CELULELE STEM.

APLICATII SI PERSPECTIVE DE VIITOR.

Student: DOBROVICI CAROL

Master, anul I Metode

fizice

aplicate in kinetoterapie si recuperare

medicala

Celula este unitatea bilogica, structurala si functionala a oricarui organism viu. Toate
organismele vii, superior organizate, sunt alcatuite dintr-un numar enorm de celule. Din asocierea
acestora rezulta tesuturi, iar din tesuturi sunt formate organele. Primul om de stiinta care a
descoperit celula a fost fizicianul englez Robert Hooke (1635-1703) care, cu un microscop
imbunatatit a observat o serie de camarute mici in sectiunile facute intr-un dop de pluta. El le-a dat
denumirea de celule de la latinescul celula care inseamna camaruta. Hooke era convins ca partea
principala a celulei este membrana (celulele de pluta erau moarte si nu aveau protoplasma). Mai
tarziu, Hugo Von Mohl (1835) stabileste ca membrana este un produs metabolic al protoplasmei si
deci nu poate fi partea principala a celulei.
Intr-o celula eucariota materialul genetic este in interiorul unui nucleu separat de restul celulei
printr-o membrana, iar celulele contin un numar de unitati functionale discrete numite organite.
Partea celulei exterioara nucleului se numete citoplasma. Intr-o celula procariota nu exista nucleu
si structura este mai omogena (celulele eucariote au aparut din procariote cu ceva mai putin de 1,5
miliarde de ani in urma. Bacteriile sunt procariote, plantele, animalele si protozoarele sunt
eucariote. O celula eucariota are diametrul de 10-100 microni, celula unei bacterii 1-10 microni.
Medicina viitorului sta in celulele stem, spun oamenii de stiinta din intreaga lume. Fiind
deja identificate in corpul uman, este o chestiune de timp pana cand vor putea fi utilizate ca metoda
de terapie, mai spun cercetatorii, care dedica celulelor stem o mare parte din studii. Aceste celule
formeaza un adevarat sistem de reparare a organismului. Cand o celula musculara, nervoasa sau de
orice alta natura este vatamata, celula stem o inlocuieste. Ea are extraordinara capacitate de a se
transforma in orice alt tip de celule, pentru a regenera tesuturi.
Celula stem este definita ca o celula care, prin diviziune,
produce doua celule ce au capacitatea de a ramane in stadiul de celula
stem (pastrand astfel caracterul nediferentiat) sau de a se diferentia in
urma unor diviziuni succesive. In acest fel, celula stem se poate
divide fie simetric (caz in care rezulta doua noi celule stem, fie doua
celule diferentiate), fie asimetric (rezultand o celula stem si o celula
diferentiata.
O celula stem este caramida de baza a organismului unam.
Celule stem ale unui embrion vor da nastere oricarei celule, tesut, organ
din corpul fatului. Spre deosebire de o celula obisnuita care se poate
diviza si sa dea nasterea la o noua celula , dar de acelasi tip , celule
stem sunt pluripotente. Cand se divid pot da nastere oricarui tip de celule din cele 220 celule diferite

existente in corpul uman. Celulele stem au capacitatea de a se reinnoi - se pot auto-reproduce de

mai multe ori. Capacitatea celulei stem de a da nastere unei celule identice se numeste autoinnoire, iar cea de a da nastere altor tipuri de celule se numeste diferentiere.
Celulele stem, sunt celule care pastreaza proprietatea de a se reinnoi continuu prin diviziune
celulara si care se pot diferentia intr-o varietate larga de celule specializate. Exista trei mari
categorii de celule stem: celule stem embrionare, celule stem adulte si celule stem din cordonul
ombilical.
Celule stem embrionare au rolul de a se transforma in celule specializate din care se va
forma embrionul si apoi fatusul. Acestea au avantajul de a se diferentia de un numar nelimitat de
ori.

Celulele stem din cordonul ombilical sunt celule multipotente care se pot diferentia intr-un
numar limitat de celule specializate si care pot fi
prezervate si conservate dupa nasterea fatului pentru un
timp nedeterminat. Cordonul ombilical este separat de fat
imediat dupa nastere si in conditii normale este aruncat.
In tarile in care exista programe specializate, la cererea
parintilor si contra cost, acest cordon ombilical poate fi
prezervat in conditii speciale in ideea ca daca fatul sau un
membru al familiei au nevoie de un transplant de celule
stem la o data ulterioara, se poate incerca folosirea lui.
Actualmente exista in lumea vestica banci de celule stem
din cordonul ombilical care au o vechime de peste 15 ani.

