Sunteți pe pagina 1din 13

VRST

1. Copii ntre 1 i 3 ani

METABOLISM BAZAL
2,5 calorii/kg/or

2. Adoleceni

1,5 calorii 1,7/kg/or

3. 25-45 ani

1 calorie/kg/or

4. 55-60 ani

0,8 0,85/kg/or

5. 80 ani

0,7/kg/or

Proteinele sunt substane nutritive cu roluri eseniale n organism formate din lanuri
de aminoacizi unii prin legturi peptidice.
Aminoacizii eseniali (adui n organism prin alimente) sunt: Fenilalanin,
Izolucin, Leucin, Lizin, Metionin, Teonin, Triptofan, Valin
Rolul proteinelor: Plastic, Structural, Imunitar, De rezisten a organismului,
Secreie de hormoni, Surs de energie.
Clasificarea proteinelor:
1. Origine animal
- Vegetal
2. n funcie de coninutul de aminoacizi:
Valoare energetic superioar, cele de
origine animal;
Valoare medie (legume uscate i fructe
uscate);
Valoare inferioar (porumbul).

Raia de proteine:
1. De origine animal
0,52 g proteine/kg/corp/zi la femei
0,57 g proteine/kg/corp/zi la brbai
2. De origine vegetal i animal
1,2, 1,5 proteine/kg/corp/zi la femei i brbai
3. La copii ntre 1 i 6 ani
3,4 g de proteine/kg

4. La copii ntre 7 i 12 ani


2,3 g de proteine/kg
5. Femei nsrcinate
2 g de proteine/kg
La sportivi este important ca n perioada de antrenament s se realizeze un
amestec de aminoacizi (arginin, glutamin, taurin).
Lipidele
Lipidele se mpart n:
Simple
Complexe
Acizii grai pot fi:

Saturai
Nesaturai
Rolul lipidelor:
1. Rol energetic 1 g=9,3 calorii. Rolul energetic reprezint principala surs
de energie a organismului.
2. Rol plastic intr n structura membranei celulare
3. Eliminarea bilei
4. mbuntete calitile gustative ale hranei
n cazul n care se produce limitarea considerabil a lipidelor atunci are loc
micorarea masei musculare, scderea rezistenei organismului, diminuarea
ritmului de cretere i dezvoltare.
Surplusul de lipide duce la apariia arteroscrelozei, a diabetului zaharat, la
disfuncii ale ficatului i pancreasului.
Raia de lipide:

La omul sntos este de 20-30% din valoarea caloric a dietei.


La adoleceni i sportivi 30% din valoarea caloric a dietei.
Persoanele sedentare 0,7 1g/kg/corp/zi
Sportivi 1,5 - 2g/kg/corp/zi

Dac sportul este la temperaturi sczute se merge pn la 2,5g/kg/corp/zi.


Glucidele
Glucidele sunt substane de 3 feluri:
Monozaharide (glucoz, fructoz, maltoz)
Oligozaharide (zaharoz, lactoz)
Polizaharide (amidon)
Rolul glucidelor:

Energetic 1g elibereaz 4,1 calorii


Materie prim pentru sinteza celorlaltor substanei
Modific tranzitul intestinal
Prezena n exces duce la gastrite i la ulcere.
Glucidele pot scdea absorbia de substane nutritive, rezultnd profilaxia i tratarea
diabetului zaharat.
Raia de glucide:
Este de 50-60% din valoarea caloric a dietei. La sportivi avem n vedere
reducerea aportului de glucide simple i creterea aportului de glucide
complexe.
Glucidele
Amelioreaz performana fizic;
Cresc capacitatea de concentrare;
ntrzie instalarea epuizrii. Din aceast cauz n timpul efortului crete
necesitatea de glucide.
Masuri de prim ajutor
Primul ajutor reprezinta o serie de tehnici medicale simple utilizate pentru
salvarea vietii. Tehnicile pe care le poate folosi orice om obisnuit inainte de
aparitia echipajelor medicale.
Scopul primului ajutor este de a inlatura cauza, de a ameliora suferinta si a
preveni complicatiile prin metode de asepsie si antisepsie.
Asepsia este o metoda profilactica ce utilizeaza numeroase procedee fizice
si chimice pentru a impiedica contaminarea plagilor cu microbi.
Asepsia se face prin urmatoarele metode:
Sterilizarea instrumentelor folosite, prin flambare, fierbere sau cu
substante chimice;
Dezinfectia mainlor prin spalare cu apa si sapun, alcool sau cloramina;

