insulina se administreaza in acelasi
loc. Pentru injectare se folosesc doar locuri sanatoasa(de exemplu, fara
cicatrici). Cei mai multi pacienti isi injecteaza insulina in abdomen si coapse.
Insulina se absoarbe in sange diferit, in functie de locul de injectare, mai rapid
din abdomen decat din coapse. Locurile de injectare ale insulinei nu se schimba
la intamplare. De obicei, insulina se injecteaza imediat inainte de masa (cu
pana la 15 minute inainte). Un interval de timp mai mare poate duce la
hipoglicemie. Dacanu doriti sa folositi stiloul de insilina, alternativa cea mai
practica este seringa de plastic cu ac incorporat. Seringile au gradatii clare si
pacientul nu trebuie sa ataseze un ac la acestea. Teoretic, seringa poate fi
utilizata de mai multe ori. Nu e nevoie sa dezinfectati pielea cu alcool inainte
de injectarea insulinei. Daca se constata modificari ale pieloo la nivelul locului
de injectare a insulinei (de exemplu roseata), trebuie informat medicul.
Modificare se poate datora unei reactii alergice.
Injectarea insulinei:
Se pregateste insulina si serianga de pladtic. Pentru a injecta insulina
premixata: se amesteca insulina cu grija(prin rularea flaconului intre palme
pana la omogenizarea aspectului tulbure). Se aspita in seringa o cantitate de aer
echivalenta volumului de insulina care va fi injectata. Se injecteaza aerul in
flaconul de insulina. Se aspira in seringa insulina in cantitate putin mai mare
decat cea necesara. Pentru a scoate bulele de aer din seringa, aceasta se tine cu
acul in su, apoi se bate usor cu degetul si se impinge pistonul pentru a elimina
excesul de insulina, impreuna cu aerul, in flaconul de insulina. Se dezveleste
locul de injectare a insulinei. Se face un pliu cutanat prin prinderea pielii intre

degetul mare si aratator si se tine strans. Se introduce acul in piele la baza


pliului cutanat, in pozitie verticala sau in unghi de 45 de grade si se apasa
complet pistonul seringii. Intreaga doza de insulina se afla sub piele. Pacinetii
slabi trebuie sa isi injecteze insulina la un unghi de 45 de grade, injectarea
verticala putand conduce la injectarea insulinei in muschi.
Dispozitive de injectare a insulinei:
Stilourile de insulina sunt dispozitive care, printr-o apasare de buton,
injecteaza insulina sub piele. Ele se utilizeaza impreuna cu cartusele de
insulina. Insulina cu concentratie de 100 microni/ml se poate folosi atata pentru
stilouri (sub forma de cartuse) cat si pentru injectarea cu ajutorul seringii (sub
forma de flacoane).
Multi pacienti considera stilourile de insulina mai practice decat seringile
traditionale. Stilourile de insulina sunt mai comod de transportat, in special
cand se utilizeaza insulina regular dupa amiaza sau seara. Utilizarea penurilor
de insulina regular este mai practica atunci cand aceasta insulina este folosita in
mod regulat, de mai multe ori pe zi. Exista stilouri de insulina si pentru insulina
NPH. Inainte de injectare, insulina trebuie agitata la fel ca si in cazul
flacoanelor de insulina destinate injectarii cu seringa. Multi pacienti considera
incomod sa utilizeze doua stilouri de insulina (unul pentru insulina regular si
unul pentru insulina NPH) pentru a-si injecta insulina. Este necesar ca, inainte
de utilizare stilourilor de insulina, pacientul sa fie instruit cu privire la modul
de functionare al acestora.
Insulina:
Insulina este disponibila in concentratii diferite. In tara noastra, ca in
majoritatea tatilor, se utilizeaza insulina cu concentratia de 100 unitati/ml. in
unele tari se foloseste insulina cu contratia de 40 de unitati pe mililitru (U- 40).
Pentru injectarea insulinei exista atat seringi u-100 cat si seringi u- 40.
Pacinetul trebuie sa verifice de fiecare data daca seringa corespunde tipului de
insulina injectata.
Insulina are durata limitata de valabilitate. Fiecare flacon sau cartus de insulina
are tiparit termenul de valabilitate. Rezervele de insulina trebuie pastrate in
frigider, de preferat in compartimentul pentru fructe si legume, pentru a preveni
congelarea ei. Trebuie sa aveti tot timpul insulina de rezerva la dispozitie,
pentru nevoile immediate. Cand calatoriti, asigurati-va ca insulina se afla in
bagajul de mana. Actiunea insulinei nu este intotdeauna predictibila. In primele
zile de la inceperea tratamentului cu insulina este indicat sa nu conduceti
masina. Mai tarziu, conducerea masinii nu va fi o problema.
Autocontrolul glicemic:
Masurarea glicemiei la domiciului permite pacientului diabetic sa stie cand
glicemia este prea mare sau prea mica. De asemenea, sunt furnizate medicului
diabetolog informatii suplimentare cu privire la controlul glicemic al
pacientului. Este necesara masurarea glicemiei inainte de mesele principale

pentru a adapta mecesarul insulinic la nevoile personale. Dupa ce au fost


stabilite dozele de insulina necesare, medicul va stabili cat de des trebuie
masurata glicemia in continuare. Daca apar simpotome care indica o glicemie
prea mica sau prea mare, pacientul trebuie sa isi masoare imediat glicemia si sa
ia legatura cu medicul diabetolog. Daca sunteti la volan, glicemia trebuie
masurata periodic iar valorile se noteaza in caietul de autocontrol.
Un ghid rapid de masurare a glicemiei:
Acest ghid contine doar informatii de baza, deoarece metoda si timpul
necesar se modifica in functie de tipul de glucometru utilizat. Pacientul trebuie
sa respecte indicatiiile producatorului si sa ceara medicului diabetolog
informatii suplimentare, daca are nelamuriri.
* Locul utilizat pentru colectarea sangelui se spala si se usuca temeinic,
picaturile de apa ramase putand dilua sangele, iar glicemia va fi incorecta.
* Se scoate un test din cutie si se introduce in glucometru.
* Cand apare pe ecran simbolul picaturii care clipeste, este momentul sa
aplicati picatura de sange.
* Se maseaza varful degetului pentru a stimula circulatia sangelui si a face mai
usoara colectarea sangelui.
* Se utilizeaza dispozitivul de intepare pentru a obtine o picatura de sange din
partea laterala a degetului masat.
* Fara a strange prea tare, se exprima o picatura de sange.
* Se aplica picatura de sange pe testul de glicemie.
* Dupa ce apare rezultatul glicemiei pe ecran, se scoate testul din glucometru.
Ajuta autocontrolul glicemic la scaderea riscului de complicatii ale
diabetului zaharat?
Daca va masurati glicemia frecvent, diabetul va fi mai bine controlat, ceea
ce va duce la un numar redus de complicatii. Studii stiintifice, cum au fost
Diabetes Control and Complications Trial, au aratat urmatoarele:
Un control glicemic mai bun la pacientii cu diabet zaharat tip 1 reduce riscul
complicatiilor cronice astfel:

afectarea severa a ochilui cu 25%;

- a fectarea rinichilor cu 33%;

- decesul, prin complicatii cronice ale diabetului, cu 33%;

accidentul vascular cerebral cu mai mult de 33%.