Celulele stem adulte se gasesc atat la adult

cat si la copil si au rolul de a inlocui celulele
distruse sau moarte cu altele noi. La adulti, celule
stem se mai gasesc in inima, creier, oase, plamani si
alte organe. Din punct de vedere teoretic, aceste
celule se pot divide de un numar nelimitat de ori
atata timp cat organismul in care cresc traieste.
Cand o celula stem se divide, rezulta 2 celule
identice, fiecare dintre ele avand potentialul de a
ramane fie celula stem si a produce alte generatii de
celule stem, fie de a deveni o celula mult mai
specializata cum ar fi: globulele rosii, fibrele
musculare, nervii etc.
Celula stem, fiind capabila sa se transforme in orice tip de celula, se numeste celula
nediferentiata, iar procesul prin care ea da nastere unor celule cu caracteristici specifice unui anumit
tesut, se numeste diferentiere celulara.
Diferentierea celulelor stem:

Celulele stem hematopoietice dau nastere la toate tipurile de celule sanguine: globule rosii,

limfocite B, limfocite T, neutrofile, basofile, eosinofile, monocite si macrofage;

Celulele stem mesencimale dau nastere unei varietati de tipuri de celule: celule osoase
(osteocite), celule cartilaginoase (condrocite), celule de grasime (adipocite) si alte tipuri de

celule de tesuturi conective cum ar fi cele din tendoane;

Celulele stem neurale din creier dau nastere la cele trei tipuri majore de celule : celule
nervoase (neuronii) si doua categorii de celule non-nervoase: astrocite si oligodentrocite.

In functie de capacitatea lor replicativa si de potentialul de diferentiere, celulele stem au fost

clasificate in:

Celule stem totipotente. Sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid. Tot
celule totipotente sunt si cele aparute dupa primele diviziuni ale ovocitului fecundat. Acestea
se pot diferentia in orice tip de celula, sunt capabile sa formeze o placenta si un embrion
intreg;

Celule stem pluripotente. Sunt descendente ale celulelor totipotente. Se pot diferentia in
toate tipurile celulare, cu exceptia celulelor totipotente. Sunt capabile sa formeze tesuturi

derivate din toate cele trei foite embrionare (endoderm, mezoderm si ectoderm);

Celule stem multipotente. Sunt celule care produc celulele dintr-o singura familie,
progenitoriai celulelor din diferite tesuturi (ex:celulele stem hematopoietice se vor diferentia
in celulele sanguine: hematii, celule albe, trombocite etc). Au un potential regenerativ imens
si isi reinnoiesc continuu populatiile celulare;

Celule stem unipotente. Aceste celule pot produce un singur tip de celule, dar au
proprietatea de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem. Sursele de celule
stem pot fi : organismul adult, celulele embrionare, celulele canceroase sau de la nivelul
cordonului ombilical.
Celulele stem au fost descoperite in urma cu mai mult de 20 de ani, initial la embrionii de

soareci. In 1998 s-a descoperit modalitatea de a izola celule stem embrionare umane si de a le face
sa creasca in laborator. Embrionii folositi in aceste studii au fost creati in vitro (in eprubeta) in
clinici de infertilitate si cand nu au mai fost folositi in acest scop, au fost donati pentru cercetare cu
consimtamantul donatorilor.
In ultimii ani celulele stem din oricare din cele trei tipuri au fost mentionate des in massmedia, datorita cercetarilor care se fac in incercarea de a gasi o cura pentru diferite boli grave cum
ar fi: boli degenerative ale sistemului nervos, diabetul, bolile de inima, anumite tipuri de cancer,
arsuri de grad 3 si 4, etc. Principiul care sta la baza acestor cercetari este ca celulele stem
transplantate de la alte organisme pot repara un tesut care si-a pierdut capacitatea de autoreparare.