Dezinfectia tegumentelor (tesuturilor) din jurul ranii;


Antisepsia metoda curativa ce utilizeza procedee chimice pentru distrugerea
microbilor deja existenti intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu.
Antisepsia se face prin urmatoarele metode:
Alcool etilic de 70C este eficient daca se utilizeaza pentru
tegumentele din jurul plagii, pentru mainile celui ce face antisepsia si
pentru instrumente, nu se foloseste direct pe plaga.
Iodul se asociaza cu alcoolul etilic, facilitandu-i puterea de patrundere;
Substante oxidante: apa oxigenata pe langa efectul bactericid are si o
actiune hemostatica si nu se foloseste la ranile in curs de vindecare;
Permanganatul de potasiu folosirea lui necesita atentie deoarece in
solutii concentrate este caustic.
Bandajarea este o metoda chirurgicala de fixare a materialelor ce acopera
plaga.
Pentru a efectua un bandaj avem nevoie de urmatoarele: Rulouri de fasa;
Foarfece;
Esarfe; Benzi elastice; Benzi adezive; Plase elastice.
Traumatismele reprezinta deteriorarea unor tesuturi ale corpului printr-o
forta care se aplica din exterior si le depaseste rezistenta.
Traumatismele se impart in:
Traumatisme ale tesuturilor moi (contuzii, plagi)
Traumatisme ale articulatiilor (entorse, luxatii)
Traumatisme ale oaselor (fracturilor)
Traumatisme ale muschilor (intinderi, rupturi)
A.1 TRAUMATISME ALE TESUTURILOR MOI.
CONTUZIILE sunt traumatisme provocate de o forta externa care produce
leziuni si tulburari functionale, dar nu intrerupe continuitatea tegumentara.
Clasificarea contuziilor

I. Clasificarea contuziilor in functie de intensitate:


Contuzii superficiale se manifesta prin producerea de rupturi capilare
la nivelul dermului (dermul, este al doilea strat din constitutia pielii) si
hemoragii, epidermul ramanand intact.
Contuzii profunde leziunile depasesc dermul si afecteaza muschii,
uneori chiar si oasele.

II. Clasificarea contuziilor in functie de localizare:


Contuzii craniene
Contuzii toracice
Contuzii abdominale
Contuzii ale membrelor
Semnele clinice ale contuziilor sunt:
Durerea a carei intensitate este in
functie de forta de actiune a *agentului
vulnerant (agent traumatic capabil sa
produca o plaga), dar si de sensibilitatea
dureroasa a individului.
Eritem tegumentar (Inrosirea
tegumentului) aparut ca urmare a
vasodilatatiei (vasele de sange se
maresc in volum) locale posttraumatice.
Escoriatii (zgarieturi) leziuni
superficiale ale I-ului strat al
epidermului.
Tumefactie (umflatura) modificarea
de forma si de volum a zonei
traumatizate.
Flictene vezicule aparute prin

Masuri de prim ajutor in caz de


contuzii:
Combaterea durerii prin
administrare de antialgice, sedative.

Aplicarea de solutii antiseptice la


nivelul zonei traumatizate.
Utilizarea de comprese reci: gheata
pentru a limita inflamatia sau
hemoragia. Atentia gheata se pune
mai intai in prosop, niciodata direct
pe rana.

acumularea de lichid in epiderma.