Un control glicemic bun se poate obtine prin:
- testarea glicemiei de mai multe ori pe zi;
- obtinerea unui echilibru intre dieta, exercitii fizice, medicamente si injectiile
de insulina;
- pastrarea la zi a unui caiet de autocontrol care sa contina valorile glicemice si
tratamentul efectuat; acest caiet de autocontrol permite pacientului si echipei de
ingrijire sa despisteze factorii care influenteaza obtinerea unui bun control
glicemic.

Un control glicemic strict poate preveni aparitia complicatiilor cronice si poate


incetini evolutia acestora. Cand apar complicatii ale diabetului, evolutia
acestora poate fi incetinita dar ele nu sunt reversibile. Echipa de ingrijire va va
ajuta sa stabiliti niste obiective tarapeutice realiste pentru glicemii.
Pragul renal
Robinetul dintre vasul de sange si tractul urinar reprezinta pragul renal.
Daca glicemia este normala, urina nu contine glucoza. Unii pacienti elimina
glucoza prin urina la valori mai mari ale glicemiei, iar la alte persoane glucoza
se elimina la glicemii mai mici.
Pentru informatii suplimentare cu privire la pragul renal al glucozei discutati cu
medicul diabetolog, deoarece acesta nu este identic la toate persoanele.
Medicul va poate calcula cu aproximatie pragul renal, prin teste repetate,
simultane, ale glicemiei si glicozuriei.
Cum se masoara glicozuria?
Exista mai multe tipuri de teste pentru dozarea glicozuriei.
Diabetologul vi le va recomanda pe cele potrivite pentru dumneavoastra. O
metoda uzuala de testare a glicozuriei este cea cu Diabur-Test 5000. Se
introduce bandeleta cateva secunde, in jetul de urina sau in vasul in care
aceasta a fost colectata, si se asteapta 2 minute. Apoi se compara culoarea
bandeletei cu scala colometrica de tub. Daca bandeleta nu isi schimba culoarea,
aceasta inseamna nu exista glucoza in urina, iar glicemia este mai mica de 180
mg%. Daca bandeleta este verde, glicemia a depasit pragul renal. Daca
bandeleta a devenit albastra, glicemia este foarte crescuta. Bandeletele de
glicozurie au durata de valabilitate. Periodic, trebuie verificata data de expirare
a testelor, tiparita pe ambalaj.
Caietul de autocontrol
In acesta se noteaza rezultatele glicemiilor dozate in timpul zilei si
unitatile de insulina injectate dimineata si seara
La rubrica observatii se noteaza perioadele de boala, starile de rau, semnele de
hipo sau hiperglicemie si eforturile fizice neprevazute. Evenimente care pot
afecta controlul glicemicsunt de asemenea, relevante pentru a intelege nivelele
glicemie, de ex petreceri, zile de nastere, calatorii, ocazii speciale.
Acest caiet de autocontrol este important pentru dumneavoastra si pentru
medicul curant, deoarece permite acestuia din urma sa aprecieze cat de bine
este controlat diabetul.
Hipoglicemia
Hipoglicemia, hipo in limbajul pacientilor, este acea situatie cand
glicemia este prea mica. Simptomele avertizeaza pacientul si impiedica
producerea comei hipoglicemice. Aceste simptome nu apar de fiecare data.

Daca nu sunteti siguri de simptomele pe care le aveti, masurati-va glicemia.


Hipoglicemia usoara, fara pierderea starii de constienta, nu are consecnte
severe. Ea poate fi primul semn ca v-ati injectat prea multa insulina.
Hipoglicemiile usoare se noteaza, de asemenea, in caietul de autocontrol.
In conditiile strategiei moderne de tratament cu insulina, hipoglicemia ar trebui
sa se produca rar. Daca aveti frecvent hipoglicemii, trebuie sa va adresati
medicului diabetolog pentru o posibila reduce a dozelor de insulina.
Simptome: nervozitate, tremuraturi, durere de cap, incapacitate de concentrare,
slabiciune musculara, foame intensa, transpiratii, paloare, instabilitate,
confuzie.
Cauzele hipoglicemiei
Cand se produce hipoglicemie, intotdeauna exista prea multa insulina
in organism si glicemia scade sub valoarea normala. De fiecare data cand aveti
hipoglicemie, incercati sa aflati cauza acesteia. Orice situatie care scade
glicemia poate fi o cauza de hipoglicemie:
1.insulina, de ex o doza prea mare, accidentala;
2.efort fizic intens fata de care nu s-au luat masurile necesare;
3.glucide prea putine sau consumate prea tarziu fata de injectia de insulina;
4.consum de alcool in exces.
Tratamentul hipoglicemiei
Imediat ce aveti simptome trebuie luate masuri. Va rugam sa nu
neglijati o hipoglicemie. Intotdeauna tratati hipoglicemia imediat.
Consumati imediat suc de fructe (200 ml cu continut normal de zahar). Acesta
este un mod accesibil de a corecta o hipoglicemie. Bauturile tip cola pot fi de
asemenea folosite in tratamentul hipoglicemiei, dar nu acelea fara zahar, care
contin indulcitori. De asemenea, se poate folosi zahar cubic sau glucoza (1015g), pentru tratamentul hipoglicemiei.
Daca hipoglicemia a avut loc noaptea, trebuie sa mancati o felie de paine in
plus fata de masurile de mai sus, pentru ca hipoglicemia sa nu se mai repete in
timpul somnului. De asemenea, trebuie sa aveti permanent asupra
dumneavoastra zahar, pentru a putea trata imediat hipoglicemia.
Insulina scade glicemia
Dupa injectarea insulineai, efectul acesteia dureaza aprox 12 ore. De
aceea, pacientul ar trebui sa consume glucide la fiecare 3 ore.
Peste zi, insulina scade glicemia in mod constant. Daca pacientul consuma
glucide la micul dejun, pranz, cat si la gustari, nivelul glicemiei sale ramane
aproape nemodificat.

