Controlul se clasifica din mai multe puncte de vedere.

Din punct de vedere tempor

al, controlul poate fi a priori, inainte de intrarea in vigoare (a actului norma
tiv) si a posteriori, dupa promulgarea/intrarea in vigoare a actului respectiv.
Din punct de vedere al modalitatii de realizare, poate fi control pe calea actiu
nii si control pe cale de exceptie. Actiunea este o cale ofensiva: se ataca dire
ct actul respectiv fara a se astepta producerea efectelor. Controlul pe cale de
exceptie este un control defensiv: se asteapta producerea efectelor actului resp
ectiv si abia dupa aceea se ridica o exceptie (se controleaza o exceptie de neco
nstitutionalitate). Unde se formuleaza aceste exceptii? In fata instantelor jude
catoresti sau de arbitraj comercial. Controlul pe cale de exceptie este intotdea
una un control a posteriori. Numai dupa intrarea in vigoare a actului pot sa exe
rcit control pe cale de exceptie. Astept sa se produca efectele, ma consider lez
at (pentru ca altfel nu am drept sa actionez), deci, sunt lezat de un anumit act
, si atunci ma adresez instantei de judecata ordinara pentru ami repara prejudic
iul. Cu alte cuvinte, atunci cand mi se opune un text de lege, eu, cel care ma c
onsider prejudiciat, in cazul in care consider ca acel act este un element necon
stitutional, formulez o exceptie de neconstitutionalitate, instanta trimite dosa
rul la Curtea Constitutionala si Curtea Constitutionala devine competenta sa se
pronunte cu privire la constitutionalitatea dispozitiei. Sa luam un exemplu ca sa
intelegem ce inseamna pe cale de exceptie. De ce? Pentru ca aceasta decizie (60
/1993) este o exceptie si veti avea la examen si o chestiune procedurala din ace
asta decizie. Exemplu: cetateanul X are un vecin, cetateanul Y. Cetateanul Y sia ridicat o casa. Cetateanul X apreciaza ca acea casa este mult prea aproape de
hotar si formuleaza o actiune in instanta: "Onorata instanta, va rog sa-l obliga
ti pe vecinul meu, Nea Costica, sa-si mute casa un metru mai incolo, pentru ca l
egea z ca nu poate construi mai aproape de 2 metri de hotar". Cetateanul Y cites
te legea si spune: "Da, asa scrie in lege, dar mie aceasta lege imi incalca drep
tul de proprietate" . Foarte important pentru ca trebuie sa invoce un text const
itutional care urma sa fie nesocotit de actul in vigoare. "Acest text de lege, s
pune cetateanul Y, care ma obliga sa construiesc la 2 metri de hotar, este un te
xt neconstitutional. Motiv pentru care formulez exceptie de neconstitutionalitat
e imptriva articolului n din legea z, care ma obliga sa construiesc in acest mod
casa". Ce urmeaza? Instanta suspenda cauza (in actuala reglementare, instanta p
oate suspenda sau nu, dupa caz, judecarea cauzei) si trimite dosarul la Curtea C
onstitutionala. Si din acest moment Curtea Constitutionala devine deschisa cu so
lutionarea cauzei si se pronunta pe fond cu privire la