PLAGILE
Plaga este un traumatism care provoaca intreruperea continuitatii tegumentare,
astfel se produce hemoragia.
Plagile se pot clasifica in functie de:
Modul de
Agentul
Profunzime: Intindere: Gravitate:
producere:
cauzator:
Accidentale Abrazive
Chirurgicale Prin
taiere
Prin
impuscar
e

Superficiale Mici
Profunde
Intinse

SEMNELE CLINICE ALE


PLAGILOR SUNT:
Hemoragie
Durerea - este dependenta de
cantitatea de receptori ai
tegumentului afectat.
Importanta functionala sau
function laesa importanta
functionala
Tromboze - cand plaga se
produce aproape de o vena
mare

Complicatii ale
plagilor
Infectii locale
Infectii
generale
(septicemiile)
Infectii grave
(socul
traumatic,
tetanosul)

Minore
Grave

Timpul scurs
de la
producere:
Recente (mai
putin de 6
ore)
Vechi (peste
6 ore)

Masuri de prim ajutor in


tratamentul plagilor:
Prevenirea dezvoltarii infectiei
Oprirea hemoragiei

Administrarea de antialgic in
prevenirea starii de soc pentru
raniile mai grave.
Antibiotice in cazul plagilor
strivite sau profunde contaminate
cu pamant.

B1. TRAUMATISME ALE ARTICULATIILOR


ENTORSELE sunt traumatisme acute ale articulatiilor aparute ca urmare a
exagerarii unor miscari fiziologice peste limitele ei, dar fara a se modifica
raportul anatomic normal dintre suprafetele osoase articulare. Sunt afectate
cel mai frecvent articulatiile gleznei, genunchilor si mainilor.
In cazul unei entorse pot avea loc urmatoarele modificari:

Intinderea ligamentelor articulare;


Ruptura partiala sau totala a acestor ligamente;
Smulgerea punctului osos de insertie a ligamentului afectat;
Lezarea vaselor din sinoviala articulatiei.

Clasificarea entorselor:
Entorsa de gradul I (usoara):
Intinderi de ligamente;
Fenomene clinice limitate la leziune;
Examen radiologic normal.
Entorsa de gradul II (medie):
Ruperea partiala a ligamentelor;
Instabilitate articulara;
Impotenta functionala partiala;
Examenul radiologic releva largirea spatiului articular
Entorsa de gradul III (grava):
Ruperea completa a ligamentelor;
Smulgerea insertiei osoase a ligamentelor;
Impotenta functionala totala;
Examenul radiologic poate indica prezenta de fragmente osoase.

Semnele clinice in entorse:


Durerea spontana - este intensa si
apare imediat
dupa traumatism;
Este situata in partea leziunilor
traumatice putand iradia in jurul
articulatiei;
Tumefiere articulara articulatie
calda, marita in volum ca urmare a
hidartrozei sau hemartrozei;
Excoriatii leziuni superficiale ale Iului strat al epidermului.
Echimoza apare mai ales in entorsele
medii si grave dupa 24 48 de ore,
poate reprezenta o suspiciune de
fractura.

Masuri de prim ajutor in caz de


entorse:
Tratamentul se face in functie de tipul
de entorsa

In primul rand articulatia se pune in


repaus
Compresie cu apa cu gheata, apa cu
sare, solutie Burovin
Combaterea durerii cu antialgice si
sedative

In formele usoare se aplica local


unguente antiinflamatoare
In formele medii glezna poate fi
imobilizata 1-2 saptamani, urmata de
recuperare functionala
In formele grave se intervine
chirurgical
Este contraindicat masajul
Se pot aplica fese elastice, in cazul in
care nu e necesar aparatul gipsat
Accidentatul trebuie sa faca o
radiografie pentru eliminarea oricarei
suspiciuni de fractura.

Entorsa gleznei / M.P.A

Entorsa genunchiului /

Entorsa pumnului / M.P.A

M.P.A
Aplicarea de *prisnite =
Imobilizarea
*Este vorba de compresa din genunchiului cu ajutorul
panza inmuiata in apa rece, unor benzi adezive, fase
stoarsa bine si aplicata pe
elastice
locul tratat - torace,
abdomen - care se acopera
cu o bucata de panza uscata.
Se mentine 2-4 ore si, mai
mult pe locul unde au fost
aplicate.
Masaj cu gheata

Pozitie procliva

Imobilizarea articulatiei cu
aplicarea de atele
antebrahiopalmara fixata cu
ajutorul unei fese de tifon
sau cu atela circulara
pneumatica.