Daca pacientul consuma la mese mai multe glucide decat cele corespunzatoare
insulinei administrate, atunci glicemia creste.
Daca alimentele consumate la o masa nu contin suficiente glucide, poate sa
apara hipoglicemia. De aceea, este foarte important ca alimentele consumate la
mese sa contina glucide corespunzatoare dozelor de insulina administrate. In
acest fel, valorile glicemice vor fi foarte bune.
Glicemia si mesele
Pentru a putea calcula cantitatea corespunzatoare de glucide ce trebuie
consumate la mesele principale si gustari,este important de stiut care alimente
cresc glicemia.
Este posibil sa cunoasteti deja care principii alimentare cresc glicemia.
Painea poate creste glicemia.
Carnea de pui contine in special proteine care nu cresc glicemia. Rosiile contin
in principal apa si nu cresc glicemia.
Untul contine grasimi care nu cresc glicemia. Consumat in cantitati mari
incetineste digestia glucidelor. Dieta trebuie sa fie in permanenta echilibrata.
Painea contine o cantitate mare de glucide. Amidonul si zahar sunt glucide.
Doar glucidele pot creste glicemia. Daca veti consuma grasimi, proteine, sau
alimente care contin in principal apa, glicemia nu va creste. Digestia va fi
incetinita cand alimentele au un continut crescut de fibre sau grasimi.
Alimente bogate in grasimi
Untul contine in principal grasimi (lipide). Alte alimente cu continut
mare in grasimi sunt:
-unt, margarina, ulei, carne grasa si carnati(peste 20% grasime); peste gras,
branza cu peste 20%grasime; alune, avocado; galbenus de ou.
Daca sunteti supraponderal, trebuie sa reduceti grasimile din alimente,
deoarece este imposibil sa slabiti daca mancati prea multe grasimi. Daca sunteti
slab si nu seferiti de tulburari ale metabolismului lipidelor, puteti sa mancati
zilnic grasimi in catitate normala.
Alimente bogate in proteine
Carnea de pui este un aliment bogat in proteine. Alimente bogate in
proteine sunt:
-carnea slaba si salam cu mai putin de 20% grasimi: carne de vita, de pui, de
curcan
-peste slab (pastrav); branza slaba cu mai putin de 20% grasimi; lapte batut;
produse din soia; albus de ou.

Daca consumati aceste alimente, nu va creste glicemia. Puteti manca alimente


bogate in proteine la fel ca si orice alta persoana fara diabet.
Alimente cu continut crescut de apa
Rosia este un aliment care are continut mare de apa. Alte alimente din
aceasta categorie sunt:
-vinetele, conopida, fasolea verde, ciupercile, salata, castravetii, varza,
morcovii, ardeii, ridichile, spanacul, rosiile, ceapa.
Aceste alimente pot fi consumate in cantitati normale, fara a creste glicemia.
Alimente care contin glucide
Painea este un aliment carea contine o cantitate mare de glucide. Alte
alimente care fac parte din aceasta categorie sunt:
-toate tipurile de paine, oresul, pastele fainoase, fulgii de porumb; cartofii,
porumbul dulce; laptele si unele produse lactate; toate soiurile de fructe,
inclusiv cele uscate; glucoza si zaharul sub toate formele, bauturi indulcite cu
zahar; prajituri, ciocolata, dulciuri; gem, marmelada, miere.
Aceste alimente pot creste glicemia.
Alimente care nu trebuie cantarite
Exista mai multe tipuri de alimente ce contin putine glucide si care pot
fi consumate fara a fi necesara cantarirea lor, deoarece nu influenteaza
glicemia. Acest grup de alimente include practic toate legumele, cu exceptia
cartofilor. Nucile pot fi mancate fara a calcula glucidele. De fapt, continutul
glucidic al nucilor este mare, dar efectul acestora asupra glicemiei este redus,
datorita cantitatii mari de grasimi din componenta lor. Leguminoasele (fasolea,
mazarea, lintea) au cel mai mare continut glucidic dintre toate legumele, dar
efectul lor aspura glicemiei este redus, astfel incat nu trebuie sa tine seama de
portiile normale consumate. De asemenea, potiile normale de mazare nu
trebuie incluse in consumul zilnic de glucide.
Alimente care trebuie cantarite
Alimentele ce trebuie cantarite sunt cele care contin amidon, precum
produsele din cereale si cartofii. Amidonul este complet transformat in glucoza
astfel incat efectul acestora asupra glicemiei este considerabil.
Alte glucide sunt doar partial transformate in glucoza, in timp, ce fructele, care
sunt bogate in fructoza, nu cresc glicemia la fel de mult ca si glucoza.
Zahar de consum este format din glucoza si fructoza, astfel incat, nu creste
glicemia la fel de mult ca si cartofii piure instant. Lactoza (zaharul din lapte)
este formata doar jumatate din glucoza, astfel incat nu are un efect considerabil
asupra glicemiei.

Efectul asupra glicemiei


Numeroase alimente au fost testate din punctul de vedere al efectului
aspupra glicemiei. In unele situatii, cercetatorii au raportat rezultate extrem de
contradictorii, astfel incat vom face doar o prezentare generala.
Un aspect important ce trebuie mentionat este acela ca fructele si laptele au un
efect mult mai redus asupra glicemiei decat painea, cartofii si orezul.
Efectul unor alimente cu continut glucidic asupra glicemiei(efectul glucozei
pure asupra glicemiei=100%) masurat pe o perioada de trei ore.
90-100% malt, cartofi piure instant, cartofi copti, miere, orez fiert, orez
expandat, fulgi de porumb, suc tip cola
50-90% paine alba, paine de secara, paine prajita, muesli, orez cu lapte, faina
de porumb, faina de grau, biscuiti, piscoturi, chec, bere, banane, zahar de
consum, paine integrala, sucuri de fructe neindulcite
30-50% lapte, iaurt de fructe, fructe, spaghete, inghetata.
Efectul asupra glicemiei depinde si de alti factori: cu cat continutul in fibre si
grasimi este mai mare, cu atat glicemia creste mai putin si mai lent.
Gradul de prelucrare al alimentelor este important, deoarece, de exemplu, sucul
de mere creste glicemia mult mai rapid decat un mar. Cartofii piure, cresc
glicemia mult mai rapid decat cartofii prajiti. Sucurile cresc, de asemenea,
glicemia. Este important sa cunoasteti continutul in glucide al alimentelor
pentru a sti cata insulina regular trebuie sa va injectati.
Calculul glucidelor
Folosirea principiului echivalentilor glucidici necesita cunoasterea
continutului alimentelor in principii alimentare. Un echivalent de 10 grame
glucide (fara a calcula fibrele) poate fi de ajutor pentru calculul glucidelor.
Astfel, de ex, o jumatate de chifla, sau o jumatate de felie de paine de secara.
Toate alimentele care trebuie calculate sunt prezentate ca portii echivalente.
Pentru exemplificare, o para mica si o jumatate de banana sunt portii
echivalente.
Pentru fiecare 10g glucide trebuie sa va injectati 1 unitate insulina regular
(deci, daca mancati doua mere mici, trebuie sa va injectati 2 unitati de
insulina).
Necesarul de insulina poate fi diferit de la o persoana la alta si, de aceea,
trebuie sa discutati cu asistenta dieteticiana.
(POZE DIN BROSURA)
10 grame de glucide =
Lapte si produse lactate