exceptia invocata. Acestea lucruri sunt spuse cu privire la controlul pe cale de

exceptie care este intotdeauna a posteriori. Mai exista un control a posteriori,
care poate fi exercitat intr-o singura situatie pe cale de actiune. Dupa cum st
im, calea de actiune este ofensiv si ataca direct actul fara a mai fi nevoie de
concursul instantei de judecata. Pentru ca cererea se adreseaza direct Curtii Co
nstitutionale si se critica direct actul. Aceasta este posibila inainte de promu
lgare, cand controlul este intotdeauna pe cale de actiune. Cine sunt titularii d
reptului de a sesiza a priori? Organele statului, care este alcatuit din executi
v, legislativ si puterea judecatoreasca. Din executiv. In Romania acesta este bi
cefal. Exista state cu executiv monocefal, cum ar fi SUAconsilierii presedintelu
i sunt un fel de ministrii, dar toata puterea este concentrata in mainile presed
intelui. Din executiv, sesizeaza Curtea Constitutionala presedintele si Guvernul
. Din Legislativ. Grupurile parlamentare ar putea sa sesizeze si ele dar grupuri
le parlamentare sesizeaza pe regulamente, nu pe legi. Pe legi fac sesizari prese
dintii camerelor. De regula, acestia sunt reprezentantii majoritatii. Si pentru
echilibru, cineva din opozitie, pentru ca aceasta institutie, controlul de const
itutionalitate, reprezinta o forma de exprimare a opozitiei. De regula, opozitia
nu prea are la indemana foarte multe modalitati juridice de a actiona. Rolul op
ozitiei, in regimurile democratice este sa stea in expectativa si sa critice. Se
manifesta faptic, juridic mai putin, pentru ca opozitie inseamna, de regula, un
numar mai mic de parlamentari decat majoritatea parlamentara. sesizarea pe obie
ctie este o arma pusa la indemana opozitiei care are ca rol sa echilibreze oarec
um balanta. Si un numar de deputati si senatori pot formula asemenea sesizari, r
espectiv 50 de deputati si 25 de senatori. Puterea judecatoreasca a primit si ea
dreptul. Dupa revizuire, are dreptul sa actioneze prin (nu poate fi curtea cons
titutionala pentru ca acesta este un organ in afara puterii judecatoresti) prin
inalta curte de casatie si justitie. Si cetatenii, care actioneaza prin avocatul
poporului (acesta este singurul organ care poate exercita atat control a priori
, cat si control a posteriori). Ce constatam la decizia 60? Este o decizie pronun
tata in solutionarea unei exceptii, control a posteriori, dar care are o specifi
citate. Se exercita un control a posteriori cu privire la un act anterior intrar
ii in vigoare a constitutiei din 1991. E vorba de un decret 360/1976, si de aici
vine specificitatea acestei decizii, care spre deosebire de altele pune in disc
utie competenta curtii constitutionale de a solutiona exceptii, de a se pronunta
cu privire la unele acte anterioare constitutiei. De ce are trebuie sa se pronu
nte Curtea constitutionala asupra legilor? CC este garantul suprematiei constitu
tiei si niciun act cu forta juridica inferioara, indiferent cand a fost adoptat,
nu trebuie sa contravina constitutiei. Dar, problema se pune,

poate CC, care nici macar nu exista la momentul la care a fost adoptat actul, sa
verifice constitutionalitatea unui act in raport de unele dispozitii care nu ex
istau la momentul cand acesta a fost adoptat? Este acel act neconstitutional in
raport cu o constitutie ulterioara? Ei, bine, constitutia a prevazut si aceste a
specte. Si si-a zis, "intr-adevar, actele anterioare nu sunt adoptate sub imperi
ul consitutiei, dar ceva trebuie sa se intample cu ele. Trebuie sa fac ceva ca s
a asigur suprematia constitutiei in raport cu toata legislatia, nu doar cu cea u
lterioara. Nu pot lasa in vigoare acte anterioare care sa-mi contravina actualul
ui cadru constitutional. Si atunci, a fost introdus un articol, actualul 154 ali
niatul 1: "Legile si toate celelalte acte normative ramn n vigoare, n masura n care
ele nu contravin prezentei Constitutii." Deci, prin acest articol acel act intra
sub incidenta constitutiei. Problema insa e cine anume verifica ce act mai este
in vigoare? Pentru ca la aliniatul doi din acelasi articol se precizeaza:"Consi
liul Legislativ, n termen de 12 luni de la data intrarii n vigoare a legii sale de
organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va
face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare." Consil
iul legislativ nu identificase ca acest decret ar contravenii constitutiei si ni
ci nu facuse propunerile corespunzatoare. Si atunci, problema se punea, cine anu
me va constata ca acest act este sau nu mai este in vigoare, avand in vedere ca
in articolul 146 care reglementeaza competenta curtii constitutionale, nu se men
tioneaza niciunde ca instanta de control constitutional ar avea aceasta competen
ta. Mai mult decat atat, articolul 147 vorbeste despre dispozitiile din legile s
i ordonantele in vigoare. Prin urmare, daca decretul respectiv a iesit din vigoa
re la aparitia constitutiei, adica in 1991, in 1993, cand CC era chemata sa se p
ronunte el nu mai era in vigoare, deci teoretic nu ar mai fi avut competente sa
se pronunte CC, ci aveau competenta ssa se pronunte instantele de judecata poate
, care ar fi trebuit sa elimine de la aplicarea acestui text litigiul respectiv
si sa spuna: "intr-adevar, decretul a fost scos din vigoare odata cu aparitia co
nstitutiei, motiv pentru care nu se mai aplica in cauza, deci nu mai aveti pe ce
sa formulati exceptie de neconstitutionalitate, fiind un text scos din vigoare"
. De aici provine si contradictia care face aceasta decizie speciala. CC a hotar
t ca sta in competenta sa se pronunte. De ce? Pentru ca atata timp cat instantel
e nu s-au pronuntat si au apreciat ca este apanajul curtii constitutionale sa fa
ca o asemenea verificare atunci CC este chemata sa aplice articolul 154 din cons
titutie. Mai mult de atat: instantele se pronunta de la caz la caz si ar fi fost
un pericol real ca anumiti cetateni sa fie prejudiciati de o pronuntare a unei
instante in sens contrar, care ar fi considerat ca textul respectiv este iin vig
oare si ca ar trebui sa fie in continuare aplicat. Si sa fi exclus, in cazul nos
tru concret,de la caile de atac pe reclamantul