Tratamentul cu celule stem - noi sperante in medicina

Probabil cel mai cunoscut tip de tratament in care sunt folosite celulele stem este
transplantul de maduva osoasa la pacientii cu leucemie, anumite tipuri de cancer sau cu diferite boli
de sange. In acest caz celulele transplantate provin fie prin recoltarea de la o ruda de sange, fie de la
pacientul insusi si nu implica nici un risc major pentru donator.
Ca sa puteti intelege mai bine acest proces trebuie sa intelegem pe scurt ce este leucemia.
Este o boala de sange care afecteaza celulele albe (leucocitele). Ca si celelalte tipuri de celule
sangvine, leucocitele se formeaza in maduva osoasa din celule stem adulte. Leucocitele sunt apoi
eliberate in sange unde contribuie la lupta impotriva infectiilor. Cateodata, aceste celule incep sa
creasca si sa functioneze anormal, devenind canceroase. Isi pierd proprietatea de a lupta impotriva
infectiilor si chiar pot interfera cu activitatea normala a unor organe.

Pentru a trata cu succes leucemia, trebuie inlaturate toate celulele albe anormale pentru a
permite unor celule noi si sanatoase sa le ia locul. Acest lucru se face de obicei prin chimioterapie.
Cu toate acestea, sunt cazuri in care aceasta nu este eficienta si atunci se recurge la transplantul de
celule stem din maduva osoasa. Acest tratament este foarte complex. Ca sa se poata face
transplantul trebuie ca initial toate celulele stem din maduva pacientului si toate celulele albe
bolnave trebuie sa fie inlaturate. Aceasta se face printr-o combinatie de chimioterapie si iradiere a
intregului corp. Apoi o cantitate mica de celule stem de la un donator este introdusa in sangele
recipientului. Daca transplantul are succes, celulele stem noi vor migra in maduva osoasa a
pacientului si vor produce limfocite noi, sanatoase. Acest tip de transplant are deja o vechime de 2030 de ani, este foarte bine studiat si nu reprezinta nici un fel de pericol pentru donator.
In

ultimul timp, cercetatorii s-au indreptat spre alte potentiale recomandari de folosire a celulelor stem.
Probabil cea mai importanta aplicatie a celulelor stem umane este generarea de celule si
tesuturi care pot fi folosite in asa numitele cell-based therapies (tratamente pe baza de celule
stem). In mod curent, cand organele unor pacienti nu mai pot functiona normal, se recurge la un
transplant, bineinteles daca un organ sanatos este valabil. Insa cererea este mult mai mare decat
oferta si de aceea cercetatorii s-au indreptat catre alte surse, cum ar fi celulele stem. Acestea pot fi
directionate sa se diferentieze in celule specializate care pot inlocui tesuturile bolnave din boli ca:

Parkinson, Alzheimer, leziuni de coloana vertebrala, accidente vasculare cerebrale, boli cardiovasculare, diabet, osteoartrita si artrita reumatoida.
De exemplu se incearca obtinerea de fibre musculare cardiace sanatoase in laborator si apoi
transplantarea lor la pacienti cu boli cardiovasculare cronice. Cercetari preliminarii pe soareci si alte
animale indica faptul ca prin transplantarea de celule stem din maduva osoasa sau celule stem
embrionare intr-o inima bolnava, se pot genera fibre musculare cardiace sanatoase care pot regenera
cu succes tesutul cardiac afectat.
La pacientii care sufera de diabet insulinodependent (tip I), celulele pancreatice normale
care produc insulina sunt distruse de catre
sistemul imun al pacientului. Studii recente
arata ca este posibil sa se foloseasca celule
stem embrionare umane pentru a produce
celule pancreatice secretoare de insulina care
pot fi mai departe pot fi mai transplantate la
pacientii cu diabet de tip I. In ceea ce priveste
diabetul, cercetatorii incearca sa influenteze
transformarea

celulelor

stem

in

celule

producatoare de insulina, acestea urmand a fi

transplantate persoanelor diagnosticate cu o
asemenea afectiune. Aceste culturi ar trebui
manipulate astfel incat sa evite sistemul imun al organismului primitor pentru a nu fi respinse.
Desigur ca descoperirea si folosirea celulelor stem a produs foarte multe controverse, mai
ales din punct de vedere etic. Sursa acestor celule este inca un subiect foarte discutat. Desi cum am
mentionat mai sus, exista indicatii in care sunt folosite celule stem adulte, celulele stem embrionare
continua sa fie cele mai promitatoare. Aceste celule sunt obtinute de la embrioni de 5-7 saptamini
(blastocist) sau de la fetusi avortati la varste foarte fragede (celule germinative).
Exista patru surse majore de celule stem embrionare:

prima sursa de embrioni sunt clinicile de fertilizare in vitro - embrionii care din diferite
motive nu sunt implantati in uterul unei mame, pot fi folositi in scopuri de cercetare,
bineinteles cu consimtamantul donatorilor

a doua sursa sunt celulele rezultate din fecundarea ovulelor si spermatozoizilor aflati in

banci de fertilitate.