1 pahar lapte 200ml


1 pahar iaurt 200ml
1 pahar lapte batut 200ml
Paine si produse de panificatie
chifla 20g
corn 30g
1-2 felie paine neagra 25g
paine de secara 25g
1 felie paine prajita 25g
1 felie paine alba 20g
felie paine de grau si secara 20g
2 pesmeti 15g
5 biscuiti 15g
15 stiksuri 15g
Fainuri paste
1 lingura faina 15g
2 linguri fulgi de porumb 15g
1 lingura arpacas, boabe ovaz, fulgi de ovaz, mei, malai, pesmet, fiertura de
cereale, orez nefiert, orz, boabe de secara, faina de secara, boabe de grau, faina
de grau, gris 15g
2 linguri orez fiert 45g
Paste fainoase, nefierte 15g
Paste fainoase fierte, 45g
Cartofi, produse din cartofi si legume
1 cartof (marime medie) 65g
Cipsuri din cartofi 25g
1 lingura fulgi de cartofi 15g
2 linguri cartofi piure 75g
Castane comestibile 30g
galusca 45g
2 crochete 35g
3 linguri porumb dulce 65g
Porumb pe stiulete 100g
Cartofi prajiti 35g
Fructe (*=cu sambure/coaja)
1 felie ananas* 140g
1 mic mar* 90g

1 medie portocala* 150g


2-3 caise* 110g
banana* 70g
1 mica para* 90g
7 linguri coacaze negre 140g
8 linguri mure 140g
10 capsuni 160g
1 smochina* 80g
Rodie* 170g
8 linguri zmeura 150g
7 linguri soc 140g
7 linguri coacaze 140g
Cirese* 90g
10 grame de glucide =
1 mare kiwi (110g), 2 mandarine (150g), 2 mango (110g), 2 pepene
galbeni (100g), grapefruit (170g), 1 piersica (120g), 4 prune (90g), 7 linguri
afine (140 g), 1 gutuie (140g), 6 linguri agrise (120g), 6 linguri pepene verde
(270g), 12 struguri (70g).
Sucul proaspat de fructe se calculeaza ca si aceeasi cantitate de fructe.
Aproximativ 100ml din sucurile de fructe din comert, (100% naturale, fara alte
substante adaugate) contin aproximativ 10g glucide.
Cate glucide trebuiesc consummate zilnic?
In caietul de autocontrol exista un tabel cu repartitia glucidelor pe
mese. Dieteticiana va completa gramele de glucide corespunzatoare fiecarei
mese sau gustari. Strategia de tratament se bazeaza pe consumul unor cantitati
constante de glucide. Acest lucru este necesar pentru mentinerea unor valori
glicemice bune.
Repartitia glucidelor prezentata mai jos este un exemplu. Medical diabetolog
va discuta cum trebuie repartizate glucidele in cazul dumneavoastra
* Repartitia glucidelor (grame)
Mic dejun - 20
Gustare - 10
Pranz - 30
Gustare - 10
Cina - 20
Gustare - 10
Caloriile

Daca doriti sa scadeti in greutate, aportul energetic trebuie sa fie mai


mic decat consumul de energie.
Continutul energetic al alimentelor se masoara in kilocalorie (kcal; 1kcal este
echivalenta cu 4,2kilojoule). In dreapta puteti vedea continutul in kilocalorie al
diferitelor alimente.Termenul comun pentru kilocalorie este calorii. Principiile
alimentare contin o cantitate diferita de energie.
Apa nu contine calorii.
1 gram de protein - 4 calorii
1 gram de glucide contine - 4 calorii
1 gram de lipide contine - 9 calorii
1 gram de alcool - 7 calorii
Se considera ca 1 kg de grasime corporala este echivalent cu 9000 de calorii
continute de alimente. Cu alte cuvinte, o persoana care mananca mai putin de
9000 de calorii decat consuma organismului, va scadea in greutate cu 1kg.
Daca doriti sa slabiti, cel mai efficient este sa reduceti cantitatea de alcool si
grasimi consumate.
Daca doriti sa slabiti, trebuie sa discutati cu asistenta dieteticiana. In cele mai
multe cazuri, scaderea cu 500g pe saptamana este suficienta. Pentru a scadea in
greutate, se recomanda o dieta cu aproximativ 1500 calorii/zi. Daca doriti sa
scadeti cantitatea de glucide, trebuie sa reduceti si insulin pentru a preveni
hipoglicemia.
Un gram contine calorii
Apa - 0
Glucide - 4
Proteine - 4
Alcool - 7
Lipide - 9
Scaderea in greutate
Cantitatea de alimente care contin 100calorii nu trebuie sa comparata
cu 10g de glucide. Acest lucru se poate vedea clar din exemplul capsunelor:
100g de calorii din capsune contin 20g glucide
Daca doriti sa scadeti in greutate trebuie sa discutati cu asistenta dieteticiana.
Aceasta va modifica numarul de calorii pe care il consumati zilnic. In mod
obisnuit se stabileste un numar de 1500calorii/zi.
Daca mancati mai putine calorii, dozele de insulina trebuie reduse. Aceasta,
deoarece cantitatea totala de glucide este mai redusa. De asemenea este

necesara masurarea glicemiei mai frecvent pentru depista hipoglicemia din


timp.
Indulcitorii si inlocuitorii de zahar
Daca doriti sa indulciti anumite preparate culinare, puteti sa folositi
indulcitori. Indulcitorii nu au valoare nutritiva si nu contin nici glucide, nici
calorii. Indulcitorii sunt disponibili sub forma lichida sau solida. Tabletele de
indulcitori contin zaharina si/sau ciclamat. Aspartamul (NUTRA-SWEET), un
indulcitori compus din unitati proteice, contine si fenilalanina. Acesulfamul
este un indulcitor care se afla in compozitia unei varietati de produse dietetice.
Indulcitorii, consumati in cantitati obisnuite, nu au efecte secundare. Bauturile
racoritoare cu indulcitori sunt de preferat daca doriti sa consumati bauturi
nealcolice.
Inlocuitorii zaharului sunt: sorbitol, fructoza, izomaltoza. Ultilizarea acestora
de catre organism nu este dependenta de insulina. Aceasta inseamna ca, atunci
cand consumate cantitati normale, creste putin glicemia. Acesti inlocuitori ai
zaharului sunt inclusi in compozitia multor produse dietetice si se utilizeaza in
produse care se prepara la cald. Ei contin la fel de multe calorii ca si zaharul
obisnuit. Totusi in conditiile tratamentului cu insulina nu aveti nevoie de aceste
produse.
Alcoolul
Consumat in cantitati mari, alcoolul afecteaza functia ficatului. De
asemenea alcoolul opreste ficatul de a mai elibera glucoza, asa cum se intampla
in mod obisnuit. De aceea, consumul de alcool in cantitati crescute poate
provoca hipoglicemie. Aceasta nu inseamna ca pacientii diabetici trebuie sa
renunte complet la alcool. Puteti consuma zilnic doua pahare de bauturi
alcoolice care nu cresc glicemia. Acestea pot fi de exemplu: vin sec, vin
spumos sec, coniac, wisky, bauturi alcoolice spirtoase. Un pahar mic de bere
(200ml) poate fi consumat la o masa principala fara a fi injectata insulina
suplimentara. Cand se consuma bere se intampla urmatoarele: maltoza din bere
creste glicemia; pentru compensare ar trebui injectata insulina. Totusi, ulterior
alcoolul scade glicemia. Estimarea este dificila in ambele cazuri. Bauturile
alcoolice care au continut crescut de zahar (lichior, vinurile din fructe,
sampania dulce) trebuie evitate.
Adaptarea dozelor de insulina
Pacientul diabetic trebuie sa fie capabil sa isi adapteze dozele de
insulina la necesitati. Acest lucru este posibil doar cand se masoara glicemia
regulat. De exemplu, inainte de a stabili cata insulina trebuie administrata