din prezenta decizie. Si pentru ca, instanta de control constitutional este gara
ntul constitutiei (instantele nu s-au considerat competente), CC apreciza ca est
e de competenta sa verifice daca un act anterior constitutiei a ramas in vigoare
sau nu. Atentie, nu constata ca este constitutional sau nu, pentru ca numai act
ele ulterioare constitutiei sunt constatate a fi constitutionale/neconstitutiona
le, ci verifica daca articolul 154, fostul 150, este incident, adica daca a fost
scos din vigoare de textul constitutiei din 1991. A doua chestiune: solutionarea
pe fond a cauzei. Cele doua chestiuni pe care le a avut de solutionat. Mai inta
i: daca existenta unui consiliu de disciplina, care avea natura unui organ admin
istrativ jurisdictional, este constitutionala si in ce masura acest organ este c
onstitutional. care era speta? reclamantul, angajat al cailor ferate, considerat
ca facand parte din personalul care concura la siguranta pe caile ferate, fusese
concediat. El se adresase acestui consiliu de disciplina, pierduse, se adresase
primei instante, pierduse, si a exercitat recurs impotriva hotarari primei inst
ante. In acest recurs a sustinut ca, pe de o parte, consiliul de disciplina este
neconstitutional, si, ca pe de alta parte, faptul ca el nu are acces la toate c
aile de atac asa cum au colegii sai care nu concura la siguranta pe caile ferate
, este de asemenea neconstitutional. Cu privire la prima chestiune, la existenta
acestui consiliu de disciplina, ce a spus curtea? A spus ca este constitutional.
Dispozitiile care reglementau functionarea si organizarea acestui consiliu de d
isciplina nu au oesit din vigoare odata cu aparitia constitutiei din 1991. Acest
consiliu, spune CC, reprezinta o garantie, forma suplimentara de protectie a dr
eptului reclamantului. Acest consiliu de disciplina reprezinta o jurisdictie adm
inistrativa suplimentara. Ce inseamna organ administrativ-jurisdictional? El nu
se poate pronunta asupra niciunei cauze, definitiv si irevocabil. Dar dece este
el administrativ si jurisdictional? Ce inseamna adminsitrativ? Organ care face p
arte din administratie, un organ executiv care functioneaza pe principiul subord
onarii ierarhice. Dar care este diferenta dintre un organ puradminsitrativ (ex:
primarul) si unul administrativ-jurisdictional? Organul administrativjurisdictio
nal are o procedura contradictorie, are jurisdictie de judecata (judeca de fapt,
are parti care se judeca in contradictoriu). Un exemplu: comisia judeteana de f
ond funciar. Si acum, care este de fapt diferenta dintre organul administrativ ju
risdictional si instanta? care ar fi conditia ca organul administrativ jursdicti
onal sa fie constitutional? Cand o lege care instituie un organ administrativ ju
risdictional ar fi constitutionala? Organul