a treia sursa sunt celulele stem embrionare create prin SCNT (Somatic Cell Nuclear
Transfer=transfer nuclear de la celule somatice) - acesta este procesul prin care materialul
genetic al unei celule oarecare din corp este transferat la un ovul, rezultand deci un embrion
obtinut fara fertilizarea cu ajutorul unui spermatozoid. Se suspecteaza ca de fapt aceasta este
o tehnica de clonare, lucru care ridica multe intrebari in jurul acestui subiect.

a patra sursa sunt fetusii proveniti din avorturi in primul trimestru de sarcina.

Cercetarile ce necesita celule embrionare umane sunt controversate, pentru ca, de obicei, pentru
a initia o linie celulara cu celule stem este nevoie de distrugerea unui embrion. Deocamdata
singurele aplicatii in practica ale celulelor stem sunt transplanturile de maduva osoasa, in care se
folosesc celule stem adulte, fara nici un risc letal pentru donator.
Transplantul de celule stem embrionare este inca in curs de cercetare si sunt inca foarte
multe intrebari la care trebuie sa se raspunda inainte ca acest procedeu sa fie pus in practica pe scara
larga.
Descoperirea metodelor de izolare si cultivare a celulelor stem in 1998 a adus o noua
speranta cercetatorilor si medicilor din lumea intreaga. Acestia cred ca, in viitor, tratamenul cu
aceste celule va putea vindeca boli grave, considerate incurabile in ziua de azi.
Celulele stem sunt progenitori nediferentiati care au abilitatea de a se divide si dezvolta intro multitudine de alte tipuri de celule inalt specializate care sunt capabile sa formeze tesuturi. Ele ar
putea fi folosite in viitor pentru repararea diferitelor structuri specifice sau pentru cresterea de
organe.
Celulele stem din organismele mature sunt celule nediferentiate gasite la nivelul
diferitelor tesuturi si care de obicei sunt celule multipotente. Sunt mai corect denumite celule stem
somatice pentru ca se pot gasi si la copii si la nivelul cordonului ombilical. O categorie aparte a
atras atentia cercetatorilor: celulele numite spore-like. Sunt prezente in toate tesuturile si par a fi
capabile sa supravietuiasca perioade lungi de timp in conditii severe de mediu.
Celulele stem embrionare sunt celule obtinute dintr-un embrion uman in faza timpurie a
diferentierii (numit si blastocit, embrion ce este format din 50-150 de celule). Aceste celule sunt
pluripotente. Cercetarile ce necesita celule embrionare umane sunt controversate, pentru ca, de
obicei, pentru a initia o linie celulara cu celule stem este nevoie de distrugerea unui embrion.

Celulele stem din cordonul ombilical sunt derivate din sangele din placenta si vasele
ombilicale si pot fi prelevate dupa nastere. Inca din anul 1988 aceste celule au fost folosite pentru a
trata boala Gunther, sindromul Hunter, sindromul Hurler, leucemia limfoblastica acuta si alte
afectiuni in special ale copiilor. In ziua de azi, in SUA exista banci care accepta donatiile parintilor
de cordoane ombilicale. Aceste celule sunt colectate dupa nastere prin sustragerea sangelui ramas la
nivelul venei ombilicale. Acest sange este imediat analizat pentru a detecta diferiti agenti infectiosi
si pentru a determina tipul tesutului. Este depozitat in nitrogen lichid pana in momentul folosirii.
Atunci cand celulele provin de la un donator diferit de cel ce va beneficia de aceasta terapie poarta
numele de tratament allogenic, cand provin de la acelasi pacient este denumit autolog si cand este
colectat de la indivizi identici (ex: gemeni monozigoti), singenic.
Celulele stem prezinta subiectul unui numar din ce in ce mai mare de cercetari, publicatii si
conferinte care prezinta noi posibile utilizari sau perfectionari ale unor metode de folosire ale
acestei terapii.

