Cap IV

Ordonarea componentelor in sistemul spatial

Intelegerea structurii functionale
Strcutura spatio configurative princ e se traduce spatial aceasta
structura functionala
Ordonarea elementelor de viata urbana: pb ordonarii este o pb care
se constituie ca problema de esenta in planificarea spatiala
Ordonarea este un produs natural in general, organizarea de tip
organic impusa de fapt prin regulile naturii, indifferent la ce tip de
existenta s-ar referi este de fapt un produs natural,dar orice
perturbare a acestui process inseamna o denaturare aa oridnii ca
produs natural; prezenta omului in spatiu este un factor perturbator
al reguluilor naturale, inevitabil apare dezordinea- poate sa apara si
in cazul unor evenimente neasteptae, produsa de hazard, scot
lucrurile din regula naturala
Vb de organizarea unui spatiu, in planul functionalitatii sale avem pe
de-o parte o ordine sip e de alta o posibila dezordine; raportul intre
ordine si dezordine ste de fapt raportul intre n functie si disfucntie
=> ordonarea elementelor de viata urbana este o pb pe care omul o
are in vedere
Ordonare = a situa elementele de viata urbana intr-o alcatuire cat
mai convenabila din punct de vedere functional
ACEASTA ALCATUIRE SE EXPRIMA prin TEXTURA URBANA; ne referim
la textura oricarui material (textura lemnului de stejar este alta
decat textura lemnului de mahon), textura se exprima atat fizic prin
intermediul tactil, cat si prin intermediul perceptiei, al vederii,
imaginii
Daturita faptului ca aeste particularitati de definire ale termenului
siunt potrivite pt a comenta alcatuirea urbana, olosim termenul de
textura de elemente de viata urbana : texturi simple sau complexe,
In fond luan in considerare o tesatura a elementelor de viata
urbana, o tesatura in care firele acestei tesaturi sunt relatiile care se
stabiles intre elementele de viata urbana
O textura simpla in care elem de viata urbana sunt de acelasi fel,
aceeasi natura
O tesatura complexa- fibre diferite ( culoare, consistenta, naturii
materiale)
Atunci cand elementele sunt de naturi diferite sic and relatiile intre
ele sunt de asemenea de naturi diferite ca sens, ca importanta,
textura urbana este o textura complexa

Dpdv analytic : prezenta in abstract a alcaturii urbane- elementele

de viata urban ape care le putem consemna in terotoriu SUNT
ELEMENTE DE ACELASI FEL , de xp care apartin sist de activitati cu
caracter formativ-edicatie, invatamant sunt dispuse in teritoriu,
sunt relationate prin legaturi si contituie un system simplu; dar in int
sistemului activ, exista si alte sisteme care ocupa teritoriu si au si
ele rel intre ele ; in aceste conditii, theoretic se suprapun doua
sisteme fiecare cu rel lui- dar aceasta suprapunere nu este de fapt
o simpla asezare a unor elemente peste alte elemente pt ca un
system si alt system pot sa apara legaturi si atunci de fapt vorbim
de situatia in care cele doua sisteme sunt relationate intre ele vb
de un system mai amplu, complex textura rezultata este una
complex ape care o putem evalua n functie de modul in care se
realizaeaza ( gradul I de complexitate, II, IIIetc)
Fiecare dintre sitemele initiale are in interiorul sau niste trepte
In fiecare dintre sistemele initial esunt mai multe trepte definite
calitativ si cantitativ asa de explica complexitatea pt ca o textura
simpla nu poate sa existe intr-un terotoriu
In teritoriu urba avem de-a face cu tructuri complexe ( pe de-o
parte definite calitativ/cantitativ sip e de alta parte def in sensul
oucparii, al spatiuluu)
Cantitativ/calitativ sunt situatii in care lolosesc doar una din ele,
care orice val in orice domeniu o suprinde sip e cealalta ( definire
dialectiva)
Cantitatea ascunde de fapt calitatea, produsele oferite in serviciul
ocazional sunt dpdv calitativ si al valorilor , spuperioare produselor
inferite in produsul de zi cu zi
Daca avem de-a face cu o structura si ajungem la ideea ca struct
respective sre o anumita configuratie ( confzie confirguratia
structuala sic ea spatiala)intre cel doua trebuie sa existe
cincordante, dar nu indeintitate
Topologia struct functionale porneste de la analiza geomrtriei
relatiilor intre elemente= intr-un system avem de-a face cu relatiile
tari si relatiile slabe sau moi
Rel tari = mentin coeziunea sistemului respectivesistemul A isi
defineste o unitate ( o coeziune`0 datorita rel tari care se manifesta
inrt-o anumita zona teritoriala ai toate aceste elem, legate prin rela
tar, definest sist A
REL SLABE NU AU PUTERE SUFICIENTA spre a mentine alte elem in
int sistemuoui, dar sunt rel care realizeaza leg sisit A in mediu
Rel tari in ingeriorul sistemului\rel slbae/moi sunt de fapt intre
system si un alt system