administrativ-jurisdictional functioneaza pe principul subordonarii ierarhice. d

iferenta fata de instanta provine din natura componentei. Instanta este propusa
exclusiv din judecatori care se bucura de independenta, impartialitate si inamov
ibilitate, in timp ce organele administrativ jurisdictionale funtioneaza pe prin
cipiul subordonarii ierarhice. Deci, cand anume un organ administrativ-jurisdict
ional este constitutional? Cand hotararile acelui organ pot fi atacate intotdeau
na in fata unei instante de judecata, care se constituie pe acest principiu: ind
ependenta, impartialitate inamovibilitate. Niciodata un organ administrativ juri
sdictional nu poate da o hotarare definitiva si irevocabila. Instantele de judec
ata, asa cum ne spune articolul 126: "Justi?ia se realizeaz? prin nalta Curte de
Casa?ie ?i Justi?ie ?i prin celelalte instan?e judec?tore?ti stabilite de lege."
Justitia ca putere constituita in stat se realizeaza numai prin instantele de j
udecata. Atentie, procurorii nu fac parte din puterea judecatoreasca. Sunt magis
trati in sensul larg al cuvantului, dar nu sunt judecatori, magistrati independe
nti in sensul acesta de putere judecatoreasca. pentru a face parte din puterea j
udecatoreasca un organ, o instanta trebuie sa fie independenta, nu are voie sa f
unctioneze pe principiul subordonarii ierarhice. Judecatorul nu este subordonat
presedintelui instantei. Judecatorul se supune numai legii. Procurorii functione
aza pe principiul subordonarii ierarhice, seful ierarhic superior poate sa infir
me solutile, mai mult de atat, procuror genral al parchetului de pe langa inalta
curte de casatie si justitie este numit de presedinte la propunerea ministrului
de justitie. Procurorii sunt si ei indepndenti in cauza si nu pot primii instru
ctiuni de la procurorul general. Sa revenim la consiliul de disciplina din speta
noastra. Consiliul de disciplina este constitutional, pentru ca este un organ ad
ministrativ jurisdictional care reprezinta o garantie suplimentara acordata pent
ru o categorie de personal care se afla intr-o situatie defavorizata fata de cel
elalte categorii de angajati ai cailor ferate, motiv pentru care este un lucru p
ozitiv. Se economisesc bani si se decongestioneaza actul justitional in cazul in
care partile sunt de acord cu decizia organului adminstrativ-jurisdictional. At
entie, Jurisdictile administrative sunt facultative si gratuite. cetatenii se po
t adresa acestor organe daca doresc, in masura in care apreciaza ca este necesar
, daca nu se adreseaza direct instantelor de judecata. Aceste organe administrat
iv-jurisdictionale sunt constitutionale numai in masura in care hotararile lor p
ot fi atacate la instantele de judecata. Deci toate aceste organe se afla sub co
ntrol judecatoresc. Este constitutional pentru ca reprezinta o garantie in plus,
o forma de decongestionare a instantelor pe anumite litigii, de economisire a u
nor resurse bugetare.

Urmatoarea chestiune pe care curtea a solutionata si singura pe care a considerat