pentru un mic dejun continand 30g glucide, trebuie masurata glicemia. Este o
greseala sa credeti ca orice pacient cu diabet poate invata sa-si adapteze dozele
de insulina dintr-o carte ca aceasta. Trebuie sa frecventati un program de
educatie la sfarsitul careia veti sti cum sa adaptati dozele de insulina in functie
de propriul tratament.
Hipoglicemia la pranz
Glicemia mg/dl
Insulina
Observatii
Dimineata
Pranz
Seara Dimineaata Seara
L

150

50

120

30

12

Pranz:
transpiratii,
foame

M
Glicemia mmol/l
Dimineata
Pranz
Seara
L

8,3

2,8

6,7

Insulina
Dimineaata Seara
30

12

Observatii
Pranz:
transpiratii,
foame

M
Pacientul isi injecteaza dimineata 30unitati de insulina premixata (30/70) si
12unitati seara. Luni la pranz acesta are o senzatie de foame intense si brusc ii
este frig si transpira. Isi masoara glicemia, valoarea acesteia fiind 50mg/dl
(2,8mmol/l).
Care ar putea fi cauza?
A facut mai mult efort fizic decat de obicei?
A uitat sa manance gustarea dupa micul dejun?
Si-a injectat mai multa insulina?
Daca a uitat sa-si manance gustarea nu este nevoie sa modifice doza de insulina
ci trebuie sa manance cantitatea de glucide corespunzatoare in ziua urmatoare.
Reducerea dozelor de insulina
Glicemia mg/dl
Insulina
Observatii
Dimineata
Pranz
Seara Dimineaata Seara
L

150

50+20

120

30

12

Pranz:
transpiratii,
foame

160

100

140

Glicemia mmol/l
Dimineata
Pranz
Seara

26

12

Insulina
Dimineaata Seara

8,3

2,8+20

6,7

30

12

8,9

5,6

7,8

26

12

Observatii
Pranz:
transpiratii,
foame

Luni la pranz pacientul a mancat 20 grame glucide pentru a-si trata


hipoglicemia. Seara, glicemia a fost 120mg/dl (6,7mmol/l). Daca nu se gaseste
o explicatie pentru hipoglicemie, se reduce doza de insulina de dimineata,
considerandu-se ca aceasta a fost cauza. Daca se reduce cu 10% (valoarea
obtinuta se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg). Daca va injectati
insulina, puteti sa faceti hipoglicemie in cursul noptii. In exemplul anterior
doza de insulina injectata va fi cu 4UI insulina mai mica.
Daca in timpul noptii aveti impresia ca simtiti hipoglicemie, se recomanda
masurarea glicemiei. Daca se confirma hipoglicemia, doza de insulina injectata
seara trebuie redusa cu 10%. Cand aveti hipoglicemii repetate trebuie sa
discutati cu medicul cum trebuie redusa doza de insulina.
Activitatea fizica
In situatia in care o persoana fara diabet isi desfasoara o activitate
fizica (ex - merge cu bicicleta) muschii acesteia consuma mai multa glucoza.
Glucoza furnizeaza energie muschilor. Glucoza necesara acestei activitati este
luata din FICAT, unde aceasta este depozitata. In timpul activitatii fizice
glucoza trece din ficat in sange. Din sange, glucoza trece in celulele musculare
astfel incat persoana poate sa fie activa fizic fara sa manance. Acest lucru este
posibil deoarece, in caz de activitate fizica, celulele insulare din pancreas
elibereaza mai putina insulina. Mai putina insulina face ficatul sa elibereze mai
multa glucoza. Puteti argument ca lipseste insulina pentru a deschide celulele
musculare. Insa, in caz de activitate fizica, deschiderea celulelor se face fara sa
fie nevoie de insulina (celula se deschide fara cheie). In caz de activitate fizica
in mod normal se produce mai putina insulina pentru a permite ficatului sa
produca mai multa glucoza pentru celulele musculare.
In functie de durata efortului fizic planificat, exista doua tipuri de strategii care
pot fi urmate:

Inainte unui efort fizic de durata redusa, pacientul trebuie sa manance


aproape 20g glucide. Daca activitatea fizica urmeaza imediat dupa
masa principal, pacientul poate sa manance, fara sa-si injecteze
insulina cu actiune rapida sis a incerce sa-si mentina glicemia normal
prin efort fizic.
2 Inaintea unui efort fizic prelungit, pacientul trebuie sa-si injecteze doar
jumatate din insulina rapida necesara la 10g de glucide, administrata
inainte de mesele principale. Este foarte important sa va masurati
glicemia in timpul efortului fizic si sa aveti la dumneavoastra
suficiente glucide cu absortie rapida si lenta. Astfel, puteti sa depistati
din timp o hipoglicemie si sa o tratati.
Glicemia crescuta cat sunteti bolnav
Daca sunteti bolnav si glicemiile sunt crescute trebuie sa informati
medicul diabetolog. In cele mai multe cazuri va va creste doza de insulina.
Glicemia mg/dl
Dimineata
Pranz
Seara
L
M

160
220

140
240

180
280

Glicemia mmol/l
Dimineata
Pranz
Seara
L
M

8,9
12,2

7,8
13,3

10,0
15,6

Insulina
Dimineaata
Seara
20
20

12
12

Insulina
Dimineaata
Seara
20
20

12
12

Observatii

Raceala severa

Observatii

Raceala severa

In acest exemplu pacientul isi injecteaza dimineata 20unitati de insulina si


seara 12unitati insulina premixata. Marti dimineata, pacientul se trezeste si isi
da seama ca a racit. Glicemiile au crescut chiar daca a respectat dieta. La pranz,
glicemia este 240mg/dl (13,3mmol/l), iar seara a fost 280mg/dl (15,6mmol/l).
Ce este de facut?
Se creste doza de insulina.
Glicemia mg/dl
Insulina
Observatii
Dimineata
Pranz
Seara
Dimineaata
Seara
L

160

140

180

20

12

220

240

280

20

12

Raceala severa

260

200

180

22

12

Vizita la
medicul de
familie

Glicemia mmol/l
Dimineata
Pranz
Seara

Insulina
Dimineaata
Seara

Observatii

8,9

7,8

10,0

20

12

12,2

13,3

15,6

20

12

Raceala severa

14,4

11,1

10,0

22

12

Vizita la medicul
de familie

Glicemiile au crescut datorita racelii.