Alte boli in care se incearca aplicarea terapiei cu celule stem:

1. afectiuni hematologice: leucemii, mielom multiplu, anemie cu celule falciforme
2. afectiuni autoimune: lupus eritematos sistemic, boala Crohn
3. afectiuni cu deficiente imune: deficitul sever imun combinat, Wiscott- Aldrich
4. afectiuni cardiovasculare: ischemia miocardica
5. boli hepatice: insuficienta hepatica
6. afectiuni metabolice: diabet, osteoporoza, boala Gaucher
7. afectiuni musculoscheletale: distrofia musculara Duchenne
8. afectiuni neurologice: boala Parkinson
SIDA: este una din afectiunile importante pentru care descoperirea si folosirea celulelor stem a adus
o urma de speranta. Un studiu publicat in iunie anul acesta de cercetatorii de la UCLA AIDS
(Institute for Stem Cell Biology and Medicine) sustine ca este posibila convertirea celulelor
embrionare umane in celule stem formatoare de celule sanguine care se pot diferentia in limfocite T
helper. In studiul lor, cercetatorii au cultivat celule stem umane, care au fost incubate pe un suport
de celule din maduva osoasa de soarece. Acestea au dus la convertirea celulelor embrionare in
celulele formatoare de celule sanguine Aceste celule au fost apoi injectate intr-un timus uman care
in schimb a dus la transformarea celulelor formatoare de celule sanguine in limfocite T. Aceste
cercetari sustin ca acest mod de terapie poate fi folosit si pentru alte boli care implica celulele T sau

sistemul imun, cum ar fi deficitul imun sever combinat sau boala "bubble boy" (boala in care
pacientul este lipsit total de sistemul imun, acesta fiind nevoit sa traiasca toata viata intr-un mediu
antiseptic).
Vase de sange: Cercetatorii de la Stanford University School of Medicine au facut un prim pas in
cresterea vaselor de sange din celule stem, care eventual ar putea fi transplantate in organisme vii.
In ziua de azi bolile cardiovasculare ocupa un loc fruntas printre cauzele de mortalitate in randul
oamenilor, astfel, inlocuirea vaselor de sange ar putea salva multe vieti. Pentru eliminarea pro
blemei impuse de rejectia imuna, s-a propus ca aceste vase sa se dezvolte din celulele stem ale
primitorului. Ingineria tesuturilor si cresterea de organe si tesuturi in afara corpului a dus la
transplantarea cu succes a unei varietati de tesuturi umane, incluzand piele si cornee. Foarte recent,
cercetatorii de la Wake Forest University din Winston-Salem, N.C., au reusit cu succes
transplantarea de vezica urinara crescuta in laborator la sapte copii.
Traumatisme vertebro-medulare: celulele stem sunt folosite pentru formarea celulelor nervoase
ce intra in componenta maduvei spinale. Scopul este de a obtine ameliorarea simptomatologiei si
chiar vindecarea persoanelor cu hemiplegii sau tetraplegii survenite in urma unor leziuni grave ale
coloanei vertebrale.
Boli cardiace: dintre acestea, este vizat in special infarctul miocardic, incercandu-se inlocuirea
regiunii de muschi cardiac afectat de procesul ischemic. Intr-o lucrare publicata in ianuarie 2006 in
Journal of Molecular and Cellular Cardiology, o echipa condusa de cercetatorul Timothy J. Kamp
de la UW-Madison a afirmat ca pe viitor terapia cu celule stem ar putea fi folosita pentru a "repara"
inimile bolnave. Echipa sa a indus infarct miocardic cobailor, dupa care a transplantat celule stem la
nivelul leziunilor. Dupa o perioada, acestea s-au transformat in trei tipuri critice de celule:
cardiomiocite, muschi neted vascular si celule endoteliale. Un rezultat intrigant al studiului este
acela ca celulele implantate nu au dus la formarea de tumori, una din cele mai mari ingrijorari ale
terapiei cu celulele stem. Ca si celulele canceroase, celulele stem embrionare au capacitatea de a se
reproduce nedefinit si cercetatorii trebuie sa perfectioneze metodele de transplant pentru a nu
prezenta efecte adverse importante inainte de a fi aplicate pacientilor umani.
Boala Parkinson: in declansarea bolii in sine este incriminata distrugerea neuronilor dintr-o
anumita regiune a creierului. Boala se caracterizeaza prin pierderea capacitatii de control a
miscarilor voluntare asociind si un tremor fin al extremitatilor. De multi ani, tratamentul acestei
boli, care afecteaza peste 2% din populatia peste 65 de ani se bazeaza pe administrarea de levodopa,
substanta pe care creierul o transforma in dopamina (aceasta lipsind la persoanele afectate, datorita