-o neconstitutionala, a fost accesul la caile de atac. Si cum anume se reflecta
accesul la cail de atac in accesul la justitie. Intrebarea este: oare trebuie sa
am acces la toate gradele de jurisdictie (adica la fond, apel, recurs) pentru a
se considera ca am acces la justitie sau este suficient sa am acces la o singur
a instanta? Si cand este necesar sa am acces la mai multe grade de justitie, adi
ca sa pot exercita si cai de atac impotriva hotararilor pronuntate in prima inst
anta? Deci, care era in speta noastra situatia reclamantului? El trebuia sa se a
dreseze consiliului de disciplina, dupa care se adresa judecatoriei si hotararea
judecatoriei, primei instante era definitiva si executorie, adica nu mai putea
fi atacata cu o alta cale de atac. In timp ce, pentru colegi sai, care nu concur
au la siguranta pe caile ferate, nu exista aceasta limitare, motiv pentru care C
C o apreciaza ca fiind neconstitutionala. Dar atentie la solutie. Ce solutie pro
nunta curtea in aceasta chestiune? Articolul respectiv este neconstitutional si
este abrogat. Majoritatea covarsitoare a decizilor CC au dispozitivul in felul u
rmator: ca si hotararile judecatoresti au trei parti. Partea de inceput, care se
numeste practicaua hotararii/sentintei unde spune ce s-a intmplat, dupa aceea,
partea a doua, motivarea sau considerentele, si partea finala, dispozitivul hota
rarii, adica ce dispune instanta. Hoatararile judecatoresti sunt de trei tipuri:
incheieri, sentinte, decizii. Incheieri: cele prin care se rezolva chestiuni in
cidente din timpul procesului, cum sunt incheierile de sesizare a curtii constit
utionale. Sentintele Care este diferenta dintre sentinte si decizii? Sentinta est
e hotararea primei instante si decizia este hotararea unei instante de control j
udiciar. prin urmare sentintina poate fi intotdeauna atacata. Exista si exceptii
i cand ramane irevocabila in prima instanta. Decizia este hotararea pronuntata i
n caile de atac. O particularitate o reprezinta deciziile CC. Dar CC nu face par
te din puterea judecatoreasca, este separata. CC este un organ de control politi
co jurisdictional. Politic pentru ca este numit de organele alese, de organele p
olitice. 3 sunt numiti de presedinte, 3 de camere si 3 de senat. Si jurisdiction
al pentru ca judeca in contradictoriu, aplica o procedura jurisdictionala si are
cam aceeasi procedura ca instantele de judecata, cu mici exceptii. Dar, prin mo
dalitatea sa de constituire, CC are o natura politica. Sa ne intoarcem la speta n
oastra. Cetateanul respectiv trebuia sa se judece doar in prima instanta si sent
inta primei instante, teoretic, ar fi trebuit sa ramana irevocabila. Reclamantul
a considerat ca este neconstitutional pentru ca ii incalca accesul la justitie,

egalitate, articolul 16: "Cet??enii sunt egali n fa?a legii ?i a autorit??ilor pu