\aceste doua tipuri de relatii trebuie luate Im consideratie in sens

systemic 9 rel moale pt sist A= rel tare pr sist B ( ssutem la un nivel
superior, cre il cuprinde pe A si un alt system)
conurile de rezolutie conuri de influenta, de determinare rel reap
produc o influenta generand starea de ssitem
rezlutie procedura de analiza a sit respective pt a dezvolta o
analiza intr-un sist territorial pornim de la un nivel catre niv inf si
apooi catre nivelul inferior nivelului inferior anterior- succesiune de
descendenta sau invers in alte situatii 1 trecerea de la
particulatitate( legata de detaliu)- la generalitate ( principiu)
2 in cem asura strutrii spatio functionale ii este tipica o anumita
topoLoGie/abordsre a situatiei lucrurlor si a intuatiei dintre ele

test +somn+caiet

Dispunerea in teritoriu sa fie o pb diferita de la o zona la cealalta,

fapt pt care normele de uilizare sunt astfel concepute incat sa
permita aceste diferentieri
Avem o dist max de parcurs pana la scl difera daca elevul este de
scl primara, elementara,liceu, insa permite ca in cazul unor teritorii
cu densitate f mare de ocupare, diat sa fie mai mica decat raza de
deservire
In aceste cond, ordonarea elem de viata urb nu este o posibilitate
de org normative a spsatiului, ci se recomanda o diversificare
maxima
Serie de instrumente de natura normative sau executiva au aparut
odata cu primele ncercaei de org stiintifica a sp idata cu lucrarile
lui cerda
Urbanismul rationalist consolidarea abordarii obiective si exacte in
dom urbanismului fpt considerat si impus in mod riguros de
modelul functionalist 60-70 contrangerile pe car ele impunea fiind
diminuate\politica urbana a norma sau a nu norma spatial in
raportarea sa la activitate conduce de fapt la o multitudine de

consecinte , nu numai in planul functionalitatii ci si in plans social,

tehnologic
Normarea a fost considerta ca o constrangere; se defineste in int
unui sptiu de variabilitate sau ca loc fix - in 1991 in ro dupa niste
discutii s-a decis o renuntare la norme cu referire la Franta care cu
doi ani inainte produsese o act de mare amploare de denormare
survenita in urma unui process de f lunga durata in care normele
avusesera valabilitate normarea crease un support, o anumita
mentlitate, la care adaugandu.se faptul ca tuturor politicienilor li se
cerea sa aiba o scl de formare in domeniu politic adm
Indice de definire a populatiei exp- indice care sugereaza inventiile
celui care l-a inventat
Epiric sau cua jutorul altor modele de evaluare se definesc grupuri in
teritoriu, prin modele matemtice, schema caroiaj, ingregistrari
directe si empirice
Ordonarea in succesiune critica a acestor parti componente (zone)
a, b,c ,d in functie de valoarea densitatii in sens descrescator
Densitatea in zona b este cea mai mare, in zona c, cea mai mica
indice artificial, inventat
3. realiz unei reprezentari grafice, grafic patratic, de la origine 0, pe
orizontala axa x suprafata , sip e y populatia ai aceste valori
considerate pt fiecare din zole se aseaza de la origine, in sensul
descrescator stability de listarea anterioara, prin cumulare,
adaugare, adica nu toate de la 0, valori in procente ai graficul sa se
poata incheia in config patratica cu max 100%; se defineste o curba
a pune in evidenta intr-un teritoriu mai mare zone omogene =
compartimentare minutioasa
indicele de concentrare in terit = valoarea dublului suprafetei dintre
curba rezultata si diagonala graficului m
este vorba de 2 situatii limita care sunt doar teoretice. In felul
acesta se poate aprecia situatia unui teritoriu din punct de vedere al
concentrarii populatiei;
Spunem ca un astfel de indice poate fi utilizat in acelasi sens pt
concentrarea utilizarii vietii urbane. Utilitatea care rezulta fiind
aceea de a evalua starea unui teritoriu si eventual de a compara
starea intre teritorii diferite. TRebuie spus ca evaluarea starii unui
teritoriu nu paote fi facuta iin sine, dar nu putem evalua starea ter
decat cu referire acestui indice la un indice reper, un indice etalon,
care rezista in literarura de specialtitate in functie de alcatuirile
urbane.
Relly metoda influentelor concurente si care defapt porneste de la
niste procese initial cu referire la relatiile economice din teritoriu.