Glicemia masurata a fost 260mg/dl (14,4mmol/l). pacientul se prezinta la
medicul diabetolog, care ii propune sa creasca doza de insulina. In acest caz,
insulina a fost crescuta cu 10% (se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg).
In acest exemplu s-a ajuns la 22 UI insulina.
Trebuie sa informati medicul diabetolog de fiecare data cand aveti glicemii
crescute, pentru ca acesta sa va poata modifica dozele de insulina.
Glicemia este foarte mare
Glicemiile crescute conduc la aparitia simptomelor, cum sunt: urinarea
frecventa, senzatia intense de sete si oboseala. Daca glicemia continua sa
creasca, se poate ajunge la coma diabetic. Daca va masurati glicemia in mod
regulat, veti depista cresterea acesteia la timp, pentru a contacta medicul
diabetolog. Daca glicemia (glicozuria) este foarte crescuta, medicul va va
prescrie unitati suplimentare de insulina regular si va va recomanda sa
consumati multe lichide.
Acest lucru este foarte important, deoarece organismul pierde multa apa
datorita urinarii frecvente.
O astfel de hiperglicemie severa poate aparea datorita unei stari grave de boala,
insotita de febra. Doza de insulina obisnuita este insuficienta, deoarece in
conditii de febra este necesara mai multa insulina.
Masurarea repetata a glicemiei este importanta atunci cand sunteti bolnav.
Tratamentul intensive cu insulina

Majoritatea pacientilor cu diabet zahar tip 1 isi injecteaza insulina cu


actiune scurta inainte de mesele principale si insulina cu actiune intermediara
(insulina NPH) de doua ori pe zi (dimineata si seara). Ei isi masoara glicemia
inainte de injectarea insulinei si isi administreaza o doza corespunzatoare
cantitatii de glucide pe care o vor consuma.
Dezavantajul acestui tip de tratament este acela ca trebuie sa va injectati
insulina de patru ori pe zi si trebuie sa va masurati glicemia de patru ori pe zi.
Daca sunteti interest de o astfel de stratefie terapeutica, trebuie sa discutati
acest subiect cu medicul diabetolog. Daca doriti sa incepeti tratamentul
intensiv cu insulina, trebuie sa participate la un curs special de educatie
medicala.
Complicatii cauzate de diabet
Daca glicemia se mentine crescuta pe o perioada lunga de timp apar
complicatii. Acestea sunt rezultatul afectarii circulatiei in cele mai mici vase de
sange. Prin examenul oftalmoscopic, medicul poate sa aprecieze cat de intinse
sunt aceste leziuni ale vaselor de sange. In acest mod vasele mici de sange pot
fi vazute direct. Afectarea ochiului din cauza diabetului este numita renitopatie
diabetica. Rinichii pot fi afectati cand hiperglicemia se mentine o perioada
lunga de timp. Aceasta poarta numele de nefropatie diabetic.
Nefropatia diabetic poate cauza cresterea tensiunii arteriale. Nervii pot fi, de
asemenea, afectati, ceea ce duce la pierderea treptata a sensibilitatii termice si
dureroase a picioarelor. Aceasta se numeste neuropatie diabetica.
Retinopatia = lezarea retinei
Leziunile ochiului cauzate de diabet au consecinte grave. Daca
glicemia a fost crescuta pe o perioada lunga de timp, se pot produce tulburari
ale circulatiei retiniene si leziuni ale retinei. Acestea conduc la tulburari de
vedere si orbire.
Unele leziuni ale ochilor se pot trata cu lase, si, de aceea, pacientul cu diabet
trebuie sa faca in fiecare an control oftalmologic. Atunci cand vederea devine
impaienjenita, incetosata, sau apare vedere dubla, trebuie consultat imediat un
medic oftalmolog.
Pacientii cu diabet sunt frecvent diagnosticati cu cataracta (opacifierea
cristalinului-lentila ochiului). O cauza frecventa de dureri de cap si tulburari de
vedere la varstnici, este reprezentata de glaucom (presiune intraoculara
crescuta). Mai multe informatii despre aceste doua complicatii le puteti obtine
de la medicul diabetolog.
Neuropatia diabetica = leziuni ale nervilor

Diabetul poate produce, de asemenea, si leziuni ale nervilor astfel


incat, picioarele devin insensibile la durere si temperature. Picioarele unui
pacient diabetic cu neuropatie sunt expuse la un dublu risc:
- ranile cauzate de pantofi
- ranile se vindeca dificil
Folosind mai multe instrumente, medicul dvs. va putea sa va spuna daca nervii
sunt afectati din cauza diabetului. Sensibilitatea vibratorie este masurata cu un
diapason special. Un asa numit monofilament testeaza sensibilitatea tactile. Un
dispozitiv din metal si plastic evalueaza sensibilitatea termica. Daca aveti deja
la picioare semne de leziuni nervoase, cauzate de diabet, informatiile din
paginile urmatoare sunt de un interes special pentru dvs.
Ingrijirea corecta a picioarelor
Este recomandat sa piliti unghiile de la picioare, in loc sa le taiati. De
asemenea, zonele cu bataturi se indeparteaza prin frecare, dupa inmuiere, si nu
se taie. Picioarele trebuie inspectate zilnic pentru a detecta imediata eventualele
leziuni. Pentru examinarea picioarelor se poate folosi o oglinda, dupa cum se
observa in imaginea alaturata. Apa folosita la spalarea picioarelor nu trebuie sa
fie mai calda de 30 de grade Celsius. Dupa spalare, picioarele se usuca
complet, inclusive spatiile dintre degete. Daca aveti pielea uscata, dupa uscarea
picioarelor, faceti un masaj cu crema, dar nu intre degete.
Picioarele reci se incalzesc cu ciorapi de lana. De asemenea, se fac exercitii cu
picioarele, dupa cum se arata in paginile urmatoare.
Ultimele doua imagini din dreapta jos arata pantofii speciali ce trebuie purtati
de pacientii cu afectarea severa a nervilor de la picioare. Ei sunt confectionati
la interior din material foarte moale, pentru a preveni ulceratiile picioarelor.
Leziunile picioarelor
Oricat de atenti ati fi, uneori este posibil sa va raniti la picioare. In
special cand sunteti departe de casa, trebuie sa aveti asupra dumneavoastra
pansamente sterile si solutie pentru dezinfectie.
Rana trebuie curatata, dezinfectata si acoperita cu pansament steril. In caz de
leziuni majore si rani profunde, trebuie luate masuri suplimentare.
Daca rana se inflameaza, trebuie consultat imediat medicul. Daca exista deja
afectare a nervilor din cauza diabetului, o leziune cu inflamatie necesita repaus
la pat.
Daca aveti ulceratie la picior, este nevoie de tratament din partea medicului
specialist. Totusi nu este nevoie de repaus la pat; medicul va va recomanda