Accidentatul este
pozitionat in decubit
dorsal cu genunchiul
usor flectat
In faza de recuperare se
foloseste genunchiera

Imobilizarea gleznei cu
ajutorul unei fase elastice de
la 1-2 saptamani, urmata de
recuperare functionala
Aplicarea de bandaj in 8
LUXATIILE
Luxatiile sunt leziuni traumatice caracterizate prin pierderea durabila a
raporturilor anatomice dintre suprafetele articulare.
Luxatiile se clasifica astfel:
In functie de migrarea capetelor osoase:
Complete cand suprafetele articulare nu mai sunt in contact;
Incomplete cand suprafetele articulare sunt in contact partial

In functie de gravitatea leziunilor:


Simple nu determina leziuni de parti moi;
Complicate implica leziuni de vase si nervi;
In functie de timpul scurs de la producerea luxatiei:
Recente fara contractura musculara, se poate face reducerea
luxatiei;
Vechi contractura musculara prezenta
Semnele clinice in
luxatii:
Durerea cu
caracter intens
Deformare
regionala
modificarea
rapoartelor
anatomice intre
elementele osoase
componente,
observata prin
inspectia
comparativa cu
articulatia
simetrica;
Impotenta
functionala

Masuri de prim
ajutor in caz de
luxatii:
Calmarea durerii
cu antialgice si
administrarea de
sedative
Limitarea
edemului prin
aplicarea de pungi
de gheata

Repunerea luxatiei de catre o


persoana care nu este caru medical
se face cand:
Se stie exact traiectul suprafetei
articulare ce s-a deplasat din
articulatie;
Luxatia s-a produs in urma cu 3045 de minute

Masa musculara periarticulara nu


este foarte tumefiata (umflata)
Aparitia unei echimoze
pronuntate indica o suspiciune de
fractura, caz in care nu se va

incerca nicio manevra;


Manevrele executate de cel ce face
reducerea luxatiei trebuie sa fie
precise, ferme, dar nu brutale.

Deosebiri
Entorse
Se produc la nivelul
articulatiilor
Semne clinice:
Apare deformarea regiunii
Echimoza apare mai ales
in entorsele medii si grave
dupa 24 48 de ore, poate
reprezenta o suspiciune de
fractura.
Durerea spontana - este
intensa si apare imediat
dupa traumatism;
-Durerea spontana este
situata in partea leziunilor
traumatice putand iradia in
jurul articulatiei;
Tumefiere articulara
articulatie calda, marita in
volum ca urmare a
hidartrozei sau
hemartrozei;
Escoriatii leziuni
superficiale ale I-ului strat
al epidermului.
Masuri de prim ajutor in
caz de entorse:

Luxatii
Se produc la nivelul
articulatiilor
Semne clinice:
Durerea cu
caracter intens
Deformare
regionala
modificarea
raporturilor
anatomice intre
elementele
articulare, observata
prin inspectia
comparativa cu
articulatia simetrica;
Impotenta
functionala

Fracturi
Se produc la nivelul
oaselor
Semne clinice:
Este deformat osul;
Prin palmare se pot
simti bucati mici de os
care se
misca(cracmente
osoase);
Impotenta functionala
Echimoza
Se deduce fractura prin
anamneza (iti spune
pacientul ce s-a
intamplat in situatia
respectiva: alunecare,
cum a calcat cu
piciorul)
Durere violenta, care se
accentueaza la
miscare;

Masuri de prim
ajutor in caz de

Masuri de prim ajutor


in caz de fracturi:

Tratamentul se face in
functie de tipul de entorsa

In primul rand articulatia


se pune in repaos
Compresie cu apa si
gheata, apa cu sare, solutie
Burovin
Combaterea durerii cu
antialgice si sedative,
In formele usoare se aplica
local unguente
antiinflamatoare
In formele medii glezna
poate fi imobilizata 1-2
saptamani, urmata de
recuperare functionala
In formele grave se
intervine chirurgical
Este contraindicat masajul
Se pot aplica fese elastice,
in cazul in care nu e
necesar aparatul gipsat
Accidentatul trebuie sa
faca o radiografie pentru
eliminarea oricarei
suspiciuni de fractura.

luxatii:
Calmarea durerii cu
antialgice si
administrarea de
sedative
Limitarea edemului
prin aplicarea de
pungi de gheata
Reducerea luxatiei

Se imobilizeaza atat
segmentul fracturat cat si
articulatiile invecinate.