Exemplu: raportul de cumparaturi dintre A si B 2 centre

comerciale. Centrul A si B pot sa fie 2 centre oe de alta parte pe
care le propune spre a fi realizate in raport cu acel cetru c care
exista sau o a treia situatie avem doua centra a si b, sunt f incarcate
si aapre nectatea unui al treilea unde se poate realiza al treilea
centru?
In alcatuirea urbana la noi incepe sa conteze f mult acest raport
intre cerere si oferta => A/B raportat la CB2/CA2 => BC/CA =
radical a/ radical b
Evaluarea centralitatii Godlund a inventat formula: PsX100/P = Ct
Ps- populaia din zona
P- populatia locala
Ct indice de centralitate
Cand acest Ct >3,4 avem de-a face cu o centralitate zonala, adica
centrul serveste nu numai localitatea, dar si
Aceste pb isi gasesc rezolvari si de natura grafica
Starea de centralitate sic alitatea unui loc in sensul de a fi centru
nu e vb numai de un echipament ci de un loc- intelegere sistemica
centru de cartier, zona oras, judet, regiune aceeasi procedura
Este vb de forta cuc are ceontrul resp, locul, actioneaza asupra
imprejurimilor ai sa determine un ssitem territorial sistemul = zona
servita de centrul respective se defineste prin limita generata la
interferenta sau concurenta acestui centru sau a fortelor unui alt
cevtru care exista in teritoriu, atunci aparea ceasta limita si sist
centului respective este definit clar
Daca nu avem alt centru in terotiriu decat la o dist mare, neglijabila,
atunci aceasta limita nu se maifesta in teritoriu pt ca forta influentei
scade, se topeste- vb de un centru dar nu mai vb de o zona f clar
servita de centrul resp- centru A si B sunt saturate si e nevoie de un
alt centru constat eu ca profesionist sau constata un investitor
pornind de la cele doua centre care exista si care au o incarcare
egala sau diferita intre ele inc se evidentiaza prin starea de servire
a teritoriului incojurator, lucru exprimat sintetic prin aceste
circumferinta de flosinta, fiind determinate prin razele de folosinta
influenta pe care un echipament o are in teritoriu ; exista o raza de
influenta maxima, dincolo de care serviciul nu mai e confortabil, si
dincolo de el exista segmente reduse care exprima o stare de
confort ( a merge 5 min pna la centrul commercial = confort, a
merge 15 min mai putin confrot, 30 min = diconfort)
Datorita situarii centrlor respective aceste circumferinte se
suprapun = genereaza linia rosie = cumpana de interese interesul

fata de ceea ce se intampla la centru pop va merge catre un

centru sau catre alt cebtru de la aceasta linie in teritoriu influentat
de distanta si alte conditii factori de natura psihologica, de
marketing apare actractiozitatea in activitatea comerciala
Se pune pb unui al treilea centru, analizat in acelasi mod, se
definesc circumferintele si cumpenele de interese posibile, centrul c
poate sa fie identic sau diferit de a si b mai aplu, mai restrans in
functie de o analiza de marketing facuta de investitor; dincolo de
circumferinta centrlor, anliza de suce mai departe pe acele
isochrone urmarite pe traseele posibile de parcurs

Configuratia functionala evolueza de la o simpla reprezentare

schematica la configuratia functional topografica exista si un
moment de trecere cand configuratia este functionala dar tinde
catre topographic
O configuratie care se evidentiaza intr-o trama, se evidentiaza
textura, natura elementelor si relatiile dintre ele. Asemenea analize
se pot face in perspectiva diferitelor consideratii pe care le avem in
vedere privind textura respectiva (consieratia privind importanta
elementelor). Prin natura sa ocupa un spatiu mult mai mare, deci
apare ca diferentiere intre scheme. Aceasta insemna o analiza la
nivel de textura intr-o configuratie pur functionala. In momentul in
care trecem sa ne apropiem de topografica, insemana ca luam in
consideratie rapoartelein care elem nu mai sunt asezate pe o
trama teoretica, ci sunt asezate pe o trama care e data de situatia
efectiva din teren atat ca orientare a unul elem fata de un alt elem,
cat si ca distantare intre elem, chiar daca nu avem de-a face cu o
topgrafie a locului, in sensul de plan efectiv al locului.
Analizele se pot desfasura pe aspecte diferite ale aceleiasi probleme
pt ca apoi in suprapune si intr-o situare topgrafica reala sa obtinem
o schema de acest fel =>schema de concluzie, fara curbe de nivel,
fara repere spatiale, ci e o schema de baza de organziare a
componentelor, astfel ca trecand la propunerea de plan eu stiu ca
aceste componente, cum sa fie asezate unele fata de altele.
Ajungem defapt la finalizarea a ceea ce numim distributie spatiala in
cadrul teritoriului, acesta insemnand 4 probleme care decurg:
1.
2.
3.
4.