blice, f?r? privilegii ?i f?r? discrimin?ri."(articole mari din constitutie care
trebuiesc neaparat stiute: 16egalitatea in drepturi, 21-accesul la justitie, 12
6 si 129). Si acum ajungem la articolul pe care l-a interpretat curtea si la cum
anume la interpretat CC (e vorba de articolul 129 - folosirea cailor de atac).
Acesta spune: "mpotriva hot?rrilor judec?tore?ti, p?r?ile interesate ?i Ministerul
Public pot exercita c?ile de atac, n condi?iile legii." Asta inseamna, teoretic,
ca toate hotararile judecatoresti ar trebui sa fie atacate cel putin pe o cale
de atac. E adevarat, se adauga sintagma "in conditiile legii". Dar oare o lege p
oate sa excluda anumite litigii de la exercitarea anumitor cai de atac? Sau poat
e sa excluda toate caile de atac impotriva unei hotarari judecatoresti? Intr-ade
var, legiuitorul poate sa excluda uneori de la verificarea hotararii primei inst
ante, anumite litigii. Adica, hotararea primei instante ramane irevocabila si nu
se mai exercita nicio cale de atac. Si acest lucru este constitutional (exemplu
: la inceputul anului trecut, s-a modificat legea si acum toate procesele verbal
e de contraventie se ataca la judecatorie si hotararea judecatoriei ramane irevo
cabila, nu se mai ataca cu recurs, asa cum era in vechea reglementare - si acest
lucru este considerat constitutional. La fel, toate constestatile formulate in
materie electorala sunt irevocabile in prima instanta, nu se judeca cu nici o ca
le de atac). De plano, nu este neconstitutional sa exclud de la controlul judeca
toresti o hotarare. De ce? pentru ca eu am acces la o instanta, la un grad de ju
risdictie (3 grade: prima instanta, apel, recurs). De fapt, nu aceasta era probl
ema in speta noastra, pentru ca uneori, in anumite situatii, pot fi excluse anum
ite hotarari de la controlul instantei superioare. Dar problema din speeta noast
ra care era? atunci cand institui un anumit numar de grade de jurisdictie, atunc
i cand dau anumite cai de atac pentru anumite persoane, eu trebuie sa respect in
totdeauna principiul egalitatii. Adica, pentru situatii identice, sa am un regim
juridic identic. Si corolarul, pentru situatii diferite este obligatoriu sa ins
tituiun regim juridic diferit. diferentiat. Pentru ca in situatia reclamantului
nostru, acesta era intr-o pozitie diferita fata de personalul celalalt, adica er
a cumva intr-o alta situatie - era din personalul care concura la siguranta pe c
aile ferate si, spre deosebire de ceilalti, el se afla intr-o situatie diferita.
Da, numai ca in situatia aceasta el este defavorizat, deci trebuie sa i se asig
ure minimum cat se asigura colegilor sai, care nu se afla intr-o situatie mai di
ficila, intr-o situatie mai delicata. El trebuie sa aiba un minim cel putin cat
au ceilalti. Pentru situatiel in care este defavorizat i se pot acorda anumite b
onusuri, anumite sporuri de protectie. pentru ca el se afla intr-o situatie defa
vorizata, pentru ca el facea parte dintr-o categorie mai speciala care avea o mi
siune mai importanta. Daca doua trenuir se ciocnesc avem de a face cu o situatie

dezastroasa, si atunci, personalul care concura la siguranta pe caile ferate se

afla intr-o situatie oarecum diferita de ceilalti angajati, dar pentru asta ar f
i trebuit sa fie favorizat, iar nu discriminat. Adica nu trebuie sa i se ia din
drepturi, ci ar tebui sa i se mai dea niste drepturi in cazul in care este defav
orizat. Caz exemplu: minoritatile. La facultate, de ex., minoritatea roma are anu
mite locuri asigurate gratuit. Dar celelalte minoritati, cand a aparut legea s-a
u revoltat si s-au adresat diferitelor organisme, simtindu-se discriminate. Dar
s-a considerat ca se respecta principiul egalitatii, pentru ca, din punct de ved
ere al educatiei, de protectie sporita avea nevoie doar aceasta minoritate si do
ar ea are acordat o dispozitie favoare. Prin urmare, ori de cate ori o categorie
este defavorizata se poate acorda un spor de protectie. Nu se poate ca, pentru
ca o persoana este defavorizata, sa-i mai iau niste drepturi, asa cum era cazul
personalului care concura la siguranta pe caile ferate din speta noastra. Deci,
personalul respectiv trebuia sa beneficieze de minimum aceleasi drepturi cate av
eau colegii care nu concurau la siguranta pe caile ferate. De aceea, in concluzi
e, decizia ne spune ca exista o inclacare a liberului acces la justitie in masur
a in care o categorie este exclusa de la exercitarea unor cai de atac, dar numai
prin prisma principiului egalitatii . Pentru ca, o alta categorie care se afla
in aceeasi situatie cu cei care concura la siguranta pe caile ferate, adica nu e
rau mai dezavantajati, avea acces la un numar de grade de jurisdictie mai mare.
Din aceasta cauza era neconstitutionala excluderea de la caile de atac pentru an
umita categorie de personal. Se incalca accesul la justitie. S-ar fi putut spune
ca personalul acesta care concura la siguranta avea acces la consiliul discipli
nar si la instanta de fond, deci la doua grade. Dar, cum am spus ma sus, consili
ul de disciplina nu este instanta, nu infaptuieste justitia. Este un organ admin
istrativ jurisdictional, separat de puterea judecatoreasca. Prin urmare, la just
itie nu avea acces decat la un singur grad de jurisdictie. De aceea toate artico
lele enumerate devin incidente in cauza noastra.