pierderii, in cadrul procesului patogenic a neuronilor care o produc). Pe parcursul terapiei, insa,
levodopa isi pierde din eficienta, in paralel crescand rata de aparitie a efectelor secundare, pacientul
devenind in final, o cauza pierduta. Daca insa, se reuseste obtinerea de celule nervoase viabile si
functionale se poate incerca transplantarea acestora si inlocuirea celor bolnave.
Boala Crohn: este o inflamatie cronica de natura autoimuna, cu localizare predilecta la nivelul
ileonului terminal (motiv pentru care mult timp a si fost denumita ileita terminala) sau colonului
proximal, avand insa si forme extra-intestinale. Mucoasa intestinului prezinta numeroase ulceratii si
fisuri profunde datorate unor procese imune aberante, in care celulele imune sunt directionate
impotriva celulelor intestinale. In acest caz, terapia cu celule stem vizeaza inlocuirea acestor
celulele imune cu unele cu functie normala.
Boli genetice: aceste boli se caracterizeaza prin existenta unui defect cu localizare la nivelul
diferitelor gene sau cromozomi, care afecteaza organismul inca de la nastere, cum ar fi: anemia
falciforma, fibroza cistica, boli neuromusculare, precum si cancere (acestea avand o importanta
componenta genetica, pana in prezent identificandu-se cel putin 4 categorii de gene implicate in
aparitia lui).
Astfel, descoperirea metodelor de izolare i cultivare a celulelor stem este intr-o continua
dezolvoltare, iar cettorii si medicii din lumea intreaga cred ca, in viitor, tratamenul cu aceste celule
va putea vindeca boli grave, considerate incurabile n ziua de azi. Aceste descoperiri au starnit in
randul specialistilor in domeniu, dar si in opinia publica, discutii contradictorii legate de felul in
care se face cercetare pe aceste celule, motiv pentru care nu toate tarile sunt de acord cu folosirea
acestora. Dintre continentele, respectiv tarile, in care aceasta modalitate de tratament este folosita si
este considerata legala regasim:

Africa Africa de Sud;

America de Nord Canada, Mexic;
America de Sud Brazilia;
Asia Australia, China, Coreea de Sud, India, Iran, Israel, Japonia, Noua Zeelanda,

Singapore, Taiwan, Turcia;

Europa Belgia, Cehia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Grecia,
Letonia, Marea Britanie, Rusia, Spania, Suedia, Tarile de Jos, Ucraina, Ungaria.

Dintre acestea, tari precum: Mexic, Australia, China, Israel, Japonia, Singapore, Turcia,
Belgia, Marea Britanie, Rusia si Suedia sustin din toate punctele de vedere tratamentele cu celule
stem, ajutand la cercetarile realizate pentru folosirea acestora in diferite boli.
De asemenea, in tari precum: Austria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia,

Norvegia si Slovacia, este ilegala utilizarea celulelor stem.

Prin urmare, intelegerea principiilor de diferentiere a celulelor stem in diferite tipuri de
celule, reprezinta cea mai importanta contributie in dezvoltarea tratamentelor pentru diferite boli, iar
pentru a asigura suportul terapeutic in tratarea acestora, este nevoie sa se depaseasca atat
obstacolele medicale cat si cele politice si etice.

Biblografie:
1. EuroStemCell - Povestea unei celule Stem, www.eurostemcell.org, 2005
2. Cercetarea privind celule stem, Comisia Nationala UNESCO Romania, Autoritatea

Nationala pentru Cercetare stiintifica, Bucuresti, 2008

3. Laurentiu Craciuna - Celule stem , www.contraboli.ro, 2007
4. http://www.empower.ro/sanatate/terapia-secolului/
5. http://stemcell2u.files.wordpress.com/2008/01/stem-cell-diagram-nih.jpg
6. http://www.prostemcell.ro/stiinta-cercetare/
7. http://www.2.cryo-save.com/romania/celule_stem.html
8. http://mbbnet.umn.edu/scmap.html
9. http://www.isscr.org/public/regions/index.cfm
10. http://en.wikipedia.org/wiki/Stem_cell_research_policy