pantofi speciali, astfel incat veti putea merge fara a exercita presiuni excesive
asupra ulceratiei.
Leziuni ale picioarelor: contactati imediat medicul, nu asteptati prea mult,
leziunile cu vindecare dificila necesita repaus la pat.
Exercitii pentru picioare
Pozitia de start: sezand pe scaun (nu intins pe spate).
Exercitiul 1 (10ori): 1. Se indoaie degetele de la ambele picioare spre podea. 2.
Se intind in pozitia initiala.
Exercitiul 2 (10ori): 1. Se ridica varful piciorului cu calcaiul pe podea. 2. Se
pune jos varful piciorului si se ridica calcaiul.
Exercitiul 3 (10ori): 1. Se ridica varful piciorului. 2. Se rasuceste piciorul spre
in afara. 3. Piciorul ramane pe podea. 4. Se rasuceste piciorul inapoi.
Exercitiul 4 (10ori): 1. Se ridica calcaiele. 2. Se rasucesc calcaiele in afara. 3.
Se aseaza calcaiele pe podea. 4. Se rasuceste piciorul inapoi.
Exercitiul 5 (10ori fiecare picior): 1. Se ridica un genunchi. 2. Se intinde
gamba. 3. Se intinde piciorul. 4. Alternative se pune jos piciorul, drept si stang.
Exercitiul 6 (10ori fiecare picior). Din pozitia de start (vezi exercitiul 1): 1. Se
ridica gamba intinsa. 2. Se ridica varfurile degetelor spre inapoi.
Exercitiul 7 (10ori). Ca si in exercitiul precedent - de aceasta cu ambele
picioare in acelasi timp.
Exercitiul 8 (10ori): 1. Tineti ambele gambe ridicate in aer. 2. Indoiti
picioarele.
Exercitiul 9 (10 ori fiecare picior): 1. Ridicati gamba intinsa. 2. Faceti miscari
circulare cu piciorul, din glezna. 3. Scrieti numere in aer cu piciorul.
Exercitiul 10 (o data). Cu piciorul gol, faceti un ghemotoc dintr-o pagina de
ziar. Apoi neteziti ziarul la loc.
Curatenie: folosind picioarele, puneti bucati de ziar pe o a doua pagina. Faceti
un ghemotoc cu picioarele.
Nefropatia diabetica
Nefropatia diabetic inseamna lezarea rinichiului de catre glicemia
crescuta. Primul semn de nefropatie este reprezentat de cresterea eliminarii
urinare de albumina.
In prezenta leziunilor renale cauzate de diabet, este, de asemenea, important ca
tensiune arterial sa fie controlata, deoarece hipertensiunea poate agrava
leziunile renale.

Daca in urma lezari rinichilor, albuminuria este crescuta sau functia renala este
deja afectata de catre diabet, este extreme de important ca tensiunea arterial sa
fie mentinuta in limite normale.
Hipertensiunea arterial accelereaza lezarea rinichilor. Daca aveti hipertensiune
arteriala, este necesar sa urmati un curs de educatie pentru a va putea masura
singuri tensiunea arterial.
Hipertensiunea
Inima pompeaza sange de aproximativ 70ori pe minut. Exista o limita
superioara a tensiunii arteriale, numita tensiune arterial sistolica si o limita
inferioara, denumita tensiune arteriala diastolica.
Pacientii cu diabet zaharat trebuie sa isi mentina tensiunea arterial sub 130/80.
Hipertensiunea arteriala inseamna ca cel putin una dintre cele doua valori este
mai mare de 140/90. Aceste valori crescute trebuie dovedite prin masuratori
repetate.
Hipertensiunea arterial este foarte frecvent intalnita la pacientii cu diabet
zaharat tip 2, chiar in absenta leziunilor renale. Hipertensiunea poate produce
leziuni ale inimii si ale vaselor de sange, ceea ce are ca rezultat insuficienta
cardiac si accidentul vascular cerebral.
Hipertensiunea creste riscul de infarct miocardic, ocluzii vasculare si
insuficienta renala. Acestea pot fi prevenite printr-un tratament eficient.
Studii clinice la pacientii cu diabet zaharat tip 2
Au fost evaluate mai mult de 1000 de pacienti cu diabet zaharat tip 2 si
hipertensiune. Acest studio a fost numit UnitedKingdom Prospective Diabetes
Study (UKPDS).
Jumatate dintre pacientii si-au mentinut tensiunea arterial sub 150/85 mmHg.
Cealalta jumatate dintre pacienti au avut tensiunea sub 180/105 mmHg. In
timpul celor noua ani de studio, primul grup a atins o valoare medie de 144/82
mmHg; al doilea grup a ajuns la 152/87 mmHg.
Pacientii au fost evaluate pentru a detecta complicatiile. Cercetatorii au urmarit
in special infarctele miocardice si accidentele vasculare cerebrale si daca un
tratament correct a avut o influenta asupran numarului acestora. Rezultatele
acestui studio au fost publicate in 1998: tratamentul corect al hipertensiunii
arteriale a avut un success deosebit.
Rezultatele studiului
In primul grup, in care pacientii si-au mentinut tensiunea arterial la
144/82 mmHg, a existat o reducere semnificativa a complicatiilor:
- reducerea accidentelor vasculare cerebrale cu 44%