Problema
Problema
Problema
Problema

pozitiei
masurii (masurarii) si a actiunii
regionalizarii
deciziei

Probleme de principiu care rezulta din distributie, in practica fiecare

din aceste probleme isi gasesc o aplicare concreta, relativ diferita de
la o situatie la cealalta. \Regionalizarea ne poate duce la un moment
dat la abordarea unei probleme concrete in teritoriu in planul al

marketingului. Urbanismul a deveit o ocupatie necesara pt

marketing. Cel care lucreaza in domeniul respective trebuie sa
dezvolte o operatie de regionalizare si trebuie sa prezinte un
document conform careia pretul apartamentelor este atat si are
sanse sa creasca. Insasi zonificare care o facem printru PUG sau
PUZ este o operatie de regionalizare. Regionalizarea este o operatie
matematica in esenta ei, este un capitol care se studiaza in
matematica, astfel incat regionalizarea in ceea ce priveste teritoriul
este o aplicatie care provine din matematica => problema tehnica.
Pt politicieni regionalizarea e repr e modul cu X sau Y
interactioneaza in functie de politica.
Pozitionare, facem distinctie si acest lucru e destul de mult cunoscut
de profesionisti; de a diferentia intre termenul de pozitionare,
amplasare si localizare, intr-o asemenea masura incat daca cineva
foloseste unul dintre acesti termeni sa se cunoasca sensul lor si sa
se priceapa ce vrea sa insemne.
Locul e definit in raport cu niste repere geografice, in raport cu niste
repere de functionalitate pe planul respectiv, dar localizarea ma
trimite cu gandul la activitate, la raportul dintre activitate si spatiu
=> locul respective nu e potrivit pt activitatea respectiva.
Pozitionarea elementelor de viata urbana in spatiu. Facem diferenta
intre spatiu relativ sic el absolut. Sp absolut repr intelegerea curenta
a spatiului pe care sta intreaga cultura a umanitatii si care insemna
o interpretare clasica a spatiului, un anumit system de coordonate,
care e luat in consideratie insemana o viziune disciplinara asupra
spatiului. Matematic intr-un anumit sens, estetic intr-un alt sens si
commercial intr-altul.
Sp relativ e o intelegere recenta a spatiului intelegere care a
aparut dupa teoria relativitatii a lui Einstein si care insemna o
raportare la mai mutle sisteme de coordonate utilizand criterii
diferite in functie de nevoile si mijloacele e operare ale
observatorului. In spatial relativ sp se masoara in consecinta in
unitati relevante pt observatory spre deosebire de sp absolut, unde
masura distantelor este riguroasa si unica in mediu.
Un spatiu relativ nu inseamna altceva decat un spatiu absolut plus
obiectivarea din partea observatorului, sensul pe care il urmareste
observatorul. Pt ca un spatiu absolut inseamna in aceste conditii o
multitudine de spatii relative. Dupa interesele observatorului, toate
aceste spatii relative luate in consideratie impreuna ca informatie,
care se refera la acelasi spatiu, genereaza defapt spatial absolut,
adica se intoarce, se refera la acelasi sp absolut. A vedea un spatiu
in mai multe feluri, defapt aceasta inseamna un process de
negociere pt ca aceasta negociere sta la baza intelegerii de catre
mine ca profesionist a unui spatiu absolut sp real. Exemplificare:
intr-un teritoriu analizam zonele respective si le vom nominaliza in

ordinea alfabetica, orindea crescatoare a distantelor. Locul A este

locul 0, originea. Locul B e cel mai aproape si locul C, este cel mai
departe. Evaluez astfel distantele, acest lucru folosit in luarea unor
decizii. Timpul in care eu ajung in locul A in B si C. In fond, aici
exista o diversitate mare de posibilitati diferite autvehicule, pe jos,
cu tramvai, etc. Astfel locul C este cel mai aproape de A si B, D, E
mai departate. Este o interpretare a aceleiasi zone din teritoriu intr-o
anumita relativitate. Luam in consideratie croteriul social
subcriteriu atractie.In punctual D este mama mare, deci in
moementul in care apreciez zona ca relatie de apropiere, punctual B
este cel mai aproape de locul A in care eu stau. Si in felul acesta se
poate face o analiza.
Spatii relative care au devenit in acest fel contexte relevante.
Spunem in aceste conditii ca pozitia unui loc paote fi definite intr-o
ultime de spatii relative a in informatia asupra locului respective sa
fie cat mai concreta in raport cu locul pe care il luam in consideratie.
Realizam o sinteza a spatiilor relative, in cadrul unui spatiu global.
Spatiul absolut considerat in globalitatea evaluarii sale.