- reducerea insuficientei cardiac cu 56%


- reducerea afectarii vederii cu 47%
- reducerea agravarii retinopatiei cu 34%
- reducerea deceselor datorita diabetului cu 32%
Aceste rezultate arata importanta detectarii precoce a hipertensiunii arteriale si
a tratamentului corect al acesteia.
Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea trebuie tratata la pacientii diabetic in acelasi fel ca si la
pacientii nediabetici. Daca aveti hipertensiune arteriala, trebuie sa participate la
un program special cu tratament si educatie care va va invata cum sa va
masurati singur tensiunea arteriala.
La multi pacienti, tensunea arterial poate fi scazuta fara a utilize medicamente,
prin reducerea consumului de alcool si a consumului de sare. Avantajul acestei
diete il reprezinta efectelor secundare ale medicamentelor.
Daca tensiunea arteriala nu se normalizeaza, este necesara inceperea
tratamentului cu medicamente antihipertensive.
Hipertensiunea severa trebuie tratata imediat cu medicamente antihipertensive,
datorita pericolului de accident vascular cerebral sau infarct miocardic. O data
cu initierea terapiei si a programului de educatie, pacientul va invata despre
modul de actiune si efectele secundare ale medicamentelor.
Diabetul zaharat tip 2 si boala cardiaca
Este evident ca pacientii cu diabet zaharat tip 2 au un risc crescut de
infarct miocardic. Explicatia consta in existent simultana a altor factori de risc
asociati cu diabetul. De exemplu, frecvent se asociaza hipertensiunea arteriala,
fumatul si sedentarismul. Cum se poate reduce riscul de infarct miocardic?
- normalizarea tensiuni arteriale
- renuntarea la fumat si cresterea activitatii fizice
Renuntarea la fumat si tratamentul efficient al hipertensiunii arteriale reduc
riscul de infarct miocardic. Studii recente au demonstrate ca pacientii cu diabet
zaharat tip 2, care au avut deja un infarct miocardic, au un risc mai redus de a
face un al doilea infarct miocardic, daca se trateaza cu insulina si au un control
glicemic mai bun. Cresterea valorilor colesterolului sanguine (LDL-colesterol,
cholesterol total) se insoteste de un risc mai mare de afectiuni vasculare.
Probleme circulatorii
Multi pacienti in varsta, cu diabet zaharat tip 2, sufera de probleme
circulatorii, in special la nivelul picioarelor. Dupa mers pe o distanta scurta,
apare durerea in gamba si ei trebuie sa se opreasca pentru o vreme, inainte de

a-si relua mersul. Aceasta este cunoscuta ca si claudicatia intermitenta sau


schiopatat.
Plimbarea inceteaza de a mai fi un mod placut de petrecere a timpului liber.
Medicul nu mai simte pulsul la picioare, deoarece vasele sanguine mari (artere)
se ingusteaza sau se blocheaza (artere calcificate).
Printr-o metoda speciala de investigatie (ecografie Doppler), pot fi
diagnosticate problemele circulatorii. In unele cazuri, chirurgia arteriala poate
fi o metoda eficienta de tratament.
Daca suferiti de probleme circulatorii trebuie sa renuntati la fumat.
Problemele circulatorii pot produce accident vascular cerebral, care este mai
frecvent la pacientii cu DZ tip 2.
Aceste situatii pot fi prevenite prin diagnostic precoce si tratament optim al
hipertensiunii arteriale.
Hemoglobina A1C
HbA1C este o analiza care arata cat de bun a fost controlul diabetului
zaharat in ultimele doua, trei luni. HbA1C serveste la evaluarea rezultatelor
efortului comun al medicului si pacientului pentru un bun control glicemic.
Hemoglobina este denumirea substantei care da culoarea celulelor rosii in
sange. Masurarea HbA1C ne informeaza cat din hemoglobin este legata de
glucoza. Cu cat valoarea HbA1C este mai mare, cu atat a fost mai mare glicemia
in ultimele saptamani.
Intrebati medicul diabetolog pentru informatii suplimentare cu privire la HbA 1C
si notati valorile in caietul de autocontrol. Informati-va asupra valorilor
normale ale acesteia, care pot fi diferite, in functie de metoda de determinare.
Medicul diabetolog a discutat deja cu dumneavoastra obiectivele terapeutice
individuale. Determinarea HbA1C arata daca aceste obiective terapeutice au fost
deja atinse.
Controalele periodice
Verificarea glucometrului:
Pacientul trebuie sa aduca glucometrul la cabinet pentru a-i verifica
functionarea in comparative cu celelalte metode standard. Pacientul poate
verifica daca glicemiile masurate sunt corecte.
Hemoglobin A1c (HbA1C)
Aceasta trebuie masurata o data la 3 luni.
Tensiunea arteriala
La fiecare consultatie, trebuie masurata TA pentru a detecta din timp HTA

Caietul de autocontrol
Toate datele legate de boala dumneavoastra trebuie notate in caietul de
autocontrol al Dz.
Examinarile periodice
Chiar daca nu aveti simptome, trebuie sa efectuati examinari anuale
periodice pentru a vedea daca au aparut complicatii ale DZ.
Examenul oftalmologic
O data pe an, medicul ofltalmolog trebuie sa va examineze ochii (cu
pupilele dilatate). Deoarece pupilele vor fi dilatate, nu trebuie sa conduceti
masina dupa examinarea oftalmologica. Daca aveti deja o complicatie la ochi,
controlul oftalmo se face mai des.
Testarea rinichilor
Va fi examinata o proba de urina, in special pt prezenta proteinelor. O
microalbuminurie usoara poate fi reversibila printr-un bun control al TA si un
bun control glicemiv al TA.
Atentie!
Daca aveti deja neuropatie diabetic, examinarea radiologica a rinichilor
cu substanta de contrast poate produce leziuni severe ale acestora.
Examinarea neurologica
Testele de la nivelul picioarelor, efectuate cu diferite instrumente,
trebuie efectuate anual.
Circulatie
Este necesara verificarea pulsului si efectuarea unei ecografii Doppler
la nivelul arterelor picioarelor.
Spitalizarea
Cand pacientul diabetic se interneaza in spital pentru stabilirea unui
diagnostic sau efectuarea unui tratament, acesta trebuie sa informeze medicul si
asistenta de faptul ca are DZ.
Pacientul trebuie sa arate medicului caietul de autocontrol si sa il informeze,
atat asupra tratamentului efectuat, cat si despre modul in care isi face
autocontrolul glicemic si dispozitivul utilizat in acest sens.
Daca va tratati cu sulfonilureice, trebuie sa aveti permanent asupra dvs. Zahar
(cubic sau in plicuri). Daca nu aveti voie sa mancati (anterior unor investigatii
la stomac sau inainte de o interventie chirurgicala), nu se ia medicatia orala,
deoarece nu s-a mancat micul dejun.
Ereditatea

Predispozitia ereditara pt DZ2 este foarte frecvent intalnita in randul


populatiei. In unele familii, fiecare membru al acestora are DZ pana la varsta
de 50 ani.
Singura protective impotriva DZ2 o reprezinta pastrarea greutatii normale,
incepand de la adolescenta, si combaterea sedentarismului prin activitati fizice
regulate. Este important daca exista in familie personae cu dz2. Copii si nepotii
trebuie sfatuiti sa evite cresterea in greutate sis a faca sport. Ereditatea in dz1
este complet diferita de dz2, fiind intalnita doar la 5% din cazuri.